Alexandru Rogobete, după discuțiile cu Pfizer: Vor reveni cu un răspuns la propunerea noastră
Alexandru Rogobete a avut joi, împreună cu ministrul Finanțelor, domnul Alexandru Nazare, o primă întâlnire „exploratorie de negociere cu compania Pfizer”, la Washington DC. Ministrul spune că discuțiile s-au desfășurat „într-un ton echilibrat, profesionist, axat pe identificarea unor soluții concrete pentru România”: „Nu vorbim doar despre o obligație financiară, ci despre responsabilitatea de a transforma această situație într-un beneficiu real pentru pacienți”. Propunerea României Rogobete susține că propunerea României, formulată în baza mandatului primit de la Guvern, a fost de continuare a negocierilor pentru convertirea sumei datorate în medicamente inovatoare destinate pacienților oncologici și celor cu boli rare. Ministrul Sănătății spune că a adus în discuție „parteneriatul solid pe care România îl are de zeci de ani cu Pfizer, precum și deschiderea pentru dezvoltarea unor colaborări viitoare în domeniul cercetării și dezvoltării farmaceutice”. Se așteaptă răspunsul Pfizer „În perioada următoare, reprezentanții companiei Pfizer vor reveni cu un răspuns privind cadrul tehnic de continuare a discuțiilor și posibilitatea ca această propunere să fie analizată și aprobată la nivelul board-ului de conducere al Pfizer. Este un proces care nu se încheie astăzi. Dar este un început important. În astfel de momente, responsabilitatea nu este să explicăm trecutul, ci să construim soluții pentru viitor”, a scris Rogobete pe Facebook. Întâlnirea a avut loc în contextul în care tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023.
Datoria publică a SUA depășește 39 de trilioane de dolari la doar câteva săptămâni de la începerea războiului cu Iranul
Cifra fără precedent evidențiază prioritățile concurente ale administrației, de la adoptarea unei legi fiscale masive și creșterea cheltuielilor pentru apărare și aplicarea legilor privind imigrația până la reducerea datoriei în sine, lucru pe care Donald Trump a promis să îl facă atât în calitate de candidat, cât și de președinte, potrivit AP. Biroul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO) subliniază unele dintre impacturile creșterii datoriei publice asupra americanilor, inclusiv costuri mai mari de împrumut pentru lucruri precum ipoteci și mașini, salarii mai mici din partea companiilor care au mai puțini bani disponibili pentru investiții și bunuri și servicii mai scumpe. Susținătorii unui buget echilibrat avertizează, de asemenea, că tendința pe termen lung de a împrumuta mai mult și de a plăti mai mult în dobânzi îi va obliga pe americani să se confrunte cu compromisuri fiscale mai dure în viitor. Michael Peterson, președinte și director executiv al fundației non-profit Peter G. Peterson Foundation, creată pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la provocările fiscale pe termen lung ale Americii, a declarat că „trebuie să recunoaștem această rată alarmantă de creștere și povara financiară semnificativă pe care o punem pe umerii generației viitoare”. Traiectoria creșterii costurilor este, de asemenea, un motiv de îngrijorare. Datoria federală a crescut atât sub președinții republicani, cât și sub cei democrați, alimentată cel mai recent de războaie, cheltuieli pe scară largă legate de pandemie și reduceri de impozite. Datoria națională a SUA a atins 38 de trilioane de dolari în urmă cu cinci luni. Consilierul economic al Casei Albe, Kevin Hassett, a estimat duminică că războiul din Iran a costat SUA peste 12 miliarde de dolari până în prezent. Nu este clar când se va încheia războiul.
Datoria publică a României a depășit 60% din PIB, prag critic
Datoria publică a României a spart bariera de 60% din PIB, prag care este considerat critic și, de altfel, este un angajament al României în fața Uniunii Europene, prin tratatele de aderare. De asemenea, acest prag obligă, prin lege, Guvernul și Parlamentul României să ia măsuri de reducere a datoriei publice. Ministerul Finanțelor a publicat, luni, rapoartele despre datoria publică în lunile octombrie și noiembrie. Cifrele arată că guvernul Bolojan a adăugat 81 mld. lei la datoria publică, de când a preluat mandatul. Datoria publică totala la final de noiembrie era de 1.121 mld lei, pe când la final de iunie 2025, era de 1.040 mld. lei. Practic, abia acum a ieșit la iveală că datoria României a spart pragul de 60% din PIB încă din octombrie 2025. La finalul lui noiembrie 2025, datoria țării a atins un nou vârf de 1.121 mld. lei. Este pentru prima dată când datoria publică trece peste această bornă de 60% din PIB, de altfel acesta fiind un prag indicat prin tratatele de Aderare ale României la UE. În momentul în care România a decis să intre în comunitatea europeană, a fost de acord ca nivelul datoriei publice să nu poată depăși nivelul de 60% din PIB. Dar și legislația națională impune măsuri pentru scăderea pragului de îndatorare. Legea nr. 69/2010, legată de responsabilitatea fiscal-bugetară, spune că, dacă s-a depășit pragul de 60% din PIB, datoria trebuie redusă cu 5 puncte procentuale anual. În acest sens, guvernul trebuie să vină, cel mai târziu în următorul semestru, cu un plan aprobat de Parlament în acest sens. Ce se întâmplă când este depășit pragul de 60% din PIB Guvernul iniţiază şi aplică un program de reducere a datoriei publice potrivit prevederilor art. 10; Măsurile cuprinse în program se aplică prin aprobarea unor acte normative la nivel de lege, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar şi a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică. Obligațiile concrete prevăzute de lege dacă datoria depășește 60% din PIB: Guvernul trebuie să elaboreze un program de reducere a datoriei publice. Programul trebuie să fie adoptat prin lege (cu aprobarea Parlamentului). Programul trebuie să conducă la reducerea datoriei cu ~5% pe an, conform articolului 10. AUTORUL RECOMANDĂ: Bolojan a îndatorat România foarte mult, într-un timp foarte scurt. Este premierul cu cel mai accelerat ritm de îndatorare din ultimii 18 ani, de la ultima criză. Gândul prezintă topul premierilor care au îngropat România în datorii USR-iștii fac scut în jurul lui Ilie Bolojan, după acuzațiile că a băgat România în recesiune. Tăcerea dinspre majoritatea șefilor PNL alimentează acuzațiile de „USR-izare” a lui Bolojan. Cine îi ține spatele premierului
Veștile proaste din weekend vin de la Ministerul Finanțelor: Datoria publică a României bate toate recordurile și sugrumă bugetul țării
Conform ultimelor date prezentate de Ministerul Finanțelor, datoria publică a României a depășit 1.040 miliarde de lei, reprezentând 57,2% din PIB-ul țării. Suma a crescut la 1.040,62 miliarde de lei. Datoria publică a României a urcat de la 1.034,71 miliarde de lei (56,8% din PIB) din mai 2025, transmite Economedia. Datoria pe termen mediu și lung a crescut la 976,366 miliarde lei (de la 961,008 miliarde lei), iar datoria pe termen scurt a scăzut la 64,26 miliarde lei (de la 73,71 miliarde lei). Țara noastră a ajuns la o datorie publică de 1 trilion RON În luna aprilie 2025, datoria publică a României a depășit, pentru prima dată în istorie, pragul de 1.000 de miliarde lei (1 trilion de RON = 196.508.000.000 EURO). Datoria guvernamentală era de 1.013 miliarde lei, în aprilie, iar ca pondere în Produsul Intern Brut s-a situat la 56,6%. În anul 2022, datoria publică se situa la jumătate, la circa 498 miliarde lei şi o pondere de 46,6% din PIB. Titlurile de stat însumau 856,53 miliarde lei, iar împrumuturile 163,31 miliarde lei. În privința structurii valutare, datoria era de 486,82 miliarde lei în monedă națională, 457,81 miliarde lei echivalent euro și 93,99 miliarde lei echivalent dolar. Cu cât a crescut datoria externă Datoria administrației publice a urcat la 1.016,59 miliarde lei (de la 1.010,82 miliarde lei), din care 952,35 miliarde lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte este contractată în lei (468,04 miliarde lei) şi euro (452,56 miliarde lei, echivalent). Datoria administrației publice locale a crescut la 24,035 miliarde lei (de la 23,889 miliarde lei), aproape integral pe termen mediu şi lung (24,016 miliarde lei). Datoria internă, după rezidență, s-a situat la 522,958 miliarde lei (faţă de 524,168 miliarde lei în mai), echivalentul a 28,7% din PIB (de la 28,8%). Datoria externă a urcat la 517,668 miliarde lei (de la 510,55 miliarde lei), adică 28,4% din PIB (de la 28,0%). Ministrul Finanțelor: „DATORIA publică a României va ajunge la 60% din PIB până la finalul anului Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat pe 14 iulie 2025 că datoria publică s-a dublat în ultimii cinci ani, depășind 1.100 de miliarde de lei. România ar putea risca pierderea calificativului de investiții, în lipsa unor măsuri fiscale urgente. Astfel, datoria publică a României este prognozată să ajungă la 60% din PIB până la sfârșitul acestui an, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-un interviu acordat postului Antena 3 CNN. El a explicat că în ultimii cinci ani, datoria a crescut de la 570 de miliarde de lei la peste 1.100 de miliarde, o creștere de aproape 20 de procente care plasează România într-o zonă de risc economic ridicat. „A fost mai rău acum, pentru că e o mare diferenţă în datorie publică. Datoria publică a crescut, e prognozată să ajungă la sfârşitul acestui an la 60%, a crescut enorm în ultimii cinci ani cu aproape 20%, de la 570 de miliarde de peste 1100 de miliarde, ceea ce, bineînţeles, ne pune într-o altă zonă de risc faţă de ce riscuri aveam de gestionat acum cinci ani sau acum 15 ani”, a declarat ministrul. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: ANALIZĂ EXCLUSIVĂ. PSD vs PNL/USR. Calculul exact al datoriei României: ce guverne ne-au îndatorat și cu cât? CIFRE OFICIALE
Ce milionar celebru are o datorie de 10 dolari la magnatul Ion Țiriac: Și acum îi zic
Ion Țiriac, fost jucător de tenis și unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri, a dezvăluit ce milionar îi datorează 10 dolari. Magnatul român i-a cerut 10 dolari legendarului Rod Laver pentru „favoarea” făcută în 1968 la Roland Garros. Ce milionar celebru are o datorie de 10 dolari la magnatul Ion Țiriac: „Și acum îi zic” Ion Țiriac a fost unul dintre cei mai mari tenismeni din istoria României. Fostul jucător născut la Brașov a jucat cu Rod Laver în sferturile ediției 1968 a turneului de la Roland Garros. Omul de afaceri a pierdut în fața australianului, scor 4-6, 4-6, 6-3, 6-3, 6-0. Magnatul român l-ar fi lăsat să câștige și i-a cerut 10 dolari pentru „favoarea” făcută: „Am avut 2-0 la seturi cu Rod Laver în sfertul de finală de la Roland Garros. Eram singurul amator. Luam 10 dolari, iar până la 20 de dolari nu erai profesionist. Gluma mea cu Rod este și acum că îmi datorează 10 dolari, că eu i-am vândut meciul. Știu eu că, în 1970, la dublu, ne-a dat 100 de dolari. Năstase zice că ne-au dat 200, dar nu cred. Eram deja profesioniști, în 1969 trecusem la profesioniști”, a declarat Ion Țiriac, la podcastul „Școala Sportivă”. Laver trebuie să îmi mulțumească încă o dată. Făceam eu gluma, cerându-i 10 dolari, că l-am lăsat să mă bată în sferturi la Roland Garros, de la 2-0 la seturi pentru mine, după care a făcut Grand Slam-ul”, a spus Ion Țiriac pentru GSP. Câți bani a făcut Ion Țiriac în 1968 Miliardarul Ion Țiriac a dezvăluit câți bani a făcut în cel mai bun an din carieră. Fostul jucător născut la Brașov a încasat 5000 de dolari în acel an. Cu o parte din bani și-a cumpărat primul lui Mercedes, un 280 S. „În 1970 au început să se facă bani în sport. În 1968, de exemplu, am avut cel mai bun an al meu, am câștigat 17 turnee. Cel mai rău m-am clasat la Roland Garros, unde am fost printre primii 8. Eu eram singurul amator dintre cei 8, ceilalți fiind profesioniști. Am pierdut cu Laver. În anul acela am făcut 5000 de dolari și mi-am cumpărat primul Mercedes. Un 280 S. L-am luat S pentru că avea carburatoare și putea românul să umble cu șurubelnița la ele, nu cu pompă de injecție, pe care nu aveau cum să o repare”, a povestit Țiriac.
Ai fi zis că-i invers – Elon Musk, dator vândut lui Donald Trump. Suma colosală de bani pe care are să i-o dea președintelui american
Relația dintre Elon Musk și Donald Trump pare să fi ajuns într-un punct de ruptură, după luni de cooperare tensionată în culisele Casei Albe. Potrivit unui material publicat de Wall Street Journal, citat de revista Futurism, Elon Musk ar mai datora 100 de milioane de dolari dintr-un angajament total de 300 de milioane făcut pentru susținerea campaniei de realegere a fostului președinte. Lipsa plății este interpretată de consilierii lui Trump drept un semnal clar al deteriorării relației dintre cei doi. Donald Trump evită să spună lucrurilor pe nume Chiar dacă Trump susține public că Musk „nu pleacă cu adevărat” și că va „veni și pleca”, sursele WSJ sugerează o cu totul altă realitate. Tensiunile au escaladat recent după ce Musk ar fi fost furios că Trump s-a întâlnit cu CEO-ul OpenAI, Sam Altman, un adversar declarat al miliardarului. Pentru a-l calma, întâlnirea publică cu Altman a fost anulată în ultimul moment, potrivit sursei citate. În paralel, Musk a fost din ce în ce mai izolat în cadrul administrației Trump. Reformele sale agresive prin așa-numitul Department of Government Efficiency (DOGE) au stârnit nemulțumirea oficialilor de la Casa Albă, care au considerat deciziile sale necoordonate și lipsite de pragmatism. La un moment dat, președintele i-ar fi „atribuit un babysitter” pentru a-i monitoriza deciziile. Elon Musk iese „tip-til” pe ușa din spate a Casei Albe Pe fondul creșterii tensiunilor, Musk și-a redus treptat prezența la Casa Albă și a criticat public proiectul legislativ „big, beautiful bill”, susținut de Trump, acuzând că acesta agravează deficitul bugetar și subminează eforturile DOGE. Între timp, imperiul lui Musk resimte deja consecințele. Vânzările Tesla au scăzut considerabil, pe fondul asocierii acestuia cu politici de extremă dreapta și a unei viziuni de guvernare bazate pe tăieri bugetare extreme, care au generat instabilitate economică. Într-un moment de frustrare, Trump ar fi întrebat consilierii: „A fost totul o prostie?”, referindu-se la promisiunile nerealiste ale lui Musk de a reduce cheltuielile guvernamentale cu 2.000 de miliarde de dolari, o cifră considerată de mulți drept fantezistă. Deși ambii lideri insistă că relația lor e „solidă”, realitatea pare să indice că parteneriatul lor s-a încheiat, cu Musk retrăgându-se în umbră și Trump încercând să controleze daunele.