Franța, planuri de a deschide un consulat în Groenlanda în februarie
Franța va inaugura un consulat în Groenlanda pe 6 februarie, decizie anunțată încă de anul trecut, a declarat miercuri ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot. Măsura are loc în contextul presiunilor președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra teritoriului arctic, scrie Reuters. Jean-Noël Barrot a declarat la radioul RTL că „Statele Unite trebuie să înceteze șantajul asupra Groenlandei și să exprime dorința de a prelua controlul asupra teritoriului autonom danez”. „A ataca un alt membru NATO nu ar avea sens, ar fi chiar contrar intereselor Statelor Unite… și, prin urmare, acest șantaj trebuie evident să înceteze”, a adăugat ministrul francez. Donald Trump: SUA trebuie să „dețină” Groenlanda Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite trebuie să „dețină” Groenlanda pentru a împiedica Rusia și China să o facă, relatează BBC. „Țările trebuie să aibă proprietate, iar tu aperi proprietatea, nu aperi contractele de închiriere. Și noi va trebui să apărăm Groenlanda”, a spus Donald Trump reporterilor, vineri, răspunzând la o întrebare. El a mai spus că Statele Unite o vor face „pe calea ușoară” sau „pe calea grea”. Casa Albă a precizat recent că administrația analizează posibilitatea de a cumpăra teritoriul semi-autonom al Danemarcei, membră NATO, fără a exclude însă opțiunea unei acțiuni forțate. Danemarca și Groenlanda afirmă că terenul nu este de vânzare, iar Danemarca avertizează că o acțiune militară ar duce la sfârșitul alianței transatlantice de apărare. Liderii partidelor din Groenlanda, inclusiv opoziția, au cerut într-o declarație comună de vineri seară ca „lipsa de respect a SUA față de țara noastră să se încheie”. „Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi, vrem să fim groenlandezi. Viitorul Groenlandei trebuie decis de poporul groenlandez.”, au spus ei.
Nu suntem de vânzare. Cum trăiesc oamenii din Groenlanda atenția globală și presiunile marilor puteri
În ultimele luni, mass-media internațională a relatat intens despre posibilitatea ca Statele Unite să „cumpere” sau să anexeze Groenlanda. Pentru populația locală, aceste speculații sunt percepute ca profund jignitoare. Sloganul „Nu suntem de vânzare” a devenit un reper al nemulțumirii. Acesta a aparut pe bannere și pancarte în cadrul protestelor desfășurate în Nuuk, capitala insulei. Într-o comunitate de aproximativ 57.000 de locuitori, manifestația din luna martie a marcat un moment important. A subliniat și întărit opoziția clară față de orice decizie luată fără consultarea populației, mai arată Il Post. Groenlanda, indignare și epuizare: „Nu suntem de vânzare” Pe lângă furie, mulți groenlandezi vorbesc despre un sentiment de oboseală. Jurnaliști aflați pe insulă descriu o atmosferă de „déjà vu” negativ. Este apăsător, având în vedere că temerile legate de interesul administrației Trump persistă de mai mult de un an. Localnicii reproșează liderului american modul în care se referă la Groenlanda. Abordarea fiind una pur afaceristică, ca despre un bun imobiliar, fără dialog real cu autoritățile sau cetățenii. Postările sugestive pe rețelele sociale și declarațiile privind anexarea au accentuat nemulțumirea. Un sondaj realizat la începutul anului 2025 indică faptul că în jur de 85% dintre groenlandezi resping ideea ca insula să devină parte a SUA. Retorica administrației americane nu s-a schimbat semnificativ, ceea ce a alimentat percepția că presiunile reprezintă o formă de intimidare politică. Au apărut și informații privind posibile încercări de influențare a politicii interne, inclusiv propuneri de stimulente financiare directe pentru cetățeni – demersuri primite cu reacții puternic negative. Între SUA și Danemarca: alegerea de a decide singuri Pentru majoritatea groenlandezilor, problema nu constă în a alege între Statele Unite și Danemarca, ci în a-și păstra dreptul de a decide singuri asupra viitorului lor. Deși insula beneficiază de guvern propriu din 1979 și de autonomie extinsă din 2009, dependența economică de Danemarca rămâne considerabilă, complicând procesul spre independență. Discuțiile despre suveranitate sunt influențate de trecutul colonial danez. Acesta a fost marcat de politici abuzive și de limitarea identității inuit, fapt ce amplifică neîncrederea față de orice intervenție externă. Există și opinii – minoritare – care văd în interesul american o posibilă oportunitate economică sau un catalizator pentru independență. Totuși, poziția dominantă este că Groenlanda nu trebuie tratată ca un bun tranzacționabil pe scena geopolitică. Pentru locuitorii insulei, prioritar nu este „cine oferă mai mult”, ci recunoașterea faptului că Groenlanda are o identitate proprie, o istorie complexă și dreptul fundamental de a-și stabili singură direcția.
Premierul Groenlandei: Dacă trebuie să alegem între SUA și Danemarca, alegem Danemarca
„Ne confruntăm acum cu o criză geopolitică și, dacă trebuie să alegem aici și acum între Statele Unite și Danemarca, atunci alegem Danemarca”, a declarat premierul Jens-Frederik Nielsen, marți, la o conferință de presă comună cu premierul danez Mette Frederiksen, la Copenhaga, potrivit Bloomberg. „Alegem Groenlanda pe care o cunoaștem astăzi, care face parte din Regatul Danemarcei”, a adăugat el. Declarațiile lui Nielsen vin înaintea unei întâlniri importante, programate miercuri la Washington, între miniștrii de Externe din Danemarca și Groenlanda și secretarul de stat Marco Rubio și vicepreședintele JD Vance. Situația este „foarte gravă”, a spus Nielsen, calificând drept complet deplasate amenințările administrației Trump de a anexa insula. Deși independența față de Danemarca este de mult timp dezbătută în teritoriul cu 57.000 de locuitori, sondajele arată că aceștia se opun ideii de a se alătura Statelor Unite. Această preocupare s-a reflectat și în alegerile de anul trecut, din martie, când trei din patru alegători au susținut partide care favorizează doar o tranziție lentă către independență. Când a fost întrebat în cadrul conferinței de presă dacă nu ar mai trebui să se discute despre independența Groenlandei, Nielsen a răspuns: „acum este momentul să fim uniți. Groenlanda se află în cadrul Regatului Danemarcei și este pe deplin unită în apărarea principiilor fundamentale”.
Confruntarea privind Groenlanda este un moment decisiv spune premierul Danemarcei
Înaintea întâlnirilor de luni de la Washington privind lupta globală pentru materii prime esențiale, prim-ministrul Mette Frederiksen a declarat că „există un conflict privind Groenlanda”, potrivit AFP. „Acesta este un moment decisiv” cu mize care depășesc problema imediată a viitorului Groenlandei, a adăugat ea într-o dezbatere cu alți lideri politici danezi. Frederiksen a postat pe Facebook că „suntem pregătiți să ne apărăm valorile – oriunde este necesar – și în Arctica. Credem în dreptul internațional și în dreptul popoarelor la autodeterminare”. Susținere pentru Danemarca Germania și Suedia au susținut Danemarca împotriva ultimelor pretenții ale lui Trump asupra teritoriului danez autonom. Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a condamnat „retorica amenințătoare” a SUA după ce Trump a repetat că Washingtonul „va face ceva în privința Groenlandei, fie că îi place, fie că nu”. „Suedia, țările nordice, statele baltice și câteva țări europene importante sunt alături de prietenii noștri danezi”, a declarat el la o conferință pe tema apărării desfășurată la Salen, la care a participat generalul american însărcinat cu NATO. Kristersson a declarat că o preluare de către SUA a Groenlandei, o zonă bogată în minerale, ar fi „o încălcare a dreptului internațional și riscă să încurajeze alte țări să acționeze exact în același mod”. Germania și-a reiterat sprijinul pentru Danemarca și Groenlanda înaintea discuțiilor de la Washington. Înainte de întâlnirea de luni cu omologul său american Marco Rubio, ministrul german de externe, Johann Wadehpul, a purtat discuții în Islanda pentru a aborda „provocările strategice ale Nordului Îndepărtat”, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe. Națiunile europene s-au grăbit să coordoneze un răspuns după ce Casa Albă a declarat săptămâna aceasta că Trump dorește să cumpere Groenlanda și a refuzat să excludă o acțiune militară.
CSM București, meci fabulos în Danemarca, în Liga Campionilor. Adversarelor nu le-a venit să creadă
Campioana României la handbal feminin, CSM București, a făcut instrucție în Danemarca, în etapa 9 din Liga Campionilor, cu puternica Odense. Cu 4 victorii și tot atâtea eșecuri în actuala ediție a competiției continentale, echipa bucureșterană a făcut meci fabulos în Danemarca. Danezelor nu le-a venit să creadă când au văzut ce face CSM București pe teren CSM București aborda partida cu Odense, aflată pe locul 2 în Grupa B de Champions League, de pe poziția 5. Șansele de a prinde calificarea directă în sferturile de finală ale competiției erau reduse, dar reale. Primul pas pentru îndeplinirea obiectivului era o victorie pe terenul lui Odense, aflată pe locul 2, cu 13 puncte la ora partidei. Misiunea se anunța dificilă, în contextul în care danezele pierduseră un singur meci, cu liderul B rest, iar la București s-a impus cu un categoric 36-30. Cu toate acestea, CSM București a predat o adevărată lecție de handbal. Începutul confruntării a apariținut gazdelor, dar de la 7-7 pe teren a fost o singură formație, cea română, care a făcut ce a vrut. Formația pregătită de Bojana Popovic s-a desprins la 12-7, iar până la finalul primei reprize a înscris alte 3, primind numai două. CSM București a urcat pe locul 4 în clasamentul Grupei B de Liga Campionilor Partea a doua a confruntării din Danemarca s-a desfășurat tot într-o singură direcție, spre poarta gazdelor. Brnovic, Jaukovic sau Ostegaard au făcut ce au vrut pe teren, iar CSM București s-a îndreptat cu pași siguri spre a cincea victorie în actuala ediție de Liga Campionilor, dar numai a doua în deplasare. Anterior, formația Primăriei Capitalei a învins doar Sola, ultima din grupă, cu 38-30, pe 8 noiembrie. Cu acest succes, CSM București a urcat pe locul 4 în clasament, la egalitate de puncte cu Ikast, 10, dar beneficiază de un golaveraj mult mai bun, +19, față de +8. În continuare, echipa antrenată de Bojana Popovic va juca acasă cu Krim Mercator pe 18 ianuarie, în deplasare cu Podravka pe 24 ianuarie, acasă cu Brest pe 8 februarie, pe terenul lui FTC-Rail Cargo în ziua de 14 ferbuarie, urmând să încheie faza grupelor pe 21 februarie, când primește replica lui Ikast. Primele două din ambele grupe de Liga Campionilor se califică direct în sferturile de finală ale competiției, în timp ce formațiile aflate între locurile 3 și 6 în ierarhiile finale joacă, în cruciș (3 cu 6 și 4 cu 5), pentru accederea în respectiva fază. În Grupa A evoluează altă reprezentantă a României, Gloria Bistrița. În etapa 9, aceasta a învins Stormahar acasă, cu 29-26 și se află pe locul 3, cu 12 puncte, la distanță mare de liderul Gyor, care are victorii pe linie, și la două de Metz. Următorul meci al Gloriei Bistrița este pe 18 ianuarie, în deplasare, cu Esbjerg, formație aflată pe locul 4 cu 11 puncte.
Cum și-au extins Statele Unite granițele prin achiziții. Groenlanda, vechiul vis american
Potrivit agenției EFE, secretarul de stat Marco Rubio a confirmat în fața unui grup de congresmeni că președintele Donald Trump este dispus să cumpere Groenlanda și că administrația sa pregătește un plan actualizat pentru a negocia achiziția teritoriului autonom aparținând Regatului Danemarcei. Interesul Statelor Unite pentru achiziționarea Groenlandei nu este nou. Încă din 1946, președintele Harry Truman a propus Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru insulă. În timpul primului mandat al lui Donald Trump, ideea a fost relansată, dar a fost respinsă ferm de premierul danez Mette Frederiksen, care a declarat că „Groenlanda nu este de vânzare”. Acum, în al doilea mandat, Trump susține că deținerea Groenlandei este o „necesitate absolută” pentru securitatea națională a SUA. Precedentul istoric al achizițiilor De-a lungul ultimilor 200 de ani, Statele Unite și-au extins teritoriul printr-o serie de tranzacții majore. Cumpărarea Louisianei în 1803 de la Franța pentru 15 milioane de dolari a dublat suprafața țării. Florida a fost cedată de Spania în 1821, iar Texas s-a alăturat Uniunii în 1845. Ulterior, în urma războiului mexicano-american, SUA au obținut vaste teritorii, inclusiv California și Arizona. Un alt exemplu relevant este achiziționarea Alaskăi de la Rusia în 1867 pentru 7,2 milioane de dolari, o tranzacție considerată inițial o greșeală, dar care s-a dovedit strategică. În 1917, Danemarca a vândut Insulele Virgine Statelor Unite, consolidând prezența americană în Caraibe. Aceste precedente alimentează argumentele administrației Trump privind fezabilitatea achiziționării Groenlandei. Administrația Trump consideră că achiziționarea Groenlandei ar oferi Statelor Unite avantaje strategice majore, inclusiv control asupra rutelor arctice, acces la resurse naturale și consolidarea apărării în fața Rusiei și Chinei. Marco Rubio a subliniat că planul este în fază de analiză și că se caută „o formulă acceptabilă din punct de vedere diplomatic”. Reacția Danemarcei Guvernul danez nu și-a schimbat poziția oficială, insistând că Groenlanda nu este de vânzare. Totuși, relansarea discuțiilor privind achiziționarea Groenlandei riscă să genereze tensiuni diplomatice între Washington și Copenhaga, dar și să provoace reacții la nivelul Uniunii Europene și NATO. În contextul rivalităților globale și al competiției pentru Arctica, achiziționarea Groenlandei devine un subiect central al politicii externe americane. Rămâne de văzut dacă această ambiție se va concretiza sau va rămâne, ca în trecut, doar o declarație controversată.
WSJ: Agresivitatea lui Trump cu privire la Groenlanda e menită să aducă Danemarca la masa negocierilor
Briefingul, la care au participat și secretarul apărării Pete Hegseth și șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, a fost convocat în principal pentru a explica liderilor politici operațiunea militară americană din Venezuela în urma căreia președintele Nicolás Maduro a fost capturat și adus în SUA. Potrivit relatărilor, Rubio a avut cea mai amplă intervenție în fața congresmenilor. Potrivit WSJ, discuția despre Groenlanda a apărut după ce liderul minorității democrate din Senat, Chuck Schumer, a întrebat dacă administrația intenționează să folosească forța militară și în alte locuri, inclusiv în Mexic și Groenlanda. Rubio ar fi minimalizat scenariul unei cuceriri prin forță, insistând pe varianta unei tranzacții. Rubio ar fi precizat că poziția dură a SUA ar avea ca scop aducerea Danemarcei a masa de negociere. Totuși, mesajele publice ale Casei Albe au rămas ambigue. O declarație atribuită administrației a arătat că „utilizarea armatei este întotdeauna o opțiune” pentru atingerea obiectivului de „dobândire” a Groenlandei, pe fondul argumentului că teritoriul este vital pentru securitatea națională a SUA în Arctica. Reuters notează că, dincolo de varianta cumpărării, administrația ar lua în calcul și un Compact of Free Association (COFA) un tip de acord folosit de SUA cu unele state insulare din Pacific care ar oferi Washingtonului influență strategică fără integrarea formală a teritoriului ca stat american. În Europa, escaladarea declarațiilor a stârnit reacții puternice. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a spus că Trump ar trebui „luat în serios” când vorbește despre preluarea Groenlandei, iar lideri europeni s-au aliniat public în sprijinul suveranității Danemarcei și a groenlandezilor. Un element care amplifică tensiunea este faptul că Groenlanda, teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei și parte a spațiului NATO, nu pare dispusă să accepte o astfel de schimbare: un sondaj realizat în 2025 indica faptul că 85% dintre groenlandezi se opun ideii de a deveni parte a Statelor Unite.
Un atac al SUA asupra Groenlandei ar însemna sfârșitul NATO, avertizează premierul danez
Potrivit The Guardian, duminică, președintele Trump a declarat că SUA au „mare nevoie” de Groenlanda, reînnoind temerile privind o invazie americană a insulei autonome, parte a regatului danez. Mette Frederiksen, prim-ministrul danez, a avertizat luni că orice atac al SUA asupra unui aliat NATO ar însemna sfârșitul „tuturor lucrurilor”. „Dacă Statele Unite decid să atace militar o altă țară NATO, atunci totul s-ar opri – inclusiv NATO și, prin urmare, securitatea postbelică”, a declarat Frederiksen pentru postul de televiziune danez TV2. Susținere din partea UE Comentariile sale au venit după ce prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, l-a îndemnat pe Trump să renunțe la „fanteziile sale despre anexare” și a acuzat SUA de retorică „complet și absolut inacceptabilă”. Nielsen și Frederiksen au fost susținuți de UE, care luni a declarat că nu va înceta să apere principiul integrității teritoriale, în special când este vorba de un membru al blocului format din 27 de state. „UE va continua să susțină principiile suveranității naționale, integrității teritoriale și inviolabilității frontierelor”, a declarat reporterilor Anitta Hipper, purtătorul de cuvânt principal al UE pentru politica externă. Aaja Chemnitz, membru groenlandez al parlamentului danez, a declarat că, deși nu crede că o invazie este iminentă, groenlandezii ar trebui să se „pregătească pentru ce este mai rău”: „Ar trebui să sperăm la ce e mai bun și să ne pregătim pentru ce e mai rău. Așa văd eu lucrurile în acest moment. Ne aflăm într-o situație îngrijorătoare”. Trump: Avem nevoie de Groenlanda Vorbind la bordul Air Force One, Trump a refuzat să răspundă la o întrebare referitoare la intenția sa de a lua măsuri în Groenlanda, spunând că va reveni asupra subiectului „în 20 de zile”. „În acest moment, Groenlanda este plină de nave chinezești și rusești peste tot. Avem nevoie de Groenlanda din motive de securitate națională. Danemarca nu va fi în măsură să facă față acestei sarcini”, a declarat Trump. Jurnaliștii britanici notează că această situație a apărut pe fondul tensiunilor crescânde din Arctica, pe măsură ce trei superputeri globale – SUA, China și Rusia – se luptă pentru dominarea mineralelor și a altor active geopolitice din regiune, pe măsură ce gheața se topește.
O țară europeană oprește livrarea scrisorilor după 400 de ani. Ce urmează pentru serviciile poștale
Decizia privind oprirea livrării scrisorilor în Danemarca vine pe fondul unor pierderi financiare semnificative. PostNord Danemarca a raportat un deficit operațional de 428 de milioane de coroane daneze, echivalentul a aproximativ 57 de milioane de euro, în anul precedent. Conducerea companiei susține că măsura este una pragmatică, în condițiile în care volumul scrisorilor fizice a scăzut cu peste 90% din anul 2000 până în prezent, scrie Politico. „Danemarca este una dintre cele mai digitalizate țări din lume, iar majoritatea cetățenilor nu mai folosesc corespondența clasică”, a declarat Andreas Brethvad, director de relații publice și comunicare al PostNord. Livrarea scrisorilor în Danemarca va fi preluată de o companie privată Deși PostNord se retrage din acest segment, legislația daneză garantează dreptul cetățenilor de a trimite și primi scrisori fizice. Astfel, livrarea scrisorilor în Danemarca va fi preluată de compania privată Dao, începând cu luna ianuarie. Danezii vor putea depune scrisorile în magazinele Dao și vor utiliza timbrele acestei companii. Dao a anunțat că va primi subvenții guvernamentale de 110 milioane de coroane și că intenționează să își extindă capacitatea de procesare la până la 80 de milioane de scrisori anual. Reprezentanții companiei afirmă că există semnale privind o revenire a corespondenței fizice, mai ales în rândul tinerilor. Impactul social al deciziei Încetarea serviciului va duce la desființarea a aproximativ 1.500 de locuri de muncă și la eliminarea celor 1.500 de cutii poștale roșii emblematice. O parte dintre acestea au fost deja vândute la licitație, iar fondurile obținute au fost donate organizațiilor caritabile. Restul vor fi reutilizate în proiecte comunitare, după modelul altor țări europene. Livrarea scrisorilor în Danemarca, parte a unui trend european Danemarca nu este un caz izolat. În mai multe state europene, inclusiv Germania și Polonia, autoritățile poștale reduc serviciile tradiționale și numărul de angajați, în încercarea de a se adapta noilor realități digitale și economice.
O țară în care lucrează sute de mii de români discută creșterea vârstei de pensionare
În Germania, se discută din nou dacă actualul sistem de pensii mai poate fi susținut pe termen lung. Consiliul Economic al Uniunii Creștin-Democrate (CDU) a cerut public, duminică, creșterea vârstei de pensionare peste pragul actual de 67 de ani. Organizația, apropiată de CDU, unul dintre principalele partide politice din Germania, invocă presiunile demografice și riscurile financiare pe termen lung. Pensionarea mai târzie, soluție invocată tot mai des Potrivit secretarului general al organizației, Wolfgang Steiger, actualul sistem de pensii este supus unei presiuni tot mai mari din cauza îmbătrânirii populației și a creșterii numărului de pensionari. „Este necesară o creștere consecventă a vârstei de pensionare, chiar și peste 67 de ani”, a declarat Steiger, citat de Die Welt. Wolfgang Steiger a explicat că sistemul de pensii este supus unei presiuni tot mai mari din cauza schimbărilor demografice și a poverii tot mai mari asupra sistemului de pensii bazat pe redistribuire. „Este timpul să modernizăm structura asigurărilor pentru bătrânețe și să o facem viabilă pentru viitor”, a precizat oficialul german. Pensiile și bugetul, în analiză O comisie numită de guvernul federal german analizează în prezent posibile reforme ale sistemului de pensii. Mandatul acesteia include și evaluarea vârstei legale de pensionare, care urmează să ajungă treptat la 67 de ani. În Germania, pensiile cresc, de regulă, în funcție de salarii, iar guvernul a decis în decembrie să garanteze prin lege că pensiile vor continua să țină pasul cu salariile. Din cauza costurilor ridicate pentru bugetul de stat, măsura a fost criticată de numeroși economiști. Pensionare legată de speranța de viață Consiliul Economic al CDU susține că o soluție durabilă ar fi legarea automată a vârstei de pensionare de speranța de viață, astfel încât sistemul să se adapteze mai bine realităților demografice. Organizația indică drept exemple Suedia, Danemarca și Țările de Jos, unde au fost introduse sau sunt în curs de implementare mecanisme similare. „Creșterea vârstei de pensionare, acumularea de rezerve de capital și o distribuire mai echitabilă a poverilor între generații sunt piloni esențiali ai unui sistem de pensii sustenabil”, a mai spus Steiger. Deocamdată, propunerea nu reprezintă o decizie guvernamentală, ci face parte dintr-o dezbatere politică și economică amplă. Însă discuțiile despre pensii vor deveni tot mai sensibile în Germania, pe măsură ce se pensionează generația născută după al doilea război mondial.