Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, anunț înaintea protestului de luni: Avem datoria să continuăm protestele”
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ face apel la solidaritate și îndeamnă cadrele didactice să se alăture protestelor împotriva măsurilor de austeritate impuse sistemului de educație. Într-un comunicat de presă, sindicaliștii de la FSLI, transmit că sistemul de educație din România trece printr-o perioadă critică și este nevoie de solidaritate. „Sistemul educațional traversează cea mai grea perioadă, din ultimii 35 de ani, din cauza măsurilor luate prin Legea 141/2025. Aceste măsuri au fost luate fără să se facă un studiu din impact și fără să aibă în vedere că urmările acestor măsuri pot avea efecte extrem de dăunătoare asupra acestui sistem vital pentru o națiune. Cei care au de pierdut sunt în egală măsură elevii dar și cadrele didactice”, FSLI consideră că întreaga clasă politică este responsabilă pentru situația actuală a învățământului. „Măsurile de-a dreptul cinice luate de Guvernul Bolojan, cu acceptul unanim al partidelor politice care susțin actualul guvern, nu fac altceva decât să arunce învățământul românesc cu 15-20 de ani în urmă, aceasta fiind încă o dovadă că clasa politică din România nu a dat și nu dă doi bani pe sistemul educațional. Dacă trăiam într-o țară normală, educația ar fi fost protejată în această perioadă de austeritate”. Sindicaliștii îndeamnă cadrele didactice să protesteze. „Stimați colegi, Avem datoria să continuăm protestele, până când măsurile de austeritate vor fi abrogate, altfel se vor lua și alte măsuri împotriva cadrelor didactice. Neimplicarea noastră masivă va fi tradusă de guvernanți simplu: pe ei îi putem controla, lor le putem închide gura! Oare așa să fie? Ne-am pierdut puterea și am amuțit? Noi credem că nu! Noi suntem conștienți că educația are oameni solidari, curajoși și puternici!”, a transmis FSLI. Luni, 8 septembrie este primul mare protest – Marșul educației, din București. „Trebuie să arătăm că suntem uniți, pentru a ne recâștiga demnitatea călcată în picioare de cei care sunt acum la putere. Dacă fiecare cadru didactic este conștient de gravitatea situației și de necesitatea implicării în boicotarea deschiderii anului școlar și în protestele următoare, atunci distrugerea învățământului nu va fi garantată! Nu e suficient să ne revoltăm în social media, ci e nevoie de implicare efectivă în acțiunile de protest!” Liderii de sindicat spun că nu pot să obțină singuri abrogarea măsurilor luate de Guvernul Bolojan. De aceea este nevoie, mai mult ca oricând, de unitate și solidaritate. „Cu fiecare dintre voi, dragi colegi, devenim mai puternici, iar o luptă se câștigă cu implicare reală”, se arată în comunicatul semnat de Simion Hancescu, președintele FSLI.
Ce le recomandă Daniel David studenților care se simt șicanați de profesori pentru că lucrează în timpul facultății
Invitat la Digi24, Daniel David a declarat că studenții care se simt șicanați de profesori pe motiv că au un loc de muncă în timpul studiilor ar trebui să încerce să rezolve această problemă, în primul rând, la nivelul universității în care sunt înmatriculați. „Sfatul meu este să discute în asociațiile lor profesionale și să vină cu astfel de sesizări […] Să încerce la nivel de universitate”, a spus David la Digi24. Totodată, ministrul a recomandat ca în cazul în care studenții nu găsesc înțelegere în această situație și „nu este deschidere, să vină spre minister”. Afirmațiile lui David au loc după ce în urmă cu câteva săptămâni, în cadrul unei conferințe cu mai mulți studenți, i-a spus unui student îngrijorat de tăierea burselor că, dacă s-ar afla în locul lui, s-ar gândi să își ia un job part-time. „Nu vreau să vă supăr, dar cumva poate că m-aş gândi să îmi iau un job part-time. Știu, noi nu avem cultura asta, dar eu sunt mai familiarizat un pic cu mediul american, în care studenții au un job part-time, inclusiv nu doar peste vară, când nu au cursuri, uneori și pe parcursul anului”, a declarat, la momentul respectiv, Daniel David.
Daniel David afirmă că nu are niciun plan B în fața posibilei greve generale din învățământ. Ce declară despre demisia sa
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat la TVR Info că „nu am niciun plan B, pentru că nu văd motivul pentru care ar trebui să fie o grevă generală (în învățământ)”. „Repet, nu ignorăm supărările, am auzit protestele, le aud, dar haide să construim pe ele, nu să blocăm sistemul”, a mai spus ministrul Educației. „Nu am niciun plan B, pentru că nu văd motivul pentru care ar trebui să fie o grevă generală. Încă o dată vă spun, dacă ar fi fost măsuri luate în condiții de normalitate, fără să fie discutate cu sindicatele, cu profesorii, cu elevii, cu oamenii din sistem, da, aveau motiv nu doar să fie supărați, ci să și încerce blocarea sistemului. În condițiile în care aceste măsuri au fost luate pentru a salva sistemul, a ne salva salariile și bursele, a intrat dintr-o logică de protest, de înțeles omenește, într-o situație de grevă, este foarte greu de argumentat pentru societate și pentru oamenii în general. De aceea, repet, nu ignorăm supărările, am auzit protestele, le aud, dar haide să construim pe ele, nu să blocăm sistemul.”, a declarat Daniel David în cadrul interviului de la TVR Info. În ceea ce privește o posibilitate a demisiei sale, Daniel David a respins speculațiile, în ciuda presiunii venite din partea protestelor anunțate de sindicate la începutul anului școlar. „Nu cred că e posibilă demisia mea. Dacă demisia mea rezolvă aceste măsuri și ar anula aceste măsuri, cu bucurie mi-aș da această demisie”, a spus ministrul. Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, modifică Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Din toamna asta, norma didactică de predare va crește, în medie, cu două ore. Măsurile includ și creșterea numărului de elevi la clasă, precum și comasarea școlilor. Ca reacție la aceste schimbări majore, sindicatele profesorilor au anunțat acțiuni de protest după boicotarea primei zile de școală. „Este clar ca daca nu se va întâmpla nimic dupa acțiunile de pe 8 septembrie, va fi o noua consultare în randul colegilor noștri pentru noi acțiuni de protest care să înceapă din 9 septembrie. Nu ne oprim aici atâta vreme cât avem acest ministru. Dacă nu va fi demis, dacă măsurile de austeritate nu vor fi anulate, vom protesta.”, a declarat Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”. Sindicatele au transmis elevilor, părinților și studenților să nu participe la „festivități golite de conținut și să vă alăturați protestului nostru din 8 septembrie 2025”. „Nu suntem în stradă pentru salarii mai mari, ci pentru condiții mai bune în desfășurarea actului educațional, pentru dreptate. Suntem în stradă deoarece Guvernul a luat o serie de măsuri care ne afectează direct munca și, implicit, educația pe care o oferim”, se arată într-un comunicat. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au transmis profesorilor să boicoteze prima zi de școală, care are loc lunea aceasta, indiferent dacă participă la protest sau vin la școală. Pentru data de luni, 8 septembrie 2025, sindicatele au anunțat un protest național cu 30.000 de profesori.
Reforma lui Daniel David a lăsat fără bani universitatea care l-a făcut rector. Anton Hadăr: „Domnul ministru nu ar fi trebuit să continue activitatea”
Anton Hadăr, lider al Federației Naționale Sindicale Alma Mater, a vorbit, în exclusivitate pentru Gândul, despre „măsurile împotriva educației” luate de ministrul Daniel David, care au zdruncinat din temelii un sector deja subfinanțat, iar urmările se preconizează a fi dezastruoase. Liderul sindicatelor din învățământul superior a precizat că reforma implementată de Daniel David a afectată inclusiv Universitatea Babeș-Bolyai, unde oficialul a fost ales rector în 2020. Anton Hadăr atrage atenția că reforma impusă de ministrul Daniel David îi obligă pe profesori să predea discipline pentru care nu au niciun fel de pregătire, în scopul creșterii normei didactice. „Să ai, spre exemplu, un profesor de biologie care să predea fizică sau matematică”, a afirmat, cu stupoare, liderul sindical. „Gândiți-vă că s-a ajuns în situația în care să se completeze numărul de ore de la 16 sau de la 18 cu două sau patru ore, solicitându-le colegilor noștri să predea discipline pentru care nu au fost pregătiți. Așa ceva nu s-a mai întâmplat în istoria învățământului: să ai, spre exemplu, un profesor de biologie care să predea fizică sau matematică. În urma măsurilor luate împotriva educației, sau a măsurilor de austeritate, cum le numesc ei, o parte din cele două miliarde s-au recuperat din bursele elevilor”, a precizat liderul sindical. Liderul sindical Alma Mater este foarte neîncrezător în faptul că premierul Bolojan și-a asumate răspunderea pe pachetul de măsuri. De asemenea, Hadăr a precizat că ministrul Educației, Daniel David, ar fi trebuit să demisioneze din funcție încă de la 1 ianuarie, „atunci când a văzut care este bugetul alocat, dacă n-avea suma completă.”. „S-a bazat pe imposibilele rectificări bugetare”, a adăugat acesta. „Măsurile le vom vedea în timp. Atunci când îți asumi astfel de măsuri, trebuie să și răspunzi. Eu nu văd cine ar putea răspunde. Niciodată nu și-a asumat cineva, atunci când s-au făcut asemenea intervenții abrupte asupra unui sistem. Domnul ministru, după părerea mea, nu ar fi trebuit să continue activitatea la 1 ianuarie, atunci când a văzut care este bugetul alocat, dacă nu avea suma completă. S-a bazat pe ipoteticele, posibilele sau imposibilele, în cazul de față, rectificări bugetare. De aici a plecat totul”, a declarat Anton Hadăr. Reforma lui Daniel David a afectat și Universitatea Babeș-Bolyai, unde acesta a fost rector Anton Hadăr a afirmat că multe universități din România se confruntă cu mari probleme în ceea ce privește achitarea plăților pentru ultima lună, inclusiv Universitatea Babeș-Bolyai, unde Daniel David a fost rector. „În învățământul superior, am constatat că avem foarte multe universități care, pentru ultimele luni ale anului, nu au fondurile necesare, pentru că în cele două miliarde intrau și fonduri pentru învățământul superior, printre care se află și Universitatea Babeș-Bolyai, unde domnul ministru a fost rector”, a menționat Hadăr. „Am auzit că unii rectori au ajuns să împrumute bani de la bănci ca să plătească salariile” „De fapt cred că toate universitățile din România au nevoie de bani pentru finanțarea ultimei luni, pentru că nu au primit banii necesari. Bugetului alocat era doar pe hârtie, cele două miliarde. În aceste condiții am solicitat, în calitatea mea de lider național al Alma Mater, să ne lase să folosim soldurile, adică niște bani adunați de universități de-a lungul timpului pentru vremuri mai grele, din diverse activități: chirii, organizări de evenimente etc. Aceste sume sunt ținute în solduri, iar soldurile sunt cam greu de restituit, deși sunt banii noștri, pentru că ne spun că dăunează deficitului bugetar. Când cerem să ni-i restituie ne dau cu țărâita, greu de tot, pentru că banii sunt trecuți în buget. Atunci când iei banii e ca și cum faci o cheltuială în plus, dar ei sunt trecuți în bugetul educației. Am auzit că unii rectori au ajuns să împrumute bani de la bănci ca să plătească salariile”, a mai adăugat Hadăr. Redacția Gândul l-a contactat pe ministrul Educației Daniel David pentru un punct de vedere, însă acesta nu a răspuns până la ora publicării materialului. Recomandarea autorului: Ceremonia de deschidere a anului școlar va avea loc în fața Guvernului. Cele mai mari sindicate din învățământ vor boicota prima zi de școală și vor protesta în Piața Victoriei Profesorii ies în stradă pe 8 septembrie, în ziua deschiderii noului an școlar. Marș de protest până la Palatul Cotroceni. „Vă rugăm să nu ne blamați” Daniel David, pentru Gândul: Educația mai are nevoie de 2 miliarde lei / De ce dăm bani Republicii Moldova pentru cercetare. Explicația ministrului
Educație sub semnul crizei. Daniel David: Efectiv, nu sunt bani
„Eu sper să înceapă școala pe 8 septembrie”, afirmă ministrul Educației, Daniel David, la finalul a trei săptămâni de proteste în fața ministerului. Începutul anului școlar este marcat de criză. Sindicaliștii amenință cu un blocaj în sistem. Ministrul spune că îi aude, le răspunde și încearcă să ia măsuri. Totul, într-un context financiar dificil. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Gândul, David recunoaște că are propriile nemulțumiri însă nu și-a dorit să fie un ministru al „crizei”. Cât despre începutul anului, important este ca elevii să fie în clase, și nu organizarea unor „festivitățile grandioase”. „Eu sper să înceapă școala pe 8 septembrie, pentru că eu înțeleg supărările, nici eu nu sunt un ministru mulțumit de ceea ce se întâmplă. Adică, nu mi-am propus să fiu ministru al crizei. Sigur că trebuie să începem școala într-o logică de criză. Sigur, cine dorește poate să facă festivități, ca să spun așa, mai grandioase, dar nu cred că e cazul într-o situație de criză. Poți să ai festivități decente, dacă nu vrei să ai festivități, nicio problemă. Ce este important? Copiii să fie în clasă și să ne ocupăm de ei”, este mesajul ministrului, cu o săptămână înaintea începerii anului școlar. Grevă după 9 septembrie? Șeful de la Educație le transmite sindicaliștilor că le aude nemulțumirile și îi îndeamnă la o atitudine „înțeleaptă”. „Protestele și nemulțumirile se aud. Eu le aud, încerc să le răspund, încerc să iau măsuri, încerc să ajut, dar cred că atitudinea înțeleaptă este pornind de la aceste nemulțumiri. Hai să încep. Încep să începem să construim pe termen mediu și lung. Avem de discutat bugetul pe 2026, să vedem ce schimbări dorim să implementăm, să trecem dincolo de logica de criză ce vrem de fapt de la sistemul acesta educațional și să folosim aceste nemulțumiri într-o logică funcțională”. Își mai permite educația un blocaj precum cel din 2023? Sindicaliștii anunță că vor lua o decizie cu privire la greva generală, pe 9 septembrie, a doua zi după începutul școlii. Își mai permite sistemul de învățământ un blocaj precum cel din mai – iunie 2023, care a dus la amânarea examenelor pentru clasa a VI-a și a examenelor orale de la sesiunea de bacalaureat? Ministrul David speră să nu se ajungă la grevă. „Eu cred că nu. Sper să nu se întâmple. Repet, mesajul meu este acesta, supărările sunt de înțeles. Nici eu nu sunt un ministru mulțumit de ce trebuie să facem și de măsurile de crize. Dar, hai să construim pe această supărare, că n-avem cu cine să ne luptăm. Da, faci proteste, ceri demisii, faci greve. Eu nu sunt un ministru încântat”. Șeful de la Educație și-ar da demisia, cerută insistent de către sindicaliști, dacă acest pas „ar rezolva criza și problemele” din sistemul de învățământ. „Nu sunt măsuri de reformă, sunt măsuri de criză” Însuși ministrul se declară nemulțumit de măsurile luate și amintește de Raportul QX, care conține 10 reforme, propuse de el, pentru sistemul de învățământ. Însă, în situația actuală educația se reduce la a găsi bani de salarii și burse. „Trebuie să fii absurd să spui, nu mai plătim profesorii, dar noi ne apucăm să facem schimbări”, declară ministrul. „Aproape nicio măsură de criză, dacă era o situație normală, eu n-aș fi luat-o. Sau n-aș fi luat-o așa sau n-aș fi luat-o în acest ritm. Nu uitați că eu am venit cu un program, QX, de reforme, am prezentat 10 reforme pentru sistemul nostru. M-am trezit că dintr-un ministru al reformelor am devenit un ministru al crizei, pentru că efectiv nu sunt bani, iar, ca ministru, prima mea prioritate este să mă asigur că până la sfârșitul anului avem bani de salarii și burse. (…) Trebuie să fii absurd să spui, domnule, nu mai plătim profesorii, nu mai dăm burse, dar noi ne apucăm să facem schimbări, reforme în sistem, sistemul se blochează”, explică David. David subliniază că măsurile luate de Guvernul Bolojan sunt „de criză”. Reforma vine abia după ce sistemul de stabilizează din punct de vedere fiscal bugetar. „Nu sunt măsuri de reformă, sunt măsuri de criză pentru a putea supraviețui financiar și pentru a putea avea salarii și burse până la sfârșitul anului. Reforma trebuie să vină după ce ieșim din logica de criză sau după ce ne stabilizăm fiscal-bugetar”. AUTORUL RECOMANDĂ:
Victoria Stoiciu, critică la adresa lui Daniel David în privința reducerii burselor pentru studenți: Existau deja mulți studenți obligați să lucreze part-time
Vicepreședinta PSD, Victoria Stoiciu, a reacționat după decizia Ministerului Educației de a reduce bursele studenților. Ea a scris miercuri pe Facebook că „fără reforma lui David, existau deja mulți studenți obligați să lucreze part-time”. Victoria Stoiciu a comentat, în postarea sa, declarațiile ministrului Daniel David, care a sugerat că un loc de muncă poate reprezenta o alternativă pentru tinerii care urmează cursuri universitare. „Faptul că un student își ia un job part-time ar trebui să fie o excepție, nu regula. Regula ar trebui să fie un sistem educațional care oferă șanse egale, care încurajează studiul serios și educația de calitate. Nu mă conving exemplele cu studenți care «reușesc spectaculos» să lucreze part-time și, în același timp, să aibă note excelente. Un sistem se construiește pentru oamenii de rând, nu pentru excepții. Realitatea e alta: și fără reforma lui David, existau deja mulți studenți obligați să lucreze part-time. Știți de ce? Pentru că, dacă vii din afara marilor centre universitare și nu ai o familie care să te susțină financiar, nu te poți descurca doar cu bursa. La fel cum nu poți trăi decent doar dintr-un part-time, când viața în București sau Cluj este obscen de scumpă. Dacă vrem cu adevărat educație de calitate, trebuie să înțelegem că investiția în burse și în sprijin pentru studenți este o investiție în viitor, nu o cheltuială. Altfel, vom obține o economie bugetară de moment, dar vom pierde mii de tineri inteligenți și talentați, care nu primesc acea mână de ajutor atunci când au cea mai mare nevoie. Și spun asta din propria experiență: fără bursa oferită de statul român, nu aș fi putut face niciodată o facultate. Pur și simplu ai mei erau prea săraci. Atât de simplu. Și de trist”, a scris politiciana pe pagina sa de Facebook. O reacție imediată la această postare a venit din partea prim-vicepreședintele PNL și primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, care a postat un comentariu legat de acest subiect. „Eu am muncit în facultate, în prima parte, inclusiv cu cârca. La fel de bine învățam și aveam bursă de merit. În a doua parte m-am angajat în presă, apoi la o fundație. Și am învățat și mai mult, inclusiv aplicat. Am fost un tânăr absolvent cu vreo ani de experiență de muncă în spate. Iar pe vremea aia se făcea carte…”, a comentat Ciprian Ciucu. Studenții din țară au anunțat că iau în calcul boicotarea începutului de an universitar și continuarea protestelor, ca reacție la decizia ministrului de a tăia bursele și de a aduce modificări privind decontarea transportul.
Au fost aprobate grupurile de lucru pentru elaborarea noilor porgrame de studiu la liceu
Potrivit unui comunicat al Ministerului Educaţiei, grupurile de lucru au fost aprobate pornindu-se de la selecţia realizată prin apel public în anul 2021, la care au fost avute în vedere următoarele criterii: pregătire profesională, experienţă în domeniul proiectării curriculare, experienţă în domeniul analizei şi proiectării curriculare, realizarea unui proiect inovativ de programă şcolară şi activitate efectivă la catedră. Acestea au fost actualizate cu propunerile venite din partea Academiei Române şi din mediul universitar/academic, membri ai grupurilor de lucru pentru elaborarea programelor şcolare pentru învăţământul gimnazial şi a planurilor-cadru pentru învăţământul liceal, propunerile venite din partea partenerilor (ex.: organizaţii ştiinţifice şi profesionale) cu care Ministerul Educaţiei şi Cercetării are protocoale de colaborare. Conform sursei citate, specialiştii trebuie să ţină cont de mai multe linii directoare: Programele trebuie să fie mai puţin încărcate şi relevante, fiecare grup de lucru raportându-se la cel puţin 3 modele europene. Programele trebuie să aibă o legătură logică explicită cu nivelul anterior (gimnaziu) şi potenţial universitar. În acest sens, grupurile de lucru includ specialişti din învăţământul preuniversitar (inclusiv specialişti care au lucrat la programele pentru învăţământul gimnazial), alături de specialişti din universităţi/mediul academic şi din Academia Română. Un procent de 25% din timpul dedicat unei discipline trebuie să implice activităţi de consolidare-fixare (inclusiv pentru performanţă), remediale, utilizare a competenţelor dobândite la viaţa cotidiană. „După elaborarea planurilor-cadru, stabilirea unui conţinut adecvat şi relevant este un factor decisiv pentru însemnătatea studiilor liceale, inclusiv în prevenţia analfabetismului funcţional. Noile linii directoare, derivate din Raportul QX, vor contribui la relevanţa acestui demers. Ulterior, ne vom focaliza pe metode eficiente de predare a acestor conţinuturi şi pe elaborarea de manuale atractive. Aşteptarea este ca, în 4-5 ani, să începem să vedem efecte în creşterea relevanţei sociale a studiilor liceale şi în reducerea analfabetismului funcţional”, a declarat ministrul Daniel David.
Daniel David: Nu avem bugetul pentru a încheia cu salarii și burse întregul an. Dacă demisia mea ar fi rezolvat problemele financiare, mi-aș fi dat-o de mult”
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat la B1Tv că în acest moment nu există bani suficienți pentru salarii și burse pe tot anul. „Eu, ca ministru, nu pot să mă gândesc decât că trebuie să pregătesc sistemul pentru a începe activitățile din septembrie, și ca să înceapă activitățile din septembrie, noi aveam nevoie de aceste modificări. În ceea ce privește bugetul, bugetul un buget de austeritate de la începutul anului. Noi am solicitat bani pentru tot anul. Am primit de la Ministerul de Finanțe pentru o parte din acest an, urmând să așteptăm rectificarea pozitivă, așa cum s-a întâmplat, repet, și în anii trecuți. Acesta este motivul pentru care s-a vorbit despre Educație. Noi începem activitățile în septembrie, iar pentru mine lucrul important este să mă asigur că din septembrie reușim să acoperim salariile și bursele”, a declarat Daniel David. El a spus că misiunea lui este să aplice legea și programul de guvernare și să gândească începutul anului școlar cu salarii și burse asigurate. „Așa cum le-am spus, dacă demisia mea ar fi rezolvat problemele financiare, mi-aș fi dat-o de mult.” Ministrul Educației a menționat că, dacă sindicatele se opun și nu acceptă normele, există riscul să intre în grevă. „Vom vedea ce se va întâmpla în septembrie. Eu încă rămân deschis pentru lucrurile care țin de mine, ordinele de ministru, iar celelalte mesaje le-am trimis către premier. Atât pot să fac eu în acest moment”, a adăugat ministrul.
Topul primelor 50 de specializări din România. „Bătălia” pentru cele mai râvnite licee din țară. Care a fost cea mai mică medie
Ministerul Educației a publicat topul primelor 50 de specializări din România, raportat la ultima medie cu care s-a intrat la liceu, după admiterea din acest an. În concret, cea mai mică medie de admitere în clasamentul de 50 specializări din țară este 9,52, în creștere față de 2024, când a fost 9,47. Primele cinci specializări au ultima medie de admitere peste 9,80. În total, 26 dintre primele 50 de specializări sunt în Capitală, majoritatea la profilul real – Matematică – Informatică și Științe ale Naturii. Bucureștiul domină topul cu 26 de specializări, 4 sunt din Iași, 7 din Constanța, două din Galați Timișoara, Craiova Cluj-Napoca, Brașov și o specializare în Suceava Pitești și Oradea. Este important de precizat că, doar cici specializări sunt pe profilul umanist, restul de 45 sunt pentru profilul real specializările matematică-informatică și științele naturii. Cei mai mulți elevi cu medii de peste 9.60 au fost repartizați la următoarele licee: După afișarea rezultatelor repartizării computerizate, există și un clasament al celor mai râvnite licee și specializări din țară. Primele locuri sunt dominate de colegiile de elită din București, Brașov, Constanța, Cluj, Iași și Timișoara. Colegiul Național „Sfântul Sava” București – Matematică-Informatică și Științe ale Naturii (ultimele medii: 9.82) Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” București – Matematică-Informatică (9.82) Colegiul Național „Spiru Haret” București – Matematică-Informatică (9.80) Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” București – Științe ale Naturii (9.80) Colegiul Național „Frații Buzești” Craiova – Științe ale Naturii (9.75) Colegiul Național „Spiru Haret” București – Matematică-Informatică (9.75) Colegiul Național „I.L. Caragiale” București – Matematică-Informatică (GER) (9.72) Colegiul Național „Sfântul Sava” București – Matematică-Informatică (9.72) Colegiul Național „Spiru Haret” București – Științe ale Naturii (9.72) Colegiul Național „Andrei Șaguna” Brașov – Științe ale Naturii (9.70) Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Constanța – Științe ale Naturii (9.70) Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” București – Matematică-Informatică (GER) (9.67) Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Constanța – Matematică-Informatică (9.67) Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” București – Științe Sociale (9.65) Colegiul Național „Emanuil Gojdu” Oradea – Matematică-Informatică (9.65) Colegiul Național „Dr. Ioan Meșotă” Brașov – Științe ale Naturii (9.65) Liceul Teoretic „Avram Iancu” Cluj-Napoca – Matematică-Informatică (9.65) Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Constanța – Matematică-Informatică (ENG) (9.65) Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” București – Matematică-Informatică (9.62) Sursa foto: tvrinfo.ro Mii de elevi rămași nerepartizați, după afișarea rezultatelor pentru admiterea în liceu Au fost însă și probleme pentru elevi, după repartizarea computerizată privind admiterea în liceu. Mai exact, trei elevi cu medii peste 9 și 63 cu medii peste 8 au rămas nerepartizați în prima etapă de Admitere liceu 2025. Per total, peste 3.400 de elevi au rămas nerepartizați, după prima etapă a Admiterii la liceu 2025, potrivit rezultatelor publicate de Ministerul Educației și Cercetării. Printre elevii rămași nerepartizați se numără și cei care au obținut medii mari, precum cele de 9,42, 9,25 și 9,17. Un candidat din Constanța și doi din București au rămas, deși au avut aceste medii mari, fără repartizare. Este cel mai mare număr de elevi nerepartizați din ultimii 3 ani, potrivit informațiilor pulicate de jurnaliștii de la Edupedu.ro. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Primul hop după afișarea rezultatelor, privind ADMITEREA în liceu 2025. Mii de elevi, cu note mari, rămași nerepartizați / Calendarul de toamnă Rezultatele oficiale ale ADMITERII în liceu au fost publicate. Cum arată situația, după repartizarea computerizată / Ce urmează pentru elevi
Parlamentari PSD și AUR îi cer lui Ilie Bolojan să revizuiască măsurile din Educație: Soluțiile adoptate în Educație pot avea efecte negative
Un grup de parlamentari din PSD și AUR a transmis o scrisoare deschisă prim-ministrului Ilie Bolojan, în care solicită reevaluarea măsurilor restrictive din sistemul educațional. Aceștia avertizează că deciziile recente „pot genera efecte negative pe termen mediu și lung”. Printre semnatari se află deputații Natalia Intotero (PSD), Tiberiu Barstan (AUR), Ilie Toma (PSD), precum și senatorii Cristian Resmeriță (PSD) și Vasilică Potecă (AUR). Aceștia declară că sunt nemulțumiți în ceea ce privește măsurile care afectează învățământul, mai exact unificarea claselor, scăderea burselor pentru elevi, lipsa investițiilor în infrastructură, majorarea normei didactice și diminuarea plăților pentru orele suplimentare. „Deși înțelegem, recunoaștem și susținem necesitatea echilibrării bugetului de stat, apreciind eforturile Guvernului României în acest sens, considerăm că soluțiile adoptate în domeniul Educației pot genera efecte negative pe termen mediu și lung”, se precizează în document. Tot ei atrag atenția asupra unor probleme serioase care ar putea fi generate. Ei spun că dacă se mărește numărul elevilor dintr-o clasă și se reduc clasele existente, calitatea educației și accesul echitabil la aceasta vor avea de suferit. În ceea ce privește bursele, limitarea lor la 15% poate determina o creștere a abandonului școlar. Elevii cu rezultate bune vor fi dezavantajați, iar cei din familii vulnerabile vor pierde un sprijin esențial. Documentul mai include și faptul că Ministerul Educației are alocat doar aproximativ 3,4% din PIB pentru anul 2025. Cu toate acestea, domeniul educației se află printre cele mai afectate de reducerile bugetare, lucru care poate compromite funcționarea corectă a sistemului școlar și poate îngreuna accesul la educație. În acest context, aleșii cer „demararea de urgență a unor consultări serioase cu toți actorii implicați (profesori, elevi, părinți, autorități locale, mediul de afaceri, etc.) și amânarea implementării unor măsuri gândite în grabă, dar a căror aplicare ar putea destabiliza total educația din România”. „Ca părinți, ca dascăli și ca oameni angajați să consolideze viitorul țării noastre, vă îndemnăm să luați deciziile de astăzi cu gândul la copiii noștri – pentru ca România de mâine să nu fie nevoită să repare greșelile de astăzi. Încă se poate construi cu înțelepciune și echilibru”, se arată în finalul scrisorii trimise către premier.