Robo-polițiștii în China. În Shenzhen, mulțimi de oameni s-au adunat pentru a-i urmări pe roboți la lucru
Nu mai este demult o noutate că Republica Populară Chineză a luat avânt în robotică. Patrule de polițiști operează deja în Shenzhen, unde mulți oameni s-au adunat să-i urmărească cum își îndeplinesc îndatoririle. Potrivit South China Morning Post, cea mai populată țară comunistă din lume se confruntă deja cu o rată ridicată a șomajului în zonele urbane din cauza automatizării: 5,4%. În China, roboții sunt implementați la scară largă Portofoliul de comenzi al UBTECH este colosal, iar primele loturi sunt trimise imediat celor mai mari jucători din industrie: BYD, Geely, FAW-Volkswagen, Dongfeng și Foxconn. Roboții vor fi implementați în producție și logistică, unde este importantă funcționarea non-stop fără pauze. Primele meciuri de fotbal și maratoane cu roboți au loc în China China ar plănui să implementeze roboți în toate aspectele cotidiene ale vieții. Astăzi, chinezii se amuză când îi văd cum joacă fotbal, Mâine, ar putea ajunge să înlocuiască fotbaliștii umani în totalitate. South China Morning scrie că guvernul chinez a lansat inițiativa „AI+” în luna august pentru un nou stimul economic. Pe 10 octombrie, oficiali și experți au publicat o serie de analize în jurnalul oficial E-Government, precum și planuri despre cum China ar putea fi dezvoltată prin politica „AI+”. Din anul 2035, roboții nu vor înlocui doar muncitorii din fabrici, dar și angajații din instituțiile guvernamentale. Vor exista roboți care vor fi bone și însoțitori pentru copii, fie îngrijitori pentru vârstnici. Patrule de roboți se vor deplasa pe străzi China are în vedere să introducă și câinii-roboți de patrulare, care vor servi drept noii „polițiști” ai viitorului. Aceștia pot filma, detecta suspecții și pot să le transmită mesaje cetățenilor. Experții cred că patrulele mixte om-robot vor deveni o normă în marile orașe din China: de la monitorizarea traficului și prevenirea accidentelor la gestionarea dezastrelor naturale. Sursa Video: China Pulse Autorul recomandă: China va trimite un telescop în spațiu, considerat a fi de „300 de ori mai performant” decât Hubble de la NASA. Va putea studia materia întunecată
Elon Musk, chemat la Paris de procurorii francezi pentru a fi audiat
Elon Musk a fost chemat de procurorii francezi. Miliardarul american trebuie să explice acuzațiile care i se aduc comportamentului utilizatorilor de pe X. Proprietarul platformei de socializare i s-a comunicat că au fost răspândite materiale cu abuz sexual împotriva minorilor. De asemenea, i s-a adus la cunoștință că a fost distribuit și conținut „deepfake” cu tentă sexuală. Alături de Elon Musk a fost chemat și fostul director executiv, Linda Yaccarino, într-un caz de investigație de către o unitate de investigație a infracțiunilor cibernetice. Cel mai bogat om al lumii trebuie să acorde interviuri în mod „voluntar”. Nu este însă cert dacă Musk sau Yaccarino se vor deplasa la Paris. Un purtător de cuvânt de la X a refuzat să răspundă la întrebările publicației Associated Press. „Aceste interviuri voluntare cu directorii au scopul de a le permite să își prezinte poziția cu privire la fapte și, după caz, măsurile de conformitate pe care intenționează să le implementeze”, au declarat procurorii. „În această etapă, desfășurarea acestei anchete face parte dintr-o abordare constructivă, având ca obiectiv final asigurarea faptului că platforma X respectă legislația franceză, în măsura în care operează pe teritoriul național.”, au mai spus aceștia, potrivit The Guardian.
Nu vom mai putea să ne logăm pe Facebook, TikTok, Whatsapp și Instagram fără buletin. Ce presupune majoratul digital, cea mai controversată lege UE
Pe 15 aprilie 2026, Comisia Europeană a anunțat că aplicația pentru verificarea vârstei utilizatorilor rețelelor de socializare pe teritoriul statelor membre UE este pregătită pentru a intra în funcțiune. Încă de anul trecut, Comisia a colaborat cu toate statele membre pentru reglementarea platformelor de socializare ce pot avea conținut dăunător minorilor. UE ia această măsură decisă pentru a proteja copiii și a trage la răspundere platformele online, punând siguranța pe primul loc înaintea intereselor comerciale. Ursula von der Leyen: Aplicația de verificarea vârstei este gata Președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen, a confirmat că tehnologia din spatele aplicației este finalizată și în curând va fi valabilă pentru toți cetățenii Uniunii Europene. Aplicația va permite utilizatorilor să-și dovedească vârsta pentru a accesa platformele online cu scopul de a preveni minorii să acceseze conținut dăunător sau neadecvat. Siguranța online a copiilor a devenit o prioritate pentru UE Pe măsură ce minorii petrec tot mai multe ore pe internet ca înainte, siguranța lor online a devenit principala preocupare după ce fenomene precum hărțuirea online și dependența de platforme au luat amploare. Soluția europeană considerată „inovatoare” va fi implementată pentru a-i feri pe minori de prădători sexuali și de expunerea la conținut dăunător și ilegal. Noua aplicație de verificarea vârstei va fi ușor de utilizat și poate fi configurată prin intermediul unui pașaport sau a unei cărți de identitate. Utilizatorii trebuie să-și dovedească ârsta atunci când vor accesa serviciile online. Aplicația este sigură, garantează Comisia Europeană Comisia Europeană garantează că aplicația va fi complet anonimă și că nu va pune datele intime ale internauților din întreaga Uniune Europeană în pericol. Aplicația va funcționa pe orice dispozitiv online și este complet open source, ceea ce înseamnă că și țările partenere din întreaga lume o vor putea adopta. Aplicația va fi complet gratuită și ușor de utilizat. Unele țări membre ale UE intenționează să integreze aplicația în portofelele lor naționale de identitate digitală. Președinta Comisiei Europene a făcut apel ca și sectorul privat să urmeze exemplul. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: O nouă lege de verificarea vârstei nu le mai permite britanicilor să navigheze pe internet fără cartea de identitate, scanare facială sau VPN
Google, TikTok și Meta, somate de Congresul SUA să publice mesajele primite de la UE, legate de anularea alegerilor din 2024
Giganții corporate din SUA au primit citații de la Comitetul Juridic al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA. Sunt vizate companiile Alphabet (Google), Amazon, Apple, Meta (Facebook, WhatsApp, Threads, Instagram), Microsoft, OpenAI, Reddit, Rumble, TikTok și xAI. Motivul pentru care sunt citate este anchetarea cenzurării impuse de către guvernele statelor membre UE asupra giganților tehnologici. În cadrul anchetei au fost emise două rapoarte oficiale dintre care unul amintește de anularea alegerilor din România pe 6 decembrie 2024, pe motiv de imixtiune a boților ruși în rețelele de socializare. TikTok trebuie să publice mesajele de la autoritățile UE privind alegerile din România în 2024 Sub semnătura președintelui Jim Jordan, Comitetul a transmis citații către companiile tech în care li se cere să pună la dispoziție toate mesajele cu indicații „prețioase”, inclusiv cele primite de la autorități de reglementare europene. Și ar putea fi solicitate să pună la dispoziție chiar mesajele primite în contextul scandalului GDPR în 2018, a pandemiei de coronavirus în 2020 sau solicitări de după invazia rusă a Ucrainei în 2022 privind blocarea accesului la site-urile de știri rusești ca Russia Today. Ar putea fi solicitate și mesajele primite pe durata alegerilor europarlamentare din 2019 și 2024, care au dus la numirea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene. UE ar fi dus o campanie de cenzură online între 2015 și 2025 De exemplu, Amazon a primit citația aceasta (identică cu toate celelalte): „Comitetul Juridic desfășoară o acțiune de supraveghere privind modul și măsura în care legile, reglementările și ordinele judecătorești străine obligă, constrîng sau influențează companiile să cenzureze libertatea de exprimare în Statele Unite. În vederea exercitării acestei supravegheri, Comisia a emis citații pentru documente către zece companii tehnologice — inclusiv Amazon — solicitîndu-le să prezinte comunicările cu cenzorii străini, inclusiv cu Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene (UE). De atunci, companiile tehnologice au prezentat Comisiei mii de documente interne și comunicări cu Comisia Europeană și statele membre ale UE, conform citațiilor emise de Comisie. Aceste documente demonstrează amploarea campaniei globale de cenzură a Comisiei Europene. Documentele arată modul în care UE a constrîns platformele de social media să elimine discursuri legale, să își modifice politicile de moderare a conținutului aplicabile la nivel global și să impună restricții oneroase de exprimare, nu doar în cadrul UE, ci și asupra discursului american.” Comisia Europeană nu a adus nici până în 2026 să prezinte o replică la dovezile care să ateste implicarea într-o campanie de cenzură desfășurată pe parcursul ultimilor 10 ani, de la criza refugiaților din 2015 când au fost implementate legi de Corectitudine Politică și sancțiuni pentru nerespectarea acestora. „În loc să își reconsidere legile privind cenzura și să își schimbe atitudinea față de libertatea de exprimare, Comisia Europeană pare să își intensifice eforturile de cenzură, încercând să le ascundă de public”, a scris Bogdan Tiberiu Iacob, potrivit Inpolitics. Amazon trebuie să publice inclusiv mesajele „șterse” automat „În lumina acestor relatări, vă scriem pentru a reitera faptul că citația Comisiei către Amazon are un „caracter continuu” și că aceasta impune Amazon să păstreze și să prezinte comunicările relevante, inclusiv aceste mesaje cu auto-ștergere, purtate cu cenzorii străini. Conform citației, Amazon are obligația de a prezenta toate „comunicările dintre Amazon și guvernele străine privind conformitatea companiei cu legile, reglementările, ordinele judecătorești străine de cenzură sau alte eforturi inițiate de guverne, precum și comunicările interne ale Amazon care discută comunicările primite de la guvernele străine”. Companii precum Amazon trebuie să se prezinte în fața Comisiei cu mesajele trimise de autoritățile de reglementare străine, chiar și cele transmise prin platformele de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. „Citația prevede în mod explicit că aceste documente relevante „nu vor fi distruse, modificate, eliminate, transferate sau făcute inaccesibile Comisiei în alt mod”. Ca atare, Amazon are datoria de a păstra și de a prezenta Comisiei chiar și acele mesaje trimise de autoritățile de reglementare străine prin platforme de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. În consecință, pentru toate aceste motive, așteptăm conformarea deplină a Amazon cu termenii citației Comisiei. Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei chestiuni.” Autorul recomandă: Războiul lui Trump împotriva mass-mediei liberale din SUA dă roade în epoca post-DEI: Jurnaliști concediați, audiență în scădere, achiziții blocate
Conturile social media cu parole generate de AI sunt în pericol. Pot fi sparte chiar și de hackeri cu computere vechi
Ai pus parolă generată de Inteligența Artificială la conturile tale de Meta (Facebook, WhatsApp, Instagram), Google (Gmail, YouTube), TikTok și X? Inclusiv la contul bancar sau chiar la platformele utilizate la locul de muncă? Folosești o parolă generată de ChatGPT la Steam cu o librărie bogată de sute de jocuri video cumpărate de-a lungul timpului, la Netflix sau chiar la contul tău cu album foto intim? Înseamnă că ești în mare pericol! De trei ani, mulți dintre internauți folosesc parole generate de ChatGPT, Claude, Gemini și Grok. AI generează parole predictibile și repetitive, fiind ținte ușoare pentru hackeri ruși, iranieni și chinezi care posedă chiar și calculatoare vechi. Sursa foto: Profimedia Images Sfaturile unui director din domeniul securității cibernetice Dan Lahav, șeful companiei de securitate cibernetică Irregular avertizează internauții să nu folosească AI la generat parole, aparent puternice, dar vulnerabile. „Nu ar trebui să faci așa ceva. Și dacă ai făcut-o, trebuie să-ți schimbi parola imediat. Îndemnul nostru este să nu folosiți LLM-uri pentru a genera parole, chiar și calculatoarele vechi le pot sparge într-un timp relativ scurt. Unii oamnei pot fi expuși din cauza acestei probleme, fără a realiza că au atribuit o funcție de mare importanță către AI”, a declarat acesta pentru SkyNews. Parolele predictibile sunt vulnerabile în fața infractorilor cibernetici care folosesc instrumente automate. Printr-o demonstrație, Claude, chatbotul cu AI al companiei Anthropic, a generat 23 de parole unice. O parolă aparent impenetrabilă este ușor de spart Numai parola K9#mPx$vL2nQ8wR a fost utilizată de 10 ori de internauți diferiți. Conform testelor, parola nu poate fi spartă nici în 129 de milioane de trilioane de ani. Dar anumite elemente sunt repetitive, ceea ce face parorela mai vulnerabilă. Un hacker se poate orienta după prefixul K9#mP – , care este sugerat în mod repetitiv de Claude în 113 rezultate. Prefixul k9#vL se regăsește în 14 rezultate ale Gemini. Ce metode sunt mai eficiente? Robert Hann de la Entrust recomandă metode mai puternice, precum autentificarea facială sau cu amprenta. Multe companii le recomandă utilizatorilor să folosească și funcția de autentificare biometrică în doi pași prin intermediul telefoanelor. Iar un purtător de cuvânt de la Google a spus că „LLM-urile nu sunt construite să genereze parole noi cum o face funcția Google Password Manager”. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Parola lungă nu mai e suficientă: cele mai frecvente GREȘELI care îți pun conturile în pericol
Inteligența artificială, între mit și realitate. De ce nu gândește AI și cum ne induc în eroare metaforele digitale
Inteligența artificială nu este doar o tehnologie, ci și o poveste pe care societatea o spune despre ea însăși. Metaforele precum „creiere digitale” sau „mașini care gândesc” distorsionează realitatea, creează temeri nejustificate și influențează greșit reglementarea și utilizarea AI. Un expert în gândire critică explică de ce actuala narațiune este înșelătoare și de ce este nevoie urgentă de o schimbare de perspectivă. Profesorul Pablo Sanguinetti susține că modul în care vorbim despre inteligența artificială modelează direct percepția publicului și direcția dezvoltării tehnologice. În prezent, AI este adesea prezentată ca o entitate autonomă, aproape vie, capabilă să „gândească”, să „înțeleagă” sau să „ia decizii”. Această imagine este atractivă pentru presă și marketing, dar este departe de realitatea tehnică a sistemelor actuale, care funcționează strict pe baza unor instrucțiuni, date și obiective stabilite de oameni, arată o analiză publicată de The Conversation și citată Mediafax.ro. Mitul „tehnologiei autonome” Această narațiune se înscrie într-o tradiție culturală mai veche, numită în anii ’70 de teoreticianul Langdon Winner „tehnologie autonomă”, ideea că invențiile scapă de sub controlul uman și evoluează după o logică proprie. De la mitul lui Prometeu la Frankenstein sau filme precum Terminator, inteligența artificială este frecvent asociată cu frica, inevitabilitatea și pierderea controlului, deși aceste scenarii țin mai degrabă de ficțiune decât de știință. Sintagma „inteligență artificială” a fost propusă în 1955 de informaticianul John McCarthy, deși ambiguitatea termenului era evidentă încă de atunci. După cum explică cercetătoarea Kate Crawford, AI nu este nici pe deplin artificială, nici cu adevărat inteligentă. Ea depinde de resurse naturale, infrastructură tehnologică, cantități uriașe de muncă umană și contexte sociale complexe. Atribuirea unor trăsături „umane” acestor sisteme ascunde aceste realități esențiale. În ultima vreme, se vorbește tot mai frecvent despre o inteligență artificială generală, capabilă să egaleze sau să depășească mintea umană. Această promisiune este susținută inclusiv de companii precum Microsoft sau OpenAI, deși nu există un consens științific că un astfel de nivel va fi atins vreodată. Potrivit unui raport al AI Now Institute, aceste promisiuni sunt adesea folosite pentru a evita discuții incomode despre riscurile reale și actuale: impactul asupra locurilor de muncă, educației, mediului, democrației sau concentrarea puterii economice. În plus, ele pot contribui la supraevaluarea pieței și la posibile corecții bruște. Pablo Sanguinetti propune o schimbare fundamentală de abordare. Inteligența artificială ar trebui înțeleasă ca un rezultat al colaborării dintre oameni și tehnologie, nu ca o forță independentă. Această perspectivă implică, printre altele și mutarea atenției de la scenarii catastrofice la riscuri concrete și verificabile, recunoașterea rolului decisiv al alegerilor umane în proiectarea și utilizarea AI, dar și evitarea limbajului antropomorf și folosirea unor termeni mai exacți, precum „sisteme avansate de procesare a sarcinilor”. Dezbaterile despre reglementare, educație și piața muncii nu pot fi solide dacă se bazează pe metafore înșelătoare. Clarificarea modului în care vorbim despre inteligența artificială nu este un simplu exercițiu de comunicare, ci o chestiune etică esențială.
Scenariul extrem al lumii de astăzi. Un expert digital explică ce s-ar întâmpla dacă ar cădea internetul global pentru o săptămână: „Impactul ar fi uriaș, ar amplifica anxietatea colectivă”
O pană masivă de internet a dus, zilele trecute, la căderea în bloc a mai multor site-uri importante. Inclusiv platforma de socializare X a fost afectată de o defecțiune a serviciilor firmei de infrastructură internet Cloudflare. Preț de câteva ore, lumea s-a oprit în loc – de la omul simplu care se joacă pe telefon până la giganții tehnologiei – care contorizează o astfel de întrerupere a internetului în pierderi uriașe. Tu ai internet? Când revine internetul? Ce s-a întâmplat? Cine ne-a blocat rețeaua ? Sunt doar câteva întrebări și scenarii care au circulat în cele câteva ore când telefonul nostru a devenit un simplu element de decor. Alexandra Cernian, lector universitar la Facultatea de Automatică și Calculatoare, dar și expert evaluator în inovație digitală pentru Comisia Europeană, a făcut pentru Gândul o analiză a lumii de astăzi, în scenariul în care internetul global ar cădea pentru o săptămână. Specialistul a vorbit și despre ce ne-a învățat pana de internet de câteva ore, dar și cum este privită tehnologia în lumea de astăzi: necesitate sau dependență? Alexandra Cernian, expert în inovație digitală, despre pana de internet care a oprit lumea în loc Expert digital: „Astfel de evenimente arată fragilitatea infrastructurilor digitale globale” Repercusiunile unei căderi de tip Cloudflare, chiar dacă nu este atac cibernetic „E suficient ca un furnizor critic să aibă o problemă, fie ea tehnică sau umană, pentru ca milioane de aplicatii si site-uri să devină indisponibile. Este foarte similar cu pana de curent uriașă din Spania din primăvară, care a blocat aeroporturi, trenuri, semafoare, spitale și rețele de telecomunicații. Și nici atunci nu a fost un atac, ci un incident tehnic care a arătat cât depindem de câteva noduri critice de infrastructură. Chiar dacă vorbim despre o eroare operațională și nu despre un atac, efectele sunt la fel de serioase pentru utilizatori. Orice serviciu global precum Cloudflare este un nod critic în infrastructura internetului, iar când astfel de furnizori au o problemă, consecințele sunt în lanț. Vorbim despre blocaje în activitățile zilnice – mii de site-uri, aplicații și platforme devin inaccesibile instant – iar sistemele de plăți, rezervări, comunicare, servicii medicale, logistică, practic tot ce depinde de internet resimte imediat șocul. Apoi, pierderea de încredere pentru companii, chiar și câteva minute de downtime înseamnă pierderi financiare, reputaționale și operaționale. Iar cel de-al treilea punct – vulnerabilitate sistemică – iar incidentul arată cât de dependent este internetul global de câțiva furnizori – cheie și cât de fragil este, de fapt, ecosistemul digital”, a explicat Alexandra Cernian. Pană masivă de Internet. Afectate, site-uri din mass-media mainstream. De la CNN la New York Times, blocaj total / Sursa FOTO: wikimedia.org „Internetul nu mai este un lux, ci a devenit infrastructură critică, ca energia electrică sau apa” Scenariul extrem. Ce s-ar întâmpla dacă ar cădea internetul global pentru o săptămână? „Este un scenariu puțin probabil, dar nu imposibil, și ne arată cât de interconectată este lumea modernă. Impactul ar fi uriaș, de la sisteme efecte imediate pana la efecte sociale si economice. Sistemele bancare s-ar bloca, plățile cu cardul ar deveni imposibile, iar societatea ar reveni brusc la cash. Oare câți dintre noi mai ținem în casă bani cash pentru situații de urgență? Transporturile și logistica – două domenii care funcționează aproape integral prin coordonare online, lanțurile de aprovizionare ar fi profund perturbate. Iar companiile care lucrează în cloud s-ar opri complet. Dacă o pană de câteva ore a generat panică, o săptămână fără internet ar amplifica anxietatea colectivă. Fără comunicare online, oamenii s-ar simți izolați din punct de vedere informațional. În același timp, am descoperi cât de dependente au devenit obiceiurile noastre zilnice de tehnologie și cât de puține alternative reale avem. În plus, pierderile economice ar fi uriașe, și chiar si serviciile publice digitalizate ar avea dificultăți majore de funcționare. În lumea de astăzi, internetul nu mai este un lux, ci a devenit infrastructură critică, ca energia electrică sau apa”, a mai punctat expertul digital. Alexandra Cernian: „Nu avem planuri B. Când cade internetul, activitatea se oprește complet” Ce ne-a învățat pana de internet de câteva ore? „Ne-a arătat foarte clar două lucruri. Unul, că nu avem planuri B. Majoritatea organizațiilor, afacerilor și chiar oamenilor au un singur mod de lucru: online. Când cade internetul, activitatea se oprește complet. Și al doilea lucru este acela că depindem de niște infrastructuri centralizate. Când un mare furnizor are o problemă, o simte întreaga economie. Și mai arată ceva: că ritmul nostru de viață este atât de digitalizat, încât și câteva ore fără conectivitate ne par un vid complet. Totul are un strat digital fără de care ne simțim complet vulnerabili”, explică expertul. Cât de bine putem funcționa ca societate atunci când lumea digitală se oprește / Pană de internet în întreaga lume „Întrebarea este cât de bine putem funcționa ca societate atunci când lumea digitală se oprește” Internetul: dependență sau necesitate? „Astăzi este ambele. Internetul este o necesitate absolută pentru infrastructură, economie, educație, sănătate, servicii publice și comunicare. Nu mai este un moft, ci un serviciu esențial. Dar în același timp, există și o dependență individuală, care ține de confort, obiceiuri și viteza cu care vrem să trăim: verificăm constant notificări, ne informăm online, lucrăm, socializăm, cumpărăm tot prin internet. Diferența este că dependența funcțională de tehnologie este inevitabilă într-o societate digitalizată, in timp ce această dependență afectivă ne poate fi dăunătoare dacă nu o conștientizăm si nu o gestionăm corect. În final, întrebarea nu este „dacă” vom mai avea astfel de întreruperi, ci cât de de bine putem funcționa ca societate atunci când lumea digitală se oprește”, a conchis Alexandra Cernian. Explicațiile oficiale ale companiei Cloudflare, după pana de internet Compania Cloudflare a transmis că întreruperea globală a rețelei sale, marți 19 noiembrie, a fost provocată de o modificare a permisiunilor într-unul dintre sistemele sale de baze de date, și nu de „activități malițioase de orice fel.” Incidentul a afectat milioane de utilizatori la nivel global și numeroase platforme și aplicații. (Materialul integral AICI) Potrivit companiei, schimbarea a dus
Ghid pentru depistarea Deep Fake, publicat de Poliția Română. Regula care se aplică împotriva oricărei tentative de înșelăciune. Este prea frumos să fie adevărat? Fugi cât mai poți!
Poliția Română a publicat un ghid pentru depistarea Deep Fake, într-o lume în care multitudinea de informații face ca granița dintre adevărat și fals să fie una fragilă. Inteligența artificială (AI) a avansat în ultimii ani, permițând crearea de videoclipuri și imagini extrem de realiste. În prezent, aceste tehnologii sunt folosite în principal pentru divertisment, însă un aspect negativ îl reprezintă faptul că acestea sunt utilizate ca un instrument de inducere în eroare a oamenilor, cu scopul de a obține câștiguri financiare nelegale. „Niciodată, polițiștii nu vor apela cetățenii cu video, prin intermediul anumitor aplicații” Deepfake-urile – videoclipuri false create cu AI – și imaginile generate artificial au devenit instrumentele preferate ale autorilor infracțiunilor din domeniul criminalității informatice, promovate masiv pe rețelele de socializare. Chiar și oamenii de bună-credință sunt induși în eroare de aceste „capcane” crezând că văd celebrități, experți financiari sau persoane aflate la nevoie. „În ultima perioadă, au fost reclamate mai multe fapte realizate cu inteligența artificială, fiind create mai multe videoclipuri false cu un ofițer de poliție sau cu alte persoane care se recomandă a fi consultanți financiari, în vederea inducerii în eroare a victimelor de a realiza investiții fictive sau a obține date financiare pentru a putea efectua, ulterior, tranzacții neautorizate. În acest sens, pe lângă recomandările sus-menționate, facem precizarea că niciodată polițiștii nu vor apela cetățenii cu video, prin intermediul anumitor aplicații și cu atât mai mult nu vor face recomandări de investiții. Totodată, polițiștii colaborează doar instituțional cu unitățile bancare, în vederea recuperării prejudiciilor”, au precizat polițiștii. Ghid pentru depistarea Deep Fake, publicat de Poliția Română Cele mai frecvente moduri de operare întâlnite în anul 2025 sunt: Trading scam și investment fraud. Videoclipuri deepfake cu oameni de afaceri, de notorietate sau cu politicieni care „recomandă” platforme de investiții crypto, forex sau „inteligență artificială miraculoasă” care promit multiplicarea banilor peste noapte. Victimele sunt direcționate către site-uri false unde depun bani spre a fi investiți și care, în realitate, ajung la autori prin diferite scheme de transfer de monede (virtuale sau fiat). Scam-uri caritabile. Deepfake-uri cu copii bolnavi, victime ale dezastrelor sau celebrități care cer donații urgente. Oamenii donează, prin intermediul unor link-uri false, iar sumele de bani ajung direct la infractori. Romance scam îmbunătățit cu ajutorul AI. Utilizarea de către infractori a unor profiluri false cu poze și videoclipuri generate de AI cu persoane atractive din punct de vedere al aspectului și caracterului, prin intermediul cărora dezvoltă relații emoționale, apoi cer bani pentru „urgențe medicale” sau „bilete de avion.” CEO/CFO fraud (Business E-mail Compromise evoluat). Utilizarea de către infractori de video-call-uri deepfake în care „șeful” cere transferuri urgente de bani. Impersonare celebrități pentru produse false. Deepfake-uri cu diverse personalități care „oferă gratuit” produse. Imagini folosite masiv în moduri de operare precum: Romance scams și catfishing; Profiluri false de influenceri care promovează produse sau diverse tipuri de înșelătorii sau investiții; Crearea de „martori” în povești false de investiții („Uite câți oameni s-au îmbogățit!”); Șantaj sau hărțuire (poze false cu persoane în situații compromițătoare). Utilizarea inteligenței artificiale în scopuri ilegale poate duce la diverse consecințe, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al manipulării, precum: Pierderi financiare directe; Traume emoționale (oameni care donează ultimii bani pentru „copii bolnavi” inexistenți sau se îndrăgostesc de persoane false); Erodarea încrederii în media și instituții: „Dacă nimic nu mai e real, atunci nimic nu mai contează”; Manipulare politică și electorală (deepfake-uri cu candidați care spun lucruri pe care nu le-au spus niciodată); Distrugerea reputației personale (revenge porn deepfake, folosit în special împotriva femeilor); Amenințări la securitatea națională (deepfake-uri cu lideri politici care declară război etc.). În acest sens, recomandăm prudență cetățenilor și oferim mai multe măsuri de contracarare și protecție privind recunoașterea unui videoclip sau o fotografie făcută cu inteligența artificială: Ce trebuie știut în cazul ideoclipurilor deepfake: Trebuie verificat clipitul ochilor → în multe deepfake-uri vechi, clipitul era anormal, însă, în anul 2025, acest aspect a fost îmbunătățit considerabil, dar încă apar inconsistențe; Mișcările buzelor și sincronizarea cu sunetul → adesea nu sunt perfecte, mai ales în limbi non-engleză; Iluminarea și umbrele → verifică dacă lumina de pe față se potrivește cu fundalul; Reflexii în ochi și dinți → adesea lipsesc sau sunt nenaturale; Mâini și degete → încă o slăbiciune majoră a multor modele A.I. – aspectul degetelor este anormal, ori sunt prea multe sau prea puține; Caută artefacte → pete ciudate, blur în jurul feței, tranziții nenaturale; Mâini și degete deformate (apar încă frecvent la deepfake-urile prezente în anul 2025); Fundal inconsistent sau obiecte topite; Ochi asimetrici sau pupile anormale; Păr anormal sau îmbrăcăminte care nu are sens fizic; Aspecte ale unor obiecte sau bunuri din videoclip sau imagine care par deformate; Folosește reverse image search (Google Lens, TinEye) – dacă imaginea nu apare nicăieri altundeva înainte de data postării, e suspectă. Ghid pentru depistarea Deep Fake, publicat de Poliția Română Măsuri de protecție și prevenire pentru cetățeni: Regula care se aplică pentru toate măsurile de protecție împotriva oricărei tentative de înșelăciune: Dacă pare prea frumos ca să fie adevărat (îmbogățire rapidă, cadouri de la celebrități, iubire perfectă în două săptămâni etc.), ESTE FALS; Nu da click pe link-uri din reclame sau mesaje nesolicitate; Nu transfera bani niciodată cuiva pe care l-ai cunoscut doar online; Verifică întotdeauna sursa oficială: Dacă un om de afaceri, o persoană de notorietate sau orice altă personalitate promovează ceva, caută pe contul acesteia oficial de pe rețelele de socializare verificat și vezi dacă a postat acolo; Activați autentificarea în doi pași (2FA) în aplicațiile și conturile importante, folosind o aplicație de tip „Authenticator” (nu doar SMS); Este necesară raportarea conținutului suspect pe platformele pe care apare; Se pot folosi extensii browser care detectează automat deepfake-urile; În cazurile în care ați fost victima unei înșelăciuni în mediul online, sesizați cât mai rapid organele judiciare, întrucât o reacție promptă poate sprijini în mod semnificativ desfășurarea investigațiilor. Sursa foto: Gandul RECOMANDAREA AUTORULUI: Lumea virtuală „a înghițit” lumea reală? Analiza care distruge mitul supremației digitale. Cărțile, mallurile și mașinile înving roboții
OpenAI dezvăluie că peste 1 milion de oameni vorbesc săptămânal cu ChatGPT despre sinucidere
OpenAI a raportat că peste 1 milion de oameni discută săptămânal despre sinucidere cu ChatGPT, chatbotul cu AI creat de companie. Statisticile sunt estimări din producția de trafic. Ultima actualizare a modelului GPT-5, bazată pe informațiile a peste 170 de experți în sănătate mintală, a redus cu 65% răspunsurile neconforme în conversațiile legate de suicid. Aproximativ 0,15% dintre utilizatorii activi săptămânal – echivalentul a peste un milion de persoane – participă la discuții care prezintă indicatori expliciți de planificare sau intenție suicidară, potrivit Disclose. 170 de psihiatri au conceput răspunsuri adecvate pe care să le dea ChatGPT Potrivit BBC, printre acești experți se numără peste 170 de psihiatri, psihologi și medici de familie care au practicat în 60 de țări, a declarat compania OpenAI. Aceștia au conceput o serie de răspunsuri prin ChatGPT pentru a încuraja utilizatorii să caute ajutor în lumea reală. 170 de psihiatri, psihologi și medici de familie care au practicat în 60 de țări au conceput o serie de răspunsuri în ChatGPT pentru a încuraja utilizatorii să caute ajutor în lumea reală. „Chiar dacă 0,07% sună ca un procent mic, la nivelul unei populații cu sute de milioane de utilizatori, acestea pot fi de fapt destul de multe persoane”, a spus Dr. Jason Nagata, profesor care studiază utilizarea tehnologiei în rândul tinerilor adulți de la Universitatea din California, San Francisco. „Inteligența Artificială poate lărgi accesul la asistență pentru sănătate mintală și, în anumite privințe, poate sprijini sănătatea mintală, dar trebuie să fim conștienți de limitări”, a adăugat Dr. Nagata. OpenAI a fost dat în judecată pentru că ar fi încurajat un adolescent să se sinucidă Schimbările vin în contextul în care OpenAI se confruntă cu o examinare juridică tot mai mare a modului în care ChatGPT interacționează cu utilizatorii. Într-unul dintre cele mai notabile procese intentate recent împotriva OpenAI, un cuplu din California a dat în judecată compania pentru moartea fiului lor adolescent, susținând că ChatGPT l-a încurajat să se sinucidă în aprilie. „Tot mai mulți utilizatori se luptă cu psihoza AI, deoarece chatboții creează iluzia realității”, a declarat profesorul Robin Feldman, directorul AI Institutul de Drept și Inovație de la Universitatea de Drept din California. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Am întrebat chatGPT: Cum va arăta harta României în anul 2100? Imaginea ne-a înspăimântat
Numărul internauților care folosesc ChatGPT pentru sfaturi financiare, în creștere în 2025
Numărul de utilizatori de chatboți (ca ChatGPT) cu inteligență artificială este în creștere. În 2025, s-a conturat o realitate: Open AI, Google, Meta și Microsoft devin jucători global care domină piața cu tehnologia revoluționară A.I. ChatGPT, de la asistent virtual la intermediar digital Asistenții virtuali se transformă în intermediari digitali, pe măsură ce consumatorii îi folosesc pentru toate aspectele vieții de zi cu zi. Cu ajutorul AI, tinerii de azi pot afla mai repede în ce să investească sau cum să economisească bani. 13% dintre utilizatori folosesc A.I. pentru sfaturi în investiții ChatGPT, de la lansarea din 2022, a acumulat 500 de milioane de utilizatori, iar timpul petrecut de aceștia a crescut cu peste 60% în aprilie 2025. Potrivit statisticilor Sensor Tower prezentate de Economica.net: 29% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru învățat limbaje de programare, înregistrându-se un declin de la 44%, în 2024; 15% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru a discuta teme de istorie și societate; 14% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru a învăța despre tehnologia A.I. și machine learning; 13% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru sfaturi legate de economie și finanțe; 8% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru divertisment; 7% dintre utilizatori au folosit ChatGPT pentru educație. 37% dintre români se tem de A.I. Într-un sondaj realizat de ING Group, 45% dintre respondenți se așteaptă ca inteligența artificială să aibă un oarecare impact asupra activității profesionale în următorii cinci ani. 39% se așteaptă ca AI să livreze rezultate mai rapide, iar 34% chiar își doresc ca tehnologia să le preia sarcinile repetitive, potrivit ZF. 58% dintre românii care au răspuns la sondaj spun că sunt îngrijorați de situația economică a țării, iar 37% se tem că inteligența artificială va desființa mai multe locuri de muncă decât va crea. 17% dintre români nu au auzit niciodată de inteligența artificială. 30% spun că au auzit, dar nu au folosit niciodată instrumente precum ChatGTP. România se situează în rândul țărilor cu cel mai mare procent la aceste aspecte. 58% dintre respondenți nu au încredere în conținutul online, în mare generat de A.I. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: 37% dintre respondenții unui sondaj se tem că inteligenţa artificială va desființa mai multe locuri de MUNCĂ decât va crea