Prima reacție a primarului Mihai Chirica după descinderile DNA la Primăria Iași: Nu are legătură cu …
Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, a oferit o primă reacție după descinderile procurorilor DNA la sediul Primăriei. Edilul nu se mai afla în instituție la momentul intervenției, însă a precizat, într-o declarație transmisă telefonic, că situația este legată de un litigiu mai vechi privind gestionarea rezervei de păcură. În timp ce anchetatorii ar fi ridicat telefoanele mai multor angajați, primarul Mihai Chirica și-a păstrat mobilul și a părăsit ulterior primăria. Citește și: Percheziții DNA la Primăria Iaşi în dosarul „Păcura”! Procurorii au descins în toate birourile, sute de documente şi e-mailuri sunt verificate Explicațiile primarului Mihai Chirica privind dosarul „Păcura” Mihai Chirica a susținut că dosarul are la bază o dispută mai veche cu Autoritatea Națională a Rezervelor de Stat, pe care Primăria Iași ar fi dat-o în judecată în 2024 pentru clarificarea unor aspecte administrative. Edilul a susținut că documentele vor fi puse la dispoziția anchetatorilor de către serviciile de contabilitate și că situația nu ar implica o lipsă reală de combustibil. Primarul a explicat că rezerva de păcură a fost preluată de municipiul Iași odată cu reorganizarea sistemului de termoficare și schimbarea operatorului în 2021, menționând că responsabilitatea gestionării ar fi aparținut altor instituții. De asemenea, a insistat că toate operațiunile sunt susținute de acte contabile și că nu ar exista nereguli reale în evidențe. Mai mult decât atât, a respins orice responsabilitate directă a Primăriei în gestionarea combustibilului, susținând că ancheta ar viza exclusiv modul de administrare la nivelul instituțiilor implicate în depozitare și transfer. „Este o situație care vine în continuarea unui dosar care a apărut datorită să spunem unei divergențe pe care noi avem cu Autoritatea Națională privind Rezervele de Stat, pe care am dat-o în judecată în anul 2024 pentru a lămuri o problemă, nu pentru a învinovăți pe cineva. Și care caută o factură referitor la tranzitul unei cantități de păcură dintre noi și ANRSPS în perioada transferului pădurii către Republica Moldova factură care, de altfel există. Pe care dumnealor nu înțeleg și asta este problema domniilor lor. Contabilitatea le va pune la dispoziție acest document. Este o cantitate imputată în sensul că rezervă de păcură este o rezervă pe care noi am preluat-o de la CET, respectiv de la Veolia în anul 2021, odată cu plecarea Veolia din Iași, activitatea care avea cu noi pe termoficare, iar rezerva de păcură a fost transferată către Termo Service. Singurii în gestionarea rezervei de păcură sunt ANRSPS-ul și gestionarul depozitului Termo Service. Noi nu avem niciun amestec aici, n-am pus niciunul dintre noi mâna, nu avem niciun kilogram de păcură, pentru că nici nu avem ce face cu ea, se află în Rezervele de Stat. Rezerva de păcură vine după o perioadă de aproape 20 și ceva de ani, dacă nu mai mult în urma începerii războiului dintre Rusia și Ucraina. Rezerva de stat a fost cerută să fie transferată către Republica Moldova, s-a făcut proces verbal de recepție a rezervei de stat între ANRSPS și Termo Service, de unde rezultă că toată cantitatea există, după care în timpul transferului s-a constatat că rezervă de stat este depreciată pentru că ea n-a mai fost în împrospătată în totalitate aici și pe parcursul timpului câte puțin și s-a ajuns la concluzia că restul rezervei de stat nu poate fi consumată, dar ea a fost preluată de prin 2011, fusese ultimele verificări făcute cu CET-ul, după care Rezerva de Stat a trimis factură către Primăria Municipiului Iași că așa se numește contractul de depozit la prima inițiere a unei diminuări a rezervei de stat. Autoritatea depozita respectiv municipiul Iași, trebuie să plătească factura, s-a transferat factura către Autoritatea Națională unitatea militară 515. După care noi am făcut expertiză și am dat în judecată Autoritatea Națională pentru că am considerat că voi trebuia să aveți grijă de rezervă, nu noi, pentru că noi suntem din 2021 și în 2022 deja v-am trimis-o în Republica Moldova. Deci, sunt și documente și nu este niciun fel de problemă din această perspectivă. Sunt îngrijorat despre modalitatea de lucru, dar ăsta este un subiect care vine mai din vechime. Ultima evaluare a fost făcută cu 2 săptămâni înainte, unde rezultă că este toată cantitatea. Despre ce vorbim. E rușinos. Deci cu 2 săptămâni înainte aveau în plus 184 kg. Şi după 2 săptămâni mai dispăreau 500 și încă după o lună sau când aveam nevoie de termoficare încă 200 și ceva de tone, deci lucrurile sunt foarte simple, sunt de acord să se facă lumină, dar n-are nimic de a face cu primarul, în primul rând, cu Primăria în al 2-lea rând, ci este o legătură dintre cei care au gestionat rezerva de stat, respectiv CET Iași, Veolia, Termo Service și Autoritatea Națională. Niciunul dintre funcționarii primăriei nu putea să pună mâna pe păcură, nu avea cum să ajungă acolo că nici nu ştim unde e. Niciunul dintre noi nu gestionăm serviciul de termoficare, câtă păcură se bagă în arzătoarele din căzănele de păcură. Indiferent dacă s-ar fi ars păcura din Rezerva de Stat şi s-a plătit este corect pentru că aşa scrie în contractul de administrare. Noi am făcut expertiză, eu nu pot face ancheta cu înştiinţarea de plată trimisă azi şi obligaţia de plată mâine. Ei se chinuie de 2 ani şi nu au reuşit să facă lumină, dar noi ştim exact implicarea noastră”, a spus Mihai Chirica.
Penalul Costel Tablă Alexe dă lecții penibile de demagogie! Susține că DNA e vinovată că el a luat șpagă!
Penalul de la Consiliul Județean Iași, Costel „Tablă” Alexe, cu un tupeu incredibil, dă lecții de demagogie. Acesta a ajuns să acuze DNA că e vinovată de dosarul „Tabla”, deși probele sunt clare și incontestabile. Alexe s-a prezentat, recent, la un ziar local obscur, pe care ieșenii îl numesc „latrina de Iași”, unde, pe lângă osanalele aduse fostului pușcăriaș Relu Fenechiu, pe care îl are ca idol, a susținut cu tupeu că este nevinovat în dosarul „Tabla”. Penalul Costel „Tablă” Alexe dă lecții penibile de demagogie și minte ieșenii că nu a luat șpagă Într-o așa-zisă emisiune politică, publicată recent de un ziar obscur din Iași, Costel „Tablă” Alexe a vorbit despre dosarul „Tabla” în care este acuzat că a luat șpagă. Este vorba despre cel în care Costel Alexe este cercetat că, în perioada în care era ministrul Mediului, a solicitat 22 de tone de produse siderurgice, mai exact tablă cutată, țeavă pătrată, țeavă rectangulară și rulouri de tablă de la un reprezentant al combinatului siderurgic Liberty Galați. În schimbul acestor produse, Alexe a promis fabricii alocarea gratuită a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și monitorizarea măsurilor luate pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme. Tocmai de la acest dosar, șefului CJ Iași i s-a tras și porecla „Tablă”. În acest sens, Alexe a ținut o prelegere de câteva minute bune, prin care le-a explicat oamenilor cum că, atât timp cât nu există o decizie definitivă, el nu se simte „penal”. „Până când nu se va pronunța instanța cu o sentință definitivă în orice dosar de corupție, orice persoană învinuită se bucură de prezumția de nevinovăție. Dacă organele de anchetă au avut o suspiciune, asta nu înseamnă că eu sau oricine altcineva din țara asta, dacă planează asupra persoanei respective vreo suspiciune, înseamnă că este penal. Nu mă simt absolut deloc (n.r. – nu se simte penal), la fel cum mă bucur foarte mult și ieșenii au înțeles lucrul acesta”, a spus Costel Alexe, președintele CJ Iași. Totodată, președintele penal de la CJ a ținut să se laude cu realizările pe care le are de când este în fruntea județului, adică cu nimic! Alexe nu a făcut nimic concret pentru județul Iași! Drept dovadă, nu a exemplificat niciun proiect pe care să îl fi inițiat și pe care să îl fi dus la bun sfârșit de când este președintele CJ Iași! Asta pentru că pe „Tablă” Alexe îl interesează doar funcția, combinațiile și influența pe care le are de la conducerea Consiliului Județean Iași. „Faptul că ieșenii mi-au reconfirmat asta înseamnă că au apreciat că sunt un om de bună credință, onest, care le-a reprezentat interesele în mandatul 2020-2024. Iar rezultatele din județul nostru confirmă faptul că au și investit corect, spun eu, pentru că, astăzi, județul cred că arată mai bine ca atunci când l-am preluat. Iar cât privește dosarul meu de corupție, eu sunt convins că, pe parcursul acestui an sau anul viitor, când se va finaliza, voi arăta tuturor că, practic, în tot ceea ce a însemnat administrația publică, Parlamentul României, în toate demnitățile pe care le-am avut, am acționat cu bună credință și cu respect față de cei care m-au trimis fie în Parlament, fie la Consiliul Județean Iași”, a spus Costel Alexe. Tupeu incredibil, marca Alexe! Se compară cu oamenii nevinovați ca să își spele imaginea de corupt În aceeași emisiune de la „latrina de Iași”, penalul Alexe, cu tupeul incredibil care îl caracterizează, a încercat să își spele imaginea de șpăgar, comparându-se cu oameni nevinovați. „Îmi aduc aminte de o întâmplare. Un foarte important om de afaceri din comunitatea noastră îmi spunea ceva de genul: «Costel, am crezut că, de fiecare dată când vine DNA, DIICOT-ul, Parchetul și face o descindere, mă, nu poate să vină cineva fără să fie totuși o urmă de suspiciune». Și știți ce mi-a spus după aia? «Știi, Costel, până când am crezut asta? Până mi-au bătut mie la ușă». Opt ani de zile, atât a durat calvarul acelui om de afaceri foarte important din comunitatea noastră, ca, la final, să ia achitare. Și apoi, vă întreb: unde, totuși, este echidistanța sau cine, practic, plătește timpul, energia, banii, stresul pentru acel om de afaceri?”, a spus președintele penal de la CJ. Costel Alexe este un mincinos, iar el știe foarte bine ce a făcut. Alexe știe de acest dosar și încearcă să se disculpe față de ieșeni. Dar ieșenii știu că este un hoț. Ieșenii știu că a luat șpagă. Nu este niciun dubiu în acest sens. Costel Alexe acuză DNA de rea-credință, acuză DNA că are ceva cu el și, de fapt, nu există absolut nimic în dosarul lui și că nu a luat șpagă, deși dovezile sunt incontestabile. „S-a tot scris în mass-media că Costel Alexe tergiversează dosarul «Tabla» la nesfârșit. Suntem la a 14-a amânare. Costel Alexe, fără să amâne un termen, a reușit, după 6 ani de zile, să dea declarație în dosarul său. Nu am intrat încă în faza să fiu judecat, darămite să ajung să fie amânat. Principala persoană care își dorește ca acest dosar să se finalizeze cât mai rapid cu putință sunt eu, pentru că vreau să îmi demonstrez nevinovăția în fața instanței și apoi ieșenii să conștientizeze că votul de reconfirmare din 2024 mi l-au dat și ei, așa cum am acționat și eu, cu bună credință”, a mai spus Costel Alexe. Mai grav este că Alexe nu le-a spus ieșenilor că ei îi plătesc toate deplasările la termenele de la București și vizitele la noua iubită. Ieșenii vor să-l vadă după gratii pe penalul Costel Alexe Ieșenii nu mai suportă minciunile penalului Costel Alexe și îi urează să fie primul la alegeri, dar după gratii. „Când mergi la București, nu te bagă nimeni în seamă. Ești un zero barat în fața lui nen-tu Bolojan! Rușine, nesimțitule, că ai ținut județul în subdezvoltare timp de 2 mandate, iar celălalt corupt din partid își bate joc de municipiu”, a scris Daniel Leonidas pe rețelele de socializare. Un
Cum a ajuns șefa DNA Iași, Cristina Chiriac, să fie nominalizată pentru șefia Parchetului General? Ministrul Justiției: Dispune de o experiență profesională vastă și de înalt nivel FOTO
Radu Marinescu, ministrul Justiției, a nominalizat-o pe șefa DNA Iași, Cristina Chiriac, pentru conducerea Parchetului General. Experiența șefei DNA și aptitudinile sale manageriale au trimis-o în cursa către Parchetul General. Una dintre cele mai importante anchete demarate de Cristina Chiriac a fost cea în care a fost vizat fostul șef al CJ Vaslui, Dumitru Buzatu Cristina Chiriac, șefa Direcției Naționale Anticorupție (Iași), a fost nominalizată de către Radu Marinescu, ministrul Justiției, pentru conducerea Parchetului General. Ministrul a precizat că: „Doamna procuror dispune de o experiență profesională vastă și de înalt nivel, dublată de o pregătire juridică remarcabilă, precum și de reale aptitudini manageriale. Acestea sunt demonstrate atât prin activitatea desfășurată într-o funcție de conducere în cadrul DNA, cât și prin conținutul proiectului prezentat, al lucrărilor depuse și al susținerilor formulate în fața comisiei de interviu”. Experiența Cristinei Chiriac, dobândită la PÎCCJ, DIICOT și DNA, l-a determinat pe ministrul Marinescu să o susțină în cursa pentru șefia Parchetului General. „Demonstrează o capacitate deosebită de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experiența vastă dobândită în cadrul PÎCCJ, DIICOT și DNA, prin identificarea și promovarea utilizării instrumentelor moderne, de natură tehnică, în activitatea de urmărire penală, corelată cu o abordare strategică orientată spre eliminarea avantajelor economice rezultate din săvârșirea infracțiunilor de corupție și a celor asimilate acestora. A acordat o importanță deosebită managementului cunoașterii și comunicării directe, demonstrând capacitatea de a mobiliza eficient resursele disponibile, cu prioritate pe cele umane, precum și de a valorifica în mod strategic avantajele competitive ale PÎCCJ, în vederea plasării acestei structuri de Parchet într-o nouă etapă de dezvoltare și consolidare instituțională”, se arată în propunere. Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, a fost nominalizată pentru șefia Parchetului General Interviul susținut de Cristina Chiriac a fost un plus pentru ministrul Justiției să considere că este potrivită pentru șefia Parchetului General. „Proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de procuror general al PÎCCJ, precum și interviul susținut în fața comisiei de interviu, au evidențiat o viziune clară asupra rolului conducerii Ministerului Public, subliniind legătura indestructibilă dintre calitatea actului de justiție și calitatea managementului instituțional. Doamna procuror a arătat că rolul conducerii nu se limitează la îndeplinirea formală a atribuțiilor de coordonare, ci implică asumarea unui leadership activ, capabil să stabilească obiective clare, să definească priorități operaționale și să asigure implementarea coerentă a politicilor instituționale la toate nivelurile ierarhice”, se mai arată în propunerea ministrului. Care a fost activitatea DNA în 2025, sub conducerea Cristinei Chiriac DNA Iași, sub conducerea Cristinei Chiriac, a întocmit, în anul 2025, 11 rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, privind 14 inculpați, din care zero persoane juridice, 2 arestați preventiv sau la domiciliu de-a lungul urmăririi penale (în 11 dosare penale). În anul 2025, activitatea Serviciului Teritorial Iași s-a desfășurat cu schema completă de procurori, 7 dintre aceștia având funcție de execuție, iar unul funcție de conducere, ocupate prin numire. Doi dintre procurorii cu funcție de execuție au desfășurat exclusiv activitate în sectorul judiciar. În cursul anului de referință au fost emise 3 rechizitorii, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 6 inculpați, persoane fizice, din care o persoană fizică aflată sub o măsură preventivă (arest preventiv). Pe categorii de infracțiuni, din cele 3 cauze finalizate prin rechizitoriu în anul 2025, s-a dispus trimiterea în judecată în 2 cauze pentru infracțiunea de trafic de influență și o cauză pentru infracțiunea de dare de mită. Potrivit aprecierii procurorului-șef serviciu, activitatea desfășurată de Serviciul Teritorial Iași în anul 2025 a fost una bună, prin raportare la efectuarea cu celeritate a actelor de urmărire penală și soluționarea cauzelor, respectiv înregistrarea de creșteri în privința majorității indicatorilor statistici, concomitent cu o scădere a stocului de dosare rămase în lucru, având o vechime mai mare de un an, respectiv doi ani de la data sesizării. Nume importante într-un dosar DNA Iași Trebuie precizat faptul că șefa DNA Iași se află în funcție din anul 2022. Unul dintre dosarele importante instrumentate de DNA Iași, sub conducerea Cristinei Chiriac, a fost cel în care fostul președinte al Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, a fost prins în flagrant cu o șpagă de 1 milion de lei în portbagajul mașinii în care se afla. Atunci, Cristina Chiriac a fost cea care a demarat cercetările, iar imaginile surprinse în timpul acțiunii DNA au făcut înconjurul țării la vremea respectivă. În timpul în care s-a aflat la conducere, DNA Iași a instrumentat dosare ce i-au vizat pe Costel Alexe (președintele Consiliului Județean Iași), Mihai Chirica (primarul Iașului), Petru Avram (fost șef ABA Prut) sau Nelu Tătaru, (fost ministru al Sănătății, acuzat că a primit șpagă în ouă și produse din carne). Totodată, procurorii DNA Iași au fost cu ochii pe diverse proiecte imobiliare sub conducerea Cristinei Chiriac, propusă acum pentru conducerea Parchetului General. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Procurorul șef DNA Iași, Cristina Chiriac își prezintă viziunea pentru un Minister Public modern și eficient
Procurorul șef DNA Iași, Cristina Chiriac, a susținut interviul pentru ocuparea funcției de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prezentând o viziune clară, axată pe consolidarea Ministerului Public, profesionalism și eficiența actului de justiție. Viziune pentru un Minister Public puternic „Viziunea mea este aceea a unui Minister Public puternic, stabil, credibil și capabil să-și îndeplinească rolul de garant al ordinii de drept”, a declarat Cristina Chiriac. Ea a subliniat că este esențială consolidarea independenței procurorilor, creșterea calității actului de justiție și recâștigarea încrederii publice prin profesionalism, coerență și responsabilitate. Resursa umană și digitalizarea sunt pilonii centrali ai strategiei sale, iar planul său vizează crearea unui cadru de lucru eficient care să permită procurorilor să își exercite atribuțiile fără obstacole administrative inutile. a declarat în interviu, procurorul Cristina Chiriac. Mandatul de procuror general va avea provocări semnificative, date de deficitul de personal, instabilitatea legislativă, presiunea publică și volumul ridicat de cauze complexe. În acest context, rolul conducătorului Ministerului Public este de a asigura direcție strategică, stabilitate managerială și resursele necesare pentru instrumentarea eficientă a dosarelor. Analiza SWOT a Ministerului Public Cristina Chiriac a prezentat o analiză SWOT detaliată a Ministerului Public, evidențiind atât punctele forte, cât și vulnerabilitățile instituției. Printre elementele solide se numără cadrul constituțional clar, principii bine definite, resursa umană calificată pentru dosare complexe, progresele în digitalizare și accesul la finanțări europene. Aceste elemente reprezintă fundația pe care se poate construi un Minister Public modern, eficient și aliniat la standardele europene. În același timp, analiza identifică vulnerabilități precum deficitul de personal, gradul ridicat de vacantare al funcțiilor de conducere, fluctuația generată de pensionări anticipate și nivelul fragil al încrederii publice. Cristina Chiriac a precizat că aceste probleme nu reprezintă doar dificultăți administrative, ci factori care influențează direct calitatea actului de justiție și capacitatea de coordonare instituțională. Oportunitățile pentru modernizarea Ministerului Public includ strategia de dezvoltare a sistemului judiciar, continuarea finanțărilor europene și consolidarea cooperării interinstituționale. Pe de altă parte, riscurile majore includ instabilitatea legislativă, creșterea complexității fenomenului infracțional, presiunea publică și media, dar și perpetuarea deficitului de personal, care, dacă nu sunt gestionate, pot accentua vulnerabilitățile deja existente. Sub conducerea Cristinei Chiriac, DNA Iași a înregistrat performanțe remarcabile, inclusiv una dintre cele mai mici rate de achitari comparativ cu predecesorii săi. Această realizare reflectă faptul că dosarele instrumentate la nivelul DNA Iași sunt complexe și complete, construite astfel încât să nu ofere spațiu pentru tergiversarea hotărârilor judecătorești. Obiective pentru consolidarea Ministerului Public Cristina Chiriac a subliniat că obiectivul său principal este un Minister Public modern, performant și respectat, în care stabilitatea managerială, utilizarea eficientă a resursei umane și digitalizarea completă să devină standard. Ea consideră că direcția strategică și protejarea independenței procurorilor sunt esențiale pentru asigurarea unui act de justiție de calitate, capabil să gestioneze eficient dosarele complexe și să consolideze încrederea publicului în sistemul judiciar. Proiectul prezentat de Cristina Chiriac se bazează pe o nevoie reală: consolidarea Ministerului Public, o instituție eficientă și coerentă, capabilă să răspundă presiunilor crescute și așteptărilor sociale. Planul ei vizează atât valorificarea oportunităților actuale, cât și corectarea vulnerabilităților existente, pentru ca Ministerul Public să fie pregătit să facă față provocărilor pe termen mediu și lung. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Procurorul șef al DNA Iași, Cristina Chiriac, candidat la procuror general, promovează transparența și eficiența la Ministerul Public
Cristina Chiriac, procuror șef DNA Iași și candidat la funcția de procuror general al României, a susținut luni un interviu la Ministerul Justiției, subliniind importanța transparenței totale și a unei relații corecte cu presa, precum și eficientizarea activității Ministerului Public. Eficiență și rapiditate în soluționarea dosarelor „Prioritatea soluționării dosarelor penale constituie o problemă a Ministerului Public. Din punctul meu de vedere, trebuie să se facă o analiză cât mai strictă a stocului de dosare care există în lucru și să fie prioritizate acele dosare care au un probatoriu aproape de final, pentru a fi soluționate cât mai repede, fără întârzieri nejustificate”, a declarat Cristina Chiriac. Ea a explicat că dosarele care nu necesită probe complexe ar trebui soluționate rapid, pentru a nu mări stocul existent, deja ridicat la nivelul parchetelor. În acest sens, procurorul șef a menționat utilizarea eficientă a acordurilor de recunoaștere a vinovăției, un instrument aplicat frecvent în cadrul serviciului pe care l-a condus. „Aș utiliza cât mai eficient instituția acordului de recunoaștere a vinovăției, o instituție care, în cadrul serviciului pe care l-am condus, am aplicat-o destul de frecvent”, a adăugat Cristina Chiriac. Instrument util la parchetele locale În timpul interviului, Cristina Chiriac a precizat că acest instrument nu este folosit suficient la nivelul parchetelor locale, în special pentru infracțiuni precum cele de la siguranța pe drumurile publice, patrimoniu sau furt calificat. Ea a subliniat că mulți procurori preferă să întocmească rechizitorii complete în loc să încheie acorduri de recunoaștere, deși avantajele acestui instrument sunt semnificative: eficiență, rapiditate și degrevarea instanțelor. „Pentru a convinge procurorii să recurgă la acest instrument, trebuie făcută o analiză pe practica judiciară. Limitele pedepsei pentru astfel de acorduri pot fi negociate la nivelul urmăririi penale, iar speranța că s-ar obține o pedeapsă mai mare nu este justificată”, a explicat Cristina Chiriac. Relație corectă și transparentă cu presa Un punct important abordat de candidatul la funcția de procuror general a fost relația Ministerului Public cu mass-media. Cristina Chiriac a subliniat necesitatea unei comunicări clare, legale și transparente, astfel încât publicul să înțeleagă competențele Ministerului Public și modul în care instituția acționează în cazuri de interes social. „În ceea ce privește relația cu mass-media, trebuie făcută în limite legale și cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Este esențial să existe o reacție fermă și justificată cu privire la anumite tipuri de infracțiuni care stârnesc îngrijorările societății, explicate clar competențele Ministerului Public. Publicul, prin intermediul mass-mediei, trebuie să înțeleagă gradul de intervenție al Ministerului Public în anumite fenomene infracționale”, a subliniat Cristina Chiriac. Aceasta promovează o viziune de transparență totală și de colaborare corectă cu presa, considerând că informarea clară și responsabilă a cetățenilor contribuie la încrederea în sistemul judiciar. Sub conducerea Cristinei Chiriac, DNA Iași a înregistrat una dintre cele mai scăzute rate de achitare, reflectând dosare complexe și bine documentate, care limitează tergiversarea judecăților. Obiective pentru mandatul de procuror general Cristina Chiriac a reiterat că obiectivul principal al mandatului său ar fi un Minister Public modern, performant și respectat, în care eficiența soluționării dosarelor, digitalizarea completă și utilizarea judicioasă a instrumentelor legale să fie standard. Aceasta include prioritizarea dosarelor cu probatoriu aproape finalizat și reducerea stocului existent, fără întârzieri nejustificate, astfel încât justiția să funcționeze mai rapid și mai transparent. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Bomba din culisele DNA Iași: Cum a ajuns infractorul Harabagiu să primească, pe mailul personal, acordul de recunoaștere al lui Ghergheșanu – înainte să fie semnat de procuror Investigație – EXCLUSIV
Un nou episod revoltător iese la iveală din culisele justiției ieșene. Documente și mărturii confirmă că Gabriel Harabagiu, fost viceprimar al municipiului Iași, a primit pe mailul personal o copie a acordului de recunoaștere al lui Ghergheșanu – înainte ca acesta să fie semnat oficial de procurorul de caz. Da, ați citit corect: un document confidențial, aflat în lucru la DNA, a ajuns în posesia unui inculpat din același dosar, în afara oricărui circuit legal. Un mail care zguduie credibilitatea DNA Potrivit surselor apropiate anchetei, acordul de recunoaștere a vinovăției a fost transmis pe adresa de email a unei firme falimentare, firmă la care administrator a fost chiar soția infractorului Harabagiu, iar ulterior acesta și l-a redirecționat pe mailul personal. Cine i l-a trimis? Cum a avut acces? Cum este posibil ca un document nesemnat de procurorsă fie difuzat în afara instituției? Acestea sunt întrebări la care DNA Iași și conducerea centrală a Direcției Naționale Anticorupție ar trebui să răspundă public. Pentru că dacă un astfel de act iese din instituție înainte de finalizarea procedurilor, înseamnă doar două lucruri: ori în interiorul DNA există scurgeri controlate de informații, ori cineva joacă deliberat în favoarea lui Harabagiu și a grupului său. Protejatul sistemului și „banii grei” ai expertizelor Harabagiu nu mai este doar un personaj controversat al politicii locale – este un infractordovedit. Și totuși, continuă să fie tratat cu o indulgență inexplicabilă de instituțiile statului.Surse din mediul juridic susțin că acesta ar fi plătit sume importante pentru expertize extrajudiciare.O întrebare simplă: dacă un inculpat își cumpără propriile expertize, își alege „specialiștii” și își scrie concluziile, mai putem vorbi despre justiție? Sau despre o industrie a falsului, mascată sub antetul instituțiilor statului? Ghergheșanu – omul prins între amenințări și teroare În tot acest timp, fostul funcționar Ghergheșanu, cel care a recunoscut presiunile și a semnat documentele incriminate, este constant terorizat și amenințat. A fost forțat, spun apropiații, să semneze pentru a „închide gura” altora, iar acum trăiește sub frica permanentă a unor represalii. „E amenințat cu moartea dacă mai vorbește”, spun surse apropiate cazului. Cum poate statul român să tolereze ca un om care cooperează cu justiția să fie redus la tăcere prin frică, în timp ce adevărații vinovați se plimbă liberi, conectați la instituțiile care ar trebui să-i ancheteze? Cine răspunde pentru scurgerea de informații din DNA? Faptele relatate ridică suspiciuni grave privind integritatea actului de justiție la Iași. Este inadmisibil ca un dosar aflat în derulare să fie „transparent” doar pentru unii – adică pentru cei protejați. Solicităm public explicații oficiale de la DNA Iași și de la conducerea DNA centrală: Justiția în genunchi, sub presiunea intereselor politice Acest episod nu este o simplă „neatenție administrativă”. Este dovada clară că anumitegrupuri politice și de influență controlează din interior mecanismele justiției. Când un inculpat primește pe mail acte din DNA, înainte ca procurorul să le semneze, înseamnă că statul român a pierdut controlul asupra propriilor instituții. Nu mai vorbim despre corupție administrativă – vorbim despre o corupție instituționalizată, care lucrează din interior pentru a proteja o rețea. O rețea care are nume, conexiuni și o lungă tradiție de „aranjamente” în spatele ușilor închise. ”REȚEAUA HARABAGIU!” Concluzie: Cât timp va mai fi statul părtaș la abuzuri? Statul român, prin tăcerea instituțiilor sale, devine complice. Tolerarea unor astfel de abateri grave, scurgeri de documente, presiuni și amenințări este o trădare a principiilor de justiție și legalitate. Cât timp mai trebuie să asistăm la spectacolul grotesc al unui infractor care dictează din umbră mersul anchetelor și controlează toată Primaria Iași? Domnule Chirică mai dormiți mult ? România are nevoie urgentă de o curățenie reală în interiorul DNA-ului și al sistemului judiciar. Până atunci, adevărul rămâne confiscat, iar dreptatea – un privilegiu rezervat celor cu relații. Întrebări publice pentru Primăria Iași și Mihai Chirica De ce Ioana Turtă (Gavriluță), secretara primarului Mihai Chirica, trimite documente oficiale ale Primăriei Iași către Gabriel Harabagiu, fost viceprimar, de pe mailul ei personal, și nu din contul instituției? Cu ce drept o angajată a Primăriei transmite documente interne unui fost funcționar public,pe adresa personală a acestuia, fără niciun temei legal și în afara oricărui circuit instituțional? Ce acte au fost transmise și de ce nu a fost sesizată nicio structură de control intern? Știe domnul primar Chirica despre această corespondență? A aprobat-o? Sau se face că nu știe? Cine răspunde dacă prin aceste comunicări private au fost transmise date confidențiale, informații interne ori documente sensibile care aparțin Primăriei Iași? Cu ce drept Ioana Turtă (Gavriluță) îi trimite lui Gabriel Harabagiu documente și date legate de situl Centru Istoric și Curtea Domnească pe mail personal? La Harabagiu nu se aplică regula solicitării oficiale prin registratură, ca pentru orice cetățean? Și poate cea mai gravă întrebare: De ce Gabriel Harabagiu se semnează în 2025 drept „viceprimar” în mailuri trimise către instituții publice? Mai este viceprimar? Sau doar își arogă un titlu public pentru a influența decizii în favoarea sa? Iașul are dreptul să știe. Transparența nu e opțională, iar corespondențele de culise nu pot fi acoperite cu tăcere. Îi cerem public primarului Mihai Chirica să își demită imediat subalternii implicați înaceastă rețea de complicități și corespondențe neoficiale, pentru că din cauza lor și a modului lor de operare, cetățenii Iașului nu mai au acces la un serviciu public corect, transparent și de calitate — asta dacă, desigur, domnul primar nu este el însuși parte a acestei mizerii. Redacția a intrat în posesia unor copii ale mesajelor electronice, print screen-uri ale corespondenței și alte materiale probatorii care confirmă faptele relatate mai sus și vor fi prezentate în caz de interes din partea statului.