România ar putea avea soarta Greciei în maxim 2 ani – ANALIZĂ
Deficitul bugetar la 7 luni coboară la 2,34% din PIB – cu 28,36 miliarde de lei mai puțin decât anul trecut, însă dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în 7 luni. Deși este o veste bună, ea nu este suficientă, căci vine în contextul unui cerc vicios al datoriilor uriașe, avertizează analistul economic Adrian Negrescu. România are de rambursat 84 de miliarde de euro până în 2030 și se perpetuează acest lanț, de a ne împrumuta cu dobânzi uriașe pentru a acoperi vechile datorii, în condițiile în care țara noastră a depășit 60% datorie publică. Dacă viitorul Guvern nu va implementa reforme clare de diminuare a cheltuielilor publice, riscăm soarta Greciei, spune reputatul analist economist. După publicarea execuției bugetare, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că, deși reducerea deficitului este un progres, nu înseamnă că România nu trebuie să ia măsuri în continuare. Loading … Ministrul de Finanțe admite că greul continuă sursa foto: Facebook/Alexandru Nazare „Execuția bugetară pe primele 7 luni confirmă menținerea direcției de reducere a deficitului: de la 3,99% din PIB în aceeași perioadă din 2025 la 2,34% în acest an. În termeni nominali, deficitul este cu 37% mai mic. Important este și cum facem această ajustare”, a precizat Nazare. Acesta menționează că veniturile au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%. Cheltuielile de personal sunt cu 4,06 miliarde de lei mai mici. Investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde peste nivelul de anul trecut. Peste 71% din investiții sunt susținute din fonduri europene și PNRR. Dobânzile au depășit 40 de miliarde de lei în 7 luni Rambursările de TVA către companii au fost de aproximativ 20,4 miliarde de lei în primele 7 luni. Însă, atenționează ministrul, dobânzile foarte mari la care ne înprumutăm pe plan internațional comtinuă să atârne greu în bugetul de stat. „Reducerea deficitului nu trebuie făcută blocând investițiile sau afectând lichiditatea companiilor. Aceste rezultate arată că disciplina bugetară și investițiile nu sunt obiective incompatibile. Dar aceasta nu înseamnă că problema deficitului este rezolvată. Dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în 7 luni. Aceasta este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani. Și unul dintre motivele pentru care trebuie să continuăm corecția”, a menționat Nazare. Negrescu: Va fi o misiune aproape imposibilă să plătim datoriile Contactat de Gândul, cunoscutul economist Adrian Negrescu (foto jos) atrage atenția că, deși reducerea deficitului în sine este un semnal pozitiv, efectul de bulgăre de zăpadă al datoriei publice se va face resimțit în continuare. „Reducerea deficitului bugetar e un pas înainte în tentativa de a scăpa de datoria asta uriașă, care atârnă ca o piatră de moară de economia românească, de statul român. Gândiți-vă că în 2027, anul viitor, trebuie să dăm înapoi 27 miliarde de euro. La fel și în 2028. Iar în 2029 și 2030, tot la fel, câte 20 de miliarde de euro. Efectul bulgăre de zăpadă – plătim dobânzi la dobânzi Păi și toți acești bani trebuie colectați din taxe și impozite, în condițiile în care noi nu extindem baza de impozitare în sensul de a aduna mai mulți bani din economia subterană, de a crea mai multe locuri de muncă care să producă taxe și impozite. De a lua măsuri pentru a susține creșterea economică. Mi-e teamă că va fi o misiune aproape imposibilă să plătim toate aceste datorii. În condițiile în care cheltuielile scad. Dar scad prea puțin pentru a reuși să ne descurcăm financiar în orizontul următorilor 4-5 ani”. Viitorul guvern trebuie să asigure predictibilitate Chestionat dacă scăderea deficitului va însemna și un pas înainte la capitolul relansarea economică, ținând cont că se fac pași prea firavi în acest sens, specialistul a opinat: „Am văzut până astăzi 4 propuneri de la cei de la PSD. Menite să transparentizeze și să previzioneze tot ceea ce înseamnă pas economic în orizontul următorilor 2 ani de zile. Sper ca și PNL și USR, alături de UDMR, să vină alături într-o construcție guvernamentală care să propună un program de guvernare cu ținte și cu termene foarte clare. Menit să creeze predictibilitate financiară. Altfel spus, să ne dea posibilitatea de a ne descurca financiar într-o perioadă cum n-am văzut în istoria recentă a României”. Ne împrumutăm cu dobânzi de 1 miliard de euro lunar Analistul economic arage atenția că nivelul dobânzilor a atins un nivel uriaș, doar pentru a asigura plățile curente ale statului (pensii, salarii, alocații etc.). Suntem pur și simplu la fundul sacului. Am ajuns să ne împrumutăm cu 1 miliard de euro pe săptămâna. Numai dobânzile ne costă un miliard de euro pe lună pentru a reuși să plătim salarii, pensii, alocații și tot ce ține de funcționarea statului român. Gândiți-vă că din taxe și impozite în momentul de față din economie, peste 90% din bani se duc pe salarii și pensii. În condițiile în care mai punem 10% cheltuielile cu dobânzile pentru restul banilor ce țin de funcționarea statului. De investitii, de funcționarea spitalelor, a învățământului universitar superior și a învățământului general. Pentru toate acestea trebuie să ne împrumutăm. Suntem pur și simplu într-o situație fără limită în perioada post-decembristă. Ce este diferit acum față de crizele anterioare Adrian Negrescu a explicat în continuare de ce, spre deosebire de alte crize economice cu care s-a confruntat țara noastră după 1989, de data aceasta situația este cu adevărat critică. Noua lege votată în Parlament care interzice vânzarea acțiunilor statului la marile companii deținute de acesta complică criza actuală, iar România a ajuns dependentă de împrumuturi externe. Ea riscă să aibă soarta Greciei. „Dacă până nu demult, în anii 90, aveam ce să vindem, aveam de unde să ne descurcăm din punct de vedere financiar, în momentul de fapt, având în vedere și legea care interzice vânzarea participațiilor statului aprobată de Parlament, practic suntem dependenți de împrumuturi. Iar dacă finanțatorii străini, cei care ne oferă aceste împrumuturi, la un moment dat vor spune pas, având în vedere lipsa de reforme, de asumare a unor proiecte concrete de restructurare a
Deputat PNL: 60% din PIB nu e statistică, ci un avertisment pentru viitorul României
România a depășit pragul de 60% din PIB în ceea ce privește datoria publică, susține deputatul PNL, Gigel Știrbu, într-o postare pe social media. În opinia sa, această valoare nu reprezintă doar o cifră contabilă, ci un semnal de alarmă privind vulnerabilitatea financiară a statului. Pragul de 60% din PIB: ce semnifică pentru economie Potrivit acestuia, în cei doi ani de mandat ai guvernului condus de Marcel Ciolacu, ritmul împrumuturilor ar fi crescut accelerat, atingând niveluri fără precedent în istoria recentă. El subliniază că această evoluție s-ar fi produs în absența unei crize majore comparabile cu pandemia sau cu colapsul financiar din 2008. În postare, Știrbu explică ce ar însemna depășirea pragului de 60% din PIB: dobânzi mai mari plătite din bugetul public, resurse mai puține pentru investiții, presiuni viitoare asupra taxelor și impozitelor și o capacitate redusă de reacție în eventualitatea unei crize economice. Ritmul împrumuturilor, sub semnul întrebării Deputatul precizează că împrumuturile nu sunt, în sine, problematice, însă atrage atenția asupra ritmului și destinației fondurilor. El pune sub semnul întrebării dacă banii au fost utilizați pentru dezvoltare accelerată, reforme structurale sau creșterea competitivității economiei, susținând că realitatea indică un deficit bugetar ridicat, cheltuieli în creștere și reforme amânate. Știrbu invocă și un grafic publicat de Europa Liberă România, despre care afirmă că ar arăta un salt abrupt al datoriei în actuala perioadă de guvernare. Posibile implicații europene și apel la disciplină fiscală În final, acesta avertizează că depășirea pragului de 60% din PIB ar putea aduce România mai aproape de constrângeri bugetare europene și ar reduce marja de decizie a statului. El susține că România are nevoie de disciplină fiscală, reforme și investiții pe termen lung, nu de politici concentrate pe ciclul electoral. Mesajul său subliniază necesitatea unui echilibru între nevoile imediate și sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Potrivit acestuia, deciziile economice actuale vor influența direct stabilitatea viitoare a României. „60% din PIB nu este doar o statistică. avertismentul că timpul deciziilor ușoare s-a încheiat. Viitorul României nu trebuie ipotecat pentru câștig politic temporar”, concluzionează deputatul în mesajul său.
Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre
La sfârșitul celui de-al doilea trimestru al anului trecut, raportul dintre datoria brută a guvernului față de PIB în zona euro era de 88,2%, în creștere comparativ cu 87,7%, la sfârșitul primului trimestru al aceluiași an. În Uniunea Europeană, raportul a crescut de asemenea de la 81,5%, la 81,9%. În 2026, Europa pare că se confrunta cu noi provocări și cu niveluri diferite ale datoriei publice. De asemenea, prognozele economiștilor indică faptul că țările din blocul comun vor continua să se confrunte cu greutățile fiscale cauzate de crizele anterioare, populația îmbătrânită și creșterea necesarului de cheltuieli. Ce reprezintă datoria publică și cum se calculează Definiția din manualul de economie spune că datoria publică a unei țări reprezintă totalul banilor împrumutați de guvern de pe piețele interne și externe, esențială pentru finanțarea deficitelor bugetare și a investițiilor, dar calculată ca procent din PIB pentru a indica gradul de îndatorare. Mai simplu, prin datorie publică se înțelege nivelul de îndatorare pe care îl are un stat față de terți precum persoanele private, bănci, întreprinderi, din țară sau din afară, care au cumpărat obligațiuni emise de stat pentru a acoperi nevoile financiare ale țării. Când vine vorba de statele care se confruntă cu cele mai mari datorii publice, cele din zona de sud a Europei se confruntă cu cele mai mari rate de îndatorare, în timp ce țările nordice și cele estice reușesc să mențină rata datoriei ceva mai scăzută. Conform celor mai recente date publicate de Eurostat, cele mai mari datorii publice din UE au fost înregistrate de Grecia, 151,2%, Italia, 138,3%, Franța, 115,8%, Belgia, 106,2% și Spania, 103,4%. Cele mai scăzute au fost înregistrate în Estonia, 23,2%, Luxemburg, 25,1%, Bulgaria, 26,3% și Danemarca, 29,7%. Când vine vorba de țara noastră, datoria publică a ajuns la 1.095 mld. lei, adică 59% din PIB. Sursa: Eurostat Care sunt factorii care influențează creșterea datoriilor publice Creșterea datoriei publice pentru țările Uniunii Europene este determinată de mai mulți factori. Deficitele bugetare mari obligă guvernele să se împrumute constant și să crească nivelul datoriei. De asemenea, creșterea ratelor dobânzilor, creșterea cheltuielilor pentru apărare pe întregul continent din cauza tensiunilor geopolitice și presiunile demografice apasă dur pe umerii economiilor. Mai mult decât atât, diferențele de creștere economică ale fiecărui stat joacă un rol extrem de important când vine vorba de gradul de îndatorare, pentru că unele țări reușesc să-și reducă datoriile prin creșterea rapidă a PIB-ului, în timp ce statele mai slabe rămân vulnerabile. Datoria României se apropie de limita impusă de UE În peisajul european regăsim și datoria publică a României care a ajuns la 1.095 mld. lei, adică 59% din PIB. Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că în primele 9 luni ale anului trecut, la datoria publică a țării au fost adăugate nu mai puțin de 130 mld. lei. Problema este că nivelul datoriei guvernamentale a ajuns la aproape 60% din PIB, deși unul dintre criteriile de stabilitate asumate de România prin aderarea la Uniunea Europeană este ca nivelul datoriei publice să nu depășească 60% din PIB. Sursa: Eurostat Țara noastră se află la un nivel de îndatorare similar cu cel al Poloniei (57% din PIB), iar vecinii noștri maghiari au depășit pragul de 60%, în timp ce Bulgaria reușește să rămână una dintre cele mai puțin îndatorate țări din UE, cu o datorie de sub 30% din PIB. Cu toate acestea, sunt multe țări care nu se încadrează în această limită impusă de UE. De exemplu, Grecia, Italia și Franța au un nivel al datoriei multe peste maximul admis. Sursa: Ministerul de Finanțe Cu toate că datoria publică din România este mai mică în comparație cu cea a altor state europene, economiștii avertizau, cel puțin până la momentul pandemiei din 2020, că o economie de nivelul României nu poate suporta o datorie mai mare de 45-50% din PIB. Nivelul de îndatorare al țării noastre, apropiat de 60% din PIB, rămâne o problemă care va pune din nou la încercare capacitatea autorităților de a reduce deficitul bugetar și de a susține creșterea economică. Pentru 2026, rămâne de văzut dacă datoria va crea venituri în viitor sau dacă cheltuielile publice vor merge din nou spre plățile fixe. RECOMANDAREA AUTORULUI Duș rece de la FMI. Datoria globală galopează și va trece de 100% din PIB. Cum stă România De la faliment, la masa deciziilor: cum a ajuns Grecia lider al Eurogrupului, în timp ce România rămâne blocată în inflație și austeritate
Prof.univ. Cristian Socol: Analiza sustenabilității datoriei guvernamentale a României. Comparație cu țările UE / EXCLUSIV Mediafax
Analiza sustenabilității datoriei guvernamentale reprezintă pilonul principal în guvernanță economică europeană, bazată pe noile reguli fiscal-bugetare, se arată într-o analiză MEDIAFAX a prof.univ. Cristian Socol. „Înlocuind axul centrat – până anul trecut – pe deficitul bugetar structural, analiza sustenabilității datoriei a reprezentat principalul criteriu de evaluare pentru aprobarea planurilor de consolidare fiscală în 4 până la 7 ani pentru statele membre UE care au prezentat Planurile Naționale Bugetare Structurale. Cu o relevanță mai înaltă, mai ușor de cuantificat, monitorizat și comunicat, analiza de sustenabilitate a datoriei guvernamentale este un instrument mai consistent de evaluare a ”sănătății” finanțelor publice decât indicatorii bazați pe deficitul bugetar structural. De altfel, analiza de sustenabilitate a datoriei publice reflectă direct riscurile reale de finanțare și reacția piețelor, inclusiv pe termen mediu și lung. Analiza sustenabilității datoriei este mult mai realistă și mai flexibilă, ține cont de mult mai mulți factori care influențează tabloul macroeconomic specific fiecărei țări. Spre deosebire de deficitul structural, care se bazează pe estimări volatile, analiza de sustenabilitate a datoriei utilizează date mai clare și transparente și integrează riscurile potențiale, oferind o evaluare completă a sănătății finanțelor publice. Este ca și cum un medic face o analiză de ansamblu a sănătății unui pacient (inclusiv riscurile viitoare, potențiale) și ulterior propune o conduită specifică. Prin analogie, în regula deficitului bugetar structural, medicul ar impune același tratament unor persoane cu caracteristici diferite, pe baza unui diagnostic standardizat. În această analiză, urmărim mai multe obiective. În primul rând, voi analiza comparativ ponderea datoriei guvernamentale în PIB la nivelul țărilor Uniunii Europene. În al doilea rând, voi analiza indicatorii de sustenabilitate ai datoriei guvernamentale pe termen scurt, mediu și lung conform metodologiei UE, cu evaluarea riscului asociat acestora, în țările europene. La final, propun câteva soluții pentru creșterea sustenabilității datoriei guvernamentale a României. Analiza comparativă a ponderii datoriei guvernamentale în PIB la nivelul Uniunii Europene Ultimele date oficiale (22 aprilie 2025) indică ponderi ridicate ale datoriei guvernamentale în PIB în anul 2024 în Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%). Ponderile cele mai scăzute se observă în Danemarca (31,1%), Luxemburg (26,3%, Bulgaria (24,1%) și Estonia (23,6%). România înregistrează o pondere a datoriei guvernamentale brute în PIB de 54,8%, a 12-a cea mai mică pondere din UE27, sub ponderea medie de 81% la nivelul UE27, respectând criteriul de convergență nominală prevăzut în Tratatul de la Maastricht ( Analiza comparativă a ponderilor datoriei guvernamentale în PIB în 2024 față de 2019 (ultimii 6 ani) indică un efect șoc al pandemiei (2021 raportat la 2019) [mai ales în Spania (+18pp din PIB), Franța (+14,6pp din PIB), Grecia (+14,1pp din PIB), România (+13,3 pp) și Slovacia (+12,2pp din PIB)] combinat cu un efect șoc al războiului din Ucraina (2024 raportat la 2021) [mai ales în Finlanda (+8,9pp din PIB), România (+6,5pp din PIB), Estonia (+5,2pp din PIB), Cehia (+2,9 pp) și Polonia (+2,3pp din PIB)]. Se observă două asocieri – prima, țările care au alocat stimuli consistenți pentru economie în pandemie au avut reversări ale ponderii datoriei în PIB (nu este cazul României, care conform raportului FMI a avut un deficit imens în pandemie, alocând totuși un procent infim din PIB pentru stimuli economici, la nivelul țărilor africane) și a doua, țările aflate în proximitatea războiului din Ucraina suferă o îndatorare mai rapidă față de celelalte, afectate fiind de creșterea costurilor de finanțare, consecință a efectului negativ de contagiune din zonă. Al doilea șoc are ca factor de influență semnificativ și inconsistența respectării țintei de deficit bugetar angajate pentru anul 2024 în fața instituțiilor internaționale și agențiilor de rating, mai mult în cazul României și Franței, mai puțin în cazul Poloniei și Slovaciei. Instabilitatea politică de la sfârșitul anului trecut a fost de asemenea un factor perturbator consistent în cazul României. Ultimul proces este validat și de dinamica ponderii cheltuielilor cu dobânzile în PIB din anul 2024 comparativ cu anul 2021. Din primele 5 țări cu cele mai ridicate creșteri ale acestei ponderi, nu mai puțin de patru țări sunt aflate la granița cu războiul – Ungaria (+2,8pp din PIB), Polonia și Finlanda (+1,1pp din PIB) precum și România (+1pp din PIB). În majoritatea țărilor UE, revenirea puternică post-pandemică și inflația ridicată au acționat ca factori de reducere a ponderii datoriei guvernamentale în PIB în timp ce deficitele bugetare primare ridicate au împins în sus ponderea datoriei în PIB. Pe termen mediu, efectul de ”bulgăre de zăpadă” mai puternic (diferențial defavorabil rată a dobânzii – rată de creștere economică) și incertitudinea globală cauzată de accentuarea impactului măsurilor protecționiste asupra economiei deschise europene vor acționa în sensul reducerii sustenabilității datoriei. În același timp, implementarea consolidărilor fiscal-bugetare angajate în Planurile naționale bugetar-structurale angajate cu Comisia Europeană ar trebui să ajute la creșterea sustenabilității datoriei. Analiza indicatorilor de sustenabilitate ai datoriei guvernamentale pe termen scurt, mediu și lung în România și țările UE27. În cadrul rapoartelor Debt Sustainability Monitor (https://economy-finance.ec.europa.eu/publications/debt-sustainability-monitor-2024_en), Comisia Europeană evaluează sustenabilitatea datoriei guvernamentale prin intermediul a 3 indicatori de avertizare timpurie: S0 pe termen scurt, S1 pe termen mediu și S2 pe termen lung. Pe termen scurt, indicatorul S0 măsoară probabilitatea apariției unor tensiuni fiscale sau financiare în decurs de 12 luni, utilizând un sistem de alertă timpurie bazat pe agregarea a peste 25 de variabile macroeconomice, fiscale și financiare. S0 are 3 subcomponente (S0-Macro – utilizează indicatori care măsoară dezechilibrele macro; S0-Fiscal Bugetar – utilizează indicatori pv starea finanțelor publice: deficit bugetar, presiunea datoriei pe termen scurt și a necesarului brut de finanțare și S0-Financiar-Competivitate – utilizează indicatori privind riscurile financiare: spread-uri suverane ridicate, volatilitatea randamentelor și a fluxurilor de capital). S0 reflectă riscurile legate de accesul la piețele de finanțare, de volatilitatea financiară și de dezechilibrele bugetare pe termen scurt, fiind considerat un semnal de avertizare atunci când depășește pragul de 0,43. Slovacia, România, Grecia, și Estonia au depășit în anul 2024 pragul de sustenabilitate în ceea ce privește componenta financiară și de competitivitate. Pe de altă parte, Ungaria, Spania, Franța, Belgia și Italia se află dincolo de pragul de sustenabilitate în ceea