Ce muzeu a câștigat premiul pentru Muzeul European al Anului 2026 și a stabilit un nou standard de inovație
Un muzeu în aer liber de istorie urbană, creat „de oameni (obișnuiți) pentru oameni (obișnuiți)” a câștigat premiul pentru Muzeul European al Anului 2026, potrivit Euronews. Premiul a fost câștigat de Muzeul Național în Aer Liber Den Gamle By din Danemarca. Centrul de artă cu sediul în Aarhus a ridicat titlul sâmbătă seara, la ceremonia de decernare a premiilor EMYA din Bilbao, Spania. Muzeul „reunește medii urbane istorice și contemporane” Daniëlle Kuijten, co-președinta EMYA și membră a juriului, a descris Den Gamle By drept „o instituție de pionierat care reunește medii urbane istorice și contemporane. Le reunește pentru a aborda întrebări contemporane urgente, inclusiv migrația, sustenabilitatea și justiția socială”, potrivit sursei citate. Instituția culturală este situată în al doilea oraș ca mărime din Danemarca. Aceasta invită publicul să exploreze 400 de ani de istorie prin intermediul expozițiilor sale interactive și captivante. Patru expoziții permit vizitatorilor să călătorească în timp din 1600 până în 2014 și să mângâie cai. De asemenea, vizitatorii pot să vadă reclame colorate, să întâlnească familia nucleară sau să viziteze casa de bilete SAS, toate în același loc. Scopul muzeului este de educare a comunității cu privire la diferite subiecte presante. Acestea includ sustenabilitatea, egalitatea și emanciparea. Mediul înconjurător, un domeniu cheie Una dintre domeniile cheie de interes ale muzeului este mediul înconjurător. Într-o declarație în care laudă acreditările sale ecologice, juriul a declarat că „sustenabilitatea este o temă din ce în ce mai răspândită în activitățile nou dezvoltate ale muzeului. Ele includ cultivarea și promovarea soiurilor de plante tradiționale, cursuri de grădinărit și ateliere despre îmbrăcăminte și repararea clădirilor”, mai arată sursa. Ideea centrală a muzeului Den Gamle By a fost crearea unui spațiu în continuă evoluție, mai degrabă decât a unei experiențe muzeale statice. Toate acestea aduc împreună comunitățile din jur, unde toată lumea se simte văzută și auzită. „Voluntarii joacă un rol central. Aceștia contribuie cu experiență personalp și cunoștințe de specialitate la narațiunile explorate. Proiectele participative integrează muzeul profund în viața civică”, scrie comitetul de premiere. Ce alte muzee au primit distincții Cei care au concurat pentru prestigiosul premiu nu au plecat din orașul din nordul Spaniei cu mâna goală. La ceremonie au fost acordate și alte câteva distincții. Muzeul Young V&A din Londra, Regatul Unit, a câștigat Premiul Muzeului Consiliului Europei. Premiul Kenneth Hudson pentru Curaj Instituțional și Integritate Profesională a fost câștigat de Institutul Muzeului Nebuniei din Trate, Slovenia. Muzeul Civilizației Rurale din Mendrisiotto, situat în Stabio, Elveția, a primit Premiul Muzeului din Portimão pentru Primire, Incluziune și Apartenență. Premiul Silletto pentru Participare și Implicare Comunitară a fost acordat Muzeului AlpenStadt din Sonthofen, Germania. Muzeul de Arte Vizuale Malva din Lahti, Finlanda, a câștigat Premiul Muzeului pentru Sustenabilitate de Mediu. Laude speciale Centrului de documentare Obersalzberg (Berchtesgaden, Germania), Cern Science Gateway (Meyrin, Elveția), Muzeul orașului Tartu (Tartu, Estonia), Centrul de cercetare – Muzeul Tsitsanis (Trikala, Grecia), Sensoria – Casa parfumurilor și aromelor (Holzminden, Germania), Kunsthaus Baselland (Basel, Elveția). „Câștigătorii premiilor din 2026 reflectă o gamă largă de priorități tematice, zone geografice și metode de lucru. Ceea ce îi unește este angajamentul față de schimbare: de a pune sub semnul întrebării narațiunile consacrate, de a aborda istorii dificile și de a consolida relevanța socială a instituțiilor lor”, scriu copreședinții juriului EMYA în prefața lor, potrivit aceleiași surse.
Danemarca, pagina de socializare care face glume în maniera Ambasadei Suediei, se ia la trântă cu Trump: Vom stăpâni lumea până în noiembrie
Pe Facebook există o pagină de umor virtual dedicată Danemarcei. La fel ca renumita pagină „Ambasada Suediei” de la București care posta glume, meme-uri și GIF-uri amuzante prin 2018-2020. Pagina umoristică de socializare are trecut la profil „digital creator”, „blogger” și pe Jeppe Frederiksen (cu un nume de familie similar cu cel al premierului danez, Mette Frederiksen) ca persoana răspunzătoare pentru conținut. Pe copertă este o imagine cu sloganul „Danemarca, probabil cel mai tare aliat din lume”. „Războiul virtual” dintre Trump și Danemarca a început De ceva vreme, „bloggerul” se la la trântă cu însuși președintele Statelor Unite ale Americii, care de la începutul celui de-al doilea mandat prezidențial revendică teritoriul autonom al Groenlandei din cadrul Regatului Danemarcei. Donald Trump, postează tot mai des pe Truth Social meme-uri amuzante și imagini generate cu AI prin care își atacă adversarii politici, în special pe democrați, se ilustrează ca rege, „războinicul luminii” sau „Mesia” ori își etalează victoriile împotriva Iranului. „Danemarca” i-a criticat ultima postare a lui Trump de acum 10 ore, în care președintele se ilustrează cu AI drept conducătorul „războinicilor lui Trump” care duc o cruciadă împotriva răului. „Cu cât nebunia devine mai absurdă și mai militantă acolo…. Cu atât mai multă atenție, decență și demnitate se ridică aici…”, a scris bloggerul din spatele paginii de umor. Bloggerul a postat și o fotografie. Este prim-ministra Danemarcei care semnează un tratat cu Jens-Frederik Nielsen, prim-ministrul Groenlandei. Prim-ministra este deseori lăudată pe pagina de socializare pentru abordările sale diplomatice și reziliența împotria ambițiilor expansioniste ale lui Trump. Într-o altă postare, bloggerul din spatele paginii a scris că Danemarca va „stăpâni” lumea până la alegerile intermediare din SUA, programate pentru 3 noiembrie 2026: „În fiecare zi, Trump petrece 6 ore pe social media, noi stăm 12! Cu ajutorul vostru, Danemarca va stăpâni întreaga lume până în noiembrie. Ne veți mulțumi mai târziu…”. Postarea are atașată două meme-uri: primul este postat de Trump, în care acesta apare de după munți și spune „Bună, Groenlanda”. În al doilea meme, prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, pune mâna pe Casa Albă și spune „Bună, SUA”. Bloggerul a continuat să transmită mesaje și în secțiunea de comentarii: „Bucurați-vă de spectacol cât mai durează. În teorie, libertatea de exprimare este pentru toată lumea. Dar băiatul cel mare, cel puternic și cel murdar din curtea școlii folosește adesea violența pentru a-i reduce la tăcere pe cei mici, pe care îi consideră slabi. Ajutați-ne să cucerim internetul (și inimile voastre) sufocându-ne în unt și miere cu un semn de aprobare Și nu ezitați să distribuiți.” Sursa Foto: „Danemarca”, Facebook Autorul recomandă: Donald Trump a distribuit imagini generate de AI cu extratereștri capturați și războaie spațiale
Caz șocant. O femeie din Groenlanda a câștigat un proces împotriva autorităților daneze care i-au luat copilul la două ore după naștere
Keira Alexandra Kronvold a rămas fără fiica sa, Zammi, la doar două ore după naștere, în noiembrie 2024. Copilul a fost plasat într-o familie adoptivă daneză, după ce mama a fost supusă testelor FKU, folosite de autorități pentru evaluarea capacității parentale, scrie The Guardian. Potrivit femeii, i s-a spus la acel moment că testul urma să stabilească dacă era „suficient de civilizată” pentru a-și crește copilul. Cazul a generat reacții puternice în Groenlanda și în alte state, fiind considerat de numeroși activiști și organizații pentru drepturile omului drept un exemplu de discriminare etnică. Curtea Supremă din Danemarca: Testele pentru părinții groenlandezi erau depășite În hotărârea pronunțată vineri, Curtea Supremă din vestul Danemarcei a stabilit că separarea copilului de mama sa a încălcat drepturile fundamentale garantate de Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind popoarele indigene și tribale. Instanța a concluzionat și că testele psihometrice utilizate pentru fundamentarea deciziei erau depășite și nepotrivite din punct de vedere cultural pentru populația groenlandeză. Avocatul lui Kronvold, Gert Dyrn, a declarat că decizia reprezintă „o victorie majoră pentru comunitatea groenlandeză din Danemarca”. „Statul danez a recunoscut practic, odată cu modificarea legii, că aceste practici încălcau drepturile populației indigene și, posibil, Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, a afirmat avocatul. Testele pentru părinții groenlandezi au fost interzise în 2025 Sub presiunea opiniei publice și a organizațiilor internaționale, guvernul danez a interzis utilizarea testelor FKU asupra persoanelor de origine groenlandeză în mai 2025. Decizia a venit după ani de controverse și critici legate de caracterul discriminatoriu al testelor. Subiectul a atras atenția internațională inclusiv pe fondul tensiunilor politice generate de declarațiile fostului președinte american Donald Trump privind Groenlanda. Cu toate acestea, zeci de familii groenlandeze din Danemarca continuă să fie separate de copii, chiar și după modificarea legislației. Curtea Supremă din Danemarca ar putea schimba soarta altor familii groenlandeze Deși hotărârea nu înseamnă automat reunirea lui Kronvold cu fiica sa, cazul creează un precedent juridic important. Specialiștii în drept susțin că alte familii afectate de aceste practici ar putea cere anularea deciziilor luate împotriva lor. Organizația Națiunilor Unite a transmis anterior că tratamentul aplicat în cazul femeii din Groenlanda „poate constitui discriminare etnică”. Decizia Curții Supreme este considerată una istorică și ar putea determina autoritățile daneze să reevalueze numeroase cazuri similare deschise după anul 1996, moment în care Danemarca a ratificat convenția internațională privind protecția populațiilor indigene.
Criză politică în Danemarca. Negocierile pentru noul guvern al premierului Mette Frederiksen au eșuat
Blocajul a apărut după ce unul dintre partenerii-cheie de negocieri, liderul Partidului Moderat, Lars Lokke Rasmussen, a decis să se retragă din discuțiile pentru formarea noului executiv. Acesta a propus ca responsabilitatea negocierilor să fie preluată de Troels Lund Poulsen, care ar putea încerca să construiască un guvern de centru-dreapta, conform Reuters. Negocierile dintre partidele de centru-stânga au stagnat în ultimele săptămâni, afectând procesul decizional al guvernului într-un moment sensibil pentru politica externă a Danemarcei. Potrivit informațiilor oficiale, una dintre principalele provocări o reprezintă tensiunile cu administrația președintelui american Donald Trump privind statutul și interesele strategice legate de Groenlanda. În acest context, regele Frederik X trebuie acum să desemneze un nou lider politic care să exploreze posibilitățile de formare a unei majorități parlamentare. Palatul Regal a anunțat că monarhul urma să se întâlnească vineri după-amiază cu Mette Frederiksen pentru consultări oficiale. Potrivit procedurilor constituționale daneze, regele poate desemna un alt lider politic pentru negocieri sau îi poate oferi actualului premier o nouă șansă de a forma un cabinet. Criză politică în Danemarca după cel mai slab rezultat electoral al social-democraților din ultimul secol Partidul Social Democrat, aflat la guvernare din 2019, a obținut doar 38 de mandate în Parlamentul de 179 de locuri în urma alegerilor din martie, în scădere semnificativă față de cele 50 de mandate câștigate în 2022. Acesta reprezintă cel mai slab rezultat electoral al social-democraților danezi din anul 1903, fapt care a complicat considerabil negocierile pentru formarea unei majorități stabile.
„Efectul” Groenlanda: premierul Danemarcei, care s-a luptat cu Trump, este pe cale să câștige alegerile
Prim-ministrul Mette Frederiksen este pe cale să câștige alegerile din Danemarca, în ciuda faptului că social-democrații au înregistrat cel mai slab rezultat din ultimul secol, a anunțat un sondaj la ieșirea din urne miercuri, relatat de Politico. Partidul social-democrat condus de premierul danez Mette Frederiksen se îndreaptă spre cel mai slab rezultat electoral din 1903 încoace, deoarece votul parlamentar din țara scandinavă a rămas prea strâns pentru a fi decis, potrivit sondajelor de ieșire din urne, transmise și de Financial Times. Denmark’s Prime Minister Mette Frederiksen pictured during a press conference at Elysee Palace in Paris, France on January 28 2026. Photo by Eliot Blondet/ABACAPRESS.COM Blocul de stânga al lui Frederiksen urma să obțină între 83 și 86 de locuri în legislativul danez, înaintea unei formațiuni de dreapta care ar putea obține între 75 la 78, potrivit două sondaje. Partidul de centru al fostului prim-ministru de dreapta Lars Løkke Rasmussen părea bine plasat pentru a menține echilibrul puterii, cu 14 locuri. Un total de 90 de locuri sunt necesare pentru o majoritate în parlamentul danez, unele guverne anterioare bazându-se pe sprijinul parlamentarilor care reprezintă teritoriile semi-autonome Groenlanda și Insulele Feroe. Totuși preconizează că social-democrații vor obține cele mai multe voturi la alegerile parlamentare, în ciuda faptului că au obținut doar 19,2% din voturi, cel mai mic total de la începutul anilor 1900, potrivit unui sondaj de ieșire din uz publicat de postul public de televiziune DR. Rezultatele finale sunt așteptate după miezul nopții, ceea ce va pregăti terenul pentru discuții dificile de coaliție care vor dura probabil săptămâni, dacă nu chiar luni. „Sunt alegeri catastrofale pentru social-democrați. Mette Frederiksen poate avea un profil foarte important pe scena europeană, dar în Danemarca se află într-o criză profundă”, a declarat Noa Teddington, comentatoare politică și fostă consultantă social-democrată. Amenințările lui Trump, gură de oxigen pentru Frederiksen După o înfrângere istorică în alegerile locale de anul trecut, Frederiksen a primit o gură de oxigen politică după eforturile președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda – declanșând un moment de miting în jurul steagului pe care liderul danez a încercat să-l valorifice prin convocarea unor alegeri anticipate. Principalul contracandidat de dreapta al lui Frederiksen, partidul Venstre, condus de Troels Lund Poulsen, a obținut doar 9,3% din voturi. Alex Vanopslagh, din partea Alianței Liberale, a ieșit în evidență ca figură principală de dreapta, cu 10,5%, conform sondajului. Stânga Verde este prevăzută să termine pe locul al doilea, cu 11,4%. Danemarca este împărțită în mod egal între un „bloc roșu” de partide de stânga, condus de social-democrați, și „blocul albastru” de dreapta, condus de Poulsen. Partidul Moderați, aflat în centru și condus de actualul ministru de externe Lars Løkke Rasmussen – care a obținut 8,2% din voturi, conform sondajului de ieșire din urne – va avea probabil ultimul cuvânt în discuțiile de coaliție. Stânga Verde, Alianța Roșii-Verzi și Partidul Social-Liberal Danez, toate parte a blocului roșu al lui Frederiksen, au obținut rezultate mai bune decât la alegerile parlamentare din 2022. Factorul decisiv în coaliție Este puțin probabil ca următorul guvern să fie o repetare a actualei coaliții, o administrație interpartidă care a rupt diviziunea tradițională roșu-albastru din politica daneză pentru a-i include pe social-democrații de centru-stânga, pe Venstre de centru-dreapta și pe moderații de centru. Blocurile nu au reușit să găsească o majoritate, ceea ce înseamnă că Rasmussen apare ca factorul decisiv în discuțiile de coaliție. El a îmbrățișat deschis această idee, propunându-se cu o zi înainte de alegeri ca „mediator regal”, numit de regele Frederik al X-lea, pentru a intermedia discuțiile. Campania electorală: Trump, pesticide, apărare, religie și cocaină Pe lângă amenințările lui Trump la adresa Groenlandei, campania electorală s-a concentrat pe teme precum controversata propunere a lui Frederiksen de impozitare a averii, interzicerea pesticidelor în zonele sensibile ale apelor subterane, creșterea cheltuielilor pentru apărare, ridicarea interdicției privind energia nucleară, bunăstarea animalelor și reinstituirea unei sărbători religioase. Campania nu a fost lipsită de controverse. Liderul Alianței Liberale, Vanopslagh, a recunoscut că a consumat cocaină în timpul mandatului său de lider al partidului, ceea ce i-a determinat pe unii danezi să-l considere nepotrivit pentru funcția de prim-ministru.
Aceste vlogger danez a comandat un singur mititel în Piața Obor. Câți bani i s-au cerut
Un vlogger danez, aflat în vizită în România, a filmat prima sa experiență în care a încercat micii din Obor. Bărbatul s-a declarat surprins de gustul autentic al micului, alături de o bere. Tore Hansen, un vlogger danez, nu a putut pleca din România, fără să guste tradiționalii mici de la noi. Pentru ca experiența să fie una cât mai autentică, el a mers direct în piața Obor. Vloggerul danez care a mâncat pentru prima dată mici din Obor „Îmi este foame, dar am o presimțire că voi găsi ceva bun aici pentru că sunt mulți oameni la coadă. Deci aici sunt mici, wow, o mulțime de oameni. Este sâmbătă, ceea ce înseamnă că oamenii se bucură de weekend și mănâncă mâncare locală bună. O să încerc să mă provoc și o să comand în limba română. Româna mea stricată. -Salut, pot să cer un mic? -Sigur, muștar? -Da. -Pâine? -Da. -Șapte. -De unde ești? -Danemarca, mersi mult. Desigur, nu poți mânca fără o bere, au și o bere daneză, coada din spatele meu se face tot mai mare, aștepți cam 15 minute. Deci costul total al acestei mese a fost de 15 lei. Să gustăm. Wow e foarte delicat și are un gust incredibil. Am auzit că e obligatoriu să îl mănânci cu muștar. Nu sunt sigur dacă carnea e doar carne sau are și brânză în interior. Condimentele sunt blânde. Aș putea mânca asta la prânz și la cină, fără vreo diferență”, spune acesta în vlogul său. SURSA FOTO youtube @ Tore Hansen Recomandările autorului:
Guvernul Danemarcei alocă încă 3,8 miliarde de coroane pentru Ucraina în 2026
Executivul de la Copenhaga a anunțat că va aloca suplimentar 3,8 miliarde de coroane daneze (aproximativ 510 milioane de euro) către Fondul pentru Ucraina în 2026, în cadrul noului plan economic. Măsura ridică sprijinul total estimat pentru Ucraina la 14 miliarde de coroane anul viitor. Danemarca a decis deja alocarea a 9,6 miliarde de coroane pentru 2026, iar alte aproximativ 600 de milioane de coroane sunt așteptate din veniturile obținute din vânzarea avioanelor F-16. Cu noua suplimentare, contribuția totală pentru 2026 va ajunge la 14 miliarde de coroane. „Sprijinul pentru lupta de apărare a Ucrainei contribuie și la apărarea Europei și a Danemarcei. Lupta Ucrainei privește și securitatea noastră”, a declarat ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen. El a subliniat că nivelul de 3,5% din PIB pentru apărare este cel mai ridicat din ultimele decenii. În total, Danemarca a decis până acum sprijin militar pentru Ucraina de peste 70 de miliarde de coroane în perioada 2022 -2028. Asistența include avioane F-16, sisteme de apărare antiaeriană, tancuri, artilerie și drone. Fondul pentru Ucraina a fost înființat în martie 2023, cu sprijin larg în Parlamentul danez, pentru a asigura continuitatea ajutorului acordat Kievului. În paralel, Uniunea Europeană lucrează la un pachet comun de împrumuturi care să sprijine Ucraina în perioada următoare.
Ministrul danez de Externe, după discuțiile cu SUA privind Groenlanda: Au decurs bine, dar amenințarea rămâne
Discuțiile dintre miniștrii de Externe din Danemarca și Groenlanda și partea americană de la jumătatea lunii ianuarie „au decurs bine”, însă amenințarea rămâne în continuare, a anunțat, joi, Lars Løkke Rasmussen, ministrul danez de Externe, informează POLITICO. Potrivit acestuia, părțile participante la întâlnire au convenit să înființeze un „grup de lucru” pentru a discuta despre Groenlanda și securitatea Arcticii, în contextul retoricii președintelui Trump de a prelua controlul asupra insulei. „După aceea, a avut loc o deraiere uriașă”, a spus Rasmussen, referindu-se la amenințarea lui Trump de a impune tarife vamale mai multor țări europene, dacă acestea nu vor fi de acord să cedeze Groenlanda, plan care a fost retras în cele din urmă. „Situația s-a agravat, dar acum suntem din nou pe drumul cel bun”, a mai afirmat Rasmussen în fața reporterilor la Consiliul Afacerilor Externe de la Bruxelles. Ministrul danez de Externe a mai subliniat că vor avea loc mai multe discuții pe acest subiect, în condițiile în care disputa privind Groenlanda nu a fost „rezolvată”. Trump și-a intensificat retorica privind preluarea controlului asupra Groenlandei, stârnind îngrijorări în rândul națiunilor europene. În plus, amenințările lui Trump au tulburat Europa și au fracturat relațiile transatlantice, determinând liderii să solicite UE să devină mai unită și mai independentă pentru a-și asigura propria securitate.
SUA ar urma să controleze zone de baze suverane în Groenlanda, într-un acord-cadru discutat la Davos presa britanică
Conform publicației britanice, modelul ar imita aranjamentul Marii Britanii cu Cipru: bazele americane de pe insula arctică ar fi tratate ca teritoriu american, ceea ce ar permite Washingtonului să desfășoare operațiuni militare, de informații și de instruire, precum și să accelereze anumite proiecte locale – inclusiv, potențial, dezvoltări legate de resurse minerale. În paralel, Reuters relatează că secretarul general al NATO, Mark Rutte, a confirmat existența unui „cadru” privind Groenlanda, discutat cu președintele american Donald Trump, subliniind că aliații trebuie să „intensifice” rapid eforturile de securitate în Arctica, cu rezultate concrete așteptate în 2026. Trump: „negocieri imediate” pentru achiziția Groenlandei, dar fără forță Anunțurile vin după ce Donald Trump a declarat, într-un discurs la Davos din 21 ianuarie, că își dorește negocieri imediate pentru ca SUA să dobândească Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei. În același context, Trump a susținut public că nu va folosi forța pentru a obține insula. Potrivit The Telegraph, acordul propus nu ar include vânzarea Groenlandei către SUA, ci ar fi un compromis menit să reducă temerile Danemarcei privind o eventuală anexare și să-i ofere lui Trump o victorie politică, fără schimbarea formală a suveranității asupra întregii insule. NATO: accent pe securitatea arctică, negocieri în trei Mark Rutte a indicat că discuțiile sunt centrate pe securitatea arctică, pe fondul activității crescute a Rusiei și Chinei în regiune, și că negocierile vor continua între SUA, Danemarca și Groenlanda. În declarații preluate de mai multe publicații europene, un purtător de cuvânt al NATO a arătat că discuțiile dintre aliați se vor concentra pe securitatea arctică prin efort colectiv (în special al celor șapte aliați arctici), iar negocierile trilaterale urmăresc să împiedice un „punct de sprijin” economic sau militar al Rusiei și Chinei în Groenlanda.
Drama Ungariei la Campionatul European! Cine a fost coșmarul maghiarilor
Reprezentativa de handbal masculin a Ungariei a pierdut dramatic în ultimul meci din grupa F a Campionatului European, în fața Islandei. Nordicii s-au impus la numai un gol diferență, scor 24-23, și au încheiat grupa pe primul loc, iar EHF l-a numit pe portarul Hallgrimsson coșmarul maghiarilor. Înfrângere dramatică a Ungariei la Campionatul European de handbal masculin Ungaria a avut parte de o adevărată dramă în meciul cu Islanda, pierdut cu 23-24 (14-14) iar în urma acestui rezultat a încheiat grupa F a Campionatului European de handbal masculin pe locul al doilea, cu 4 puncte, după nordicii care au în cont 6 puncte. Într-o atmosferă electrizantă, ambele echipe s-au prezentat la înălțimea așteptărilor, mai ales că aveau în față un meci cu o miză uriașă, și au dat totul pe teren. Astfel că la finalul meciului, Islanda a avut un dublu motiv de bucurie, victoria cu Ungaria, dar și cele două puncte cruciale pentru calificarea în faza principială a Europenelor. Portarul Hallgrimsson, coșmarul maghiarilor, a fost decisiv în acest meci, în care a reușit 18 parade, cu o eficiență de 45%. De altfel, eficiența lui Hallgrimsson s-a putut vedea încă din primele 10 minute ale meciului, când a reușit să pareze patru din cele opt aruncări pe poartă, în timp ce portarul maghiar a avut trei din șapte. „Viktor (n.r. Hallgrimsson) a fost principalul artizan al celor două puncte. El știa că până acum nu a jucat la acest nivel. Încă mai avea de jucat, iar momentul acela a venit în seara aceasta. Nu m-a surprins evoluția lui Viktor. Sper să continue la fel în multe meciuri consecutive”, a declarat Snorri Guojonsson, selecționerul Islandei, citat de EHF. Bodo: „Nu le-a fost ușor să ne învingă” Meciul, decisiv pentru stabilirea primului loc în grupă, a fost unul foarte dificil, însă potrivit lui Richard Bodo, interul stânga al Ungariei, ceea ce a făcut diferența au fost șuturile ratate sau apărate de portarul Hallgrimsson, a cărui prestație a cântărit enorm în victoria islandezilor. „A fost un meci foarte dificil, cred că ambele echipe s-au concentrat pe apărare și pe portari, care au făcut salvări extraordinare. Când jucăm unul împotriva celuilalt, meciurile sunt întotdeauna foarte dificile, intense, cu emoții puternice, și așa a fost și astăzi. Cred că marea diferență a fost numărul de șuturi ratate sau numărul de șuturi salvate de Viktor Hallgrimsson, dar sunt foarte mulțumit de felul în care jucăm și de felul în care luptăm 60 de minute. Nu le-a fost ușor să ne învingă”, a declarat Richard Bodo, interul stânga al maghiarilor. În prima grupă principală sunt: Franța, Germania, Portugalia, fiecare cu câte două puncte, urmate de Spania, Danemarca și Norvegia. Din a doua grupă principală fac parte Slovenia și Islanda, ambele cu câte două puncte, Ungaria și Elveția, cu niciun punct, Suedia și Croația. Ordinea finală a grupei va fi stabilită după „decisivul” dintre Suedia și Croația, care va avea loc miercuri, 21 ianuarie. România a încheiat pe ultimul loc în grupa B, cu trei înfrângeri, după ce a fost învinsă cu două secunde înainte de finalul meciului cu Macedonia de Nord.