Deficitul bugetar la 7 luni coboară la 2,34% din PIB – cu 28,36 miliarde de lei mai puțin decât anul trecut, însă dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în 7 luni. Deși este o veste bună, ea nu este suficientă, căci vine în contextul unui cerc vicios al datoriilor uriașe, avertizează analistul economic Adrian Negrescu. România are de rambursat 84 de miliarde de euro până în 2030 și se perpetuează acest lanț, de a ne împrumuta cu dobânzi uriașe pentru a acoperi vechile datorii, în condițiile în care țara noastră a depășit 60% datorie publică. Dacă viitorul Guvern nu va implementa reforme clare de diminuare a cheltuielilor publice, riscăm soarta Greciei, spune reputatul analist economist.
După publicarea execuției bugetare, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că, deși reducerea deficitului este un progres, nu înseamnă că România nu trebuie să ia măsuri în continuare.
Loading …
Ministrul de Finanțe admite că greul continuă
sursa foto: Facebook/Alexandru Nazare
„Execuția bugetară pe primele 7 luni confirmă menținerea direcției de reducere a deficitului: de la 3,99% din PIB în aceeași perioadă din 2025 la 2,34% în acest an. În termeni nominali, deficitul este cu 37% mai mic. Important este și cum facem această ajustare”, a precizat Nazare.
Acesta menționează că veniturile au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile totale au avansat cu 2,9%. Cheltuielile de personal sunt cu 4,06 miliarde de lei mai mici. Investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde peste nivelul de anul trecut. Peste 71% din investiții sunt susținute din fonduri europene și PNRR.
Dobânzile au depășit 40 de miliarde de lei în 7 luni
Rambursările de TVA către companii au fost de aproximativ 20,4 miliarde de lei în primele 7 luni. Însă, atenționează ministrul, dobânzile foarte mari la care ne înprumutăm pe plan internațional comtinuă să atârne greu în bugetul de stat.
„Reducerea deficitului nu trebuie făcută blocând investițiile sau afectând lichiditatea companiilor. Aceste rezultate arată că disciplina bugetară și investițiile nu sunt obiective incompatibile. Dar aceasta nu înseamnă că problema deficitului este rezolvată. Dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei în 7 luni. Aceasta este una dintre facturile dezechilibrelor acumulate în ultimii ani. Și unul dintre motivele pentru care trebuie să continuăm corecția”, a menționat Nazare.
Negrescu: Va fi o misiune aproape imposibilă să plătim datoriile
Contactat de Gândul, cunoscutul economist Adrian Negrescu (foto jos) atrage atenția că, deși reducerea deficitului în sine este un semnal pozitiv, efectul de bulgăre de zăpadă al datoriei publice se va face resimțit în continuare.
„Reducerea deficitului bugetar e un pas înainte în tentativa de a scăpa de datoria asta uriașă, care atârnă ca o piatră de moară de economia românească, de statul român. Gândiți-vă că în 2027, anul viitor, trebuie să dăm înapoi 27 miliarde de euro. La fel și în 2028. Iar în 2029 și 2030, tot la fel, câte 20 de miliarde de euro.
Efectul bulgăre de zăpadă – plătim dobânzi la dobânzi
Păi și toți acești bani trebuie colectați din taxe și impozite, în condițiile în care noi nu extindem baza de impozitare în sensul de a aduna mai mulți bani din economia subterană, de a crea mai multe locuri de muncă care să producă taxe și impozite. De a lua măsuri pentru a susține creșterea economică. Mi-e teamă că va fi o misiune aproape imposibilă să plătim toate aceste datorii. În condițiile în care cheltuielile scad. Dar scad prea puțin pentru a reuși să ne descurcăm financiar în orizontul următorilor 4-5 ani”.
Viitorul guvern trebuie să asigure predictibilitate
Chestionat dacă scăderea deficitului va însemna și un pas înainte la capitolul relansarea economică, ținând cont că se fac pași prea firavi în acest sens, specialistul a opinat:
„Am văzut până astăzi 4 propuneri de la cei de la PSD. Menite să transparentizeze și să previzioneze tot ceea ce înseamnă pas economic în orizontul următorilor 2 ani de zile. Sper ca și PNL și USR, alături de UDMR, să vină alături într-o construcție guvernamentală care să propună un program de guvernare cu ținte și cu termene foarte clare. Menit să creeze predictibilitate financiară. Altfel spus, să ne dea posibilitatea de a ne descurca financiar într-o perioadă cum n-am văzut în istoria recentă a României”.
Ne împrumutăm cu dobânzi de 1 miliard de euro lunar
Analistul economic arage atenția că nivelul dobânzilor a atins un nivel uriaș, doar pentru a asigura plățile curente ale statului (pensii, salarii, alocații etc.).
Suntem pur și simplu la fundul sacului. Am ajuns să ne împrumutăm cu 1 miliard de euro pe săptămâna. Numai dobânzile ne costă un miliard de euro pe lună pentru a reuși să plătim salarii, pensii, alocații și tot ce ține de funcționarea statului român.
Gândiți-vă că din taxe și impozite în momentul de față din economie, peste 90% din bani se duc pe salarii și pensii. În condițiile în care mai punem 10% cheltuielile cu dobânzile pentru restul banilor ce țin de funcționarea statului. De investitii, de funcționarea spitalelor, a învățământului universitar superior și a învățământului general. Pentru toate acestea trebuie să ne împrumutăm. Suntem pur și simplu într-o situație fără limită în perioada post-decembristă.
Ce este diferit acum față de crizele anterioare
Adrian Negrescu a explicat în continuare de ce, spre deosebire de alte crize economice cu care s-a confruntat țara noastră după 1989, de data aceasta situația este cu adevărat critică. Noua lege votată în Parlament care interzice vânzarea acțiunilor statului la marile companii deținute de acesta complică criza actuală, iar România a ajuns dependentă de împrumuturi externe. Ea riscă să aibă soarta Greciei.
„Dacă până nu demult, în anii 90, aveam ce să vindem, aveam de unde să ne descurcăm din punct de vedere financiar, în momentul de fapt, având în vedere și legea care interzice vânzarea participațiilor statului aprobată de Parlament, practic suntem dependenți de împrumuturi.
Iar dacă finanțatorii străini, cei care ne oferă aceste împrumuturi, la un moment dat vor spune pas, având în vedere lipsa de reforme, de asumare a unor proiecte concrete de restructurare a cheltuielilor publice, situația României va deveni una extrem de dificilă, similară cu ce s-a întâmplat în Grecia, la capitolul financiar”.
Va fi România noua Grecie?
Analistul mai avertizează că, dacă noul Executiv nu va lua măsuri concrete de redresare economică, intervenția FMI ar putea fi inevitabilă.
Dacă noul guvern care va intra la Palatul Victoria nu va veni cu un plan concret de relansare economică, dacă nu va sta de vorbă, de exemplu, cu principalii contributori la bugetul de stat și vorbim aici de firme din sectorul energie, din zona tutunului, din zona alimentară, dacă nu vor discuta cu partenerii economici un plan concret de ieșire din această situație în care ne aflăm, mi-e teamă că colacul de salvare al FMI va deveni inevitabil în orizontul următorilor 2 ani de zile. Altfel spus, fără o coerență în reforme, fără niște decizii asumate care să reducă factorile statului și să crească banii încasați din economie, mi-e teamă că ideea de junk va deveni foarte repede realitate, a conchis Negrescu.
