Toni Neacșu critică motivarea CCR pe amendamentul Fritz
Judecătorii Curții Constituționale (CCR) au publicat un document de 65 de pagini care conține motivarea deciziei cu privire la așa-numitul „amendament Fritz” din noua Lege a integrității. Argumentul principal al majorității este că „legea nu ar aplica retroactiv o sancțiune persoanei, ci ar pune capăt unei funcții sau unui „mandat viciat” de o încălcare definitiv constatată a regimului de integritate”. Avocatul Toni Neacșu, fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a scris, pe pagina personală de Facebook, că „motivarea este mult mai neconvingătoare și stângace decât se aștepta”. Documentul integral al motivării CCR poate fi citit AICI. De ce consideră judecătorii CCR că nu este vorba de o retroactivitate în cazul noii Legi Curtea pornește de la distincția dintre o situație juridică încheiată, asupra căreia o nouă lege nu mai poate interveni, și efectele viitoare ale unei situații generate anterior, însă care nu s-au epuizat. Judecătorii CCR consideră că o constatare definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese continuă să afecteze integritatea funcției atât timp cât interdicția de trei ani nu s-a încheiat. În această interpretare, legea nouă nu modifică sancțiunea aplicată în trecut, ci reglementează efectul produs în prezent asupra funcției ocupate. Argumentul principal al motivării: Nu este sancționată persoana, ci încetează „mandatul viciat” Majoritatea judecătorilor Curții Constituționale susțin că norma tranzitorie nu introduce o nouă sancțiune personală pentru o faptă trecută, ci încheie o funcție sau un mandat a cărui integritate a fost afectată. „Norma intertemporală nu reglementează o sancțiune personală aplicabilă titularului funcției, demnității sau mandatului, ci întrerupe ori încetează de drept funcția, demnitatea sau mandatul care a fost viciat prin fapta titularului său”, reiese din motivarea CCR. Toni Neacșu, dezamăgit de motivarea publicată de judecătorii CCR / „Enormă gafă” „Motivarea Curţii Constituționale pe amendamentul Dominic Fritz e mult mai neconvingătoare și stângace decât mă așteptam. Practic, pentru a înlătura retroactivitatea noii sancțiuni, care era cam evidentă, CCR afirmă că legiuitorul poate reglementa oricând cauze noi de încetare a mandatelor aleșilor (primari, consilieri, deputați, senatori), chiar dacă acestea nu existau la momentul alegerii sale. Enormă gafă”, spune Toni Neacșu.
Ilie Bolojan critică amendamentul Fritz din Legea Integrității: A vota un jalon PNRR nu înseamnă să vii să-l folosești ca o ghioagă politică
Ilie Bolojan, premierul interimar al României, a declarat miercuri la B1TV că amendamentul Fritz a fost folosit ca un instrument politic împotriva lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei. „Între PNL și USR, de exemplu, că m-ați întrebat de asta, și am întărit relațiile de încredere între partide pentru că nu am avut niște divergențe majore, deși nu vedem toate lucrurile în aceeași direcție, bet ne-am respectat între noi, am respectat programul de guvernare și fiecare acolo unde a fost a încercat să împingă lucrurile.”, a declarat premierul într-o intervenție la B1TV. Deși legea a fost contestată la Curtea Constituțională atât de PNL și USR, cât și de președintele Nicușor Dan, amendamentul Fritz a fost declarat constituțional. Ilie Bolojan spune că vrea sa comenteze efectele pe care le va produce. „Deși, în mod evident, cele două amendamente care au fost votate împreună de PSD și de AUR în Parlament, unul a avut o țintă colaterală și celălalt l-a avut ca țintă pe Dominic Fritz, pentru că nu au apărut astfel de amendamente decât în astfel de situații și până acum nu s-a discutat deloc de aceste lucruri. […] Astea sunt în mod evident acțiuni care au fost o linie de atac care ține de persoane, care trebuie respinsă, pentru că nu poți să faci legi pentru persoane, nu poți să încalci principii gândind că vei construi încredere și seriozitate”, a motivat Ilie Bolojan. Repercursiuni asupra României, după contestarea la CEDO a deciziei CCR Dominic Fritz a anunțat că va contesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului inclusiv decizia Curții Constituționale a României, chiar după ce judecătorii au decis că amendamentul propus de social-democrați este constituțional. Ilie Bolojan, în replică, spune că acest demers poate avea consecințe grave asupra modului în care este privită România după acest scandal politic. „Gândiți-vă dacă mai luăm o condamnare la CEDO. Asta nu va fi bine nici pentru imaginea României, iar a vota un jalon pe PNRR nu înseamnă în legea ANI să vii și să-l folosești ca o ghioagă politică. E greu de presupus că asta va fi interpretată ca îndeplinirea unui jalon pe PNRR, pentru că se mai uită cineva și pe la Românie”, a mai spus premierul interimar. Cine va candida la primăria Timișoara după ce Dominic Fritz își încheie mandatul Despre fotoliul de primar al Timișoarei, care se va elibera după plecarea lui Dominic Fritz din funcție, Ilie Bolojan a declarat că PNL nu exclude o colaborare cu USR la nivel local. „În condițiile în care analizele arată că pentru a putea menține un oraș cum este Timișoara într-o formulă de administrare care să modernizeze orașul în continuare, să-i garanteze dezvoltarea, cu siguranță vom discuta aceste lucruri inclusiv cu partenerii de la USR, inclusiv voi discuta cu organizația noastră de acolo așa fel încât să luăm cea mai bună decizie”, a mai declarat Bolojan. Conform legii care urmează să fie promulgată de președinte, Dominic Fritz își va pierde mandatul de primar al Timișoarei în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Legii Integrității.
Toni Neacșu dezvăluie ce s-ar fi aflat în spatele întâlnirii Bolojan-Tănăsescu: Decizia CCR în dosarul legii integrității trebuia amânată
Toni Neacșu dezvăluie ce s-ar fi aflat în spatele întâlnirii Bolojan-Tănăsescu. Avocatul precizează că legea ANI trebuia să fie amânată până pe 29 august. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … „De fapt, s-a întâlnit un judecător al Curții Constituționale, un judecător raportor în mai multe dosare, cu una din părțile din unul din dosare” Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că s-a discutat prea mult despre întâlnirea dintre un premier demis și un președinte CCR. Problema, sesizează acesta, nu este asta, ci calitatea pe care o aveau cei doi într-un dosar aflat pe masa Curții Constituționale. Bolojan, adaugă avocatul, nu era doar premier demis, ci era parte a unui dosar în care Simina Tănăsescu era judecător raportor. Acesta susține că a fost încălcată deontologia pe care trebuie să o dovedească zilnic judecătorii constituționali. „Toată lumea își pune întrebarea, în momentul de față, în ce măsură acea întâlnire și tot ce a urmat în jurul acelei întâlniri a influențat până la urmă această decizie CCR. Și cred că asta e lucrul cel mai important. Noi am comentat prea mult faptul că s-a întâlnit președintele Curții Constituționale cu premierul demis al României. Problema nu este asta. De fapt, s-a întâlnit un judecător al Curții Constituționale, un judecător raportor în mai multe dosare, cu una din părțile din unul din dosare. Asta este inadmisibil și de neacceptat într-un stat de drept. Despre asta vorbim și asta încalcă deontologia pe care trebuie să o dovedească zi de zi prin fapte, judecătorii, cu atât mai mult dacă sunt judecători constituționali.”, explică avocatul. Întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu, a generat reacții în spațiul public. Acest lucru s-a petrecut mai ales după confirmarea întrevederii de către premier. Ilie Bolojan a respins acuzațiile privind o posibilă imixtiune în activitatea Curții. Premierul a susținut că discuțiile au vizat probleme administrative. Întâlnirea a fost criticată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, care a cerut clarificări. Savonea a atras atenția asupra riscului ca imaginea și credibilitatea CCR să fie afectate. „Simina Tănăsescu voia să declare întreg dosarul ANI neconstituțional” Fostul membru CSM menționează că Simina Tănăsescu a încercat să își convingă colegii să declare neconstituțional întregul dosar ANI. Problema pe care a avut-o președinta CCR, adaugă acesta, este că nu avea o majoritate. Avocatul susține că nici măcar înainte de întâlnirea cu Bolojan, Tănăsescu nu avea o majoritate, fiind prezenți doar 8 judecători din cei 9. „Ceea ce știu eu e că înainte de acea întâlnire, judecătorul raportor care era președintele Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, încerca, până la votul celorlalți, să își convingă colegii că sesizarea trebuie admisă integral, deci inclusiv în ce privește această chestiune cu retroactivitatea. Altfel spus, să declare că e neconstituțional. Dar mai știu ceva, mai știu că nu avea majoritate pentru acest punct de vedere. Erau opt judecători, iar dumneaei nu avea nici înainte de acea întâlnire această majoritate.”, menționează Neacșu. De ce s-au întâlnit Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan, conform lui Toni Neacșu? Avocatul menționează că intenția CCR era să amâne decizia în cazul ANI. Acesta argumentează că principalul motiv al întâlnirii Bolojan-Tănăsescu a fost această amânare. Tănăsescu ar fi vrut să amâne decizia în cazul ANI până pe 29 august, când erau toți judecătorii CCR prezenți. Fostul membru CSM susține că președinta CCR voia să se protejeze de o anumită parte politică. Pentru a nu se repeta scandalul cu magistrații CCR din partea PSD, Tănăsescu voia sprijinul lui Bolojan. Astfel, precizează Neacșu, nu ar fi fost acuzată că se pierd bani europeni din cauza amânării făcute. „Intenția Curții Constituționale înainte de întâlnire, repet, respectiv a președintelui care dispune într-o astfel de situație, era aceea de a amâna decizia pe această lege pentru o dată când se întruneau toți cei nouă judecători. Data cea mai apropiată era 29 august, adică foarte foarte aproape de 1 septembrie. Și cred, cel puțin convingerea mea, că asta era principalul motiv pentru pe care îl avea, să spunem, doamna președinte, de a se întâlni cu domnul Bolojan, de a-i explica că, domnule, va trebui să amânăm. Din acest motiv era bine să nu existe în spațiu public, cel puțin dintr-o anumită parte politică, o presiune pe Curtea Constituțională, ca amână nejustificat cauze, astfel încât pune în pericol pierderea unor bani europeni.”, afirmă fostul membru CSM. În urmă cu câteva luni, CCR a decis să taie pensiile magistraților după ce a amânat de 5 ori decizia. Una dintre amânările făcute a fost pe motiv că judecătorul constituțional Stan își luase concediu paternal. Curtea Constituțională a României a luat o decizie pe legea pensiilor magistraților, pe care Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pe 12 februarie. Pe 11 februarie a avut loc ultima ședință pe reformă, unde judecătorii au amânat pentru a cincea oară decizia. Decizia a fost luată cu o majoritate de 6 la 3, după ce în ultimul moment judecătorul Mihai Busuioc și-a schimbat votul. Împotriva proiectului au votat judecătorii Stan, Licu și Deliorga, judecători numiți la propunerea PSD.
Dragoș Pîslaru îi apără pe Ilie Bolojan și Dominic Fritz
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, critică dur deciziile recente ale instanțelor și susține că Ilie Bolojan și Dominic Fritz au devenit „incomozi”. Dragoș Pîslaru îl apără pe premierul Ilie Bolojan și pe liderul USR Dominic Fritz, în contextul controverselor juridice și politice din ultimele zile. Într-o postare publicată pe rețelele sociale, ministrul susține că cei doi politicieni sunt vizați tocmai pentru că promovează schimbarea și eliminarea privilegiilor din administrația publică. ”Ilie Bolojan este foarte incomod. Pentru că agenda lui Bolojan nu este îmbogățirea bogaților și a politicienilor corupți, ci tocmai eliminarea privilegiilor și sinecurilor și reformarea din temelie a statului român. Așa că instanțele au hotărât, în timp record pentru justiția din România, împotriva deciziilor adoptate democratic de Congresul PNL. Dominic Fritz este, la rândul său, foarte incomod, pentru că împărtășește aceeași viziune reformatoare pentru România. Așa că instanțele au decis că legea nu mai dispune doar pentru viitor, ci și pentru trecut. Practic, pentru a elimina un oponent politic, se inventează principii juridice care frizează absurdul.”, a scris Pîslaru pe pagina sa de Facebook. ”În aceste bătălii se joacă tocmai viitorul României” Dragoș Pîslaru susține însă că disputele nu trebuie privite doar prin prisma situației personale a celor doi politicieni. În opinia sa, miza este una mult mai amplă și privește direcția politică și administrativă a României. ”Însă aceste bătălii nu sunt bătăliile personale ale lui Ilie Bolojan sau ale lui Dominic Fritz. În aceste bătălii se joacă tocmai viitorul României: un viitor care fie ne va păstra pe drumul spre modernizare, fie ne va arunca înapoi spre hoție și minciună. Pentru viitorul României ne luptăm astăzi, alături de toți oamenii de bună credință, care încă mai dau țării noastre o șansă. Pentru o țară în care cei plecați peste hotare să vrea să se întoarcă și din care cei rămași acasă să nu se mai gândească vreodată să plece. Împreună vom învinge.”, a încheiat Pîslaru.
Toni Neacșu: Întâlnirea Bolojan-Tănăsescu afectează CCR
Toni Neacșu susține că întâlnirea de azi dintre Ilie Bolojan și șefa CCR ridică probleme de credibilitate pentru instituție. Avocatul menționează că Bolojan este parte interesată politic a unui dosar aflat pe masa CCR. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … Care este conflictul de interese dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan? Invitat la Marius Tucă Show, Toni Neacșu afirmă că problema întâlnirii dintre Bolojan și președinta CCR a fost locul și contextul. Acesta menționează că Simina Tănăsescu era implicată activ în decizia legii ANI, pe care Bolojan o contestase la Curtea Constituțională. Președinta CCR, afirmă avocatul, era judecător raportor în cazul ANI, adică analizase sesizarea și conturase deja o opinie în speță. „Problema aici e cu totul și cu totul alta. Pe de o parte este locul unde a avut loc această întâlnire, iar pe de altă parte, contextul special. Doamna Simina Tănăsescu nu are doar calitatea de președinte al Curții Constituționale, adică o calitate administrativă. Dumneaei era judecător-raportor în acel dosar. De partea cealaltă, nu aveam doar premierul României, aveam o persoană interesată din punct de vedere politic în soluția pe care urma să o dea CCR. Era și parte, întrucât era președintele partidului care până la urmă a făcut această sesizare.”, explică avocatul. „Judecătorul raportor la Curtea Constituțională este cel care propune o soluție colegilor lui. Doamna judecător a venit, a analizat deja cele două sesizări și își formase o părere. Opinia o și exprimase în scris și urma să îi convingă pe ceilalți opt judecători să fie de acord cu opinia dumneaei.”, adaugă Toni Neacșu. „Curtea Constituțională demonstrează că e greu să ai încredere în ea” Fostul membru CSM susține că acest scandal mediatic este o problemă de credibilitate a CCR și a Siminei Tănăsescu. CCR, adaugă acesta, ar trebui să ofere garanții că este neutră, independentă și imparțială. Între timp, menționează avocatul, CCR dă românilor numai motive de a nu avea încredere în ea. „Abia aici intervine, sigur că da, problema și lipsa aceasta de credibilitate care se extinde asupra întregii Curți Constituționale, nu numai asupra doamnei președinte. Aici nu cred că-i numai problema doamnei președinte, cred că e problema Curții Constituționale în ansamblu. Pentru că e important dacă ea ne poate oferi nouă garanții că într-adevăr este independentă, că într-adevăr este imparțială și neutră din punct de vedere politic. Ori prin modul în care s-a exprimat public în nenumărate rânduri, eu pot începe din 2024 sau chiar aș merge puțin mai în spate… Dar să zicem 2024, continuând cu ce a făcut la începutul acestui an și culminând cu această întâlnire, Curtea Constituțională demonstrează că e greu să ai încredere în ea.”, menționează Neacșu. Ce reclamă Înalta Curte de Casație și Justiție? Avocatul susține că problema credibilității este cea reclamată și de ÎCCJ. Acesta menționează că magistrații au dosare care urmează să fie judecate la CCR și nu pot avea încredere în deciziile Curții Constituționale. „Și exact asta, ca să revin, exact asta cred că au vrut să transmită cei de la Înalta Curte de Casație și Justiție și judecătorii în general. Pur și simplu ei asta spun. Avem conflicte la Curtea Constituțională, avem dosare pe rolul Curții Constituționale, conflicte în care suntem implicați ca autoritate importantă a statului, ca putere judecătorească și nu avem încredere că această Curte Constituțională e în stare să rezolve potrivit Constituției. Adică în mod egal, în condițiile în care, de partea cealaltă, reclamant sau, mă rog, de partea cealaltă, este guvernul condus de Ilie Bolojan.”, afirmă fostul membru CSM. Întâlnirea dintre premierul interimar Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu, a generat reacții în spațiul public după confirmarea întrevederii de către premier. Ilie Bolojan a respins acuzațiile privind o posibilă imixtiune în activitatea Curții și a susținut că discuțiile au vizat probleme administrative. Întâlnirea a fost criticată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, care a cerut clarificări și a atras atenția asupra riscului ca imaginea și credibilitatea CCR să fie afectate. Tot astăzi, CCR a declarat constituțional amendamentul ANI. Conform acestei decizii, persoanele declarate în stare de conflict de interese care dețin o funcție publică își pierd mandatul. Unul dintre aceste cazuri este și al lui Dominic Fritz, declarat în conflict de interese.
CSM, președinții de curți de apel, tribunale și judecătorii cer clarificări privind întâlnirea dintre șefa CCR și Ilie Bolojan: Se impun clarificări / Reacția CCR: Nicio cauză nu se discută informal
UPDATE: Reacția CCR, după controversele privind întâlnirea cu Bolojan: „Nicio cauză nu se discută informal” Curtea Constituțională a României (CCR) transmite, în urma solicitărilor formulate de reprezentanții mass-media, că întâlnirile președintei CCR, Elena Simina Tănăsescu, cu reprezentanți ai autorității executive vizează exclusiv aspecte administrative și organizatorice ale instituției. Precizările vin în contextul informațiilor apărute în spațiul public privind întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan. Potrivit CCR, funcția de președinte al Curții Constituționale presupune, pe lângă atribuțiile jurisdicționale, și atribuții administrative, organizatorice și de reprezentare, prevăzute de articolul 9 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. „În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, transmite CCR. Președinta Curții Constituționale reafirmă că nicio cauză aflată pe rolul CCR nu poate face obiectul unor discuții în afara procedurilor legale. „Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”, se arată în comunicatul transmis duminică seara. CCR mai susține că modul de exercitare a funcției, precum și reperele etice și profesionale ale președintei instituției exclud orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative. „Conduita constantă și publică, precum reperele etice și profesionale ale președintei Curții Constituționale, constituie repere suficiente pentru a exclude orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative desfășurate în exercitarea atribuțiilor funcției”, precizează Curtea. Știre inițială: CSM: Informațiile au generat „întrebări legitime” CSM afirmă că informațiile au generat „întrebări legitime” privind contextul și obiectul întrevederii, cu atât mai mult cu cât aceasta ar fi avut loc într-o perioadă în care CCR urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională semnificativă, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de Ilie Bolojan. „Răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică”, transmite Consiliul Superior al Magistraturii. Potrivit CSM, independența unei jurisdicții nu este garantată doar prin normele de organizare și funcționare, ci și prin conduita persoanelor care o reprezintă și prin capacitatea instituției de a elimina, prin explicații clare și complete, orice suspiciune rezonabilă privind existența unor raporturi incompatibile cu exigențele de imparțialitate. CSM: Hotărârile CCR au efecte asupra întregului sistem judiciar Consiliul subliniază că aceste exigențe sunt cu atât mai importante în cazul Curții Constituționale, întrucât hotărârile sale sunt obligatorii pentru toate autoritățile statului și sunt aplicate direct de instanțele judecătorești. În numeroase situații, deciziile CCR vizează organizarea și funcționarea sistemului judiciar, inclusiv statutul magistraților, regimul salarizării sau soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională în care este implicată autoritatea judecătorească. CSM amintește și episodul din 2018, când Elena-Simina Tănăsescu, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în contextul controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Poziția exprimată public la acel moment a evidențiat necesitatea ca asupra activității CCR să nu planeze nici măcar suspiciunea unei posibile imixtiuni. „Este firesc ca același standard de exigență să fie menținut în mod constant, indiferent de funcțiile deținute sau de contextul instituțional”, afirmă CSM. Ce clarificări solicită Consiliul CSM apreciază că sunt necesare explicații publice privind: – împrejurările în care a avut loc întrevederea; – natura întâlnirii; – motivul pentru care aceasta s-ar fi desfășurat în biroul președintelui Senatului; – temele care au făcut obiectul discuțiilor. Potrivit Consiliului, clarificările sunt necesare pentru protejarea autorității Curții Constituționale și menținerea încrederii publice în imparțialitatea și integritatea deciziilor sale. CSM reafirmă că încrederea în instituțiile statului și în actul de justiție presupune aplicarea consecventă a acelorași standarde de independență, imparțialitate și transparență, indiferent de instituția sau persoanele vizate. Președinții Curților de Apel, ai tribunalelor și judecătoriilor din țară au cerut clarificări urgente în legătură cu întâlnirea dintre șefa CCR, Elena-Simina Tănăsescu și premierul interimar Ilie Bolojan.
PACE – Întâi România cere comisie de anchetă și demisia șefei CCR după întâlnirea cu Bolojan
Într-un comunicat transmis vineri, grupul parlamentar acuză o posibilă ingerință a puterii executive în activitatea Curții Constituționale și susține că întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Elena Simina Tănăsescu, desfășurată în biroul președintelui Senatului, ridică semne de întrebare cu privire la independența și imparțialitatea CCR. PACE – Întâi România susține că întâlnirea a avut loc cu doar trei zile înainte ca judecătorii constituționali să se pronunțe asupra unor acte normative cu impact financiar major, inclusiv asupra noii Legi a integrității și a legii privind Strategia națională pentru conservarea biodiversității, despre care formațiunea afirmă că sunt legate de jaloane din PNRR. Grupul parlamentar califică întâlnirea drept o posibilă „tentativă clară de trafic de influență la cel mai înalt nivel în stat” și solicită organelor de cercetare penală să se autosesizeze. Solicitările PACE – Întâi România Formațiunea politică cere demisia de urgență a președintei CCR, Elena Simina Tănăsescu, și a președintelui Senatului, Mircea Abrudean. De asemenea, parlamentarii solicită explicații publice din partea premierului interimar Ilie Bolojan și a lui Mircea Abrudean privind scopul și conținutul întâlnirii. PACE – Întâi România cere și o anchetă parlamentară la nivelul comisiilor de specialitate, pentru verificarea modului în care logistica Senatului ar fi fost utilizată pentru întâlniri care ar putea avea legătură cu decizii ale Curții Constituționale. Totodată, grupul solicită verificări în cadrul Comisiei pentru Constituționalitate din Senat privind activitatea CCR în dosarele referitoare la excepțiile sesizate de PNL și USR. Grupul parlamentar susține că demersurile sunt necesare pentru protejarea independenței instituțiilor fundamentale și a statului de drept. Întâlnirea nu a fost anunțată public și a avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.
Documentul secret prin care prim-ministrul Ilie Bolojan îi dă președintelui Nicușor Dan lovitura teribilă și neașteptată pe legea care revoluționează tot sportul românesc!
Pe 29 aprilie, Curtea Constituțională ar trebui să se pronunțe pe legea care revoluționează tot sportul românesc. E vorba de inițiativa deputatului AUR Ciprian Paraschiv, care a transformat în lege prevederile ordinului de ministru Eduard Novak prin care, în toate competițiile sportive din România, la juniori și seniori, echipele sunt obligate folosească minimum 40% sportivi români! „Legea 40%” a trecut de Parlament în luna noiembrie cu o susținere politică puternică dinspre mai toate partidele, mai exact 239 de voturi pentru dintr-un total de 282 de parlamentari prezenți. Însă, în ultima lună a anului trecut, președintele României a refuzat să o promulge! Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională pe acest subiect și s-a poziționat public împotriva inițiativei. Spuneam că, în câteva zile, Curtea Constituțională ar trebui să se pronunțe. Pentru că deja, în 2026, s-a ajuns la trei amânări din partea instituției pe legea de maximă importanță pentru sportul românesc! Între timp, ProSport a descoperit lovitura teribilă și neașteptată pe care Ilie Bolojan i-a dat-o în secret președintelui Nicușor Dan pe acest subiect și îți dezvăluie în exclusivitate toate detaliile! „Ilie Bolojan desființează în cinci pagini sesizarea lui Nicușor Dan și încheie în forță!” Mai multe surse politice au confirmat că pe masa judecătorilor de la Curtea Constituțională a ajuns în această perioadă un document secret cu impact major asupra Legii 40%. Iată despre ce e vorba și ce conține acesta: „Prim-ministrul Ilie Bolojan a intervenit și a elaborat împreună cu specialiștii lui un document care practic desființează sesizarea făcută de președintele Nicușor Dan la CCR pe această lege! Sunt cinci pagini unde, punct cu punct, tot ce invocă președintele pentru a bloca legea este demontat cu argumente juridice și de bun simț. Vorbim de un document oficial, punct de vedere al Guvernului pe subiect, cu ștampilă și cu semnătura lui Ilie Bolojan!” FOTO: Mediafax Mai mult decât atât, propunerea finală din acest document pe care Ilie Bolojan o face către judecătorii Curții Constituționale este una extrem de tranșantă și care nu lasă loc de interpretări! Completează sursele ProSport: „Concluzia lui Ilie Bolojan, în finalul documentului, este una de forță! Premierul încheie atacând direct demersul făcut de Nicușor Dan, apreciind ca neîntemeiate atât criticile formulate de președinte pe lege, cât și întreaga sesizare făcută de Nicușor Dan! Scrie negru pe alb, fix așa, în încheierea documentului!” Dublu impact major la Curtea Constituțională: documentul secret și decizia definitivă ÎCCJ Pentru a înțelege cât mai bine dimensiunea impactului pe care îl va avea acest document asupra deciziei Curții Constituționale, am contactat un parlamentar cu vastă experiență, pe durata mai multor mandate, care a trecut prin astfel de proceduri. Acesta explică: „Vorbim de o poziție foarte fermă și clară, din câte înțeleg, a premierului Ilie Bolojan care vine, aparent paradoxal, dinspre un prim-ministru pe care tocmai Nicușor Dan l-a desemnat vara trecută. Și despre care spunea, îmi amintesc perfect expresia: este persoana cea mai potrivită și va avea mereu în mine un partener. Ori, văzând ca tocmai Bolojan desființează practic sesizarea președintelui, e evident pentru judecători că aici nu e vorba de un joc politic ori de o contră personală. Pur și simplu premierul demonstrează, ba chiar trecând peste relația foarte bună cu Nicușor, că legea merită iar sesizarea de neconstituționalitate nu stă în picioare! Astfel, documentul lui capătă o forță mult mai mare” Foto: Sport Pictures În același timp, lovitura teribilă și neașteptată pe care Ilie Bolojan i-o dă lui Nicușor Dan se coroborează în ochii Curții Constituționale și cu un alt element juridic important, spun sursele noastre. „Gândiți-vă că, anul trecut, deja Înalta Curte de Justiție și Casație s-a pronunțat prin decizie definitivă în favoarea prevederilor acestei legi cu 40% sportivi români în teren. Concret, ai deja o validare juridică de maximă greutate, pentru că vorbim de instanța supremă în România. Acum, se adaugă și punctul de vedere, cu argumente juridice clare, din ce înțeleg, al primului-ministru care nu ar avea de ce să se pună împotriva președintelui, altminteri. În concluzie, sunt ferm convins că judecătorii de la Curtea Constituțională vor evalua în mod cert aceste nuanțe extrem de importante spre decizia lor!”
Președinta CCR: Vulnerabilitățile democrației vin din interior, nu din exterior
Într-o intervenție televizată, aceasta a subliniat că fragilitățile actuale nu sunt conjuncturale și nici exclusiv economice, ci țin de dificultatea statelor de a-și adapta mecanismele democratice la noile realități sociale și tehnologice. Simina Tănăsescu a arătat că toate democrațiile sunt, prin natura lor, vulnerabile, însă presiunea actuală este amplificată de modul în care se configurează regimurile politice, atât în România, cât și în alte state. În opinia sa, întrebările esențiale nu mai privesc doar funcționarea instituțiilor, ci chiar forma de organizare a statului și capacitatea acestuia de a ține pasul cu transformările accelerate ale societății. Un element central al acestei schimbări îl reprezintă impactul noilor instrumente de comunicare, al expansiunii rețelelor sociale și al inteligenței artificiale asupra proceselor democratice. Președinta CCR a sugerat că unele mecanisme consacrate ale democrației ar putea necesita transformări pentru a rămâne eficiente și relevante. Ea a amintit că, în urmă cu 10–15 ani, a existat un val de apropiere a deciziei politice de cetățeni, materializat în mai multe state prin revizuiri constituționale și introducerea unor mecanisme extinse de tip referendum. În acest context, a fost evocată și experiența din Islanda, unde, pe fondul unei crize economice majore, cetățenii au ieșit masiv în stradă și au încercat să se implice direct în redactarea unei noi Constituții, ocolind instituțiile reprezentative tradiționale. Potrivit Simonei Tănăsescu, astfel de mișcări au coexistat cu o creștere accentuată a curentelor populiste, o combinație care poate genera dificultăți serioase pentru stabilitatea democratică. „Cele două fenomene, puse în balanță, pot conduce la o dificultate reală pentru democrații”, a explicat președinta Curții, adăugând că România nu este străină de astfel de tendințe. În opinia sa, provocarea majoră a anilor următori va fi găsirea unui echilibru între nevoia de participare directă a cetățenilor și menținerea unor instituții reprezentative solide, capabile să garanteze stabilitatea constituțională.
Un judecător CCR neagă existența unui grup de rezistență în CCR și avertizează asupra riscurilor sancțiunilor politice
Judecătorul Curții Constituționale, Dacian Dragoș, a respins public ideea existenței unui „grup de rezistență” în interiorul CCR, care ar acționa la comandă politică sau din interese externe, în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN. Voturi de conștiință, nu decizii dictate din exterior Întrebat direct dacă în CCR există judecători care răspund unor comenzi politice, Dragoș a declarat că nu crede într-un astfel de scenariu. Potrivit acestuia, fiecare judecător votează conform propriei conștiințe și propriei interpretări juridice, chiar dacă, în dosarele cu miză mare, pot apărea diferențe de viziune sau blocaje temporare. „Nu cred că există așa ceva. Vă spuneam, colegii fiecare votează în funcție de propria concepție și în funcție de propria conștiință. Dacă ele se aliniază într-o direcție sau alta și avem o ruptură sau o scindare în modul cum privim lucrurile în cadrul curții, asta este, dar nu înseamnă neapărat că sunt controlați din afară.” Judecătorul a subliniat că aceste divergențe nu trebuie confundate cu influențe externe și că, în ansamblu, Curtea Constituțională funcționează, inclusiv după episoade tensionate care au atras atenția publică. „Deci eu n-aș putea să spun acest lucru. Și curtea funcționează în celelalte cazuri. Se împotmolește în acele legi care sunt cu miză foarte mare. Dar și acolo are capacitatea să funcționeze și sunt ferm convins că va depăși acest impas. Dar dincolo de acest lucru, restul lucrurilor merg bine. Deci nu aș putea să spun că există blocaj la Curtea Constituțională.” Sancțiuni pentru judecători, deja prevăzute de lege Referitor la proiectul de lege aflat în Parlament, care propune sancțiuni mai dure pentru judecătorii CCR, inclusiv posibilitatea revocării pentru absențe repetate, Dacian Dragoș a afirmat că actualul cadru legal oferă deja instrumentele necesare. „Mie mi se pare că nu ar trebui modificată legea Curții Constituționale, pentru că există mecanismele și în regulament și în lege pentru astfel de lucruri. Există și răspundere disciplinară a judecătorilor și pentru a acoperi chiar și aceste cazuri. Dacă este repetată această omisiune de a participa la ședințe, se pot face astfel de lucruri pe legile existente. Acesta a explicat că există răspundere disciplinară, sancțiuni prevăzute în regulament și chiar posibilitatea încetării mandatului în caz de imposibilitate prelungită de exercitare a funcției, fără a fi nevoie de modificări legislative. Riscul politizării Curții Constituționale Judecătorul CCR a avertizat că introducerea revocării de către autoritățile care numesc judecătorii ar afecta grav independența Curții. În opinia sa, o astfel de măsură ar transforma CCR într-o instituție vulnerabilă la presiuni politice directe, subminând rolul său constituțional. „Ce s-ar întâmpla dacă s-ar putea revoca judecătorii Curții Constituționale de către cei care i-au numit? Ar fi tot timpul la cheremul acestora. Adică atunci chiar ar fi controlată Curtea de către cei care i-au numit. Și atunci vă dați seama că Senatul, Camera Deputaților, majoritatea de acolo sau Președintele care este, controlează câte trei judecători din Curtea Constituțională, dar cu adevărat îi controlează, pentru că atunci s-ar putea să îi poată și revoca. Ori să distrugă independența Curții prin această măsură”, a declarat judecătorul. De asemenea, Dragoș a atras atenția că extinderea atribuțiilor președintelui CCR în materie de sancțiuni ar putea deschide calea unor posibile abuzuri, dacă aceste competențe ar fi exercitate cu rea-credință. „Plus, din câte am văzut proiectul acela, s-ar mări foarte mult deciziile sau capacitatea de a decide într-un fel sau altul a Președintelui Curții Constituționale, care iarăși poate să ducă la abuzuri dacă este execitată cu rea-credință această competență. Deci, nu aș fi în favoarea unei modificări a legi, ci numai pentru faptul că a existat o sincopă la un moment dat în funcționarea curții, dintr-un motiv sau altul, pentru că fiecare are, sigur, argumentele sale.”