Daniel David afirmă că înțelege foarte bine sistemul preuniversitar: Din păcate înțeleg prea bine, asta este problema
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat recent că are o înțelegere profundă a sistemului de învățământ preuniversitar, în ciuda faptului că în trecut recunoscuse că nu-l stăpânește la fel de bine ca pe cel universitar. „Din păcate înțeleg prea bine, asta este problema. Știu ce înseamnă norma, știu ce înseamnă sistem.”, a declarat Daniel David în cadrul unei intervenții live la Antena 1, joi. Declarația a fost reluată și într-un comunicat oficial emis de Minister, după aprobarea Legii Bolojan prin angajarea răspunderii guvernamentale. În acest document, David a precizat că „eu cunosc bine sistemul educațional (preuniversitar/universitar) și de cercetare și știu cum se vede și din interior, dar și din exterior. Așa că înțeleg distorsiunile ambilor actori, din interior și din exterior, care se exprimă frenetic în aceste zile și încerc să le corectez.” Cu toate acestea, la începutul mandatului, în ianuarie 2025, într-o conferință de presă, ministrul educației recunoștea că nu avea o imagine completă asupra învățământului preuniversitar. „Când am venit ministru știam cele trei componente, dar nu știam interesul atât de mare din partea publicului și a presei pentru zona preuniversitară, care este o zonă pe care sigur, ca rector, o cunosc, nu am pretenția că o cunosc extraordinar de bine, o cunosc bine și încep să o cunosc și mai bine ca ministru.” De-a lungul primelor luni de mandat, a oferit mai multe declarații în care arăta că se simte mai confortabil cu cercetarea și educația universitară decât cu școlile, liceele și grădinițele. „Nu am venit să schimb lucrurile, nu am venit să le continui exact cum a fost făcute, dar orice schimbare trebuie justificata. În baza raportului pe care o să-l am în luna mai, putem discuta alte abordări pe termen mediu și lung.” Raportul QX, lansat la termenul anunțat, nu conținea nicio prevedere care să apară în Legea Bolojan. La rândul ei, legea nu includea nicio propunere din documentul respectiv. Deși președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan își exprimaseră public sprijinul pentru viziunea lui David asupra reformei, măsurile adoptate ulterior s-au îndepărtat de acea direcție. Problema lipsei cadrelor didactice De-a lungul timpului, mesajele sale au făcut mult referire și la lipsa acută de cadre didactice cu care România se confruntă de o perioadă îndelungată. Aceeași discuție a fost deschisă și cadrul interviului susținut de acesta joi. „Este o problemă, noi spunem că se știe deja de doi ani, și la minister de 5-7 ani, profesorul Andruh a discutat la Academie despre chimie și despre alte domenii. Noi toți am fost de acord să vorbim despre o creștere salarială în sănătate atunci când am realizat că foarte mulți medici plecat din țară și nu m-ai aveam medici în spitale. Eu cred că trebuie să înțelegem că și în educație suntem cam în aceeași situație în acest moment: începem să nu mai avem suficienți profesor și atunci trebuie să venim cu a crește rolul și a îmbunătății profilul și rolul social pentru profesia didactică. Asta o faci cu multe lucruri: bonusuri, traininguri, dar pornești de la salariu. Salariul comunică omului cât preț pui pe el în societate. Altfel, noi putem pretinde că facem proiecte europene, granturi, sunt chestii punctuale. Dacă salariile de bază nu comunică importanța profesorului, nu o să facem absolut nimic. Ca rector am văzut de ani de zile că cei mai buni studenți adesea nu mai merg spre zona de învățământ preuniversitar și din cauza acestui lucru.”, a spus Daniel David. În raportul QX, se atrăgea atenția asupra situației suplinitorilor calificați, care nu au acces la posturi pe durată nedeterminată. Daniel David susținea necesitatea unui nou sistem de titularizare și a unor salarii mai mari pentru profesorii aflați la început de drum. Totuși, noile prevederi din Legea Bolojan favorizează profesorii deja titulari și impun un număr mai mare de elevi în clasă.
Daniel David: Plata cu ora pentru dascăli era mai mare decât garda în sănătate. Burse pentru medii sub 5
Ministrul Educației, Daniel David, spune că deficitul întoarce țara pe dos, dar, din păcate, educația a avut o contribuție importantă: plata cu ora în preuniversitar a fost mai mare decât garda în sănătate, iar bursele de merit s-au dat și pentru elevi care aveau media sub 5. David spune că în ultimii doi ani, chiar dacă au fost intenții bune, s-au făcut investiții financiare care nu sunt sustenabile, pe două componente: resursa umană și bursele. „Au crescut salariile, au crescut normele libere pentru plata cu ora. Apoi, fondul de burse. Repet, intenții bune, dar complet nesustenabile în condițiile în care educația are o contribuție la acest deficit major. (…) În ceea ce privește resursa umană, mesajul meu a fost că nu vreau să discut despre reducerea fondului de salarii. Nu vreau să modificăm salarii și nu vreau să dăm oameni afară. Dar, de undeva trebuie să faci eficientizarea. Și asta a putut să vină din creșterea normei didactice cu un număr minim de ore, cu două ore pe săptămână, 24 de minute pe zi, dacă vreți și cu această creștere suntem tot sub o medie europeană. Și doi, la modul în care plătim – ca să spun așa – orele suplimentare, pe care nu ești forțat să le faci, dacă vrei le faci, dacă nu, nu. Țara își permite să plătească ora într-un anumit fel. Oricum, valoarea în preuniversitar a fost mai mare decât în universitar și decât în zona unor gărzi din domeniul sănătății. Deci, altfel spus, asta s-a întâmplat cu resursa umană”, spune David, la Digi 24. Și în ceea ce privește bursele, totul trebuie regândit, „fiindcă am avut în anumiți ani lucruri aberante”. „În 2023-2024, bursă de merit dată unor copii care aveau media sub 5, de exemplu. Și discuția a fost: trebuie să reducem fondul de burse, dar argumentul meu a fost că oricum trebuie să rămână mai mare decât am avut înainte de aceste creșteri nesustenabile. Și atunci, pe anul viitor, în cazul burselor studenților și în cazul burselor elevilor, pornim cu un fond mai mare decât am avut înainte de aceste creșteri nesustenabile din 2023, dar, sigur, nu putem să intrăm în competiție cu ce am avut în 2024-2025, pentru că această creștere este nesustenabilă și țara nu și-o permite în acest moment”, mai spune ministrul Educației. David afirmă că această schimbare nu face ca România nu iesă din standarde europene: „Nu avem norme mai mari decât există la nivel european, nu avem un sistem de burse inferior altora care există la nivel european, și al decenței când ne permitem acum”.
Ministrul Educației promite: Nu dăm oameni afară
Ministrul Educației Daniel David promite că pe termen scurt nu vor fi concedieri în sistemul de învățământ și nu vor scădea salariile, în timp ce pe termen mediu profesorii debutanți vor avea ca punct de start salariul mediu brut pe economie. David justifică măsurile de criză din Legea fiscal-bugetară avertizând că țara se află în criză și că fără aceste măsuri de eficientizare, din septembrie vor apărea dificultăți cu plata salariilor în toate sectoarele. Într-un mesaj, David explică principalele schimbări din sistemul de învățământ, susținând că este momentul să se renunțe la „paradigmele vetuste cu mecanisme ascunse, neperformante și inechitabile” pentru a construi o „nouă arhitectură educațională mai performantă și echitabilă”. Ministrul justifică creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână, precizând că aceasta înseamnă o majorare cu doar 24 de minute zilnic din timpul petrecut direct cu elevii și că măsura va fi implementată din orele libere existente – peste 30.000 de norme didactice neocupate prin titularizare. David critică dur sistemul actual de burse, pe care îl numește „bursiadă” și „fabrică de note pentru bani”, susținând că a adus în școală „ethosul banilor” în detrimentul „ethosului educației”. Bursele de merit vor fi limitate la maxim 15% dintr-o clasă, cu nota 9 ca limită minimă. Ministrul asigură că pe termen scurt nu vor fi concedieri și nu vor scădea salariile, iar degrevarea funcțiilor de conducere va fi redusă la maximum 50%. El critică faptul că aproximativ 70% dintre directorii cu degrevări în medie de 64% își iau oricum plata cu ora. David recunoaște că este un „guvern de sacrificiu” și un „mandat de sacrificiu”, dar susține că măsurile sunt raționale și decente, menite să oprească „alergarea după norme și burse ca scopuri în sine” care îndepărtează sistemul de „educația de calitate”: https://www.edu.ro/press_rel_81_2025
Este sistemul de burse sustenabil fără performanță? Ce spune ministrul Educației despre schimbările propuse
David spune că fondul pentru burse depăşeşte chiar susţinerea pe care ministerul o dă întregului sistem de cercetare-dezvoltare din ţară, iar sistemul actual „nu se exprimă în performanţă” şi nu există în ţările vestice. Ministrul afirmă că s-a creat „un sistem de burse care nu are o structură pe care o găseşti uşor în ţări vestice” şi că, deşi timpul era relativ scurt (2-3 ani), „ai fi aşteptat să vezi o performanţă, o schimbare în performanţa educaţională”. Nu s-a înregistrat nici măcar o creştere a participării la bacalaureat sau la evaluarea naţională. Astfel, sistemul actual complex cu burse de merit, rezilienţă, sociale şi tehnologice va fi înlocuit cu doar trei tipuri: Bursa de merit – maxim 15% dintr-o clasă cu nota minimă 9 (faţă de actualele minimum 30% cu nota 9,50) Bursa socială – doar pentru copiii cu probleme economice reale, în risc sau dezavantajaţi Bursa tehnologică – pentru elevii din şcolile profesionale care lucrează cu companii. Bursele vor fi calculate la salariul minim net (nu brut ca până acum) şi se vor acorda doar pe durata activităţilor educaţionale, nu şi în vacanţe. Deşi fondul scade faţă de 2023-2024, rămâne mai mare decât în 2022. David a explicat filozofia din spatele schimbărilor: „Ca ministru al educaţiei, nu vreau ca în mintea copiilor să apară ideea că ei învaţă pentru notă, pentru a lua o bursă. Educaţia este obligatorie”. Ministrul s-a declarat „extrem de dezamăgit” că după doi ani de investiţii masive în burse, procentul elevilor înscrişi la BAC este cel mai scăzut din ultimii 10 ani. Toate modificările sunt propuse ca temporare: 4 ani pentru preuniversitar şi 3 ani pentru universitar.