Victor Alistar critică întâlnirea Bolojanșefa CCR: Între patru ochi, în timpul procedurii
Victor Alistar a criticat întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu, în condițiile în care CCR are încă în curs de soluționare un conflict juridic dintre Guvern și Înalta Curte. Pe 2 iulie, Ilie Bolojan a anunțat sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională dintre Guvern și ÎCCJ, în legătură cu plata unor restanțe salariale din justiție. CCR nu a soluționat încă sesizarea, pronunțarea fiind amânată pentru 23 septembrie. „Conflictul de natură constituțională între puterile statului nu este declarat de Guvern, ci de primul-ministru, ca funcție, el e titularul solicitării (…) Deci, în declanșarea conflictului, titularul sesizării este în cazul de față domnul Ilie Bolojan. A anunțat public pe 2 iulie declanșarea conflictului cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Raportor era doamna Tănăsescu. Pe 14 august s-au întâlnit”, a declarat Victor Alistar la România TV. Alistar: Reclamantul se întâlnește cu judecătorul cauzei Purtătorul de cuvânt al ÎCCJ susține că problema este faptul că Bolojan s-a întâlnit cu Simina Tănăsescu în timpul procedurii și în lipsa celeilalte părți. „O parte din dosar, reclamantul, se întâlnește cu judecătorul cauzei, jurisdicție constituțională, cu judecătorul cauzei, să ne înțeleagă lumea, în lipsa celeilalte părți, între patru ochi, într-un tête-à-tête, pe o explicație care nu are legătură cu competențele primului-ministru. Primul-ministru și Guvernul nu administrează Palatul Parlamentului, ci Camera Deputaților sau Senatul are și el folosința unor încăperi, deci în niciun caz nu putea să fie acela subiectul, că era în afara competențelor lor”, a spus Alistar. Acesta a precizat că Înalta Curte a cerut explicații publice în legătură cu întâlnirea. „O întâlnire conspirativă între patru ochi, care nu s-a desfășurat nici la sediul Curții Constituționale, nici la sediul Guvernului. În atare situație noi, fără să facem niște procese de intenție, am solicitat explicații publice, dar convingătoare să fie (…) Și atunci noi am cerut aceste lămuriri pentru că imaginați-vă că o parte, reclamantul, se întâlnește cu judecătorul cauzei, judecătorul raportor, sigur, tot plenul este acolo, șeful instituției, înainte de a se da soluția pe respectiva sesizare, adică în timpul procedurii. Că altfel întâlniri instituționale pot exista. Dar atunci îți iei niște măsuri de prevedere. Ăsta a fost motivul pentru care noi am reacționat”, a afirmat purtătorul de cuvânt al ÎCCJ. Întâlnirea dintre Bolojan și Simina Tănăsescu a provocat reacții în justiție Întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu a avut loc pe 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Informațiile despre întrevedere au provocat controverse și pentru că aceasta a avut loc cu trei zile înainte ca CCR să se pronunțe asupra Legii integrității. Curtea Constituțională a transmis, după apariția informațiilor despre întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu, că întrevederea a vizat exclusiv aspecte administrative și de organizare. „În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, a transmis CCR. Înalta Curte a cerut însă „clarificarea imediată și completă” a circumstanțelor întâlnirii, apreciind că explicațiile oferite nu înlătură îngrijorările privind independența, imparțialitatea și transparența. Ilie Bolojan a respins criticile și a declarat că „se încearcă să se facă din țânțar armăsar”. Prim-ministrul a susținut că este normal ca persoanele care ocupă funcții publice să aibă întâlniri cu reprezentanții altor instituții pentru rezolvarea unor probleme administrative.
Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu, chemați astăzi la audieri în Comisia pentru Constituționalitate a Senatului, în ancheta privind întâlnirea lor din august
Potrivit programului publicat de Senat, Comisia pentru Constituționalitate se reunește marți, de la ora 11.00, în Salonul Alb, pentru audieri în cadrul anchetei parlamentare privind întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Simina Tănăsescu. Ilie Bolojan este așteptat la ora 11:00, iar Simina Tănăsescu la ora 11:30. În cazul în care președinta CCR nu se prezintă, la aceeași oră este programată audierea unui angajat al Serviciului de Protecție și Pază. De la ora 13.00 sunt chemați președintele Senatului, Mircea Abrudean, directorul Cancelariei președintelui Senatului, directorul Cabinetului acestuia și directorul general al consilierilor președintelui Senatului. Comisia a solicitat și imaginile surprinse de camerele de supraveghere din Palatul Parlamentului în ziua întâlnirii, inclusiv cele de pe căile de acces către biroul președintelui Senatului. Senatul a aprobat pe 24 august declanșarea demersurilor pentru ancheta parlamentară, cu 67 de voturi pentru și 41 împotrivă. Întâlnirea dintre Bolojan și Tănăsescu a avut loc pe 14 august, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean, și nu a fost anunțată public în prealabil. Întâlnirea a avut loc cu trei zile înainte ca CCR să analizeze sesizări privind Legea Integrității. Ce au spus Bolojan și Simina Tănăsescu despre întâlnire Atât premierul, cât și președinta CCR au susținut că întrevederea a vizat exclusiv chestiuni administrative și că nu a fost discutat niciun dosar aflat pe rolul Curții Constituționale. Simina Tănăsescu a explicat că întâlnirea a fost legată de nevoia CCR de spații suplimentare pentru desfășurarea activității. Bolojan a respins criticile apărute după întâlnire și a afirmat că „se încearcă să se facă din țânțar armăsar”. Premierul a susținut că întâlnirile dintre reprezentanții instituțiilor sunt firești atunci când trebuie rezolvate probleme administrative și că acest lucru nu înseamnă că sunt discutate cauze aflate pe rol.
Nicușor Dan promulgă legea ANI. Fritz rămâne fără mandat
Președintele Nicușor Dan a promulgat vineri, 28 august, noua lege ANI, cu tot cu așa-numitul „amendament Fritz”. În acest scenariu, liderul USR, Dominic Fritz are la dispoziție maximum 30 de zile pentru a-și depune mandatul de primar al municipiului Timișoara. Cu două zile înainte de a fi promulgată de șeful statului, legea ANI a trecut de Senat cu 106 voturi „pentru”, 19 „contra” și zero abțineri. „Într-un alt context, aș fi retrimis proiectul în Parlament” / „Nu ne permitem să nu accesăm fondurile PNRR” „Am promulgat astăzi Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității în forma care mi-a fost transmisă de către Parlamentul României. Îmi mențin în continuare argumentele din sesizarea de neconstituționalitate pe care am înaintat-o Curții Constituționale. Într-un alt context, în care nu ar fi existat riscul pierderii banilor din PNRR din cauza neadoptării acestei legi și ar fi existat timpul necesar pentru dezbatere, aș fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare. Nu ne permitem să nu accesăm aceste fonduri și nici nu pot accepta o nouă lovitură adusă credibilității României în plan extern. Cer Parlamentului ca, în sesiunea de toamnă, să reia și să aprofundeze discuțiile asupra acestei legi. Integritatea este un subiect mult prea important pentru societate și trebuie transpus într-o lege aflată dincolo de orice suspiciuni și interpretări”, a transmis vineri Nicușor Dan.
S&D condamnă scrisoare PPE și Renew privind amendamentul Fritz
Grupul Socialiștilor și Democraților (S&D) din Parlamentul European critică dur demersul liderilor PPE și Renew Europe, care au cerut Comisiei Europene blocarea a 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru România. Grupul europarlamentar din care face parte PSD susține că punerea în discuție a fondurilor europene din cauza unei dispute politice interne nu reprezintă o politică europeană responsabilă și solicită respectarea deplină a statului de drept, fără standarde duble. Reacția social-democraților europeni survine după ce președintele PPE, din care face parte PNL, Manfred Weber, și lidera grupului Renew Europe (din care face parte USR), Valérie Hayer, au trimis o scrisoare oficială președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Cei doi lideri politici au cerut condiționarea tranșei de 770 de milioane de euro de modificarea legii integrității, în contextul apropierii termenului-limită de 31 august pentru jaloanele asumate de București. De unde a pornit scandalul „amendamentului Fritz” Disputa a început în Parlamentul României, după introducerea unei modificări la legea integrității, cunoscută drept „amendamentul Fritz”. Legea prevede încetarea de drept a mandatului aleșilor locali și al demnitarilor stabiliți definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese anterior intrării în vigoare a noii legi. Prevederea îl vizează direct pe primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, printre alți aleși locali. Deși Curtea Constituțională a României a declarat modificarea conformă cu legea fundamentală, grupurile PPE și Renew Europe au intervenit direct la vârful Comisiei Europene. Weber și Hayer au catalogat măsura drept o încălcare a statului de drept și au cerut un semnal ferm de la Bruxelles înainte ca președintele României, Nicușor Dan, să promulge legea. S&D denunță presiunea politică și dublul standard Grupul S&D atrage atenția că partidele de dreapta nu au dreptul să invoce jaloanele europene doar atunci când situația convine propriilor interese de partid. Social-democrații subliniază că deciziile legislative adoptate democratic și validate de instanțele constituționale trebuie respectate la nivelul Uniunii Europene. „Nu putem avea standarde duble în ceea ce privește Planurile de Redresare și Reziliență. Partidele politice de dreapta nu pot insista ca fiecare jalon RRF să fie respectat atunci când le convine guvernelor lor, iar apoi să ceară Comisiei Europene – pentru interese politice personale – să intervină atunci când o reformă adoptată democratic, care respectă statul de drept, nu le convine”, a transmis Grupul S&D. Europarlamentarii S&D avertizează că o dispută politică internă nu trebuie să se transforme într-o sancțiune aplicată cetățenilor români. „Punerea în pericol a 770 de milioane de euro pentru România din cauza unei dispute politice interne nu este o politică europeană responsabilă. Familiile politice europene ar trebui să respecte statul de drept și deciziile sistemelor judiciare, precum și finalizarea cu succes a PNRR. Cerem respectarea totală a statului de drept. Cetățenii români nu trebuie să plătească prețul pentru standarde politice duble”, precizează poziția oficială a Grupului S&D. Intervenția liderilor de la Bruxelles a declanșat reacții aprinse pe scena politică de la București, unde demersul PPE și Renew a fost catalogat drept o încercare de presiune asupra deciziilor justiției și ale Parlamentului. Mâine, 26 august, legea intră la votul final și apoi, dacă trece, ajunge pe masa președintelui Nicușor Dan pentru promulgare.
Toni Neacșu critică motivarea CCR pe amendamentul Fritz
Judecătorii Curții Constituționale (CCR) au publicat un document de 65 de pagini care conține motivarea deciziei cu privire la așa-numitul „amendament Fritz” din noua Lege a integrității. Argumentul principal al majorității este că „legea nu ar aplica retroactiv o sancțiune persoanei, ci ar pune capăt unei funcții sau unui „mandat viciat” de o încălcare definitiv constatată a regimului de integritate”. Avocatul Toni Neacșu, fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a scris, pe pagina personală de Facebook, că „motivarea este mult mai neconvingătoare și stângace decât se aștepta”. Documentul integral al motivării CCR poate fi citit AICI. De ce consideră judecătorii CCR că nu este vorba de o retroactivitate în cazul noii Legi Curtea pornește de la distincția dintre o situație juridică încheiată, asupra căreia o nouă lege nu mai poate interveni, și efectele viitoare ale unei situații generate anterior, însă care nu s-au epuizat. Judecătorii CCR consideră că o constatare definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese continuă să afecteze integritatea funcției atât timp cât interdicția de trei ani nu s-a încheiat. În această interpretare, legea nouă nu modifică sancțiunea aplicată în trecut, ci reglementează efectul produs în prezent asupra funcției ocupate. Argumentul principal al motivării: Nu este sancționată persoana, ci încetează „mandatul viciat” Majoritatea judecătorilor Curții Constituționale susțin că norma tranzitorie nu introduce o nouă sancțiune personală pentru o faptă trecută, ci încheie o funcție sau un mandat a cărui integritate a fost afectată. „Norma intertemporală nu reglementează o sancțiune personală aplicabilă titularului funcției, demnității sau mandatului, ci întrerupe ori încetează de drept funcția, demnitatea sau mandatul care a fost viciat prin fapta titularului său”, reiese din motivarea CCR. Toni Neacșu, dezamăgit de motivarea publicată de judecătorii CCR / „Enormă gafă” „Motivarea Curţii Constituționale pe amendamentul Dominic Fritz e mult mai neconvingătoare și stângace decât mă așteptam. Practic, pentru a înlătura retroactivitatea noii sancțiuni, care era cam evidentă, CCR afirmă că legiuitorul poate reglementa oricând cauze noi de încetare a mandatelor aleșilor (primari, consilieri, deputați, senatori), chiar dacă acestea nu existau la momentul alegerii sale. Enormă gafă”, spune Toni Neacșu.
Ilie Bolojan critică amendamentul Fritz din Legea Integrității: A vota un jalon PNRR nu înseamnă să vii să-l folosești ca o ghioagă politică
Ilie Bolojan, premierul interimar al României, a declarat miercuri la B1TV că amendamentul Fritz a fost folosit ca un instrument politic împotriva lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei. „Între PNL și USR, de exemplu, că m-ați întrebat de asta, și am întărit relațiile de încredere între partide pentru că nu am avut niște divergențe majore, deși nu vedem toate lucrurile în aceeași direcție, bet ne-am respectat între noi, am respectat programul de guvernare și fiecare acolo unde a fost a încercat să împingă lucrurile.”, a declarat premierul într-o intervenție la B1TV. Deși legea a fost contestată la Curtea Constituțională atât de PNL și USR, cât și de președintele Nicușor Dan, amendamentul Fritz a fost declarat constituțional. Ilie Bolojan spune că vrea sa comenteze efectele pe care le va produce. „Deși, în mod evident, cele două amendamente care au fost votate împreună de PSD și de AUR în Parlament, unul a avut o țintă colaterală și celălalt l-a avut ca țintă pe Dominic Fritz, pentru că nu au apărut astfel de amendamente decât în astfel de situații și până acum nu s-a discutat deloc de aceste lucruri. […] Astea sunt în mod evident acțiuni care au fost o linie de atac care ține de persoane, care trebuie respinsă, pentru că nu poți să faci legi pentru persoane, nu poți să încalci principii gândind că vei construi încredere și seriozitate”, a motivat Ilie Bolojan. Repercursiuni asupra României, după contestarea la CEDO a deciziei CCR Dominic Fritz a anunțat că va contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului inclusiv decizia Curții Constituționale a României, chiar după ce judecătorii au decis că amendamentul propus de social-democrați este constituțional. Ilie Bolojan, în replică, spune că acest demers poate avea consecințe grave asupra modului în care este privită România după acest scandal politic. „Gândiți-vă dacă mai luăm o condamnare la CEDO. Asta nu va fi bine nici pentru imaginea României, iar a vota un jalon pe PNRR nu înseamnă în legea ANI să vii și să-l folosești ca o ghioagă politică. E greu de presupus că asta va fi interpretată ca îndeplinirea unui jalon pe PNRR, pentru că se mai uită cineva și pe la Românie”, a mai spus premierul interimar. Cine va candida la primăria Timișoara după ce Dominic Fritz își încheie mandatul Despre fotoliul de primar al Timișoarei, care se va elibera după plecarea lui Dominic Fritz din funcție, Ilie Bolojan a declarat că PNL nu exclude o colaborare cu USR la nivel local. „În condițiile în care analizele arată că pentru a putea menține un oraș cum este Timișoara într-o formulă de administrare care să modernizeze orașul în continuare, să-i garanteze dezvoltarea, cu siguranță vom discuta aceste lucruri inclusiv cu partenerii de la USR, inclusiv voi discuta cu organizația noastră de acolo așa fel încât să luăm cea mai bună decizie”, a mai declarat Bolojan. Conform legii care urmează să fie promulgată de președinte, Dominic Fritz își va pierde mandatul de primar al Timișoarei în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Legii Integrității.
Toni Neacșu dezvăluie ce s-ar fi aflat în spatele întâlnirii Bolojan-Tănăsescu: Decizia CCR în dosarul legii integrității trebuia amânată
Toni Neacșu dezvăluie ce s-ar fi aflat în spatele întâlnirii Bolojan-Tănăsescu. Avocatul precizează că legea ANI trebuia să fie amânată până pe 29 august. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … „De fapt, s-a întâlnit un judecător al Curții Constituționale, un judecător raportor în mai multe dosare, cu una din părțile din unul din dosare” Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că s-a discutat prea mult despre întâlnirea dintre un premier demis și un președinte CCR. Problema, sesizează acesta, nu este asta, ci calitatea pe care o aveau cei doi într-un dosar aflat pe masa Curții Constituționale. Bolojan, adaugă avocatul, nu era doar premier demis, ci era parte a unui dosar în care Simina Tănăsescu era judecător raportor. Acesta susține că a fost încălcată deontologia pe care trebuie să o dovedească zilnic judecătorii constituționali. „Toată lumea își pune întrebarea, în momentul de față, în ce măsură acea întâlnire și tot ce a urmat în jurul acelei întâlniri a influențat până la urmă această decizie CCR. Și cred că asta e lucrul cel mai important. Noi am comentat prea mult faptul că s-a întâlnit președintele Curții Constituționale cu premierul demis al României. Problema nu este asta. De fapt, s-a întâlnit un judecător al Curții Constituționale, un judecător raportor în mai multe dosare, cu una din părțile din unul din dosare. Asta este inadmisibil și de neacceptat într-un stat de drept. Despre asta vorbim și asta încalcă deontologia pe care trebuie să o dovedească zi de zi prin fapte, judecătorii, cu atât mai mult dacă sunt judecători constituționali.”, explică avocatul. Întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu, a generat reacții în spațiul public. Acest lucru s-a petrecut mai ales după confirmarea întrevederii de către premier. Ilie Bolojan a respins acuzațiile privind o posibilă imixtiune în activitatea Curții. Premierul a susținut că discuțiile au vizat probleme administrative. Întâlnirea a fost criticată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, care a cerut clarificări. Savonea a atras atenția asupra riscului ca imaginea și credibilitatea CCR să fie afectate. „Simina Tănăsescu voia să declare întreg dosarul ANI neconstituțional” Fostul membru CSM menționează că Simina Tănăsescu a încercat să își convingă colegii să declare neconstituțional întregul dosar ANI. Problema pe care a avut-o președinta CCR, adaugă acesta, este că nu avea o majoritate. Avocatul susține că nici măcar înainte de întâlnirea cu Bolojan, Tănăsescu nu avea o majoritate, fiind prezenți doar 8 judecători din cei 9. „Ceea ce știu eu e că înainte de acea întâlnire, judecătorul raportor care era președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, încerca, până la votul celorlalți, să își convingă colegii că sesizarea trebuie admisă integral, deci inclusiv în ce privește această chestiune cu retroactivitatea. Altfel spus, să declare că e neconstituțional. Dar mai știu ceva, mai știu că nu avea majoritate pentru acest punct de vedere. Erau opt judecători, iar dumneaei nu avea nici înainte de acea întâlnire această majoritate.”, menționează Neacșu. De ce s-au întâlnit Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, conform lui Toni Neacșu? Avocatul menționează că intenția CCR era să amâne decizia în cazul ANI. Acesta argumentează că principalul motiv al întâlnirii Bolojan-Tănăsescu a fost această amânare. Tănăsescu ar fi vrut să amâne decizia în cazul ANI până pe 29 august, când erau toți judecătorii CCR prezenți. Fostul membru CSM susține că președinta CCR voia să se protejeze de o anumită parte politică. Pentru a nu se repeta scandalul cu magistrații CCR din partea PSD, Tănăsescu voia sprijinul lui Bolojan. Astfel, precizează Neacșu, nu ar fi fost acuzată că se pierd bani europeni din cauza amânării făcute. „Intenția Curții Constituționale înainte de întâlnire, repet, respectiv a președintelui care dispune într-o astfel de situație, era aceea de a amâna decizia pe această lege pentru o dată când se întruneau toți cei nouă judecători. Data cea mai apropiată era 29 august, adică foarte foarte aproape de 1 septembrie. Și cred, cel puțin convingerea mea, că asta era principalul motiv pentru pe care îl avea, să spunem, doamna președinte, de a se întâlni cu domnul Bolojan, de a-i explica că, domnule, va trebui să amânăm. Din acest motiv era bine să nu existe în spațiu public, cel puțin dintr-o anumită parte politică, o presiune pe Curtea Constituțională, ca amână nejustificat cauze, astfel încât pune în pericol pierderea unor bani europeni.”, afirmă fostul membru CSM. În urmă cu câteva luni, CCR a decis să taie pensiile magistraților după ce a amânat de 5 ori decizia. Una dintre amânările făcute a fost pe motiv că judecătorul constituțional Stan își luase concediu paternal. Curtea Constituțională a României a luat o decizie pe legea pensiilor magistraților, pe care Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe 12 februarie. Pe 11 februarie a avut loc ultima ședință pe reformă, unde judecătorii au amânat pentru a cincea oară decizia. Decizia a fost luată cu o majoritate de 6 la 3, după ce în ultimul moment judecătorul Mihai Busuioc și-a schimbat votul. Împotriva proiectului au votat judecătorii Stan, Licu și Deliorga, judecători numiți la propunerea PSD.
Dragoș Pîslaru îi apără pe Ilie Bolojan și Dominic Fritz
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, critică dur deciziile recente ale instanțelor și susține că Ilie Bolojan și Dominic Fritz au devenit „incomozi”. Dragoș Pîslaru îl apără pe premierul Ilie Bolojan și pe liderul USR Dominic Fritz, în contextul controverselor juridice și politice din ultimele zile. Într-o postare publicată pe rețelele sociale, ministrul susține că cei doi politicieni sunt vizați tocmai pentru că promovează schimbarea și eliminarea privilegiilor din administrația publică. ”Ilie Bolojan este foarte incomod. Pentru că agenda lui Bolojan nu este îmbogățirea bogaților și a politicienilor corupți, ci tocmai eliminarea privilegiilor și sinecurilor și reformarea din temelie a statului român. Așa că instanțele au hotărât, în timp record pentru justiția din România, împotriva deciziilor adoptate democratic de Congresul PNL. Dominic Fritz este, la rândul său, foarte incomod, pentru că împărtășește aceeași viziune reformatoare pentru România. Așa că instanțele au decis că legea nu mai dispune doar pentru viitor, ci și pentru trecut. Practic, pentru a elimina un oponent politic, se inventează principii juridice care frizează absurdul.”, a scris Pîslaru pe pagina sa de Facebook. ”În aceste bătălii se joacă tocmai viitorul României” Dragoș Pîslaru susține însă că disputele nu trebuie privite doar prin prisma situației personale a celor doi politicieni. În opinia sa, miza este una mult mai amplă și privește direcția politică și administrativă a României. ”Însă aceste bătălii nu sunt bătăliile personale ale lui Ilie Bolojan sau ale lui Dominic Fritz. În aceste bătălii se joacă tocmai viitorul României: un viitor care fie ne va păstra pe drumul spre modernizare, fie ne va arunca înapoi spre hoție și minciună. Pentru viitorul României ne luptăm astăzi, alături de toți oamenii de bună credință, care încă mai dau țării noastre o șansă. Pentru o țară în care cei plecați peste hotare să vrea să se întoarcă și din care cei rămași acasă să nu se mai gândească vreodată să plece. Împreună vom învinge.”, a încheiat Pîslaru.
Toni Neacșu: Întâlnirea Bolojan-Tănăsescu afectează CCR
Toni Neacșu susține că întâlnirea de azi dintre Ilie Bolojan și șefa CCR ridică probleme de credibilitate pentru instituție. Avocatul menționează că Bolojan este parte interesată politic a unui dosar aflat pe masa CCR. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … Care este conflictul de interese dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan? Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că problema întâlnirii dintre Bolojan și președinta CCR a fost locul și contextul. Acesta menționează că Simina Tănăsescu era implicată activ în decizia legii ANI, pe care Bolojan o contestase la Curtea Constituțională. Președinta CCR, afirmă avocatul, era judecător raportor în cazul ANI, adică analizase sesizarea și conturase deja o opinie în speță. „Problema aici e cu totul și cu totul alta. Pe de o parte este locul unde a avut loc această întâlnire, iar pe de altă parte, contextul special. Doamna Simina Tănăsescu nu are doar calitatea de președinte al Curții Constituționale, adică o calitate administrativă. Dumneaei era judecător-raportor în acel dosar. De partea cealaltă, nu aveam doar premierul României, aveam o persoană interesată din punct de vedere politic în soluția pe care urma să o dea CCR. Era și parte, întrucât era președintele partidului care până la urmă a făcut această sesizare.”, explică avocatul. „Judecătorul raportor la Curtea Constituțională este cel care propune o soluție colegilor lui. Doamna judecător a venit, a analizat deja cele două sesizări și își formase o părere. Opinia o și exprimase în scris și urma să îi convingă pe ceilalți opt judecători să fie de acord cu opinia dumneaei.”, adaugă Toni Neacșu. „Curtea Constituțională demonstrează că e greu să ai încredere în ea” Fostul membru CSM susține că acest scandal mediatic este o problemă de credibilitate a CCR și a Siminei Tănăsescu. CCR, adaugă acesta, ar trebui să ofere garanții că este neutră, independentă și imparțială. Între timp, menționează avocatul, CCR dă românilor numai motive de a nu avea încredere în ea. „Abia aici intervine, sigur că da, problema și lipsa aceasta de credibilitate care se extinde asupra întregii Curți Constituționale, nu numai asupra doamnei președinte. Aici nu cred că-i numai problema doamnei președinte, cred că e problema Curții Constituționale în ansamblu. Pentru că e important dacă ea ne poate oferi nouă garanții că într-adevăr este independentă, că într-adevăr este imparțială și neutră din punct de vedere politic. Ori prin modul în care s-a exprimat public în nenumărate rânduri, eu pot începe din 2024 sau chiar aș merge puțin mai în spate… Dar să zicem 2024, continuând cu ce a făcut la începutul acestui an și culminând cu această întâlnire, Curtea Constituțională demonstrează că e greu să ai încredere în ea.”, menționează Neacșu. Ce reclamă Înalta Curte de Casație și Justiție? Avocatul susține că problema credibilității este cea reclamată și de ÎCCJ. Acesta menționează că magistrații au dosare care urmează să fie judecate la CCR și nu pot avea încredere în deciziile Curții Constituționale. „Și exact asta, ca să revin, exact asta cred că au vrut să transmită cei de la Înalta Curte de Casație și Justiție și judecătorii în general. Pur și simplu ei asta spun. Avem conflicte la Curtea Constituțională, avem dosare pe rolul Curții Constituționale, conflicte în care suntem implicați ca autoritate importantă a statului, ca putere judecătorească și nu avem încredere că această Curte Constituțională e în stare să rezolve potrivit Constituției. Adică în mod egal, în condițiile în care, de partea cealaltă, reclamant sau, mă rog, de partea cealaltă, este guvernul condus de Ilie Bolojan.”, afirmă fostul membru CSM. Întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu, a generat reacții în spațiul public după confirmarea întrevederii de către premier. Ilie Bolojan a respins acuzațiile privind o posibilă imixtiune în activitatea Curții și a susținut că discuțiile au vizat probleme administrative. Întâlnirea a fost criticată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, care a cerut clarificări și a atras atenția asupra riscului ca imaginea și credibilitatea CCR să fie afectate. Tot astăzi, CCR a declarat constituțional amendamentul ANI. Conform acestei decizii, persoanele declarate în stare de conflict de interese care dețin o funcție publică își pierd mandatul. Unul dintre aceste cazuri este și al lui Dominic Fritz, declarat în conflict de interese.
CSM, președinții de curți de apel, tribunale și judecătorii cer clarificări privind întâlnirea dintre șefa CCR și Ilie Bolojan: Se impun clarificări / Reacția CCR: Nicio cauză nu se discută informal
UPDATE: Reacția CCR, după controversele privind întâlnirea cu Bolojan: „Nicio cauză nu se discută informal” Curtea Constituțională a României (CCR) transmite, în urma solicitărilor formulate de reprezentanții mass-media, că întâlnirile președintei CCR, Elena Simina Tănăsescu, cu reprezentanți ai autorității executive vizează exclusiv aspecte administrative și organizatorice ale instituției. Precizările vin în contextul informațiilor apărute în spațiul public privind întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan. Potrivit CCR, funcția de președinte al Curții Constituționale presupune, pe lângă atribuțiile jurisdicționale, și atribuții administrative, organizatorice și de reprezentare, prevăzute de articolul 9 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. „În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, transmite CCR. Președinta Curții Constituționale reafirmă că nicio cauză aflată pe rolul CCR nu poate face obiectul unor discuții în afara procedurilor legale. „Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”, se arată în comunicatul transmis duminică seara. CCR mai susține că modul de exercitare a funcției, precum și reperele etice și profesionale ale președintei instituției exclud orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative. „Conduita constantă și publică, precum reperele etice și profesionale ale președintei Curții Constituționale, constituie repere suficiente pentru a exclude orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative desfășurate în exercitarea atribuțiilor funcției”, precizează Curtea. Știre inițială: CSM: Informațiile au generat „întrebări legitime” CSM afirmă că informațiile au generat „întrebări legitime” privind contextul și obiectul întrevederii, cu atât mai mult cu cât aceasta ar fi avut loc într-o perioadă în care CCR urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională semnificativă, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de Ilie Bolojan. „Răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică”, transmite Consiliul Superior al Magistraturii. Potrivit CSM, independența unei jurisdicții nu este garantată doar prin normele de organizare și funcționare, ci și prin conduita persoanelor care o reprezintă și prin capacitatea instituției de a elimina, prin explicații clare și complete, orice suspiciune rezonabilă privind existența unor raporturi incompatibile cu exigențele de imparțialitate. CSM: Hotărârile CCR au efecte asupra întregului sistem judiciar Consiliul subliniază că aceste exigențe sunt cu atât mai importante în cazul Curții Constituționale, întrucât hotărârile sale sunt obligatorii pentru toate autoritățile statului și sunt aplicate direct de instanțele judecătorești. În numeroase situații, deciziile CCR vizează organizarea și funcționarea sistemului judiciar, inclusiv statutul magistraților, regimul salarizării sau soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională în care este implicată autoritatea judecătorească. CSM amintește și episodul din 2018, când Elena-Simina Tănăsescu, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în contextul controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Poziția exprimată public la acel moment a evidențiat necesitatea ca asupra activității CCR să nu planeze nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni. „Este firesc ca același standard de exigență să fie menținut în mod constant, indiferent de funcțiile deținute sau de contextul instituțional”, afirmă CSM. Ce clarificări solicită Consiliul CSM apreciază că sunt necesare explicații publice privind: – împrejurările în care a avut loc întrevederea; – natura întâlnirii; – motivul pentru care aceasta s-ar fi desfășurat în biroul președintelui Senatului; – temele care au făcut obiectul discuțiilor. Potrivit Consiliului, clarificările sunt necesare pentru protejarea autorității Curții Constituționale și menținerea încrederii publice în imparțialitatea și integritatea deciziilor sale. CSM reafirmă că încrederea în instituțiile statului și în actul de justiție presupune aplicarea consecventă a acelorași standarde de independență, imparțialitate și transparență, indiferent de instituția sau persoanele vizate. Președinții Curților de Apel, ai tribunalelor și judecătoriilor din țară au cerut clarificări urgente în legătură cu întâlnirea dintre șefa CCR, Elena-Simina Tănăsescu și premierul interimar Ilie Bolojan.