Documentul secret prin care prim-ministrul Ilie Bolojan îi dă președintelui Nicușor Dan lovitura teribilă și neașteptată pe legea care revoluționează tot sportul românesc!
Pe 29 aprilie, Curtea Constituțională ar trebui să se pronunțe pe legea care revoluționează tot sportul românesc. E vorba de inițiativa deputatului AUR Ciprian Paraschiv, care a transformat în lege prevederile ordinului de ministru Eduard Novak prin care, în toate competițiile sportive din România, la juniori și seniori, echipele sunt obligate folosească minimum 40% sportivi români! „Legea 40%” a trecut de Parlament în luna noiembrie cu o susținere politică puternică dinspre mai toate partidele, mai exact 239 de voturi pentru dintr-un total de 282 de parlamentari prezenți. Însă, în ultima lună a anului trecut, președintele României a refuzat să o promulge! Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională pe acest subiect și s-a poziționat public împotriva inițiativei. Spuneam că, în câteva zile, Curtea Constituțională ar trebui să se pronunțe. Pentru că deja, în 2026, s-a ajuns la trei amânări din partea instituției pe legea de maximă importanță pentru sportul românesc! Între timp, ProSport a descoperit lovitura teribilă și neașteptată pe care Ilie Bolojan i-a dat-o în secret președintelui Nicușor Dan pe acest subiect și îți dezvăluie în exclusivitate toate detaliile! „Ilie Bolojan desființează în cinci pagini sesizarea lui Nicușor Dan și încheie în forță!” Mai multe surse politice au confirmat că pe masa judecătorilor de la Curtea Constituțională a ajuns în această perioadă un document secret cu impact major asupra Legii 40%. Iată despre ce e vorba și ce conține acesta: „Prim-ministrul Ilie Bolojan a intervenit și a elaborat împreună cu specialiștii lui un document care practic desființează sesizarea făcută de președintele Nicușor Dan la CCR pe această lege! Sunt cinci pagini unde, punct cu punct, tot ce invocă președintele pentru a bloca legea este demontat cu argumente juridice și de bun simț. Vorbim de un document oficial, punct de vedere al Guvernului pe subiect, cu ștampilă și cu semnătura lui Ilie Bolojan!” FOTO: Mediafax Mai mult decât atât, propunerea finală din acest document pe care Ilie Bolojan o face către judecătorii Curții Constituționale este una extrem de tranșantă și care nu lasă loc de interpretări! Completează sursele ProSport: „Concluzia lui Ilie Bolojan, în finalul documentului, este una de forță! Premierul încheie atacând direct demersul făcut de Nicușor Dan, apreciind ca neîntemeiate atât criticile formulate de președinte pe lege, cât și întreaga sesizare făcută de Nicușor Dan! Scrie negru pe alb, fix așa, în încheierea documentului!” Dublu impact major la Curtea Constituțională: documentul secret și decizia definitivă ÎCCJ Pentru a înțelege cât mai bine dimensiunea impactului pe care îl va avea acest document asupra deciziei Curții Constituționale, am contactat un parlamentar cu vastă experiență, pe durata mai multor mandate, care a trecut prin astfel de proceduri. Acesta explică: „Vorbim de o poziție foarte fermă și clară, din câte înțeleg, a premierului Ilie Bolojan care vine, aparent paradoxal, dinspre un prim-ministru pe care tocmai Nicușor Dan l-a desemnat vara trecută. Și despre care spunea, îmi amintesc perfect expresia: este persoana cea mai potrivită și va avea mereu în mine un partener. Ori, văzând ca tocmai Bolojan desființează practic sesizarea președintelui, e evident pentru judecători că aici nu e vorba de un joc politic ori de o contră personală. Pur și simplu premierul demonstrează, ba chiar trecând peste relația foarte bună cu Nicușor, că legea merită iar sesizarea de neconstituționalitate nu stă în picioare! Astfel, documentul lui capătă o forță mult mai mare” Foto: Sport Pictures În același timp, lovitura teribilă și neașteptată pe care Ilie Bolojan i-o dă lui Nicușor Dan se coroborează în ochii Curții Constituționale și cu un alt element juridic important, spun sursele noastre. „Gândiți-vă că, anul trecut, deja Înalta Curte de Justiție și Casație s-a pronunțat prin decizie definitivă în favoarea prevederilor acestei legi cu 40% sportivi români în teren. Concret, ai deja o validare juridică de maximă greutate, pentru că vorbim de instanța supremă în România. Acum, se adaugă și punctul de vedere, cu argumente juridice clare, din ce înțeleg, al primului-ministru care nu ar avea de ce să se pună împotriva președintelui, altminteri. În concluzie, sunt ferm convins că judecătorii de la Curtea Constituțională vor evalua în mod cert aceste nuanțe extrem de importante spre decizia lor!”
Președinta CCR: Vulnerabilitățile democrației vin din interior, nu din exterior
Într-o intervenție televizată, aceasta a subliniat că fragilitățile actuale nu sunt conjuncturale și nici exclusiv economice, ci țin de dificultatea statelor de a-și adapta mecanismele democratice la noile realități sociale și tehnologice. Simina Tănăsescu a arătat că toate democrațiile sunt, prin natura lor, vulnerabile, însă presiunea actuală este amplificată de modul în care se configurează regimurile politice, atât în România, cât și în alte state. În opinia sa, întrebările esențiale nu mai privesc doar funcționarea instituțiilor, ci chiar forma de organizare a statului și capacitatea acestuia de a ține pasul cu transformările accelerate ale societății. Un element central al acestei schimbări îl reprezintă impactul noilor instrumente de comunicare, al expansiunii rețelelor sociale și al inteligenței artificiale asupra proceselor democratice. Președinta CCR a sugerat că unele mecanisme consacrate ale democrației ar putea necesita transformări pentru a rămâne eficiente și relevante. Ea a amintit că, în urmă cu 10–15 ani, a existat un val de apropiere a deciziei politice de cetățeni, materializat în mai multe state prin revizuiri constituționale și introducerea unor mecanisme extinse de tip referendum. În acest context, a fost evocată și experiența din Islanda, unde, pe fondul unei crize economice majore, cetățenii au ieșit masiv în stradă și au încercat să se implice direct în redactarea unei noi Constituții, ocolind instituțiile reprezentative tradiționale. Potrivit Simonei Tănăsescu, astfel de mișcări au coexistat cu o creștere accentuată a curentelor populiste, o combinație care poate genera dificultăți serioase pentru stabilitatea democratică. „Cele două fenomene, puse în balanță, pot conduce la o dificultate reală pentru democrații”, a explicat președinta Curții, adăugând că România nu este străină de astfel de tendințe. În opinia sa, provocarea majoră a anilor următori va fi găsirea unui echilibru între nevoia de participare directă a cetățenilor și menținerea unor instituții reprezentative solide, capabile să garanteze stabilitatea constituțională.
Un judecător CCR neagă existența unui grup de rezistență în CCR și avertizează asupra riscurilor sancțiunilor politice
Judecătorul Curții Constituționale, Dacian Dragoș, a respins public ideea existenței unui „grup de rezistență” în interiorul CCR, care ar acționa la comandă politică sau din interese externe, în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN. Voturi de conștiință, nu decizii dictate din exterior Întrebat direct dacă în CCR există judecători care răspund unor comenzi politice, Dragoș a declarat că nu crede într-un astfel de scenariu. Potrivit acestuia, fiecare judecător votează conform propriei conștiințe și propriei interpretări juridice, chiar dacă, în dosarele cu miză mare, pot apărea diferențe de viziune sau blocaje temporare. „Nu cred că există așa ceva. Vă spuneam, colegii fiecare votează în funcție de propria concepție și în funcție de propria conștiință. Dacă ele se aliniază într-o direcție sau alta și avem o ruptură sau o scindare în modul cum privim lucrurile în cadrul curții, asta este, dar nu înseamnă neapărat că sunt controlați din afară.” Judecătorul a subliniat că aceste divergențe nu trebuie confundate cu influențe externe și că, în ansamblu, Curtea Constituțională funcționează, inclusiv după episoade tensionate care au atras atenția publică. „Deci eu n-aș putea să spun acest lucru. Și curtea funcționează în celelalte cazuri. Se împotmolește în acele legi care sunt cu miză foarte mare. Dar și acolo are capacitatea să funcționeze și sunt ferm convins că va depăși acest impas. Dar dincolo de acest lucru, restul lucrurilor merg bine. Deci nu aș putea să spun că există blocaj la Curtea Constituțională.” Sancțiuni pentru judecători, deja prevăzute de lege Referitor la proiectul de lege aflat în Parlament, care propune sancțiuni mai dure pentru judecătorii CCR, inclusiv posibilitatea revocării pentru absențe repetate, Dacian Dragoș a afirmat că actualul cadru legal oferă deja instrumentele necesare. „Mie mi se pare că nu ar trebui modificată legea Curții Constituționale, pentru că există mecanismele și în regulament și în lege pentru astfel de lucruri. Există și răspundere disciplinară a judecătorilor și pentru a acoperi chiar și aceste cazuri. Dacă este repetată această omisiune de a participa la ședințe, se pot face astfel de lucruri pe legile existente. Acesta a explicat că există răspundere disciplinară, sancțiuni prevăzute în regulament și chiar posibilitatea încetării mandatului în caz de imposibilitate prelungită de exercitare a funcției, fără a fi nevoie de modificări legislative. Riscul politizării Curții Constituționale Judecătorul CCR a avertizat că introducerea revocării de către autoritățile care numesc judecătorii ar afecta grav independența Curții. În opinia sa, o astfel de măsură ar transforma CCR într-o instituție vulnerabilă la presiuni politice directe, subminând rolul său constituțional. „Ce s-ar întâmpla dacă s-ar putea revoca judecătorii Curții Constituționale de către cei care i-au numit? Ar fi tot timpul la cheremul acestora. Adică atunci chiar ar fi controlată Curtea de către cei care i-au numit. Și atunci vă dați seama că Senatul, Camera Deputaților, majoritatea de acolo sau Președintele care este, controlează câte trei judecători din Curtea Constituțională, dar cu adevărat îi controlează, pentru că atunci s-ar putea să îi poată și revoca. Ori să distrugă independența Curții prin această măsură”, a declarat judecătorul. De asemenea, Dragoș a atras atenția că extinderea atribuțiilor președintelui CCR în materie de sancțiuni ar putea deschide calea unor posibile abuzuri, dacă aceste competențe ar fi exercitate cu rea-credință. „Plus, din câte am văzut proiectul acela, s-ar mări foarte mult deciziile sau capacitatea de a decide într-un fel sau altul a Președintelui Curții Constituționale, care iarăși poate să ducă la abuzuri dacă este execitată cu rea-credință această competență. Deci, nu aș fi în favoarea unei modificări a legi, ci numai pentru faptul că a existat o sincopă la un moment dat în funcționarea curții, dintr-un motiv sau altul, pentru că fiecare are, sigur, argumentele sale.”
Nicușor Dan a trimis legea la CCR. Decizia președintelui României poate schimba definitiv fotbalul și sportul din țara noastră
Nicușor Dan a trimis la CCR legea care poate schimba radical sportul din țara noastră, legată de o ponderea obligatorie minimă de 40% sportivi români în competițiile interne. Deputatul PNL Ionuț Stroe salută hotărârea președintelui și anunță că a inițiat petiția publică în care a solicitat ca această lege să nu fie promulgată, deoarece încalcă flagrant principiile competiţiei, dreptul la muncă şi regulamentele sportive. Președintele a trimis la Curtea Constituţională legea care poate schimba definitiv sportul din România Nicușor Dan a decis să trimită la CCR legea care a produs panică totală în sportul din țara noastră și care obliga cluburile din România să trimită în teren minim 40% sportivi români în partidele din competițiile interne. Deputatul PNL Ionuț Stroe salută hotărârea șefului de stat și anunță că a inițiat petiția publică, trimisă Administrației Prezidențiale, în care cere în mod expres ca această lege să nu fie promulgată și să fie atacată la Curtea Constituţională sau să fie trimisă din nou în Parlament pentru reexaminaare. Asta deoarece, în forma actuală, aceasta încalcă flagrant principiile competiţiei, libertatea la muncă şi regulamentele sportive. Camera Deputaţilor a adoptat recent un proiect de lege, iniţiat de AUR, POT şi SOS România, prin care arată că ponderea sportivilor români în competițiile naţionale nu poate fi mai mică de 40%. „Decizia preşedintelui este o dovadă de respect pentru sport, pentru Constituţie şi pentru principiile europene ale jocului corect. Este clar: politicul nu are ce căuta în vestiar! Am încredere deplină în Curtea Constituţională şi sunt convins că toate argumentele juridice, constituţionale şi de drept european, dar şi cele de natură sportivă, vor fi convingătoare. Soluţia corectă rămâne aceea de a investi în academii, centre de copii şi juniori şi în formarea tinerilor români, nu de a bloca sportul prin constrângeri legislative”, a fost mesajul lui Ionuț Stroe pe Facebook. Foto: Mediafax Foto Fostul ministru răsuflă ușurat. „Vocea sportului a fost ascultată” Ex-ministru al Tineretului și Sportului timp de doi ani, Ionuț Stroe este satisfăcut că vocile importante din tot sportul românesc, care s-au îmotrivit acestei legi, s-au raliat și au fost ascultate într-un final, și în acest sens le mulțumește pentru acest demers. „Cel mai important este că vocea sportului a fost ascultată. Numeroase cluburi de fotbal şi handbal, oameni cu experienţă în sport, antrenori, manageri, foşti sportivi s-au raliat demersului, semnând această petiţie şi susţinând ideea că performanţa nu se obţine prin cote impuse, ci prin muncă, investiţie şi merit. Le mulţumesc enorm pentru susţinere”, a mai spus Stroe.
Nicușor Dan, desființat total după decizia de a trimite Legea Novak la CCR: E anti-român!
Președintele Nicușor Dan a trimis „Legea Novak” la CCR, decizia sa fiind aspru criticată de către un deputat din Parlamentul României. Ciprian Paraschiv, membru AUR, formațiune care a inițiat acest demers, spune că, prin decizia luată, șeful statului a dovedit că este anti-român. Nicușor Dan, pus la zid după ce a trimis „Legea Novak” la Curtea Constituțională Președintele României a decis să trimită „Legea Novak” la CCR, însă hotărârea sa a fost imediat taxată de un deputat din Parlamentul României. Ciprian Paraschiv, fost oficial în fotbal și membru din partidul AUR, formațiune care a inițiat și susținut acest demers, afirmă că prin această decizie, Nicușor Dan a dat dovadă că este anti-român. Deputatul este de părere că șeful statului nu avea voie să se antepronunțe înainte ca respectiva lege să fie judecată de Curtea Constituțională, mai ales că, adaugă membrul AUR, președintele nu cunoaște regulamentele europene, ale UEFA și nu a citit o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție. „Sunt siderat că președintele țării se antepronunță asupra constituționalității unei legi. Această lege trebuie judecată de Curtea Constituțională, iar tu, ca președinte, nu ai dreptul constituțional să te antepronunți, mai ales că nu știi regulamentele europene, regulamentele UEFA sau nu citești o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care spune negru pe alb că această lege este nediscriminatorie, respectă principiul constituționalității și este constituțională. Eu sunt siderat că președintele țării se poate pronunța înainte ca legea să judecată la CCR. Este uluitor, sincer. Nu m-am așteptat. Din punctul meu de vedere, Nicușor Dan a demonstrat în această seară cât de anti-român este”, a transmis Ciprian Paraschiv, la Fanatik. Foto: Mediafax Foto Ce reacție a avut președintele României Nicușor Dan a oferit un prim punct de vedere după ce a trimis la CCR legea care a produs un adevărat tsunami în întreg sportul românesc. Președintele este de părere că respectiva lege, care impune un minimum 40% dintre sportivii care evoluează într-o echipă în competițiile din țara noastră să fie români, nu respectă Constituției României și a dreptului UE, încălcând dreptul la muncă. „Susțin ferm obiectivul de a încuraja și dezvolta sportul românesc, de a sprijini tinerii sportivi și de a investi în formarea lor. Aceste scopuri sunt legitime și necesare. Totuși, ele trebuie realizate cu respectarea Constituției României și a dreptului Uniunii Europene, la care România este parte. Legea adoptată de Parlament încalcă principiul nediscriminării și libera circulație a lucrătorilor, consacrate atât de Constituție, cât și de tratatele europene, prin raportarea directă la cetățenia sportivilor. În plus, legea afectează dreptul la muncă, prin limitarea accesului sportivilor europeni la competițiile naționale”, a fost mesajul lui Nicușor Dan pe Facebook.
Prima reacție a lui Nicușor Dan după ce a trimis legea controversată la CCR! Președintele României n-a stat pe gânduri
Președintele Nicușor Dan a oferit o primă reacție după ce a trimis la CCR legea care a pus pe jar în ultimul timp întreg sportul românesc. Șeful statului susține că respectiv lege care impune un minimum 40% dintre sportivii care evoluează într-o echipă să fie români contravine „principiului nediscriminării și a liberei circulație a lucrătorilor”. Nicușor Dan a reacționat după ce a trimis la CCR legea controversată pentru sportul românesc Președintele României a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook un mesaj lămuritor după ce a trimis la Curtea Constituțională legea care a produs haos în tot sportul românesc. Nicușor Dan transmite că susține și încurajează dezvoltarea sportului din țara noastră și investiția în tinerii români, însă este ferm și admite că respectiv lege, care impune o pondere de minimum 40% dintre sportivii care participă în competițiile interne să fie români, încalcă „principiului nediscriminării și a liberei circulație a lucrătorilor”. „Am trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra legii care impune ca minimum 40% dintre sportivii care evoluează într-o echipă, în competițiile naționale oficiale, să fie sportivi români. Susțin ferm obiectivul de a încuraja și dezvolta sportul românesc, de a sprijini tinerii sportivi și de a investi în formarea lor. Aceste scopuri sunt legitime și necesare. Totuși, ele trebuie realizate cu respectarea Constituției României și a dreptului Uniunii Europene, la care România este parte. Legea adoptată de Parlament încalcă principiul nediscriminării și libera circulație a lucrătorilor, consacrate atât de Constituție, cât și de tratatele europene, prin raportarea directă la cetățenia sportivilor. In plus, legea afectează dreptul la muncă, prin limitarea accesului sportivilor europeni la competițiile naționale. Totodata, nu respectă cerințele de calitate și claritate a legii, inclusiv prin stabilirea unor sancțiuni contravenționale care depășesc cadrul general prevăzut de legislația în vigoare, fără o derogare expresă”, se arată în mesajul lui Nicușor Dan. Foto: Mediafax Foto Soluția președintelui. „Investiții în academii” Șeful statului este de părere că sprijinirea sportivilor români se poate face prin investiții majore în academii și centre de juniori, dar și prin programe de formare. „Experiența altor state europene și regulamentele UEFA arată că sprijinirea sportivilor formați local se poate face eficient fără criterii bazate pe cetățenie, ci prin investiții în academii, centre de juniori și programe de formare”, a mai scris președintele României.
Nazare despre reforma pensiilor magistraților: Nu e resemnare. Termenul e strâns
Confruntat, la Antena 3 CNN, cu realitatea că este greu de crezut că legea va putea trece de Parlament și de Curtea Constituțională până pe 28 noiembrie, Nazare a fost întrebat: „Ne luăm adio de la acești bani?”. „Sunt 231 de milioane de euro de care aveam nevoie. Sper că din momentul în care se va publica motivarea, în coaliție să găsim soluția potrivită, să reușim până la termen să adoptăm o măsură care să poată satisface comisia și să luăm bani”, a răspuns ministrul, recunoscând totuși: „E adevărat, e foarte, foarte strâns termenul”. Jurnalista l-a întrebat pe ministru dacă a mers la liderii coaliției pentru a le sublinia urgența situației și importanța de a nu pierde nicio zi în vederea salvării celor 231 milioane de euro, Nazare a confirmat că a comunicat deja gravitatea situației tuturor liderilor politici relevanți, precizând că aceștia sunt pe deplin conștienți de miza financiară. Ministrul a menționat că a purtat discuții atât cu ministrul fondurilor europene, cât și cu premierul, fiind optimist că imediat după publicarea motivării deciziei Curții Constituționale, coaliția va identifica o formulă legislativă acceptabilă. Întrebat dacă nu cumva este vorba despre o resemnare cu privire la acești bani, Nazare a spus: „Nu e o resemnare, nu e o resemnare. E un termen extrem de strâns, dar nu e o resemnare. Trebuie să găsim soluții”.
Kelemen Hunor: Dacă nu închidem subiectul pensiilor magistraților, pierdem cu toții
Kelemen Hunor a vorbit luni seară, la Digi24, despre blocajul legii privind pensiile magistraților, spunând că subiectul trebuie închis cât mai repede, imediat după publicarea motivării Curții Constituționale. Liderul UDMR a subliniat că toți partenerii de coaliție au fost inițial de acord cu varianta propusă de guvern, care prevedea creșterea vârstei de pensionare la o vechime de 35 de ani și o pensie de 70% din venitul net, cu o perioadă de tranziție de 10 ani. „A fost o discuție dacă perioada de tranziție să fie de 15 ani, dar guvernul a mers pe 10 ani, iar în Parlament nimeni nu a propus altceva. Apoi s-a întâmplat ce s-a întâmplat la Curtea Constituțională”, a explicat Kelemen. El a avertizat că, în lipsa unei soluții, întreaga coaliție și guvernul riscă să fie percepute ca „impotente” în fața unei probleme care irită opinia publică. „Dacă nu închidem acest subiect într-un fel, pierdem cu toții. Oamenii sunt extrem de nervoși”, a spus liderul UDMR. Kelemen a adăugat că există o majoritate clară, atât în societate, cât și în coaliția de guvernare, care susține schimbarea sistemului de pensii al magistraților. „Nu are nimeni nimic cu judecătorii sau procurorii, dar percepția publică e justificată. Sunt oameni care se pensionează la 48-50 de ani, cu pensii foarte mari, și apoi revin în activitate în alte domenii”, a afirmat el.
După ce CCR a decis că își poate recupera privilegiile pierdute, Traian Băsescu acuză că legea a fost făcută doar pentru un singur om
Fostul președinte Traian Băsescu a avut o primă reacție după ce a aflat că îşi poate recupera privilegiile pierdute. El spune că legea a fost făcută doar pentru un singur om și anunță ca va discuta curând cu avocații pentru a vedea ce va face în continuare. „Să văd, o să văd. E timp să iau decizii. Nu ştiu, trebuie să vorbesc cu avocaţii”, spune Traian Băsescu, fost preşedinte al României. Traian Băsescu îşi poate recupera privilegiile pierdute, după ce CCR a decis că legea privind retragerea beneficiilor foştilor şefi de stat, dacă au colaborat cu Securitatea este neconstituţională. Legea prin care Traian Băsescu a pierdut toate drepturile acordate foştilor şefi de Stat a picat la controlul Curţii Constituţionale. Aceasta fusese adoptată în 2021 și prevedea că persoanele care au colaborat cu Securitatea comunistă nu pot beneficia de privilegiile acordate foştilor şefi de Stat. „S-a făcut pentru un singur om (legea-n.r.). În timp ce ofiţerii de Securitate au pensii speciale, pe mine mă… îmi luau drepturile”, spune Traian Băsescu, fost preşedinte al României, pentru observatornews.ro. În urmă cu trei ani, instanța a stabilit că Băsescu a colaborat cu Securitatea, iar numele de cod era „Petrov”. A fost evacuat din vila de protocol din cartierul Primăverii și s-a mutat atunci într-un apartament de trei camere, în zona Domenii din București. După decizia CCR, fostul șef de stat ar putea primi o locuinţă de protocol din partea RA-APPS şi o indemnizaţie lunară egală cu 75% din suma încasată de preşedintele în exerciţiu, dar poate beneficia din nou de pază şi protecţie. Pentru aceste lucuri, el trebuie să trimită solicitări oficiale către SPP şi Regia Patrimoniului de Stat sau să deschidă un proces. CCR a decis că legea privind retragerea beneficiilor foştilor şefi de stat, dacă au colaborat cu Securitatea e neconstituţională. „Cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr.243/2021 pentru modificarea art.1 alin.(3) din Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român, în ansamblul său, este neconstituţională, fiind contrară prevederilor constituţionale art.1 alin.(5) privind principiului legalităţii, în componenta privind calitatea legii, şi ale art.15 alin.(2), din perspectiva lipsei dispoziţiilor tranzitorii, precum şi a caracterului retroactiv al acestei legi. Totodată, 5 / 7 cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.2 alin.(l) lit.t) şi art.14 alin.(1) din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, întrucât, în virtutea dispoziţiilor art.2 alin.(3) din Legea nr.47/1992, nu are competenţa de a modifica sau completa dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate şi nici nu este competentă să controleze constituţionalitatea unei interpretări date de o anumită instanţă judecătorească textelor legale criticate cu soluţionarea în fond a cauzei”, potrivit unui comunicat al CCR. FOTO – Mediafax Foto: Mircea Roșca Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
AUR cere sesizarea CCR, acuzându-l pe preşedintele Nicuşor Dan că blochează formarea unui nou GUVERN
Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) anunță că a transmis preşedintelui Camerei Deputaţilor o solicitare oficială de sesizare a Curţii Constituţionale a României, în vederea constatării existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României şi Parlamentul României, acuzându-l pe preşedintele Nicuşor Dan că blochează formarea unui nou Guvern. „Conflictul priveşte întârzierea nejustificată a desemnării unui candidat pentru funcţia de prim-ministru, în condiţiile în care Guvernul interimar condus de Cătălin Predoiu se apropie de limita celor 45 de zile prevăzută de Constituţie pentru exercitarea interimatului. România este condusă, astfel, de un executiv cu atribuţii restrânse, lipsit de legitimitate şi capacitate reală de acţiune în faţa provocărilor actuale”, transmite sâmbătă AUR, într-un comunicat de presă. Potrivit AUR, consultările demarate pe 28 mai nu au urmărit desemnarea unui premier, ci s-au axat pe stabilirea unor măsuri de austeritate pentru români. „AUR a refuzat să participe la consultările de pe 28 mai, întrucât era evident că aceste consultări nu aveau un caracter serios, Nicuşor Dan declarând în mai multe rânduri că nu va dialoga decât cu partidele considerate de acesta ca fiind „pro-europene”, iar asta s-a întâmplat zilele următoare, fapte care au confirmat lipsa de voinţă în exercitarea imparţială a atribuţiilor constituţionale. Această tergiversare deliberată a numirii unui prim-ministru a generat un blocaj instituţional major, afectând grav funcţionarea autorităţilor statului şi subminând principiul colaborării loiale între instituţii, consacrat de Constituţie”, mai spune AUR. Sursa citată precizează că astfel, conflictul juridic de natură constituţională decurge din exercitarea discreţionară a atribuţiilor prezidenţiale, prin simularea unor consultări fără finalitate şi refuzul de a desemna un candidat pentru funcţia de prim-ministru. „Această conduită contravine obligaţiei Preşedintelui României de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, precum şi funcţiei de mediator între puterile statului. În aceste condiţii, considerăm că neîndeplinirea obligaţiilor constituţionale de către Preşedintele României constituie o încălcare gravă a echilibrului instituţional şi a statului de drept. România nu îşi poate permite un vid de putere într-un moment în care este nevoie de un Guvern legitim şi funcţional”, arată AUR. Partidul condus de George Simion solicită Preşedintelui Camerei Deputaţilor să îşi exercite atribuţiile şi să sesizeze Curtea Constituţională, pentru a pune capăt acestei stări de incertitudine şi pentru a restabili echilibrul constituţional. CITEȘTE ȘI: PSD cere partenerilor din PNL, USR și UDMR renunțe la „abordările CONFLICTUALE” și îi CONVOACĂ la discuții Pe ce nu se pun de acord partidele/ Nicușor Dan amână discuțiile cu liderii partidelor/ Sorin Grindeanu și Kelemen Hunor au plecat din Capitală Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele