Prima reacție din Danemarca, după discursul lui Trump la Davos: Ambiția președintelui SUA rămâne intactă
Ministrul danez de Externe, Lars Lokke Rasmussen, a reacționat după ce Trump a ținut un discurs la Forumul Economic Mondial, care se desfășoară la Davos. Oficialul danez a subliniat că declarațiile lui Trump privind faptul că nu va utiliza forța militară în Groenlanda reprezintă un semn pozitiv. Totuși, el a avertizat că ambițiile președintelui american de a achiziționa insula arctică rămân intacte. „Ceea ce este destul de clar după acest discurs este că ambiția președintelui rămâne intactă”, a declarat ministrul de externe Lars Lokke Rasmussen reporterilor din Copenhaga, potrivit Le Monde. „Desigur, este pozitiv în sine faptul că președintele a spus asta despre armată, dar asta nu face ca problema să dispară”, a mai spus Rasmussen. Ce a spus Trump despre Groenlanda la Davos Miercuri, la Davos, Trump a asigurat pentru prima dată că „nu va folosi forța” în Groenlanda, dar a cerut „negocieri imediate” pentru a achiziționa insula de la Danemarca. De asemenea, în urma unei reuniuni parlamentare cu ministrul danez al apărării Troels Lund Poulsen, Lokke Rasmussen a reiterat că teritoriul nu este de vânzare, subliniind că „nu se face comerț cu oameni. Se poate face comerț între oameni, dar nu se face comerț cu oameni.” În cadrul discursului, liderul de la Casa Albă a mai spus că doar Statele Unite pot asigura securitatea Groenlandei și a reluat ideea că Washingtonul are nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională strategică. „Groenlanda este un teritoriu vast, aproape în întregime nelocuit și nedezvoltat, situat într-o poziție strategică cheie între Statele Unite, Rusia și China, fără apărare. Există atât de multe pământuri rare, iar pentru a le obține, trebuie să treci prin sute de metri de gheață. Nu acesta este motivul pentru care avem nevoie de ele, ci pentru securitatea națională strategică și securitatea internațională”, a mai afirmat Trump.
Istorie în grupa României de la Campionatul European. Site-ul EHF a reacționat imediat: Portugalia a învins-o șocant pe Danemarca
Naționala de handbal masculin a Portugaliei a reușit un succes șocant în fața puternicei reprezentative a Danemarcei în Grupa B, din care face parte și România. Lusitanii au câștigat cu 31-29 în fața nordicilor, iar site-ul EHF a reacționat instant după victoria incredibilă a Portugaliei la Campionatul European. Rezultat șocant la Campionatul European. Site-ul oficial al EHF a reacționat rapid după ce Portugalia a învins Danemarca Portugaliei a dat peste cap toate calculele hârtiei și a bifat o victorie fabuloasă în fața reprezentativei Danemarcei în Grupa B la Campionatul European de Handbal. Lusitanii au trecut de nordici cu 31-29, pe arena „Jyske Bank Boxen” din Herning, iar replica EHF a venit imediat după victoria incredibilă din grupa în care face parte și reprezentativa tricoloră. A fost primul eșec înregistrat pe teren propriu de Danemarca de la finala EHF EURO 2014 împotriva Franței, când a pierdut cu 32-41. Portugalia a terminat astfel pe primul loc în Grupa B, iar ambele echipe merg în runda principală, însă lusitanii pornesc cu două puncte. Danemarca intră în grupa principală fără niciun punct și va da piept cu Franța, Spania, Germania și Norvegia. Clasament Main Round – Grupa I: Franța – 2 puncte, Germania – 2 puncte, Portugalia – 2 puncte, Spania – 0 puncte, Danemarca – 0 puncte, Norvegia – 0 puncte. Grupa principală II va fi alcătuită din următoarele echipe: Slovenia, Islanda, Ungaria, Suedia, Croația și Elveția. Frații Costa au fost la înălțime, la propriu și la figurat Francisco și Martim Costa au marcat fiecare câte 9 goluri, fiind de departe cei mai buni de pe teren, Antonio Areia a reușit 6 goluri, în timp ce Luis Frade a punctat de 4 ori. De partea cealaltă, Mathias Gidsel a înscris 8 goluri, Simon Pytlick 6 goluri, iar Rasmus Lauge a marcat de 4 ori. „Pur și simplu am pierdut în fața unei echipe mai bune. Portugalia a jucat foarte bine, au fost foarte puternici. Ne-au pus sub presiune în atac. Ne-au forțat să facem erori tehnice, dar în defensivă am fost destul de bine pregătiți. Însă pe contraatacuri, frații Costa ne-au zdrobit complet, iar asta evident ne-a îngreunat foarte mult lucrurile”, a declarat Kevin Moller, portarul danezilor. „E greu de exprimat în cuvinte. Am fost superbi în multe privințe: portarii ne-au ajutat mult, iar în defensivă am oprit Danemarca perfect. În atac, am avut o eficiență mare, marcând mult împotriva lui Emil (Nielsen) în poartă. În rest nu știu. Dar sunt foarte mândru de această echipă. Este incredibil că am ajuns cu două puncte în runda principală”, a spus și Luis Frade (Portugalia).
Danemarca solicită prezența permanentă a NATO în Groenlanda, în contextul amenințărilor lui Trump
Danemarca a solicitat NATO o prezență permanentă în Groenlanda, în contextul amenințărilor președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra insulei. „Ceea ce noi am propus prin intermediul NATO este o prezenţă mai permanentă în şi în jurul Groenlandei”, a spus Mette Frederiksen, potrivit agenției Ritzau, citată de DPA. Frederiksen a subliniat că prezența sporită a NATO în Marea Baltică și în statele baltice ar putea servi drept model în acest sens. Afirmațiile făcute de Mette Frederiksen vin după ce luni, ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, și ministrul de Externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, au solicitat o misiune NATO pentru regiunea arctică în cadrul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. În ultimele săptămâni, Trump a spus de mai multe ori că va anexa Groenlanda, susținând că Danemarca nu este în măsură să asigure în mod adecvat securitatea în și în jurul insulei. În replică, Danemarca și aliații săi europeni au respins intențiile lui Trump, iar premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a subliniat că insula nu dorește să se alăture SUA. Groenlanda este bogată în resurse minerale, inclusiv pământuri rare, esenţiale pentru tehnologiile avansate şi pentru industria militară, acesta fiind un motiv pentru care Trump şi-a manifestat interesul de când a revenit la Casa Albă.
Lavrov acuză că Groenlanda nu este un teritoriu care aparține, în mod natural, Danemarcei
În cadrul conferinței anuale de presă susținute la Moscova, Serghei Lavrov le-a spus reporterilor că Groenlanda „nu este o parte naturală” din Regatul Scandinav, precizând că problema fostelor teritorii coloniale devine tot mai acută, notează Sky News. Cu toate acestea, ministrul rus de Externe a precizat că nu are niciun interes de a interveni în chestiunile Groenlandei și că Washington-ul știa că Rusia nu are niciun plan de a obține controlul țării, contrar acuzațiilor aduse de Donald Trump. El a mai adăugat că Moscova „monitorizează situația geopolitică” din jurul insulei. Acesta a sugerat că „NATO ar trebui să ia o decizie privind Groenlanda în interiorul alianței”. Groenlanda, o insulă râvnită de marile puteri În trecut, ținutul Groenlandei a fost colonizat, devenind parte a regatului Dano-Norvegian, care s-a destrămat în 1914, iar insula a intrat sub guvernarea Danemarcei. Pe parcursul secolului XIX și începutul secolului XX, relațiile coloniale dintre Danemarca și Groenlanda au fost caracterizate de o politică paternalistă daneză, care asigura că Groenlanda va deveni o colonie profitabilă. În 1916, drepturile Danemarcei asupra Groenlandei au fost confirmate chiar de SUA, ca parte a unui acord care a facilitat achiziționarea Indiilor Occidentale Daneze. După cel de-al Doilea Război Mondial, ONU a îndemnat la decolonizarea Groenlandei, iar în 1953, fosta colonie a fost incorporată în Danemarca, acordându-i-se două locuri în parlamentul danez. 1979, Groenlanda a devenit țară autonomă, formându-și propriul parlament. În 2009, țara a obținut autonomia prin adoptarea unei legi care a stabilit ferm că decizia de a obține independența de Danemarca aparține poporului groenlandez, potrivit Institutului Danez pentru Studii Internaționale. Groenlanda, sprijinită anual de guvernul Danez Cu toate acestea, cetățenii groenlandezi nu-și doresc o independență totală față de Danemarca, pentru că ar duce la scăderea nivelului de trai. Cu toate că are o întindere vastă, Groenlanda are o populație de 56.000 de locuitori. De asemenea, guvernul groenlandez primește anual de la Danemarca un grant de 600 de milioane de dolari, iar Guvernul danez acordă sprijin în ceea ce privește apărarea, paza de coastă și aplicarea legii. Independența Groenlandei depinde de continuarea sprijinului acordat de Danemarca, lucru pe care guvernul groenladez nu a reușit încă să-i convingă pe oficialii danezi să-l accepte. Reamintim că Donald Trump își dorește obținerea controlului în Groenlanda, sub pretextul unor amenințări de securitate venite din partea Rusiei și a Chinei, amenințând chiar cu tarife aliații NATO europeni care se opun intenției sale de a cumpăra insula.
NATO își consolidează cooperarea cu Danemarca și Groenlanda pentru securitatea arctică
Declarațiile lui Mark Rutte au fost făcute în urma unei întrevederi cu ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, și cu ministrul de Externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt. Oficialul NATO a transmis, într-un mesaj publicat pe platforma X, că discuțiile s-au concentrat asupra rolului Arcticii, inclusiv al Groenlandei, în arhitectura de securitate colectivă a Alianței. Just met w/ 🇩🇰 @troelslundp & Greenland 🇬🇱 FM Vivian Motzfeldt. We discussed how important the Arctic – including Greenland – is to our collective security & how 🇩🇰 is stepping up investments in key capabilities. We’ll continue to work together as Allies on these important issues pic.twitter.com/0uCNaf8urq — Mark Rutte (@SecGenNATO) January 19, 2026 Potrivit secretarului general, Danemarca a intensificat investițiile în capacități militare esențiale, contribuind astfel la întărirea flancului nordic al NATO. „Vom continua să colaborăm ca aliați în aceste chestiuni importante”, a precizat Mark Rutte. Investiții militare și descurajare sporită Într-un comunicat oficial, NATO a arătat că și-a consolidat capacitatea de descurajare și apărare în nordul îndepărtat, menținând o prezență constantă pentru protejarea intereselor comune și pentru asigurarea stabilității regionale. Aliații au crescut investițiile în capacități-cheie, Danemarca fiind menționată ca exemplu relevant, scrie CNN. Printre achizițiile daneze se numără drone de realimentare aer-aer, drone cu rază lungă de acțiune, avioane de patrulare maritimă și avioane de vânătoare F-35, elemente considerate esențiale pentru securitatea arctică și supravegherea spațiului nordic. Posibilă misiune de monitorizare În cadrul întrevederii, ministrul danez al Apărării a ridicat posibilitatea lansării unei misiuni NATO de monitorizare în Groenlanda și în regiunea arctică. Potrivit Reuters, Mark Rutte a luat act de propunere, urmând ca Alianța să analizeze un cadru de implementare. Inițiativa este susținută și de Suedia, ministrul Apărării Pal Jonson afirmând că o astfel de misiune ar putea reprezenta „o cale de urmat”, în special pe fondul îngrijorărilor legate de activitățile Chinei și Rusiei în Arctica. Discuțiile au loc într-un context sensibil, după ce președintele american Donald Trump și-a intensificat retorica privind preluarea controlului asupra Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Amenințările privind posibile tarife vamale au fost criticate dur de lideri europeni, inclusiv din Germania și Franța, care au catalogat aceste declarații drept „șantaj”. NATO caută, potrivit oficialilor săi, cea mai constructivă modalitate de a consolida prezența Alianței în nordul îndepărtat, menținând în același timp unitatea transatlantică.
Nicio surpriză! Danemarca a călcat în picioare România la Campionatul European de Handbal
Naționala masculină de handbal a României a pierdut și al doilea meci la Campionatul European, fiind călcată în picioare de Danemarca. După o primă repriză în care au jucat de la egal la egal cu Danemarcam, românii au clacat după pauză păierzând actul secund la 10 goluri. Danemarca a călcat în picioare România la Campionatul European de handbal, iar „tricolorii” se întorc acasă „Tricolorii” au făcut față adversarei doar în primele 15 minute, când s-au ținut la distanță de 3-4 goluri. Pauză i-a prins la 5 lungimi, dar în partea a doua peste naționala pregătită de George Buricea s-a prăvălit tăvălugul danez. Nagy, Ghiţă și Dedu au marcat câte 4 goluri, Stănescu, Stanciuc și Buzle au punctat de 3 ori, Nistor de două 2, iar Botea o singură dată. De partea cealaltă, Gidsel, Hoxer și Pytlick au înscris, împreună, mai multe goluri, 25, decât naționala țării noastre. Simon Pytlick a marcat de 7 ori în prima repriză și a dat tonul colegilor săi pentru a prelua controlul în repriza secundă. Danemarca a redus diferența în palmaresul general al meciurilor directe împotriva României și este acum la doar câteva victorii de a egala. România a suferit cea mai mare înfrângere din istoria sa la Campionatul European EHF, deoarece precedentul său record negativ era de 12 goluri. Marea problemă a danezilo după această confruntare este că Lukas Jørgensen s-a accidentat în repriza secundă, mergând direct la vestiar pentru o evaluare suplimentară. „Am început foarte bine, poate i-am surprins și ne-am simțit foarte bine. A fost uimitor să joc într-o sală ca asta, până la urmă, au arătat că sunt cea mai bună echipă din lume”, a spus Ionuț Iancu, portarul echipei România, potrivit site-ului oficial. Antrenorul Danemarcei a recunoscut că echipa lui nu a jucat prea bine în apărare Danemarca a sărbătorit a 25-a victorie la un Campionat European pe arena Jyske Bank Boxen alături de suporterii săi pasionați din Herning, în timp ce echipa plină de vedete a lui Nikolaj Jacobsen a trecut cu ușurință de România și și-a asigurat un loc în runda principală a EHF EURO 2026. Campionii olimpici și mondiali en-titre au marcat ocazia cu o performanță impresionantă în fața a 14.535 de spectatori. De asemenea, recordul în cea mai mare sală din Danemarca este de 27 de meciuri jucate, 25 de victorii, o remiză și înfrângerea dureroasă în fața Franței în finala EHF EURO 2014. În condițiile în care toate meciurile din Grupa I principală, apoi semifinalele și, în cele din urmă, finala au loc în aceeași arenă, Danemarca se pregătește să meargă departe în cursa pentru mult râvnitul aur european. „În prima repriză nu am jucat prea bine în apărare. Nu am reușit să blocăm nicio aruncare. În atac, cred că am jucat foarte bine în ambele reprize. După pauză, Kevin Møller a fost foarte bun, iar apărarea și-a ridicat nivelul”, a spus antrenorul principal, Nikolaj Jacobsen.
Analiza Financial Times: provocarea cea mai mare a Europei este sistemul de pensii
„Își mai permite Europa pensii generoase de la stat?”, este titlul unei complexe analize Financial Times, care pune în discuție îmbătrânirea populației continentului, rata scăzută a natalității, dificultatea sistemelor de pensii în marile state europene și măsurile disperate pe care le iau Guvernele pentru a proteja totuși populația, în fața noilor provocări militare și economice. Deciziile legate de sistemele de pensii sunt cele mai dificile, pentru că pot îngropa orice putere, având în vedere că ele vizează o categorie importantă a electoratului. Emmanuel Macron cu Nicușor Dan/ presidency.ro Atunci când Emmanuel Macron a candidat în 2022 pentru a fi reales, a făcut ceea ce puțini politicieni francezi îndrăznesc să facă: le-a spus alegătorilor că vârsta de pensionare va trebui să crească pentru a asigura viabilitatea continuă a sistemului generos de pensii al țării. El și-a îndeplinit promisiunea un an mai târziu, cu un cost politic uriaș, forțând schimbarea de la 62 la 64 de ani printr-un parlament divizat și înfruntând proteste naționale masive care au lăsat în flăcări unele străzi din Paris și din alte orașe. Victoria obținută cu greu a fost efemeră – chiar în octombrie anul trecut, prim-ministrul lui Macron, Sébastien Lecornu, aflat în dificultăți, a fost forțat să abandoneze reforma pentru a cumpăra sprijinul parlamentarilor de stânga necesar pentru a adopta un buget de asistență socială și a asigura supraviețuirea guvernului. „Este o situație foarte proastă, cu cheltuieli mari”, spune Antoine Bozio, profesor la École des Hautes Études en Sciences Sociales, adăugând că „o mare parte din problema financiară din Franța se datorează sistemului de pensii”. Episodul a arătat încă o dată că pensiile reprezintă a treia cale de atac a politicii în Franța. Însă dezbateri similare, mai puțin extreme, despre cum se finanțează sistemul de asistență socială pentru pensionari sunt în desfășurare în toată Europa, pe măsură ce continentul îmbătrânește. 47% din cheltuielile continentului se duc pe pensii La nivelul UE, 47% din cheltuielile pentru protecție socială ale blocului comunitar sunt cheltuite pe prestații pentru bătrânețe și urmași, față de 36,7% cheltuite pentru boală și invaliditate și 8,7% pentru familii și copii. Chiar și în Regatul Unit, unde sistemul privat joacă un rol mai important, organismul de supraveghere fiscală al țării a prognozat că cheltuielile cu pensiile de stat – a doua cea mai mare parte din bugetul guvernamental după sănătate – vor crește de la aproape 5% din PIB la 7,7% până la începutul anilor 2070. Italia are cele mai mari costuri cu pensiile din UE, puțin peste 15% din PIB, conform statisticilor Comisiei Europene. Franța și Grecia cheltuiesc fiecare peste 14%. În Germania, o treime din toate veniturile fiscale federale vor fi cheltuite pentru astuparea golurilor din sistemul de pensii de stat în acest an, potrivit unei estimări a think-tank-ului economic Ifo din München. Pensiile vs Apărarea. Creștem impozitele? „Problema principală este: cum putem finanța creșterea cheltuielilor pentru apărare, tranziția energetică și noile tehnologii, în timp ce cheltuim atât de mult pe pensii?”, spune Bozio. „Dacă vrem să continuăm să cheltuim atât de mult pe pensii, atunci trebuie să creștem impozitele.” Jens Südekum, un economist german care îl consiliază pe ministrul de finanțe al țării, a numit sistemul de pensii „marele elefant din cameră”. În Franța, biroul de audit a estimat anul trecut că deficitul de pensii al țării, în prezent în jur de 1,7 miliarde de euro, ar putea crește la 15 miliarde de euro până în 2035 și să ajungă la 30 de miliarde de euro până în 2045, dacă nu se fac reforme suplimentare. Creșterea vârstelor de pensionare. Ce soluții au adoptat țările europene ROME, ITALY – JUNE 3: Italy’s Prime Minister Giorgia Meloni receives Slovak Prime Minister Robert Fico at Chigi palace in Rome on June 3, 2025. Isabella Bonotto / Anadolu/ABACAPRESS.COM Țările europene au încercat să abordeze costurile crescânde ale pensiilor încă din anii 1990 și au avut unele succese, multe dintre ele ridicând vârsta de pensionare de stat de la 65 la 67 de ani sau mai mult. Italia și-a legat vârsta de pensionare de speranța de viață, în timp ce Franța a legat creșterile anuale ale pensiilor de inflația prețurilor de consum, mai degrabă decât de venituri. În unele țări, cheltuielile cu pensiile ca procent din PIB sunt așteptate să scadă pe termen lung ca urmare a unor astfel de mișcări. Însă chiar și aceste măsuri s-au lovit de opoziție politică în economiile majore, unde politicienii încep să se opună creșterilor automate ale vârstei de pensionare. Germania a blocat nivelurile pensiilor în raport cu salariile medii până în 2031, în loc să permită scăderea acestora. În Regatul Unit, parlamentarii – precauți în privința unei reacții negative a pensionarilor, se țin de problema „triplului blocaj” – o politică ce garantează creșterea pensiilor de stat la cel mai ridicat nivel dintre venituri, inflație sau 2,5% – chiar dacă se estimează că costul politicii va fi triplu față de estimările inițiale. Opțiunile pentru o reformă serioasă, cum ar fi o mai mare parte a asigurărilor private, trecerea la sisteme finanțate de tip canadian sau reducerea beneficiilor, ar necesita un grad de consens politic și public pe care puțini îl consideră realizabil în prezent. Un sondaj recent YouGov privind atitudinile față de pensiile de stat în șase țări europene a subliniat această contradicție. Majoritatea locuitorilor din Franța, Germania, Spania și Italia consideră că sistemele lor de pensii de stat sunt deja inaccesibile și că este probabil să devină și mai inaccesibile, conform studiului. Cu toate acestea, în multe țări participante la studiu a existat o opoziție netă față de remediile evidente, inclusiv creșterea în continuare a vârstei de pensionare de stat, creșterea impozitelor pentru lucrători, testarea pensiilor în funcție de venituri sau permiterea unei imigrații sporite, așa cum a făcut Spania. Viitorul nu sună bine Miniștrii de pe întreg continentul sunt foarte conștienți de faptul că scăderea ratelor de fertilitate, creșterea speranței de viață și creșterea economică scăzută ar putea copleși progresele realizate până în prezent. „Din motive financiare și demografice, nu putem face niciun pas înapoi”, spune Elsa Fornero,
Mii de persoane participă la protestul anti-Trump din Copenhaga
Fluturând steagurile Danemarcei și Groenlandei, un teritoriu autonom danez, protestatarii au format o mulțime roșie și albă în fața primăriei din Copenhaga. Oamenii strigă „Kalaallit Nunaat!” – numele vastei insule arctice în limba groenlandeză, conform AFP. Mii de oameni au indicat pe rețelele sociale că intenționează să participe la protestele organizate de asociații groenlandeze în Copenhaga, Aarhus, Aalborg, Odense și capitala Groenlandei, Nuuk. Mesaj clar și unitar de respect „Scopul este de a transmite un mesaj clar și unitar de respect pentru democrația și drepturile fundamentale ale omului din Groenlanda”, a declarat Uagut, o asociație a groenlandezilor din Danemarca. Protestele vin după avertismentul lui Trump că ar putea impune tarife țărilor care se opun planurilor sale de a prelua Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei. „Evenimentele recente au pus Groenlanda și groenlandezii din Groenlanda și Danemarca sub presiune”, a declarat Julie Rademacher, președinta Uagut, într-o declarație trimisă AFP, în care a făcut apel la „unitate”. „Când tensiunile cresc și oamenii intră într-o stare de alarmă, riscăm să creăm mai multe probleme decât soluții pentru noi înșine și pentru ceilalți. Facem apel la groenlandezii din Groenlanda și Danemarca să rămână uniți”, a spus ea.
Primele imagini cu ofițerii Forțelor Armate Germane care au ajuns în Groenlanda, în perspectiva unui conflict cu SUA pe tema anexării teritoriului
Germania se alătură inițiativei europene de consolidare a prezenței militare în Groenlanda. O echipă a Bundeswehr, formată din specialiști în logistică și securitate, a ajuns pe insula arctică pentru a evalua posibilitatea organizării unor exerciții militare comune, coordonate de Danemarca. Groenlanda, teritoriu aflat sub controlul Danemarcei, se află în centrul unor tensiuni geopolitice tot mai accentuate cu Statele Unite ale Americii. Regiunea arctică, rol strategic de securitate Grupul german este alcătuit din 15 militari, femei și bărbați. Aceștia au sosit la Nuuk, capitala Groenlandei, cu un avion militar, alături de soldați din alte state europene. După aterizare, delegația s-a deplasat la sediul Comandamentului Arctic al Forțelor Armate daneze, unde urmează să înceapă misiunea de recunoaștere. Potrivit Ministerului Federal al Apărării de la Berlin, echipa germană reunește experți din mai multe domenii, care vor analiza condițiile tehnice și operaționale necesare desfășurării unor exerciții comune în zonă, scrie tagesschau.de. Printre scenariile luate în calcul se numără utilizarea avioanelor de recunoaștere maritimă P-8 Poseidon, dar și implicarea unor nave de luptă, inclusiv fregate. Nu este exclusă nici participarea avioanelor de vânătoare Eurofighter, în funcție de concluziile evaluării. „Discutăm despre securitatea Arcticii și despre rolul pe care Germania și aliații săi din NATO îl pot juca aici”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării. Oficialul a subliniat că există „o amenințare clară”, iar protejarea infrastructurii critice – maritime, terestre și subacvatice – este o prioritate. Germania se alătură altor state europene care participă la această misiune. Danemarca va conduce exercițiile, iar Norvegia, Suedia, Finlanda, Franța, Olanda și Regatul Unit au trimis soldați și specialiști. Generalul-maior Søren Christian Christian Rasmussen Andersen, șeful Comandamentului Arctic danez, a spus că a trimis invitație inclusiv Statelor Unite să se alăture exercițiilor, în calitate de aliat NATO: „Desigur, Statele Unite sunt invitate aici ca stat membru NATO”. El a precizat că, până în prezent, nu există o confirmare oficială privind participarea americană. Groenlanda, în centrul unei dispute Groenlanda, teritoriu autonom care face parte din Regatul Danemarcei, a ajuns în centrul celei mai mari controverse care implică state membre NATO. Președintele american Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că SUA trebuie să preia controlul asupra insulei, inclusiv prin forță, dacă va fi necesar. Drept argument pentru ce vrea să facă, Trump a vorbit despre securitatea țării sale și creșterea influenței Chinei și Rusiei în Arctica. Atât autoritățile din Groenlanda și Danemarca, cât și partenerii europeni din NATO, au respins categoric afirmațiile liderului de la Casa Albă. Săptămâna trecută, o întâlnire de criză desfășurată la Washington, între miniștrii de Externe ai Danemarcei și Groenlandei, vicepreședintele american JD Vance și secretarul de Stat Marco Rubio, s-a încheiat fără rezultate concrete. În plus, Donald Trump chiar a amenințat că va introduce noi tarife comerciale împotriva oricărui state care se opune planurilor sale legate de Groenlanda. Proteste anunțate în acest weekend Ținând cont de contextul tensionat apărut, în weekend sunt anunțate proteste de amploare atât, cât și în Danemarca. Demonstrațiile vor avea loc în Copenhaga, capitala regatului danez, și Nuuk, iar mii de persoane și-au anunțat deja participarea pe rețelele sociale. Manifestațiile vizează respingerea revendicărilor americane și reafirmarea dreptului Groenlandei de a-și decide singură viitorul. După Ucraina și Orientul Mijlociu, Arctica se prefigurează ca următorul centru de tensiuni globale. RECOMANDAREA AUTORULUI: „Trebuie să o avem”. Interesele SUA în Groenlanda, dincolo de ambiția lui Trump. „Topirea suplimentară a gheții va încuraja China să extindă liniile de transport maritim în Arctica” „Doar Rusia poate opri asta”. Moscova ironizează Europa și Danemarca din cauza planurilor lui Trump privind Groenlanda Noua rachetă balistică Oreshnik a Rusiei, amenințare directă la adresa NATO și SUA. „Poate lovi Parisul sau Berlinul în mai puțin de 20 de minute”
Macron despre Groenlanda: Dacă suveranitatea unui aliat este afectată, efectele de domino ar fi fără precedent
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat miercuri că ar putea apărea consecințe grave dacă suveranitatea unui stat european și a unui aliat ar fi pusă în pericol, scrie Reuters. Declarația a avut loc în cadrul unei ședințe de cabinet și a vizat inițiativele președintelui american Donald Trump privind preluarea controlului asupra Groenlandei. Macron a spus că Franța tratează subiectul cu maximă seriozitate. Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului francez, Maud Bregeon, liderul de la Paris a transmis un mesaj în acest sens. „Nu subestimăm declarațiile despre Groenlanda”, a spus Emmanuel Macron. Președintele Franței a insistat că impactul ar putea fi unul major pe care o astfel de situație l-ar putea avea la nivel internațional și european. „Dacă suveranitatea unei țări europene și a unui aliat ar fi afectată, efectele în lanț ar fi fără precedent. Franța monitorizează situația foarte atent și va acționa în deplină solidaritate cu Danemarca și suveranitatea sa”, a adăugat Macron. În aceeași zi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că Uniunea Europeană are o legătură solidă cu Groenlanda și comunică constant cu oficialii de acolo. Von der Leyen a declarat că populația acestui teritoriu se poate baza pe sprijinul Uniunii Europene. Contextul declarațiilor vine după mai multe săptămâni de tensiuni generate de afirmațiile lui Donald Trump la adresa Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub autoritatea Danemarcei. În acest cadru, miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei urmează să se întâlnească miercuri, la Casa Albă, cu vicepreședintele american JD Vance.