Studiu: Un factor esențial prezice longevitatea mai bine decât dieta sau exercițiile fizice
Un studiu realizat la finalul anului trecut arată că există un alt factor care ar putea avea un impact mai mare asupra reducerii duratei de viață. Alte cercetări anterioare asociau somnul de proastă calitate cu o serie de probleme de sănătate. Totuși, studiul realizat de cercetătorii de la Universitatea de Sănătate și Știință din Oregon au descoperit că un somn suficient are o legătură mai puternică cu o viață mai lungă decât dieta și exercițiile fizice. Potrivit Science Alert, studiul a avut la bază datele analizate din sondaje din SUA, acoperind perioada 2019-2025. Concret, indicatorii speranței de viață au fost comparați cu evaluările subiective ale duratei somnului. În acest sens, un somn care are o durată mai mică de șapte ore pe noapte este considerat drept unul insuficient. În realizarea studiului, cercetătorii au luat în calcul și alte variabile care pot influența speranța de viață, printre care sedentarismul, statutul profesional și nivelul de studii. Rezultatele au arătat că legătura dintre somnul insuficient și speranța de viață mai scurtă s-a menținut. „Nu mă așteptam ca [somnul insuficient] să fie atât de puternic corelat cu speranța de viață. Întotdeauna am considerat că somnul este important, dar această cercetare subliniază cu adevărat acest aspect: oamenii ar trebui să se străduiască să doarmă între șapte și nouă ore, dacă este posibil”, a spus Andrew McHill, cercetător de la Universitatea de Sănătate din Oregon. „Această cercetare arată că trebuie să acordăm prioritate somnului cel puțin la fel de mult cât acordăm alimentației sau exercițiilor fizice. Un somn bun pe timpul nopții îți va îmbunătăți starea de bine, dar și durata de viață”, a mai spus McHill. Un studiu de acest gen nu poate să ofere o imagine mai clară privind interacțiunile complexe dintre somn, alimentație și exercițiile fizice. Totuși, rezultatele studiului sugerează că durata somnului pe care o ai în fiecare noapte reprezintă un indicator semnificativ al stării de sănătate pe termen lung.
Ieftin și la îndemână: unul dintre cei mai puternici antioxidanți se ascunde într-o legumă pe care o ai acasă
Quercetina este un antioxidant din categoria flavonoidelor, prezent în concentrații ridicate în ceapa roșie. Antioxidanții contribuie la menținerea unui sistem imunitar puternic și la prevenirea unor boli grave. Printre acestea se numără cancerul, infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral și bolile neurodegenerative, potrivit El Economista. Unde se ascunde quercetina în ceapă Carlos de Miguel, specialist în nutriție, suplimente alimentare și anti-îmbătrânire, atrage atenția asupra unui detaliu important. „Acest antioxidant nu se găsește în interiorul cepei în sine, ci în straturile exterioare”, explică el. Recomandarea sa: îndepărtați doar coaja exterioară uscată și folosiți ceapa în întregime. Acolo se află cea mai mare concentrație de quercetină. Rezistă la temperaturi ridicate – un avantaj rar printre antioxidanți Un alt punct forte al cepei roșii este stabilitatea sa termică. Spre deosebire de alți antioxidanți care se degradează la gătit, quercetina din ceapa roșie rezistă bine la căldură. „Chiar dacă este gătită la temperaturi ridicate sau fiartă, continuă să păstreze o cantitate mare de quercetină”, subliniază De Miguel. Asta înseamnă că beneficiile sale nu se pierd indiferent de metoda de preparare. „Ieftin, puternic și la îndemână” Concluzia specialistului este directă: „Dacă vreți un antioxidant foarte puternic, destul de ieftin și la îndemână, iată-l”. Ceapa roșie îndeplinește toate criteriile unei diete antiinflamatoare eficiente, fără costuri ridicate. Versatilă în bucătărie, atât crudă cât și gătită Ceapa roșie poate fi combinată cu o gamă largă de alimente. Gustul său mai delicat față de ceapa obișnuită o face potrivită atât în salate și preparate crude, cât și în mâncăruri gătite. Dietele antiinflamatoare nu sunt doar o tendință nutrițională. Specialiștii le descriu ca un stil de viață complet, al cărui scop este reducerea inflamației cronice și scăderea nivelurilor de insulină circulantă din organism.
O dietă poate încetini îmbătrânirea creierului cu 2,5 ani
Cercetătorii de la Universitatea Zhejiang din China au analizat efectele dietei MIND asupra structurii cerebrale. Participanții nu au urmat o dietă impusă, ci au fost evaluați după cât de mult seamănă obiceiurile lor cu dieta MIND, potrivit Science Alert. Cei care au respectat-o cel mai strict au pierdut mai puțină materie cenușie în timp. Materia cenușie este esențială pentru gândire, memorie și luarea deciziilor. S-a constatat și o mărire ventriculară mai redusă, un alt semn al pierderii de țesut cerebral legat de îmbătrânire. Ce este dieta MIND și cum funcționează Dieta MIND combină dieta mediteraneană cu dieta DASH, cu ajustări suplimentare pentru prevenirea declinului cognitiv. Include fructe de pădure, carne de pasăre, nuci, legume și cereale integrale. Limitează alimentele prăjite, carnea roșie și grăsimile nesănătoase. Alimentele bogate în antioxidanți, precum fructele de pădure, reduc stresul oxidativ și atenuează leziunile neuronale. Alimentele prăjite, bogate în grăsimi trans, contribuie dimpotrivă la inflamație și leziuni vasculare, avertizează cercetătorii. Studii anterioare au arătat că dieta MIND reduce riscul de demență și menține funcțiile cognitive. Nucleul său este dieta mediteraneană, care presupune un consum ridicat de plante și nuci, consum moderat de pește și lactate și puțină carne roșie. Cum a fost realizat studiul Echipa internațională a urmărit 1.647 de adulți de vârstă mijlocie și în vârstă timp de aproximativ 12 ani. Obiceiurile alimentare au fost auto-raportate, iar starea creierului a fost monitorizată prin scanări RMN. Cei mai disciplinați participanți au prezentat modificări cerebrale echivalente cu o încetinire a îmbătrânirii cu 2,5 ani. Beneficiile au fost cu atât mai mari cu cât aderența la dietă a fost mai strictă. Limite și perspective Studiul nu stabilește o relație directă de cauză și efect. Factori precum calitatea somnului sau genetica nu au fost incluși în analiză. Au apărut și rezultate neașteptate: cerealele integrale au fost asociate cu o scădere mai rapidă a materiei cenușii, iar brânza, pe care dieta MIND o limitează, părea să încetinească deteriorarea cerebrală. Cercetătorii recomandă studii viitoare pe grupuri mai mari și mai diverse. Dieta MIND ar putea deveni parte din recomandările nutriționale pentru populația în vârstă, pe fondul creșterii globale a cazurilor de Alzheimer și Parkinson.
O dietă cunoscută pentru tensiunea arterială reduce enorm riscul de demență. Ce trebuie să mănânci după 45 de ani
O echipă internațională de cercetători a analizat datele din trei studii de amploare, desfășurate între 1986 și 2017, pe aproape 160.000 de adulți, potrivit Washington Post. Concluzia, publicată în JAMA Neurology: șase modele alimentare sănătoase reduc riscul de declin cognitiv, dar dieta DASH a avut cel mai mare efect. Persoanele care au urmat cel mai strict dieta DASH au obținut cele mai bune scoruri la evaluările cognitive, în special cele care au adoptat planul între 45 și 54 de ani. De ce protejează creierul Dieta DASH pune accent pe legume, fructe, cereale integrale și proteine slabe, limitând sodiul, zahărul și grăsimile saturate. Este bogată în antioxidanți și nutrienți benefici pentru creier, potrivit autorului studiului, Kjetil Bjornevik, profesor la Harvard T.H. Chan School of Public Health. Hipertensiunea arterială este un factor de risc recunoscut pentru demență. Prin scăderea tensiunii, dieta reduce indirect și riscul cognitiv. „Ce este bun pentru inimă este bun și pentru creier”, a rezumat neurologul Jazba Soomro. Dieta MIND, un pas mai departe Un studiu pe 1.647 de persoane a analizat dieta MIND – o combinație între DASH și dieta mediteraneană. Rezultatul: o aderență mai strictă la MIND a fost asociată cu o scădere mai lentă a volumului de materie cenușie din creier. Alte cercetări sugerează că respectarea strictă a dietei MIND poate reduce cu 53% riscul de boală Alzheimer. Cum să începi fără să schimbi totul peste noapte Bjornevik recomandă schimbări treptate: mai multe legume, pește și cereale integrale, mai puțină carne procesată și băuturi zaharoase. Ținta pentru sodiu în dieta DASH este de maxim 2.300 mg pe zi. Potasiul – 4.700 mg zilnic – poate fi obținut din cartofi copți, banane și somon. „Schimbările mici și durabile sunt mai realiste și mai probabil să fie menținute”, a spus cercetătorul. Dieta DASH recomandă și exerciții fizice de cel puțin 30 de minute în majoritatea zilelor săptămânii.
Vegetarienii au un risc semnificativ mai mic de a face 5 tipuri de cancer
Persoanele care au urmat o dietă vegetariană au prezentat un risc substanțial mai mic la mai multe tipuri de cancer față de consumatorii de carne. Diferențele sunt semnificative statistic și constante pe întreaga perioadă de studiu, scrie People. Vegetarienii au un risc cu 21% mai mic de cancer pancreatic față de consumatorii de carne. Riscul de cancer de prostată este cu 12% mai mic, iar cel de cancer de sân cu 9% mai mic. Diferențele sunt și mai mari la tipurile rare. Riscul de cancer renal scade cu 28%, iar cel de mielom multiplu – un cancer rar al sângelui – cu 31%. De ce protejează dieta vegetariană împotriva cancerului Dr. Carrie Daniel, profesor de epidemiologie la MD Anderson Cancer Center, explică mecanismul. Dietele bogate în plante susțin sănătatea intestinului și înlocuiesc alimentele procesate sau bogate în grăsimi animale. Acest lucru îmbunătățește starea generală de sănătate și reduce factorii de risc asociați mai multor tipuri de cancer. Excepția: cancerul esofagian Studiul a identificat și un risc crescut la vegetarieni. Aceștia prezintă un risc aproape dublu de carcinom cu celule scuamoase, cel mai frecvent tip de cancer esofagian. Cercetătorii cred că deficiențele nutriționale specifice dietei vegetariene ar putea explica această diferență. Sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma cauza exactă. Concluzia cercetătorilor: nu e neapărat despre eliminarea cărnii Dr. Sylvia Crowder, de la Moffitt Cancer Center, nuanțează rezultatele. „Concluzia cea mai fiabilă este că o dietă bogată în alimente vegetale integrale pare benefică, indiferent dacă cineva elimină complet carnea sau nu”, a declarat ea. Legumele, fructele, leguminoasele, cerealele integrale, nucile și semințele rămân elementele cheie. Dieta vegetariană și riscul de cancer sunt strâns legate, dar mecanismele exacte necesită cercetări suplimentare.
Postul intermitent poate avea un efect nesemnificativ asupra pierderii în greutate
Cercetătorii afirmă că practica populară de a posti în anumite zile ale săptămânii și de a mânca normal în celelalte „poate avea un efect nesemnificativ sau chiar nul asupra pierderii în greutate și a calității vieții”, scrie BBC. Totuși, ei susțin că postul intermitent ar putea îmbunătăți starea generală de sănătate prin modificări benefice ale anumitor funcții ale organismului, deși sunt necesare mai multe dovezi în acest sens. Exemple de post intermitent includ dieta 5:2 și restricționarea alimentației la un interval scurt de timp – de obicei aproximativ opt ore – în fiecare zi. Echipa de cercetători a analizat rezultatele a 22 de studii anterioare care au implicat aproape 2.000 de adulți pentru a afla dacă postul intermitent pe termen scurt (pe o perioadă de până la 12 luni) era mai eficient în a ajuta adulții să slăbească decât sfaturile dietetice standard sau lipsa totală a sfaturilor. Postul intermitent este o abordare relativ nouă în ceea ce privește pierderea în greutate și a câștigat popularitate în ultimii ani. Diferitele tipuri includ: consumul de alimente numai într-o perioadă stabilită în fiecare zi postul în anumite zile ale săptămânii alternarea între zile în care se mănâncă normal și zile în care se mănâncă foarte puțin În comparație cu sfaturile tradiționale privind dieta, cum ar fi reducerea aportului caloric și alimentația mai sănătoasă, analiza a constatat că postul intermitent nu a avut niciun efect sau a avut un efect nesemnificativ asupra pierderii în greutate sau a calității vieții. De asemenea, nu a avut niciun efect sau a avut un efect nesemnificativ în comparație cu persoanele cărora nu li s-au oferit sfaturi sau care așteptau sfaturi privind pierderea în greutate, deși efectul asupra calității vieții nu a fost clar. Luis Garegnani, autorul principal al studiului de la Universidad Hospital Italiano de Buenos Aires, a declarat că este îngrijorat de entuziasmul online în jurul postului. „Postul intermitent poate fi o opțiune rezonabilă pentru unele persoane, dar dovezile actuale nu justifică entuziasmul pe care îl vedem pe rețelele de socializare”, a spus el. Cu toate acestea, cercetătorii sunt de acord că fiecare persoană este diferită și că unele persoane ar putea beneficia de acest tip de post. „Medicii vor trebui să adopte o abordare individuală atunci când sfătuiesc un adult supraponderal să slăbească”, a declarat Eva Madrid, autoarea principală a studiului. Deși cercetătorii spun că sunt „moderat încrezători” în concluziile lor, ei sunt mai puțin încrezători în ceea ce privește alte elemente ale cercetării. Majoritatea studiilor pe care le-au analizat nu au utilizat cele mai solide metode și au inclus un număr mic de persoane, ceea ce a făcut dificilă determinarea efectelor reale. Revizuirea, publicată în Cochrane Database of Systematic Reviews, afirmă că sunt necesare mai multe cercetări pentru a analiza impactul postului intermitent asupra altor aspecte ale sănătății oamenilor, cum ar fi starea diabetului de tip 2 și a altor afecțiuni medicale subiacente. De asemenea, se menționează că există multe tipuri diferite de post intermitent și că sunt necesare mai multe detalii cu privire la modul în care acestea pot afecta separat bărbații și femeile, pe lângă persoanele cu indici de masă corporală diferiți și din țări diferite. Studiile din această analiză au fost realizate în Europa, America de Nord, China, Australia și America de Sud. „Percepția publică” Dr. Baptiste Leurent, profesor asociat de statistică medicală la University College London, a afirmat că, luate împreună, studiile individuale „oferă o indicație clară că postul intermitent oferă puține beneficii”. „Acesta este încă un exemplu de neconcordanță între percepția publică și dovezile științifice”, a adăugat el. Prof. Keith Frayn, profesor emerit de metabolism uman la Universitatea din Oxford, a afirmat că postul intermitent a fost promovat pe scară largă ca mijloc de slăbire, adesea pe baza afirmațiilor că ar avea „efecte speciale asupra metabolismului”. „Acest studiu arată că astfel de afirmații pot avea o relevanță redusă”, a spus el, adăugând că nu există „soluții rapide” pentru persoanele supraponderale sau obeze, în afară de reducerea aportului caloric. Este larg acceptat faptul că multe persoane consideră postul intermitent o modalitate bună de a evita creșterea în greutate, deși acest aspect nu a fost cercetat în cadrul studiului. De asemenea, postul intermitent a fost asociat cu reducerea colesterolului, a glicemiei și îmbunătățirea sănătății intestinale, ajutând persoanele să mănânce mai puțin. Se estimează că aproximativ 1,6 milioane de adulți din Marea Britanie utilizează injecții precum Wegovy și Mounjaro pentru a slăbi, acestea fiind achiziționate în principal pe bază de rețete private. Un studiu recent a descoperit că persoanele care încetează să mai utilizeze injecțiile pentru slăbit pot să se îngrașe din nou de patru ori mai repede decât cele care renunță la dieta convențională și la exercițiile fizice.
Dieta lui Mitică Dragomir. Cum slăbește garantat fostul șef de la LPF
Mitică Dragomir, fostul șef al LPF, a slăbit 5-6 kilograme într-o lună, urmând o dietă simplă și eficientă, bazată pe alimente bio. Dragomir a renunțat și la o băutură alcoolică tradițională din România, considerând că adaugă calorii și stimulează pofta de mâncare într-un mod greu de controlat, publică ProSport. Dieta lui Mitică se bazează pe un mic dejun consistent, dar simplu, urmat de un prânz sățios și ușor de pregătit. Pentru a-și sprijini dieta, acesta a renunțat la țuică, conștient că, pe lângă valoarea energetică, băutura poate stimula pofta de mâncare. „Eu fac asta de când eram mic și mă trimiteau cu vacile” „Slăbesc într-o lună 5 kilograme sau chiar 6 kilograme. De dimineață mănânc două ouă, cu două felii de avocado, două felii de ardei roșu și două felii mici de castravete. Fără pâine, fără lapte. La prânz mănânc o bucată de pește, garnitură spanac și o salată de varză cu morcov. Uit să mănânc de seară și dacă nu pot, fac o salată mică de ceva, o stropesc cu câteva felii de brânză, dar 20 de grame. Nu mai beau țuică, are calorii, îți face o poftă de mâncare de te urci pe pereți. Cu dieta asta dau 5 sau 6 kilograme jos”, a spus Mitică Dragomir, pentru Fanatik. „Secretul este așa: socializarea. Să ai un grup să te întâlnești. Să nu stați în casă. Fac pariu pe cât vrei. Somnul obligatoriu, cel puțin o oră după-amiază. Odihna este primordială. Eu fac asta de când eram mic și mă trimiteau cu vacile. Abia după aceea alimentația”, spunea Mitică Dragomir, anul trecut, pentru sursa menționată. Articolul integral AICI. Recomandarea autorului: Dumitru Dragomir: „Nadia Comăneci trăiește ca boieroaica în SUA cu renta viageră din România. Are peste 5.000 de euro”
O cereală banală îți scade colesterolul rău în doar două zile / Studiul care-ți dă peste cap tot ce știai despre slăbit
Banalul ovăz are o calitate excepțională, pe care cel mai recent studiu publicat în prestigioasa revistă Nature Communications îl ridică în slăvi: reduce semnitifcativ nivelul de colestorol rău (LDL) doar în două zile de consum. Acesta este rezultatul unei cercetări care a vrut să investigheze efectele pe termen scurt ale unei diete bazate în proporție ridicată pe banalul ovăz. Cercetarea, condusă de o echipă internațională de oameni de știință, s-a bazat pe două intervenții dietetice controlate în rândul persoanelor du sindrom metabolic – o afecțiune comună, caracterizată prin obezitate, dislipidemie, tensiune arterială crescută și dereglări ale glicemiei, asociată riscului de diabet 2 și boli cardiovasculare. Testele clinice au fost conduse pe două grupuri Pe unul cu regim pe termen scurt cu dietă cu ovăz, celălalt – regim moderat de ovăz pe durata a șase săptămâni. Rezultatele au indicat că ambele diete au dus la creșterea nivelului în sânge al anumitor compuși fenolici – produse de bacteriile intestinale în urma digestiei ovăzului – cum ar fi acidul ferulic și dihidroferulic. Aceste schimbări au fost asociate cu scăderea colesterolului total și a colesterolului LDL („rău”), în special după un consum ridicat de ovăz pe termen scurt. Rolul microbiomului intestinal Studiul sugerează că efectele benefice ale ovăzului asupra profilului lipidic nu se datorează doar fibrei binecunoscute (beta-glucan), ci și interacțiunii dintre ovăz și microbiomul intestinal. Metabolitele fenolice produse de bacterii par să joace un rol semnificativ în modul în care ovăzul influențează metabolismul colesterolului. Aceste mici șocuri alimentare pot influența funcția metabolică în bine Descoperirile susțin ideea că intervențiile alimentare pot modifica nu doar aportul de nutrienți, ci și funcția metabolică prin influența asupra microbiotei. Aceasta deschide o perspectivă mai largă asupra modului în care dieta poate fi utilizată în prevenirea și gestionarea afecțiunilor metabolice precum dislipidemia sau sindromul metabolic. În loc de concluzii, autorii spun că o dietă bogată în ovăz poate fi un instrument eficient și relativ simplu pentru îmbunătățirea sănătății metabolice, inclusiv prin reducerea colesterolului, iar efectele pare să fie mediate de microbiomul intestinal.
Ce să faci ca să nu te îngrași, fără dietă sau înfometare. Cele 12 obiceiuri pe care le poți urma
Specialiștii atrag atenția asupra a 12 obiceiuri care pot fi urmate, pentru a nu acumula kilograme în plus. Obiceiurile nu au la bază o dietă anume și nici nu abordează înfometarea. Lunile reci nu afectează doar vremea, ci și funcționarea organismului, motiv pentru care poate exista o tendință de îngrășare în urma consumului anumitor tipuri de alimente. Sarea ca factor invizibil al apetitului De multe ori, dieta din perioada rece a anului poate fi bogată în sare. Alimentele procesate, mezelurile și mâncărurile gata preparate cresc setea, rețin lichidele în organism și afectează percepția foamei. Reducerea aportului de sare nu afectează doar greutatea, ci și starea generală de bine. Aspectul psihologic al dulciurilor Dulciurile consumate în timpul iernii nu sunt adeseori asociate cu foamea, ci mai degrabă cu un „confort psihologic”, dacă ar putea fi numit în acest mod. Exercițiile fizice zilnice nu ar trebui să lipsească Mișcarea nu se limitează la mersul la sală sau la alergat în aer liber. Activitățile zilnice precum mersul pe jos, micile antrenamente făcute acasă, precum și urcatul scărilor contribuie activ la sănătate. Cum mănânci este mai important decât ce alegi să mănânci Mâncatul rapid și în fața ecranelor duce adesea la probleme cu greutatea. Un ritm mai lent, o atenție sporită la gustul și textura alimentelor, permite o mai bună percepție a sațietății și reduce nevoia de porții suplimentare de mâncare. Păstrează simplitatea în alimentație Alimentele simple, minim procesate, permit un control mai bun asupra aportului energetic. Legumele, leguminoasele, cerealele integrale și sursele de proteine de calitate asigură o sațietate de lungă durată. Rolul proteinei în timpul iernii Proteinele nu contribuie doar la menținerea masei musculare, ci afectează și reglarea apetitului. Prezența lor la fiecare masă reduce fluctuațiile de energie și nevoia de gustări. Condimentele ca supliment funcțional Utilizarea condimentelor nu este doar pentru aromă, ci și pentru a beneficia de un efect de încălzire sau pentru a facilita digestia și metabolismul. Control asupra porțiilor de mâncare Farfuriile și bolurile mici ajută la menținerea moderației fără a fi nevoie să cântărești alimentele sau să numeri caloriile. Atenție asupra cantității de mâncare consumate zilnic Gustările ca o alegere conștientă Gustările planificate care conțin fibre și proteine ajută la menținerea unui nivel stabil de energie. Consumul de lichide chiar și atunci când nu există senzația de sete Pe timpul iernii, senzația de sete poate fi mai redusă. Și, totuși, nevoia de lichide rămâne aceeași. Consumul regulat de apă și băuturi calde previne confundarea setei cu foamea. Ora la care servești ultima masă a zilei Mâncatul târziu în timpul nopții duce adesea la un exces de energie. Dacă ultima masă este consumată cam la aceeași oră și nu este prea grea, posibilitatea ca energia să fie stocată ca rezervă este redusă. O cină mai devreme, bazată pe proteine și legume, permite o digestie mai ușoară și un somn mai bun. Importanța somnului Somnul tulburat afectează hormonii care reglează apetitul. Privarea de somn pe termen lung crește pofta de alimente bogate în energie și reduce motivația de a face exerciții fizice, notează Citymagazine.si. Autorul recomandă: O mică schimbare a rutinei de somn te-ar putea ajuta să trăiești mai mult, spune un studiu Alimentul sănătos cu care ar trebui să înlocuim cartofii prăjiți, potrivit dr. nutriționist Mihaela Bilic Care ulei este mai bun, cel de măsline sau cel de floarea soarelui. Mihaela Bilic spune care este mai bun pentru o dietă de slăbit Te lupți cu kilogramele în plus după sărbători? Un expert în sport și nutriție te învață ce ai de făcut De ce este bine să mâncăm cina înainte de ora 7 pe timp de iarnă. Sfaturile venite din partea unui medic nutriționist Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ
Postul intermitent, mai puțin eficient decât se credea? Concluziile unui studiu german
Cercetătorii de la Institutul German de Nutriție Umană Potsdam-Rehbruecke (DIfE) au analizat efectele alimentației cu restricție de timp asupra markerilor metabolici și cardiovasculari la femei supraponderale sau obeze. Cum a fost realizat studiul Studiul a inclus 31 de femei, care au urmat două tipuri de programe de alimentație cu fereastră limitată (time-restricted eating – TRE): între orele 08:00–16:00 și 13:00–21:00, fiecare timp de câte două săptămâni. Important de menționat este că dieta a fost izocalorică, adică participantele au consumat același număr de calorii ca în mod normal, scrie Science Alert. Deși s-a observat o scădere modestă în greutate, postul intermitent și sănătatea metabolică nu au prezentat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește glicemia, tensiunea arterială sau nivelul colesterolului. Ce spun cercetătorii „Efectele benefice descrise anterior ar putea fi cauzate mai degrabă de restricția calorică decât de scurtarea ferestrei de alimentație”, explică cercetătorii în lucrarea publicată. Biologul și nutriționistul Olga Ramich subliniază că persoanele care doresc să slăbească sau să își îmbunătățească metabolismul trebuie să acorde atenție nu doar orei la care mănâncă, ci și echilibrului energetic. Impact asupra ritmului circadian Un aspect interesant al studiului este modificarea ceasului biologic al participantelor. Ritmul circadian s-a adaptat în funcție de programul de alimentație, ceea ce confirmă că postul intermitent și sănătatea metabolică pot influența indirect ciclurile de somn și veghe. Acest lucru ar putea explica de ce mâncatul târziu este asociat cu diverse probleme de sănătate. Îmbunătățirea sănătății metabolice este esențială în prevenția diabetului și a rezistenței la insulină. Specialiștii consideră că viitoarele cercetări ar trebui să analizeze dacă, în condiții de deficit caloric, postul intermitent poate avea efecte mai pronunțate și dacă momentul mesei diferă ca impact de la o persoană la alta. Cercetările viitoare vor trebui să stabilească dacă momentul mesei are un rol suplimentar în optimizarea sănătății.