Medicamentele care au revoluționat slăbitul ar putea ajuta și în lupta cu cancerul
Medicamentele GLP-1, devenite extrem de populare în ultimii ani pentru tratarea diabetului și pentru pierderea în greutate, ar putea avea un beneficiu neașteptat. Potrivit unor noi cercetări prezentate la reuniunea anuală a Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO), aceste tratamente au fost asociate cu un risc mai mic de apariție și progresie a mai multor tipuri de cancer. Rezultatele provin din peste 20 de studii prezentate în cadrul conferinței desfășurate la Chicago și au atras atenția comunității medicale internaționale, relatează Reuters. Ce au observat cercetătorii Analizele au inclus date provenite de la pacienți care utilizează medicamente precum Ozempic, Wegovy, Mounjaro, Zepbound, Victoza sau alte tratamente din aceeași clasă, cunoscută sub denumirea de GLP-1. Potrivit cercetătorilor, persoanele care au folosit aceste medicamente au prezentat, în mai multe studii, un risc mai redus de dezvoltare a anumitor forme de cancer. O probabilitate mai mică de apariție a metastazelor și rate de supraviețuire mai bune comparativ cu pacienții care nu au urmat astfel de tratamente. Unul dintre studiile prezentate a analizat peste 110.000 de femei. A constatat că utilizatoarele medicamentelor GLP-1 au avut o probabilitate cu până la 35% mai mică de a dezvolta cancer de sân. Beneficii observate în mai multe tipuri de cancer Semnalele pozitive nu s-au limitat la un singur tip de boală. Un studiu realizat pe peste 12.000 de pacienți a arătat că utilizarea medicamentelor GLP-1 a fost asociată cu un risc cu 38% până la 50% mai mic de răspândire a cancerului către alte organe, în special în cazul cancerului pulmonar, mamar, colorectal și hepatic. Alte cercetări au identificat rezultate favorabile și în cazul cancerului de prostată, cancerului endometrial, cancerului vezicii urinare și anumitor forme de cancer de sânge. De asemenea, pacienții care urmau tratamente moderne de imunoterapie au părut să răspundă mai bine atunci când utilizau și medicamente din clasa GLP-1. De ce ar putea avea acest efect Oamenii de știință nu cunosc încă exact mecanismul prin care aceste medicamente ar putea influența evoluția cancerului. Specialiștii cred însă că efectele antiinflamatorii, reglarea nivelului de insulină și interacțiunea cu anumite procese biologice implicate în dezvoltarea tumorilor ar putea juca un rol important. Inflamația cronică este considerată unul dintre factorii care contribuie la apariția și progresia mai multor forme de cancer, iar reducerea acesteia ar putea explica o parte dintre rezultatele observate. Cercetătorii cer prudență Deși concluziile sunt încurajatoare, experții avertizează că majoritatea datelor provin din studii observaționale. Acest lucru înseamnă că cercetările au identificat o asociere între utilizarea medicamentelor GLP-1 și rezultatele mai bune în cazul cancerului, însă nu pot demonstra că tratamentele sunt cauza directă a acestor beneficii. Pentru confirmarea efectelor anticancerigene sunt necesare studii clinice controlate, în care medicamentele să fie testate în mod specific în rândul pacienților oncologici. Medicamentele care continuă să surprindă Inițial dezvoltate pentru controlul diabetului de tip 2, medicamentele GLP-1 au devenit cunoscute la nivel mondial datorită efectului lor asupra pierderii în greutate. În ultimii ani, studiile au sugerat că acestea ar putea aduce beneficii și în reducerea riscului cardiovascular, în tratamentul apneei de somn sau chiar în combaterea dependențelor. Noile rezultate prezentate la ASCO adaugă o posibilă nouă direcție de cercetare: rolul pe care aceste medicamente l-ar putea avea în prevenirea și tratamentul unor forme de cancer.
Cercetătorii au aflat de ce oamenii care trăiesc la mare altitudine sunt feriți de diabet
Un nou studiu a demonstrat că în mediile cu conținut scăzut de oxigen, globulele roșii absorb mai multă glucoză și o transformă într-o moleculă care ajută la eliberarea oxigenului în țesuturi, dezvăluind o modalitate neașteptată prin care organismul reglează glicemia, potrivit Live Science. Cercetătorii au făcut analize pe șoareci pentru a demonstra teoria. Acum, ei încearcă să producă un medicament care ar putea revoluționa tratamentul. Este de notorietate faptul că persoanele care trăiesc la altitudini mari, cum ar fi Anzii și Himalaya, tind să aibă rate mai mici de diabet. Totuși până în prezent nu s-a putut stabili o legătură între factorii menționați. Studiul pe șoareci a fost realizat în laborator. Cercetătorii au reprodus mediul cu nivel scăzut de oxigen, iar glicemia șoarecilor a scăzut, sugerând că glucoza din sânge a fost eliminată mai rapid. Practic, glucoza s-a transformat într-o moleculă care a forțat hemoglobina să elibereze oxigen mai ușor în țesuturi. Concluzia a fost că celulele s-au modificat structural pentru a consuma mai mult zahăr în medii cu conținut scăzut de oxigen.
Rafila: Prevenția și depistarea precoce, cheia în lupta împotriva diabetului
Prevenirea și depistarea precoce a diabetului reprezintă priorități esențiale pentru sistemul de sănătate, a declarat deputatul PSD, Alexandru Rafila, în cadrul forumului „Diabetul și complicațiile sale”, conform unei postări. Oficialul a subliniat că diabetul este deja o problemă majoră de sănătate publică, cu impact direct asupra calității vieții pacienților. Diabetul, împreună cu afecțiuni asociate precum obezitatea, bolile cardiovasculare și cerebrovasculare, complicațiile renale, oculare sau infecțioase, afectează semnificativ viața de zi cu zi a persoanelor diagnosticate. Potrivit lui Rafila, identificarea timpurie a bolii oferă o șansă reală de prevenire a complicațiilor severe și de îmbunătățire a prognosticului pe termen lung. Registrul Național de Diabet, instrument strategic Pentru a obține o imagine clară asupra impactului diabetului în România, în 2023 au fost stabilite, prin Ordonanță de Urgență, etapele pentru construirea Registrului Național de Diabet. Deputatul a precizat că acest instrument este esențial pentru monitorizare, planificare și elaborarea unor politici publice eficiente. Rafila și-a exprimat speranța ca registrul să devină operațional cât mai curând, astfel încât datele colectate să permită intervenții mai rapide, mai bine direcționate și mai eficiente la nivel național. Educația și stilul de viață sănătos, baza prevenției Educația pentru sănătate rămâne fundamentul prevenției în diabet, a subliniat deputatul. O alimentație echilibrată și activitatea fizică regulată pot întârzia apariția bolii și pot reduce riscul complicațiilor la pacienții deja diagnosticați. Un stil de viață sănătos contribuie la menținerea echilibrului metabolic și la scăderea presiunii asupra sistemului medical. Vaccinarea, măsură esențială pentru pacienții cu diabet Un aspect adesea ignorat este importanța vaccinării la persoanele cu diabet. Acestea prezintă un risc crescut de complicații în cazul infecțiilor respiratorii sau virale. De aceea, sunt recomandate în mod special vaccinarea antigripală și cea antipneumococică. Potrivit lui Rafila, vaccinarea nu este doar un gest individual de protecție, ci o măsură concretă de prevenire a dezechilibrelor metabolice severe și a internărilor evitabile. „Prin educație, prevenție și vaccinare putem reduce semnificativ impactul diabetului asupra sănătății publice”, a conchis deputatul.
Persoanele cu dependență de binge-watching sunt mai predispuse la singurătate, potrivit unui studiu
Obiceiul maratoanelor de vizionare a serialelor, cunoscut sub termenul popular de „binge-watching”, poate fi perceput, la început, ca un mod nevinovat de a te relaxa după o zi stresantă. Cu toate acestea, vizionarea excesivă a serialelor sau programelor TV poate deveni o dependență. Este foarte probabil ca, persoanele afectate să aibă sentimente de singurătate, potrivit unui studiu publicat în jurnalul PLOS One, citat de Euronews. Mai mult de șase din zece participanți care au obiceiul de a se uita la seriale sau TV au îndeplinit criteriile pentru adicție. Aceștia au manifestat obsesie, creșteri în ceea ce privește uitatul la seriale, dar și un impact negativ asupra vieții de zi cu zi, precum munca, dar și viața personală, potrivit studiului. În acest grup, nivelurile mari de singurătate au fost asociate cu o problemă mai severă a dependenței de seriale. Această asociere nu a fost identificată între spectatorii care nu au îndeplinit criteriile pentru adicție, sugerând că dependența de seriale s-ar putea să fie determinată de factori psihologici. Cercetătorii au analizat și motivul din cauza căruia oamenii adoptă obiceiul vizionării „maratoanelor de seriale” sau a programelor TV și au descoperit singurătatea a fost strâns legată de doi factori cheie: dorința de evadare din cotidian, dar și „îmbunătățirea” emoțională. Această descoperire sugerează că există o probabilitate ca, persoanele care se simt mai singure să se refugieze în vizionatul serialelor pentru a evita emoțiile negative, dar și a simți confort sau plăcere. Singurătatea ne poate îmbolnăvi Alte studii anterioare au asociat singurătatea cu stresul psihic, o stare de bine mai precară, o sănătate fizică mai slabă și o calitate a vieții mai scăzută. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că 16% din populația globului este afectată de singurătate, iar deconectarea socială este văzută ca „o amenințare serioasă asupra sănătății globale”. Izolarea socială și singurătatea sunt asociate cu un risc mai mare de dezvoltare a bolilor cardiovasculare, diabet de tip 2, dar și depresie și anxietate, potrivit OMS. Studiul are limitările sale Cu toate acestea, studiul are și limitări. Datele identificate arată o asociere, mai degrabă, decât o relație cauză-efect, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra faptul că singurătatea duce într-adevăr la vizionarea excesivă de seriale. Cercetătorii s-au focusat mai degrabă pe urmărirea programelor TV și nu au analizat și alte forme de petrecere a timpului liber în fața ecranului, precum platformele cu conținut scurt, precum TikTok sau YouTube. Totuși, descoperirile evidențiază că oamenii se refugiază în consumul conținutului media ca parte a unei strategii de coping (n.r. – adaptare) pentru cei care se confruntă cu izolare socială.
Sfatul unui medic specialist pentru bolnavii de diabet. Ce lucru banal pot face pacienții ca să evite agravarea problemelor
Mesajul a fost publicat cu ocazia Zilei Internaționale a Diabetului. Potrivit medicului, pentru diabetul tip 2 există trei mesaje importante. Primul are legătură cu greutatea, „Dacă aveți greutate mare: trageți cu tot ce puteți să slăbiți. Tratamentul cel mai bun şi cu perspectivele cele mai bune pe termen lung e scăderea în greutate. Ideal cu măsuri medicale, nu cu improvizaţii sclipitoare, care cel mai adesea vin de la persoane care nu au interesul să fiţi bine, ci să vă vândă ceva”, a transmis medicul. De asemenea, el le recomandă oamenilor să respecte tratamentul. „Luați-vă pastilele de colesterol. Cu tot asaltul împotriva medicaţiilor de colesterol, multe persoane au rezerve în a lua tratamentele de la medic. Diabetul omoară în primul rând prin infarct miocardic şi complicaţiii cardiovasculare care au legătură cu colesterolul. Scăderea lui în limite de siguranţă nu previne totul, dar previne ceva. A nu-ţi ţine colesterolul la nivelurile pe care ţi le indică drept ţintă cardiologul, diabetologul şi alţi medici…e un risc pe care ţi-l asumi cu argumente adesea greşite”, a adăugat medicul Adrian Copcea. În plus, medicul recomandă efectuarea în mod frecvent de analize. „Mergeți periodic la medic, faceți verificările uzuale. Dacă ceva iese rău, diabetul e chiar una din bolile ”norocoase”, una care are tratament eficient în orice stadiu. Da, şi de la cele mai grave dezechilibre, insulina poate aduce diabetul în graficul de siguranţă. Dar şi până la ele, în toate stadiile diabetului e bine ca hemoglobina glicată să ste stea sub 7% sau în preajmă, e una din măsurile cele mai clare de prevenţie. Când glicemiile cresc şi glicata sare de 7%, cu cât mai mult şi cu cât mai mult timp…exact cum zahărul se pune pe această proteină, hemoglobina, la fel va strica multe alte proteine din corp şi va duce la complicaţiile previzbile. Nu se întâmplă de pe o zi pe alta, dar, oricum, merită efortul de a găsi tratamentul potrivit care ţine diabetul în grafic”, a mai spus Copcea. La final el a tras un semnal de alarmă asupra escrocheriilor din domeniu. „Contracararea escrocheriilor pe linie de diabet se face dacă se aud cât mai multe voci serioase în spaţiul public iar cei care se confruntă cu diabet e bine să audă şi profesioniştii, nu doar pe cei care sar de peste tot să-i „ajute” cu metode care mai de care mai revoluţionare. Revoluţiile în îngrijriea diabetului au avut deja loc. Sunt cele care au dus la înţelegerea bolii şi la extinderea tratamentelor până la paleta extrem de bună pe care o avem în prezent pentru ţinerea lui sub control”, a precizat Adrian Copcea. Ziua Internaţională a Diabetului este în fiecare an pe 14 noiembrie.
Creierul ar putea deveni ținta noilor tratamente pentru diabetul de tip 1
În urmă cu mai bine de un deceniu, cercetătorii au descoperit că o complicație acută a diabetului de tip 1, cetoacidoza diabetică (DKA), poate fi rezolvată cu hormonul leptină, chiar și în absența insulinei. O analiză publicată în The Journal of Clinical Investigation explică modul în care leptina afectează creierul și cum ar putea fi utilizată în terapiile viitoare. DKA apare atunci când organismul nu mai poate produce insulină și începe să descompună grăsimile pentru combustibil. Aceasta poate duce la o acumulare de zahăr (glucoză) și cetoacizi în sânge, care poate pune viața în pericol. Medicii au administrat de obicei insulină pentru a trata complicația, au remarcat autorii. Însă dovezile arată acum că, atunci când insulina este insuficientă, creierul joacă un rol cheie în declanșarea diaforezei (CAD), conform noii analize, bazate pe literatura de specialitate și cercetări care includ studii efectuate la UW Medicine din 2011. Leptina ajută creierul să regleze pofta de mâncare Când pancreasul nu mai poate produce insulină, „creierul primește mesajul că organismul nu mai are combustibil, chiar dacă nu este. Această informație este transmisă parțial de un nivel scăzut al hormonului leptină din sânge”, a declarat autorul principal al studiului, Dr. Michael Schwartz , profesor de medicină în cadrul Diviziei de Metabolism, Endocrinologie și Nutriție de la Facultatea de Medicină a Universității din Washington. Leptina ajută creierul să regleze pofta de mâncare și greutatea corporală. Leptina este produsă de celulele adipoase ale corpului. Hormonul este transportat de fluxul sanguin în creier, în special într-o zonă numită hipotalamus . Aceasta este partea creierului care controlează când și cât mănânci. Lipsa de leptină determină creierul să activeze circuite care mobilizează surse de energie, inclusiv glucoză și cetone. Terapii farmaceutice pentru diabetul de tip 1 care vizează creierul Schwartz și echipa sa au descoperit această legătură în 2011, când au administrat pentru prima dată leptină în creierul unor șobolani și șoareci cu diabet zaharat de tip 1. La început, nu s-a întâmplat nimic. Dar, patru zile mai târziu, au fost uimiți când nivelurile de glucoză și cetone din sângele animalelor au devenit complet normale, în ciuda deficitului sever de insulină. Aceste răspunsuri au sugerat că, în absența insulinei, creierul poate menține niveluri normale de zahăr din sânge, a spus Schwartz. La acea vreme, comunitatea de cercetare în domeniul diabetului nu știa ce să creadă despre această descoperire. „Acum înțelegem mult mai bine o descoperire care a fost în mare parte ignorată de comunitatea științifică atunci când a fost raportată pentru prima dată în 2011”, a spus Schwartz. Schwartz a declarat că va solicita aprobarea FDA pentru a începe studiile pe oameni pentru a testa dacă leptina este capabilă să normalizeze nivelul zahărului din sânge la persoanele cu diabet zaharat de tip 1. Rezultatele pozitive ar deschide calea către terapii farmaceutice pentru diabetul de tip 1 care vizează creierul.
40% dintre pacienții cu diabet renunță la tratament în primul an
Într-un articol recent, specialiștii pledează pentru o regândire a tratamentului, sugerând medicilor să considere nu doar medicamentele tradiționale, ci și alternative care ar putea fi mai ușor de urmat pe termen lung. „Prescrierea unui medicament sau recomandarea unui stil de viață pe care pacientul nu dorește sau nu poate să le urmeze din orice motiv nu va duce probabil la îmbunătățiri ale rezultatelor diabetului”, subliniază autorii în articol, citați în SciTech Daily. „Cel mai bun tratament este unul ușor de implementat și sustenabil pentru pacient”, subliniază autorii. Cercetătorii accentuează importanța colaborării dintre medici și pacienți, în locul unei simple înșiruiri de indicații. Pe lângă medicamentele tradiționale precum Metformin, medicii ar trebui să ia în considerare monitoare continue de glucoză și medicamente precum Ozempic, care au devenit populare datorită beneficiilor în pierderea în greutate. Daniel J. Cox, expert în diabet la UVA, a dezvoltat o intervenție în stilul de viață numită GEM (Glucose Everyday Matters), care previne creșterile glicemiei prin alegeri alimentare informate și exerciții fizice bine programate. Într-un studiu, două treimi dintre participanți și-au pus diabetul în remisie folosind această abordare.