Fost ministru despăgubit pentru afectarea reputației
Fostul ministru al Educației Cristian Adomniței ar putea primi suma de 100.000 de lei de la statul român pentru prejudiciile pe care acesta susține că le-a suferit, în cadrul unui proces penal în care a fost achitat definitiv. Inițial, acesta solicitase despăgubiri totale de 2,1 milioane pentru prejudicii de imagine, reputație și demnitate. Tribunalul București a admis parțial acțiunea formulată de fostul politician.La această sumă se adaugă dobânda legală, calculată de la 27 august 2025 până la achitarea efectivă a banilor, relatează Ziarul de Iași. S-au cerut despăgubiri totale de 2,1 milioane de lei Hotărârea a fost pronunțată pe 7 octombrie 2026 și nu este definitivă. Procesul civil a fost deschis în august 2025, când Cristian Adomniței a dat în judecată statul român, prin Ministerul Finanțelor, și DNA. Acesta ceruse inițial despăgubiri de 2,1 milioane de lei. DNA De precizat că fostul șef al CJ Iași a solicitat 1 milion de lei pentru afectarea reputației, onoarei și demnității, susținând că a fost acuzat și trimis în judecată pe nedrept. S-a mai cerut 1 milion de lei pentru durata excesivă a procedurilor judiciare. Procesul penal s-a întins pe aproape 9 ani, până la achitarea definitivă (detalii AICI). Adomniței a solicitat alți peste 116.000 de lei, sub formă de indemnizații. Pe care susține că le-ar fi primit dacă și-ar fi finalizat mandatul de președinte al Consiliului Județean Iași. Prejudiciile reclamate de Cristian Adomniței În acțiunea sa judiciară, fostul politician a invocat și o serie de consecințe pe care ancheta și procesul le-ar fi avut asupra vieții sale personale și profesionale. Concret, printre acestea s-au numărat probleme de sănătate pe fondul stresului, dificultăți familiale, probleme în obținerea unor credite bancare. Și ceea ce el a descris drept „compromiterea carierei politice”. Fostul ministru a mai susținut că a fost nevoit să se mute de la Iași la București. Totuși, solicitarea formulată împotriva DNA a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Procesul pentru care Cristian Adomniței a cerut despăgubiri a început în anul 2015. DNA a deschis ancheta cunoscută ulterior sub numele de dosarul „Albumul”. Cazul viza un contract încheiat de Consiliul Județean Iași cu o firmă de publicitate pentru realizarea unor materiale de promovare a județului. Procurorii susțineau că firma primise bani pentru produse care în final nu ar fi fost livrate integral.
Băsescu, sfat pentru Laura Codruța Kövesi dacă revine în țară
Fostul președinte Traian Băsescu a explicat circumstanțele în care susține revenirea actualului procuror-șef al Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kövesi, în Justiția din România. Băsescu a precizat că nu știe dacă fostul procuror-șef DNA va reveni în țară după ce își încheie mandatul de conducere la EPPO, însă că este de acord cu un astfel de scenariu în cazul în care Kövesi renunță la obiceiul de a face „spectacol din necazul oamenilor”. Loading … „Aici trebuie să își găsească locul de muncă” / „Cred că mulți au înțeles că acel spectacol a dăunat credibilității luptei anticorupție” Fostul președinte a afirmat că „spectacolul” pe care îl făcea fostul procuror general în perioada în care conducea Justiția din România a ajuns să fie văzut drept un element care a dăunat credibilității luptei anticorupție. „Nu știu, mi-e greu să vă spun dacă doamna Kövesi va reveni în România după ce își va termina mandatul procuror-șef al Parchetului European. Dar, dacă ar veni înapoi în magistratură, cu condiția să nu mai facă spectacol din necazul oamenilor, n-are decât să vină și în Justiție. Până la urmă, aici trebuie să își găsească locul de muncă. Cred că mulți au înțeles că acel spectacol a dăunat credibilității luptei anticorupție”, a explicat Traian Băsescu pentru TVR. Mandatul Laurei Codruța Kövesi în fruntea Parchetului European a început în toamna anului 2019 și urmează să se încheie oficial la data de 31 octombrie 2026. Activitatea sa în funcția de conducere la nivel european a inclus gestionarea a mii de anchete transfrontaliere legate de fraude cu fonduri europene și evaziune fiscală complexă. Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi Traian Băsescu a sărit în apărarea lui Călin Georgescu, la scurt timp după arestare: „De ce trebuie să le pui cătușe la gulere albe” Fostul președinte Traian Băsescu a sărit în apărarea lui Călin Georgescu, la scurt timp după ce acesta a fost dus în arestul central, în urma deciziei de arest preventiv pentru o perioadă de 30 de zile în dosarul DIICOT în care este acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe extrem de grave în formă continuată. Băsescu a explicat că înțelege motivele pentru care dosarul fostului candidat la alegerile prezidențiale din 2024 a ajuns în instanță, însă că nu susține deloc componenta „spectacolului” și că nu înțelege de ce Călin Georgescu a fost ridicat de acasă cu cătușe la mâini, în contextul în care „nu este un tip care să dea în cap”. Călin Georgescu, la ieșirea din sediul DIICOT – 21 septembrie 2026 | Sursa foto: Mediafax
Dosar mită: CEO-ul Waldevar, verificat intern de un an și jumătate
O persoană de cetățenie română și una de cetățenie slovenă au fost arestate preventiv pentru 30 de zile sâmbătă, 26 septembrie, într-un dosar de corupție înregistrat la Tribunalul București. După ce a studiat datele din dosar, Gândul a aflat că este vorba de Gregor Hudohmet, CEO-ul Gen-I Sonce, și de presupul complice român, Cristian Theodor Dragomir, omologul său de la Waldevar Energy SRL. Concret, procurorii DNA îl acuză pe sloven de luare de mită, întrucât a pretins suma de 450.000 de euro pentru un contract care vizează construirea unuia dintre cele mai mari sisteme de stocare a energiei în baterii din țară, în municipiul Gheorgheni din județul Harghita. Reprezentanții firmei din România au transmis că se delimitează ferm de faptele investigate și că, în urmă cu aproximativ un an și jumătate, Departamentul de Control Intern a început verificarea activității în cazul directorului executiv Cristian Dragomir, acum arestat preventiv. Loading … „Waldevar se delimitează categoric de orice act de corupție” / „Compania nu a participat la presupusa faptă” „Waldevar Energy se delimitează categoric de orice act de corupție, fraudă sau altă conduită contrară legii. Integritatea, corectitudinea și respectarea strictă a legii sunt principii fundamentale pe care Waldevar și-a construit activitatea și dezvoltarea în România și pe piețele internaționale. Aceste principii se aplică tuturor persoanelor din organizație, indiferent de funcție. Este important să facem de la început o distincție foarte clară. Fapta de corupție despre care presa a relatat în ultimele ore a fost identificată și documentată în cadrul investigației desfășurate de Direcția Națională Anticorupție, prin mijloacele și procedurile specifice unei anchete penale. Compania nu a participat la presupusa faptă de corupție și nu este beneficiara acesteia”, au transmis reprezentanții Waldevar printr-un comunicat. Cristian Theodor Dragomir, CEO Waldevar Energy SRL „În urmă verificărilor, compania a sesizat organele competente și a pus la dispoziția acestora informațiile și documentele relevante” Departamentul de Control Intern al Waldevar a început verificarea activității directorului executiv Cristian Theodor Dragomir în urmă cu un an și jumătate, după identificarea unor nereguli și suspiciuni cu privire la decizii și acțiuni care ar fi putut aduce prejudicii companiei. „Compania aplică principiul toleranței zero față de corupție, fraudă, prejudicierea companiei și orice altă conduită contrară legii. Pe măsura avansării verificărilor, compania a identificat elemente pe care a considerat necesar să le documenteze cu asistență juridică specializată. Demersul companiei a avut la bază neregulile identificate prin propriile mecanisme de control și suspiciunile privind posibile fapte săvârșite în detrimentul Waldevar. În urmă verificărilor și cu asistență juridică de specialitate, compania a sesizat organele competente prin instrumentele juridice corespunzătoare și a pus la dispoziția acestora informațiile și documentele relevante. Investigația internă Waldevar și activitățile de urmărire penală desfășurate ulterior de autoritățile competente trebuie, așadar, înțelese distinct. Fapta de corupție prezentată acum în presă a fost identificată și documentată în cadrul anchetei DNA. Waldevar Energy nu cunoaște toate detaliile investigației și, oricum, nu poate dezvălui datele cunoscute având în vedere caracterul nepublic al anchetei penale și respectarea prezumției de nevinovăție. ”, au mai precizat reprezentanții companiei. „Cristian Theodor Dragomir ar fi realizat presiuni, în mod repetat, asupra administratorului, în vederea achitării sumei solicitate” Reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție (DNA), au transmis, printr-un comunicat de presă publicat duminică, 27 septembrie, că G.H. (n.r. – Gregor Hudohmet), ar fi solicitat, în perioada februarie – septembrie 2026, suma de 450.000 de euro către administratorul unei alte societăți comerciale (n.r. – Cristian Theodor Dragomir), într-un contract încheiat în luna iulie 2026. „În perioada februarie – septembrie 2026, inculpatul G.H., în calitate și în legătură cu atribuțiile sale de administrator al unei societăți comerciale, ar fi solicitat de la administratorul unei alte societăți comerciale, suma de 450.000 de euro, la care se adăuga TVA, reprezentând 2% din valoarea unui contract încheiat în luna iulie 2026 între cele două societăți. Contractul încheiat între cele două societăți avea ca obiect construirea unui sistem de stocare a energiei electrice în baterii cu o capacitate de 55 MW/220 MWh în municipiul Gheorgheni. În realizarea demersurilor infracționale, inculpatul G.H. ar fi beneficiat de sprijinul inculpatului D.C.T., angajat al societății comerciale care avea calitatea de prestator în contractul menționat anterior, și care ar fi realizat presiuni, în mod repetat, asupra administratorului, în vederea achitării sumei solicitate”, se arată în comunicatul DNA. Gregor Hudohmet, CEO Gen-I Sonce Cum a fost cerută mita de 450.000 de euro pentru noul sistem de stocare a energiei la Gheorgheni Potrivit datelor din dosar studiate de Gândul, banii ar fi fost ceruți pentru un contract încheiat cu doar câteva săptămâni în urmă, care vizează construirea unui sistem masiv de stocare a energiei electrice cu o capacitate de 55 MW / 220 MWh la Gheorgheni. Gregor Hudohmet, în calitate de administrator al firmei Energy 8 Gheorgheni SRL, ajutat de directorul executiv al Waldevar Energy SRL, Cristian Theodor Dragomir, a cerut suma de 450.000 de euro de la Leon Ion Arhire, administratorul Waldevar Energy SRL, în baza unui contract „de recomandare (referral) cu comision de succes”, întocmit la data de 24 august 2026. Această sumă ar fi reprezentat 2% din valoarea totală a contractului de construcție pentru centrul de stocare a energiei de la Gheorgheni. Suma trebuia să ajungă în contul unei a treia firme, numite SC Smart Green Design SRL, care e reprezentată de Adrian Frătean, printr-un contract de consultanță. În urma probatoriului administrat de DNA, cei doi suspecți au fost reținuți inițial pentru 24 de ore. Ulterior, aceștia au fost prezentați în fața unui judecător de drepturi și libertăți de la Tribunalul București, care a admis propunerea anchetatorilor și a emis mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele amândurora. Proiectul privind construcția unei baterii de stocare de 220 MWh la Gheorgheni, anunțat în august 2026 GEN-I Sonce a început lucrările de construcție pentru proiectul de stocare a energiei din Gheorgheni, județul Harghita, după semnarea contractului EPC cu WALDEVAR Energy. Investiția viza o baterie cu o capacitate de 55 MW și 220 MWh, fiind cel mai mare proiect al companiei aflat în construcție pe piața românească, potrivit Mediafax. Proiectul de la Gheorgheni implică
Mită de 450.000 de euro pentru un proiect de stocare a energiei, la Gheorgheni. Directorul unei companii din Slovenia și complicele său român au fost arestați sâmbătă seară. Gândul a aflat cine sunt persoanele implicate în dosarul DNA și publică toate det
Un sloven și un român au fost arestați, sâmbătă seară, într-un dosar de corupție care vizează un proiect de stocare a energiei, la Gheorgheni. Potrivit datelor aflate în dosarul de la Tribunalul București, studiate de Gândul, cele două persoane arestate preventiv pentru 30 de zile, pentru o mită de 450.000 de euro, sunt slovenul Gregor Hudohmet, CEO Gen-I Sonce, și presupusul său complice român Cristian Theodor Dragomir, angajat al Waldevar Energy SRL. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) îl acuză pe slovenul Gregor Hudohmet că ar fi pretins suma de 450.000 de euro pentru un contract privind construirea unuia dintre cele mai mari sisteme de stocare a energiei în baterii din țară. Loading … Cum a fost cerută mita pentru sistemul de la Gheorgheni Banii ar fi fost ceruți pentru un contract încheiat cu doar câteva săptămâni în urmă, care vizează construirea unui sistem masiv de stocare a energiei electrice cu o capacitate de 55 MW / 220 MWh la Gheorgheni. Gregor Hudohmet Potrivit datelor din dosar studiate de Gândul, Gregor Hudohmet, în calitate de administrator al firmei Energy 8 Gheorgheni SRL, ajutat fiind de angajatul Waldevar Energy SRL, Cristian Theodor Dragomir, a cerut suma de 450.000 de euro de la Arhire Leon Ion, administratorul Waldevar Energy SRL. Cristian Theodor Dragomir Această sumă ar fi reprezentat 2% din valoarea totală a contractului de construcție pentru centrul de stocare a energiei de la Gheorgheni. Suma trebuia să ajungă în contul unei a treia firme, numite SC Smart Green Design SRL, care e reprezentată de Adrian Frătean, printr-un contract de consultanță. Arestați preventiv pentru 30 de zile În urma probatoriului administrat de DNA, cei doi suspecți au fost reținuți inițial pentru 24 de ore. Ulterior, aceștia au fost prezentați în fața unui judecător de drepturi și libertăți de la Tribunalul București, care a admis propunerea anchetatorilor și a emis mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele amândurora. Până în acest moment, reprezentanții companiei românești implicate în proiectul energetic au transmis că vor emite un punct de vedere oficial abia după ce vor avea acces la toate detaliile referitoare la acest scandal de corupție. Proiectul vizat de anchetă a fost descris anterior de partea slovenă drept cel mai mare și mai important dezvoltat de grupul GEN-I.
Victor Ponta critică datoria de 200 mld. euro și justiția din România
Victor Ponta a spus, într-o postare pe Facebook, că România a mers înapoi în ultimii 10 ani. Fostul premier susține că economia s-a înrăutățit, datoria țării a ajuns la aproximativ 200 de miliarde de euro și că au reapărut practicile judiciare pe care le-am văzut în 2015. Ponta a criticat și ceea ce numește „circul mediatic cu mascați” prezentat la televizor și spune că instituțiile nu își asumă responsabilitatea pentru această situație. Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024, Călin Georgescu, a fost pus astăzi, 22 septembrie, sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile după ce a fost săltat de DIICOT ieri. Datoria externă a crescut masiv pe fondul stagnării dezvoltării societății Victor Ponta a precizat că România nu a făcut progrese reale în ultimii ani. Fostul premier consideră că deciziile luate în această perioadă au dus la o situație economică mai dificilă și la o dependență tot mai mare de împrumuturi externe. „În peste 10 ani nu am reușit să evoluăm deloc ca societate; doar ne-am distrus economia și ne-am îndatorat la străini cu 200 de miliarde de euro!”, a declarat Victor Ponta pe Facebook. Fostul premier spune că spectacolul cătușelor și dosarele penale redevin instrumente de luptă pe scena publică Fostul premier spune că în România au revenit metode pe care le consideră specifice perioadei din 2015. Victor Ponta acuză existența unor grupuri și comentatori care cer pedepse pentru unii politicieni, în timp ce trec cu vederea problemele celor pe care îi susțin. De asemenea, el a criticat televiziunile și jurnaliștii care transformă aceste cazuri în spectacole pentru doar audiență. „În rest, ne-am întors la dosare politice împotriva adversarilor, la circ mediatic cu mascați, borfași pe post de denunțători «păgubiți», haite de reziști turbați să-i vadă mereu pe alții la pușcărie, dar nu și pe penalii lor, «analiști» partizani și jurnaliști însetați de «sânge și cătușe» pentru rating! La fel ca în 2015!”, a declarat fostul prim-ministru al României. Victor Ponta susține că lipsa de asumare din spatele deciziilor judiciare ridică semne de întrebare asupra coordonării Victor Ponta se întreba cine se afla în spatele acțiunilor pe care el le considera „execuții politice” și cine le coordonează. Pentru a face o comparație cu perioada din jurul anului 2015, fostul premier i-a menționat pe Laura Codruța Kövesi, fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție, pe Jean Nicolae Uncheșelu, procurorul care instrumentase dosarul Turceni-Rovinari în care fusese vizat și Ponta, și pe Mircea Negulescu, cunoscut în spațiul public drept „Portocală”. Loading … Prin aceste nume, Ponta făcea trimitere la perioada în care DNA instrumentase mai multe dosare care vizaseră oameni politici, inclusiv dosare în care fusese implicat și el. În cazul lui Jean Nicolae Uncheșelu, acesta fusese procuror în dosarul Turceni-Rovinari, iar Mircea Negulescu fusese implicat în dosarul „Tony Blair”, în care Victor Ponta fusese de asemenea vizat. „Și mai grav este că acum, de fapt, nu știm cine comandă aceste execuții politice, însoțite de acțiuni desprinse din filmele cu traficanți columbieni. Cine este Kövesi și cine sunt Uncheșelu și Portocală ai anului 2026? De ce fac ceea ce fac? Sau este o anarhie totală?”, a spus fostul premier al României. „Am ajuns să îl arestăm pe contracandidat ca în Rusia” Invitat la „Marius Tucă Show”, Victor Ponta a spus că România a ajuns o țară în care adversarul politic al puterii este arestat. Acesta compară arestarea lui Georgescu din zilele noastre cu arestarea adversarilor politici ai lui Putin. Politicianul compară România cu Rusia și spune că degeaba sunt „pro-europenii la putere”, dacă se întâmplă astfel de lucruri. Călin Georgescu, săltat de DIICOT „de parcă era Pablo Escobar” Victor Ponta a relata tot la „Marius Tucă Show” că „lumea s-a ferit” să critice arestarea lui Călin Georgescu. Singurul care a fost vehement în declarații, spune Ponta, a fost George Simion, liderul partidului AUR. Fostul premier afirmă că nu există țară din Europa în care adversarul politic să fie săltat ca „Pablo Escobar”. Călin Georgescu a fost pus sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile Fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024, Călin Georgescu, a fost pus sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile. Procurorii DIICOT l-au adus marți, 22 septembrie, alături de omul de afaceri Ionel Rusen, în fața Tribunalului București, unde au cerut arestarea preventivă pe o perioadă de 30 de zile. Cei doi sunt cercetați pentru consituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Instanța a decis, în cazul amândurora, plasarea sub control judiciar, nu arestul preventiv. Reprezentanții DIICOT au contestat decizia, imediat după ce aceasta a fost anunțată. Gândul a acoperit integral evenimentele petrecute la Tribunal
Omul cu o mie de funcții, prins în flagrant cu ajutorul unui primar. Gândul prezintă filmul operațiunii în care escrocul care se dădea drept general SIE și procuror DNA a fost reținut chiar de colegii săi
Un recidivist în fapte de trafic de influență care se pretindea a fi ba procuror DNA, ba ofițer, ba general SIE, a fost prins, vineri, în flagrant delict de anchetatorii Direcției exact când a primit 10.000 de euro. Suma era doar o tranșă din mita de 25.000 de euro pe care escrocul o ceruse unui primar de comună din Buzău. Ceea ce „generalul SIE” nu aflase încă, era că edilul colabora deja cu Direcția Națională Anticorupție. Primarul, afaceristul și „generalul SIE” Primarul comunei buzoiene Cernătești a fost contactat de un afacerist dintr-o localitate alăturată, care i-ar fi spus că este posibil să fie chemat la audieri și că acolo „nu se știe ce se poate întâmpla”. Afaceristul din ecuația infracțională ar fi Ion Leu, spun sursele noastre, iar în perioada mai-iunie bărbatul ar fi pretins de la edilul comunei Cernătești 40.000 de euro, pentru „procurorul de caz” din cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Ba mai mult, omul de afaceri susținea că ar fi plătit deja o sumă de bani „procurorului”, pe care ar fi vrut să-i recupereze de la edil prin încheierea unui contract de achiziție a unor produse (piatră) și prestări servicii (reparație drum), cu o valoare de 333.590,85 lei, între societatea sa LEU AQUACULTURĂ și Primăria comunei Cernătești. Loading … Ofițerul anticorupție se recomanda în discuții drept ”Cojocaru Ștefan, comisar șef la DNA București.” Însă „procurorul DNA” s-a dovedit a fi un escroc bine cunoscut de anchetatori. Este vorba de Victor Aurel Șirgher. Acesta a reușit în repetate rânduri să își însușească roluri cu greutate pentru a le percepe „clienților” săi diferite sume pentru intervenții legate de eventuale anchete sau dosare de corupție mai mult sau mai puțin fictive. De data asta, însă, escrocul a fost denunțat chiar de soția afaceristului. Primar „acoperit” și punga roșie Anchetatorii au decis să îi coopteze drept colaboratori cu identitate reală pe primarul comunei Cernătești și pe afaceristul Ion Leu, care ar fi primit permisiunea să înregistreze discuțiile cu Șirgher, să înregistreze video și audio orice discuție tete-a-tete ce avea să intervină între ei și traficantul de influență precum și să îl localizeze sau să îl urmărească pe acesta. În tot acest timp ofițerii DNA ascultau la căști discuțiile interceptate ale traficantului de influență cu afaceristul care, mai departe, transmitea primarului comunei Cernătești indicațiile primite. Escrocul a organizat o întâlnire cu primarul pe „terenul” afaceristului, la balastiera acestuia. A primit suma de 10.000 euro într-o sacoșă roșie, pe care a preluat-o folosind două șervețele, pentru a evita să-și lase amprentele pe pungă. Puțin mai târziu, mașina în care se afla a fost oprită în trafic, iar anchetatorii au găsit punga roșie cu teancul de euro. Escrocul cu o mie de funcții, recidivist de carieră În luna noiembrie 2024, escrocul ar fi pretins de la două persoane suma de 40.000 de euro, din care ar fi primit efectiv 28.000 de euro, susținând că are influență asupra unui procuror și a unor polițiști din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și că îi va determina să soluționeze favorabil un dosar penal. De asemenea, în luna mai 2026, inculpatul ar fi determinat și sprijinit o altă persoană să pretindă suma de 40.000 de euro de la un primar, bani care ar fi fost destinați procurorului de caz din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, în scopul determinării acestuia să nu își îndeplinească atribuțiile de serviciu într-un dosar penal. Pentru presupusa intervenție, inculpatul ar fi primit suma de 6.000 de euro.
Fănel Bogos s-a plimbat la Monaco cu acordul DNA. Cu cine s-a întâlnit
Fănel Bogos, afaceristul din Vaslui, arestat pentru acuzații de cumpărare de influență și șantaj, care a ajuns până în biroul premierului demis Ilie Bolojan, a fost în această vară pe Riviera Franceză, după ce ar fi primit acordul procurorilor DNA pentru a părăsi țara. Potrivit informațiilor publicate de Vremea Nouă, omul de afaceri s-a întâlnit la Monaco cu fostul politician Cristian Rizea. După ce a ajuns în atenția DNA pentru că a ordonat executarea mai multor funcționari publici din Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Vaslui, în frunte cu directorul instituției, Mihai Ponea, Fănel Bogos a primit acordul procurorilor pentru a pleca din România. Cererea formulată de acesta avea două justificări. Pe de o parte, Bogos susținea că trebuie să ajungă la Nisa pentru un tratament medical și ar mai fi invocat o întâlnire de afaceri la Monaco, în calitate de reprezentant al companiei Vanbet. Loading … DNA a aprobat solicitarea și i-a permis afaceristului să plece din țară Deși a invocat motive medicale și de afaceri, milionarul ar fi fost la Monaco pentru o întâlnire cu Cristian Rizea, fost politician condamnat definitiv într-un dosar de corupție și devenit, după eliberare, creator de conținut pe rețelele sociale. Rizea este cunoscut în mediul online pentru videoclipurile în care face dezvăluiri din zona corupției politice. Deplasarea afaceristului nu a însemnat și ieșirea din atenția anchetatorilor. El a fost monitorizat pe durata călătoriei, iar întâlnirile sale au fost urmărite. Cristian Rizea La doar câteva zile după întâlnire, Rizea a susținut pe TikTok că Ilie Bolojan va fi chemat la DNA Iași de procurorul Rotundu și că va primi statutul de inculpat în dosarul lui Bogos. Potrivit scenariului prezentat de Rizea, o astfel de situație ar duce la plecarea lui Bolojan de la Palatul Victoria. Fănel Bogos, în centrul unui dosar de șantaj și cumpărare de influență Fănel Bogos este unul dintre personajele centrale ale unui dosar DNA în care anchetatorii au documentat încercările acestuia de a interveni asupra conducerii Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Vaslui. Potrivit procurorilor, omul de afaceri a apelat la persoane care pretindeau că au influență asupra unor politicieni și funcționari pentru a rezolva problemele pe care compania sa le avea cu autoritățile sanitar-veterinare. Fanel Bogos De asemenea, Bogos ar fi încercat să facă presiuni asupra directorului DSVSA Vaslui, Mihai Ponea, și asupra altor persoane din insituție pentru a obține schimbarea conducerii și pentru a rezolva problemele companiei sale. În încercarea de a rezolva situația, Fănel Bogos ar fi apelat la o rețea de intermediari, printre care s-ar fi aflat foști procurori și persoane cu trecut în structurile de informații. Informațiile din dosarul DNA au susținut că trezorierul PNL, Mihai Barbu, și omul de afaceri, Fănel Bogos, ar fi plătit 1,5 milioane de euro pentru o audiență la premierul Ilie Bolojan, care a avut loc pe 23 septembrie 2025. Pe 5 noiembrie, totul a devenit public. În aceeaşi zi, Guvernul a confirmat, prin purtătorul de cuvânt, că „pe 23 septembrie, dl Barbu, președinte PNL Vaslui, a fost în audiență la primul-ministru” şi „a venit însoțit de dl Fănel Bogos”. Cum a explicat Bolojan întâlnirea cu milionarul din Vaslui La o zi după confirmarea Guvernului, Ilie Bolojan a vorbit despre întâlnirea cu Fănel Bogos și mega-dosarul de corupție în care îi apare numele. Întrebat cum a ajuns afaceristul în biroul său de la Palatul Victoriei, prim-ministrul a explicat că preşedintele PNL Vaslui i-a solicitat o audienţă, anunţându-l că doreşte să-i prezinte un om care ar putea candida în judeţul Vaslui şi care ar fi mai convins să se implice în politică dacă ar avea o întâlnire cu şeful Guvernului. „Președintele PNL Vaslui mi-a solicitat o audiență spunându-mi că vrea să-mi prezinte un domn, într-o chestiune politică. Având întâlniri cu mai mulți oameni, a fost o programare prin cabinet și domnul Barbu a venit la mine cu acest domn, care la data respectivă nu-mi spunea nimic. Dânsul și-a prezentat compania și problemele pe care le are cu autoritățile , necerându-mi nimic. A fost o întâlnire de 15 minute”, a spus Bolojan.
Piedone îl reclamă la DNA pe prefectul de Timiș pentru că l-a menținut pe Dominic Fritz în funcție
Plângerea vine după ce Prefectura Timiș a anunțat, marți, 4 august, că Dominic Fritz va avea indemnizația diminuată cu 10% pentru o perioadă de șase luni, ca urmare a încălcării regimului juridic al conflictului de interese. Instituția a precizat că ordinul a fost emis în baza Legii nr. 176/2010 și a Codului administrativ. Piedone: „Legea trebuie aplicată, nu interpretată” Cristian Popescu Piedone susține că prefectul, propus pentru această funcție de USR, ar fi trebuit să dispună încetarea mandatului lui Dominic Fritz, nu doar reducerea indemnizației. „Legea trebuie aplicată, nu interpretată. În fața legii, toți suntem egali. Unde-i lege, nu-i tocmeală”, a transmis Piedone, într-o postare pe Facebook. Potrivit documentului publicat de acesta, plângerea penală îl vizează pe Paul Finta „sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 Cod penal”, dar și pentru eventuale alte infracțiuni care ar putea rezulta din verificările procurorilor. Piedone le cere procurorilor DNA să stabilească dacă prefectul avea obligația legală de a emite un ordin privind încetarea mandatului primarului Timișoarei sau dacă sancțiunea aleasă respectă Codul administrativ, Legea nr. 176/2010 privind integritatea și celelalte acte normative aplicabile. Sesizarea solicită analizarea hotărârii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a raportului Agenției Naționale de Integritate, a ordinului emis de prefect și a avizelor juridice care au stat la baza acestuia. Piedone mai cere verificarea corespondenței Prefecturii Timiș cu Ministerul Afacerilor Interne, ANI și alte instituții, precum și audierea prefectului și a funcționarilor implicați în luarea deciziei. Depunerea unei plângeri penale nu înseamnă însă că persoana reclamată este vinovată. Procurorii urmează să verifice dacă faptele sesizate intră în competența DNA și dacă există elemente care justifică deschiderea unei anchete penale. De ce a fost declarat Dominic Fritz în conflict de interese Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, pe 18 iunie 2026, recursul formulat de Dominic Fritz și a menținut hotărârea Curții de Apel Timișoara prin care fusese confirmat raportul ANI. Instanța supremă a reținut că primarul a participat la emiterea unui act administrativ care a produs beneficii pentru o persoană de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale din 2020. Potrivit ANI, Fritz a aprobat un referat privind modificarea unui Plan Urbanistic Zonal și l-a înaintat Consiliului Local. Documentația aferentă fusese realizată de firma unui arhitect care îl împrumutase în campania electorală cu 25.000 de lei. Dominic Fritz a susținut că proiectul fusese pregătit în timpul mandatului fostului primar Nicolae Robu și că funcționarii municipalității i-au recomandat să continue procedura administrativă deja începută. Ce arată datele publicate de ANI Agenția Națională de Integritate a transmis, înaintea emiterii ordinului în cazul Fritz, că monitorizează 122 de persoane aflate sub interdicția de trei ani calculată de la încetarea mandatului sau a funcției. Pentru majoritatea acestora, măsurile aplicate au constat în diminuarea salariului sau a indemnizației cu procente cuprinse între 5% și 20%, pentru perioade de până la șase luni. ANI a precizat că 22 dintre persoanele declarate în conflict de interese în timpul exercitării unei funcții elective continuă să ocupe o funcție aleasă. Datele prezentate de ANI indică faptul că, în practica administrativă actuală, constatarea unui conflict de interese nu a determinat automat încetarea imediată a mandatului în toate cazurile. Agenția a arătat însă că susține modificarea legislației, astfel încât încălcarea regimului conflictului de interese să nu mai poată fi sancționată doar printr-o diminuare temporară a veniturilor. Paul Finta a fost numit prefect al județului Timiș printr-o hotărâre de Guvern adoptată la 18 iunie 2026, după ce a fost propus pentru această funcție de USR.
Marian Vanghelie, propunerea-surpriză pentru Finanțe. Teodorovici: Este cu zece clase peste Nazare
Invitat în emisiunea „Subiectul Zilei” la Gândul Eugen Orlando Teodorovici a lansat o propunere surprinzătoare pentru conducerea Ministerului Finanțelor: Marian Vanghelie. Fostul ministru al Finanțelor l-a comparat pe fostul primar al Sectorului 5 cu actualul titular al portofoliului, Alexandru Nazare, și a susținut că Vanghelie l-ar depăși net. „Vanghelie este cu zece clase peste Nazare. Marian Vanghelie ar fi un ministru al Finanțelor mai bun decât mulți dintre cei care au ocupat această funcție, pentru că are fler”, a declarat Eugen Teodorovici. Teodorovici: Vanghelie ar ști să-i pună la lucru pe specialiști Teodorovici susține că avantajul lui Marian Vanghelie nu ar consta neapărat într-o pregătire tehnică în domeniul finanțelor publice, ci în instinctul politic și în capacitatea de a-i chestiona pe specialiști înainte de a lua o decizie. „Dacă i-ai chema pe specialiștii din Finanțe în fața lui Vanghelie, i-ar întreba care este problema și ce soluții propun. Vă garantez că ar alege cea mai bună variantă, pentru că are acel instinct și știe să pună întrebările potrivite”, a afirmat fostul ministru. Eugen Teodorovici i-a criticat, în același timp, pe cei care conduc în prezent instituțiile economice ale statului. „Cei de acum nu au nici voce, nici talent”, a adăugat acesta. Declarația reprezintă o opinie exprimată de Teodorovici într-o emisiune de televiziune, nu o nominalizare oficială făcută de un partid sau de coaliția de guvernare. De la Primăria Sectorului 5 la dosarele Economat Marian Vanghelie a fost unul dintre cei mai influenți lideri ai PSD București și a condus Sectorul 5 timp de aproximativ 15 ani, începând din 2000. Cariera sa politică a fost însă puternic afectată de anchetele penale și de arestarea preventivă din 2015. În martie 2025, Curtea de Apel București a anulat definitiv condamnarea de 11 ani și opt luni de închisoare pe care Vanghelie o primise în primă instanță în dosarul în care DNA îl acuza că ar fi primit o mită de aproximativ 30 de milioane de euro. Judecătorii l-au achitat pentru acuzațiile de abuz în serviciu și spălare de bani, iar procesul pentru luare de mită a fost încetat deoarece a intervenit prescripția răspunderii penale. Instanța a dispus însă confiscarea specială de la Marian Vanghelie a aproximativ 13,7 milioane de lei. În noiembrie 2025, ANAF a anunțat începerea executării silite pentru recuperarea acestei sume. Autoritatea fiscală a menținut sechestrul asupra a două apartamente, a pus sechestru pe un autoturism Mercedes și pe acțiuni deținute de Vanghelie la mai multe societăți. Două procese privind achizițiile Economat Sector 5 Fostul primar este în prezent judecat și în dosare separate referitoare la achizițiile făcute prin societatea Economat Sector 5. În primul dosar, trimis instanței în decembrie 2024, DNA îl acuză pe Vanghelie de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Ancheta vizează, între altele, achiziții de produse alimentare și patinoare artificiale despre care procurorii susțin că ar fi fost realizate la prețuri supraevaluate. În mai 2026, Marian Vanghelie a fost trimis în judecată într-un al doilea dosar Economat, alături de alte 30 de persoane fizice și juridice. Procurorii îl acuză de constituirea unui grup infracțional organizat și de 26 de acte de complicitate la abuz în serviciu. DNA susține că gruparea ar fi derulat, între 2018 și 2020, achiziții de produse alimentare, tarabe, nebulizatoare, măști, geluri dezinfectante și obiecte de papetărie la prețuri majorate artificial. Prejudiciul total estimat de anchetatori depășește 120 de milioane de lei. Potrivit procurorilor, prețurile produselor ar fi fost majorate, în medie, de aproximativ nouă ori, existând și cazuri în care acestea ar fi ajuns de 31 de ori mai mari decât prețurile furnizorilor inițiali. DNA susține că două societăți administrate în fapt de Vanghelie ar fi obținut foloase necuvenite de peste 99 de milioane de lei.
Sorin Grindeanu îi răspunde lui Ciucu: Eu n-am fost acuzat de către DNA că am luat șpagă. Restul e gargară
„Să știți că eu am crescut la țară, am crescut la bloc. Orice chestiune pe care o am e justificată. Nu sunt un om bogat, dar nu sunt nici un om sărac”, spune Grindeanu la Antena 3 CNN. Acesta a transmis că averea sa este transparentă având în vedere anii petrecuți în politic, fiind mereu supus verificărilor. „Lucrurile astea se văd în declarația de avere pe care o am publică sau dacă cum să spun cineva are semne de întrebare. Nu am niciun fel de problemă să dau toate datele. Sunt de atâția ani în politică încât am fost întors pe toate fețele. Fie că am fost viceprimar, președinte de Consiliul Județean, prim-ministru, ministru și așa mai departe, încât viața mea, din acest punct de vedere, este la vedere”, continuă acesta. Grindeanu afirmă și că există o diferență majoră între el și Ciprian Ciucu, făcând referire la ancheta în care este vizat edilul Capitalei. „E o diferență mare între mine și dânsul. Eu n-am fost acuzat de către DNA că am luat șpagă sute de mii de euro. În acest moment domnul Ciucu este suspect, este inculpat într-un dosar că a luat șpagă de la niște dezvoltatori imobiliari. Restul este gargară”, spune liderul PSD. „Viloiul” lui Grindeanu vs. apartamentul de trei camere al lui Ciucu Acesta a reacționat după ce Ciprian Ciucu a făcut aluzie la averea lui Sorin Grindeanu și a semnalat diferența nivelului de trai dintre cei doi. „Pe mine ei vor să mă politizeze că sunt «șpăgar».Apartamentul meu de trei camere nu se compară cu «viloiul» lui Grindeanu, pe care l-am văzut în presă. E o diferență mare. Eu pot să-mi justific fiecare leuț ”, spunea Primarul General. Declarațiile vin în contextul în care Primarul General al Capitalei, Ciprian Ciucu este cercetat de DNA într-un doar deschis pentru luare de mită. Faptele ar fi fost săvârșite în vremea în care Ciucu era primar al Sectorului 6.