Alexandru Nazare, explicații la DNA în dosarul vaccinurilor
Alexandru Nazare a fost ministru al Finanţelor şi în Guvernul Cîţu, la fel ca și în Guvernul Ilie Bolojan. În această calitate, Nazare a refuzat inițial achiziția de vaccinuri. Alexandru Nazare nu a făcut declarații nici la intrarea la DNA, nici la ieșire. De altfel, pentru a nu fi văzut la ieșirea de la DNA, Nazare nu folosit o altă poartă de acces. Nu s-a folosit clauza „opt-out” La data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării şi distribuţiei vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziţia unor opţiuni viabile de vaccinuri şi care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziţie anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre. Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcţie de numărul populaţiei, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populaţie revenea statelor membre. De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de „opt-out”, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuţie pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite. Cîțu, Voiculescu și Mihăilă, puși sub acuzare, prejudiciu uriaș În dosarul vaccinurilor anti-COVID, fostul premier Florin Cîțu și foștii miniștri ai Sănătății din pandemie, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă au fost puşi sub urmărire penală de DNA. Din datele transmise în vederea obţinerii avizului pentru urmărirea penală a lui Florin Cîţu, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă, procurorii creionează un tablou al lanţului de decizie şi al hotărârilor succesive, pus în sarcina demnitarilor decidenţi în România, la final de an 2020 şi pe parcursul anului 2021, din care reiese cum statul român a cumpărat şi în neştire în total – pentru o populaţie eligibilă pentru vaccinare de doar 10,7 milioane – 90,3 milioane de doze de vaccin, cu un surplus de 52,8 milioane de doze. Pentru acest fapt DNA calculează un prejudiciu de 1.005.498.687 de euro, fără TVA, la bugetul public. Ba mai mult, un scandal prin adrese derulat în 2021 – între Ministerul de Finanţe şi Ministerul Sănătăţii – arată că România era pe cale să cumpere chiar mai vaccin. În total – 107,92 de milioane de doze. Acest număr corespundea la un raport de „5,7 doze/1 persoană eligibilă, în condiţiile extinderii vaccinării la populaţia peste 2 ani (cca. 18,9 milioane persoane)”.
Kovesi, desființată de avocați, după ce l-a trimis la culcare pe Nicușor Dan
Cunoscutele avocate Eliza Ene Corbeanu și Ingrid Mocanu au analizat în exclusivitate pentru Gândul reacția Laurei Codruța Kovesi care l-a „certat” pe Nicușor Dan pentru că șeful statului a vorbit despre abuzurile DNA din perioada în care se făcea „spectacolul cătușelor”, adică în mandatul de la DNA al actualului procuror european. Concluziile celor două avocate sunt cât se poate de clare: Kovesi încalcă statutul magistratului prin faptul că-l trimite pe șeful statului „la culcare”, iar pe de altă parte, președintele spune un adevăr, despre o perioadă în care „s-au distrus vieți cu abuzurile DNA”. „Afirmațiile doamnei procuror Kovesi la adresa președintelui Nicușor Dan, în special cele în care îi dorește mult somn și că țara are nevoie de dânsul să-și revină în formă bună, din punctul meu de vedere depășesc limitele unei critici, având în vedere persoana care a formulat aceste critici. Indiferent de divergențele de opinie privind activitatea DNA-ului din perioada mandatului domniei sale, președintele României are dreptul să facă evaluări și să-și exprime public aprecierile sau rezervele cu privire la activitatea unei instituții cum este DNA. În schimb, un procuror-șef european, primind acele critici, chiar dacă o vizau în mod direct, eu cred că ar fi trebuit să se limiteze la argumente juridice având în vedere înălțimea funcției de la care a vorbit. Formulele și exprimările acestea sarcastice cred că nu sunt decât atacuri personale”, a declarat pentru Gândul Eliza Ene Corbeanu. Eliza Ene Corbeanu: „Președintele are dovezi când vorbește despre abuzurile DNA din mandatul Kovesi” Celebra avocată este de părere că președintele are suficiente dovezi când afirmă că în mandatul Laurei Codruța Kovesi la DNA s-au comis abuzuri. „Președintele are în spate dovezi pe care își fundamentează aceste critici pe care le-a adus DNA condusă de doamna Kovesi în acele vremuri. Numai dacă ne uităm la rata achitărilor în dosarele instrumentate în perioada mandatului doamnei Kovesi îi dăm dreptate președintelui. Este o perioadă în care s-au comis abuzuri. Să ne amintim faptul că aproape săptămânal, chiar și la două-trei zile, un important om politic, sau un important om de afaceri era plimbat în cătușe prin fața intrării de la DNA. Acum facem un arc peste timp și vedem că un număr impresionant de mare de persoane au fost achitate. Și atunci, nu este greu să faci afirmații de genul celor pe care le-a făcut președintele Nicușor Dan. Ai distrus vieți, ai distrus reputații, ai distrus vieți profesionale cu un spectacol al cătușelor. Pe doamna Kovesi o deranjează adevărul spus de Nicușor Dan”, mai susține Eliza Ene Corbeanu. Avocata Ingrid Mocanu: Magistratul nu trebuie să critice afirmații politice Pe de altă parte, cunoscuta avocată Ingrid Mocanu este de părere că fosta șefă DNA, care în prezent este procuror european, ar încălca statutul magistratului prin afirmațiile pe care le-a făcut la adresa șefului statului. „În primul rând, doamna Kovesi este în continuare procuror, este procuror european și se supune statutului magistratului. Magistratul are obligația de rezervă și să aibă un discurs adecvat, adică să nu critice factorul politic. Deci vorbim de o încălcare a statului magistratului. Își încalcă obligația de rezervă în momentul în care aduce jigniri președintelui sugerând că ar avea tulburări determinate de oboseală. Dumneaei spune că titlul de olimpic al lui Nicușor Dan nu-l ajută să înțeleagă actul de justiție înfăptuit de doamna Kovesi în perioada în care a condus DNA”, a declarat Ingrid Mocanu pentru Gândul. Avocata mai susține că în perioada în care DNA a fost condusă de Kovesi s-au comis foarte multe abuzuri, chiar împotriva magistraților, iar un exemplu ar fi condamnarea la 4 ani de închisoare a două judecătoare. În perioada în care Direcția Națională Anticorupție a fost condusă de Laura Codruța Kovesi, în spațiul public și în presa de la acea vreme au apărut foarte multe cazuri extrem de controversate, dar și reacții uluitoare ale șefei DNA. „Să decapaţi instituţional în dosarul ăla cu casele” Celebră este înregistrarea în care Laura Codruța Kovesi face presiuni foarte mari pe procurori. „Uncheşelu (procurorul Jean-Nicolae Uncheşelu, care l-a trimis în judecată pe Victor Ponta în dosarul Turceni-Rovinarii- n.r.), ştiţi ce îmi doresc? Să decapaţi instituţional în dosarul ăla cu casele şi să ajungem la domnul premier care a semnat contractele alea. (…) Şi-am avut o discuţie la Cheile Grădiştei şi tot nu am auzit ce s-a întâmplat. Poate aşa, că suntem toţi, ne lămurim ce s-a întâmplat. Doamne, m-am uitat şi eu pe datele statistice, unde parcă toată lumea ne bănuia de dimineaţa până seara şi am făcut aşa un pic o… (…) DNA-ul aşa, adică anul trecut pe vremea asta erau 673 de persoane învinuite la 270. Adică e o discrepanţă foarte mare. Posturi în plus avem, poliţişti în plus avem, specialişti în plus avem, dosare avem. Înseamnă că sunt alte cauze şi am vrut să stăm un pic de vorbă să vedem. M-am uitat puţin pe situaţiile astea. Sunt unele chestiuni îngrijorătoare. Sunt dosare de 6-7 ani cu urmărire penală începută şi care nu e soluţionată. Au venit şi la acelaşi procuror şi a mai venit cineva sau alt dosar. Urmărirea penală începută. La fiecare ştiţi ce aveţi în lucru. Dar altceva mă îngrijorează, că la asta cu dosarele vechi, fiecare ştiţi ce aveţi. Mă îngrijorează de ce nu-i înhăţăm! De două luni, unii din ei liberi, nu iese niciun rechizitoriu. Numa unii şi aceiaşi fac dosare. Unii s-au încurcat cu legea şi-au făcut trei rechizitorii anu trecut, mamă ce mult am lucrat, suntem tari. Cu trei rechizitorii nu facem treabă”, spune fostul procurorul şef al DNA într-o înregistrare difuzată de România TV. AUTORUL RECOMANDĂ: Ce spune Kovesi despre planurile de a intra în politică: „Am plecat din România de aproape 8 ani de zile și încă sunt sperietoarea tuturor” Elena Udrea sare în apărarea lui Nicușor Dan după atacul lui Kovesi
Ce spune Kovesi despre planurile de a intra în politică: „Am plecat din România de aproape 8 ani de zile și încă sunt sperietoarea tuturor”
Laura Codruța Kovesi respinge orice scenariu cu privire la intrarea sa în politică sau la o eventuală candidatură. Șefa Parchetului European afirmă că nu are contacte politice și nici intenția să creeze un partid, dar e gata să ajute România prin voluntariat. Laura Codruța Kövesi / Profimedia Fosta șefă DNA observă că numele său apare constant în jocurile de putere de la București pentru a forța negocieri sau pentru a speria adversarii. „Am plecat din România de aproape 8 ani de zile și încă sunt sperietoarea tuturor. Dacă vrei să obții ceva, e suficient să zici o aduc pe Kovesi și toată lumea se sperie și își acceptă ce vrei tu. N-am niciun fel de contacte la nivel politic. Nu mi-am exprimat niciodată intenția de a intra în politică. Am văzut că au fost tot felul de speculații că candidez la președinție, voi fi numită ministrul Justiției, voi fi numită director la SRI. Este onorant, este foarte frumos, dar niciodată nu a fost ceva concret, a declarat aceasta într-un interviu acordat Context.ro Refuz categoric pentru funcții dependente de partide Întrebată dacă exclude revenirea într-o funcție de demnitate publică în România, Kovesi a precizat că nu acceptă nicio poziție care presupune apartenența la un partid politic. „Nu am niciun fel de plan să intru în politică, nu vreau să creez niciun fel de partid politic. Nu vreau să intru în nicio alianță politică cu nimeni, chiar nu am urmărit aceste scenarii și chiar nu mă interesează, și chiar cred că este o perdea de fum.” Expertiză oferită prin voluntariat Singura formă de implicare pe care Kovesi o acceptă pentru viitor este cea profesională, în afara spectrului politic. „Mi-aș dori, spre exemplu, să am posibilitatea să fac traininguri cu procurorii și judecătorii tineri, care cu siguranță ar putea să învețe lucruri de la un fost procuror general, un fost șef DNA și un fost procuror șef european, mai ales despre noile atribuții ale Parchetului European. Dar asta nu înseamnă că o să intru în politică sau nu înseamnă că o să și fac. (…) Nu doresc să revin într-o funcție care presupune să fac parte dintr-un partid politic.” Mesaj tăios pentru Nicușor Dan În cadrul aceluiași interviu, Kovesi a reacționat ironic la acuzațiile președintelui Nicușor Dan, cum că sub mandatul ei la DNA s-ar fi comis abuzuri. Șefa EPPO a afirmat că funcția de șef al statului este, cu siguranță, una obositoare și stresantă și a subliniat că rezultatele la olimpiada de matematică nu îi oferă expertiza necesară lui Nicușor Dan pentru a evalua activitatea procurorilor. De altfel, fosta șefă DNA i-a transmis președintelui că îi dorește „un somn bun”. AUTORUL RECOMANDĂ: Atacuri la adresa României din Parlamentul Greciei, după investigația Codruței Kovesi: „Provine dintr-o țară care nu are o tradiție de separare a puterilor” După România, Kovesi vrea „să curețe” și Grecia de corupție. Fosta șefă DNA s-a răstit la autorități și le-a amenințat Kovesi are undă verde să aresteze 13 parlamentari greci. Ce acuzații le aduce
Marinescu, după numirile șefilor de Parchete: La capătul acestui drum nu sunt mize personale
„Președintele a decis. 7 din cele 8 propuneri motivate privind conducerea marilor parchete, înaintate de Ministerul Justiției, au fost aprobate. Toți procurorii șefi și 4 dintre adjuncți au fost numiți”, spune Radu Marinescu. MInistrul Justiției precizează că este pentru prima dată în istoria recentă a statului de drept român când s-a desfășurat o procedură de selecție de o asemenea amploare: 18 candidați pentru 8 poziții de conducere. „O procedură derulată cu deplină transparență, care a implicat transmiterea în direct a interviurilor și prezentarea publică a motivărilor opțiunilor Ministerului Justiției. Multumesc pentru eforturile profesionale membrilor comisiei ministeriale, colegilor din minister și colegilor din CSM, toți implicați în derularea conform legii și bunelor practici a acestei proceduri de maximă însemnătate pentru justiție. Faptul ca au existat și opinii diferite nu invalidează procedura ci confirma eficiența unui mecanism de selecție care presupune mai multe filtre de evaluare instituțională. Felicitări celor numiți în conducerea marilor parchete și succes în activitate. Este foarte mult de muncă pentru a rezolva probleme, a îmbunătăți activitatea, a eficientiza combaterea infracționalității. La capătul acestui drum nu sunt mize personale, nume sau orgolii. Este consolidarea statului de drept, a principiului preeminentei legii, dreptății și adevărului și asigurarea unei justiții care să recâștige încrederea cetățenilor”, a mai spus Marinescu. Președintele Nicușor Dan a numit procurorii șefi ai marilor parchete din România, după ce ministrul Justiției, Radu Marinescu, a înaintat propunerile pentru cele 8 funcții pentru conducerile Ministerului Public, DNA și DIICOT către Palatul Cotroceni. Singura propunere respinsă de președintele Nicușor Dan este Gill Julien Grigore Iacobici, de la Parchetul Curții de Apel Constanța, nominalizat pentru funcția de adjunct al DIICOT.
Ultimele audieri în numirea șefilor marilor parchete din România
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, face astăzi ultimele audieri în procedura de numire a șefilor marilor parchete. Comisia special constituită la ministerul Justiției îi va audia pe cei trei procurori care au obținut avize negative la Secția pentru Procurori a CSM: De la ora 9.00 se va desfășura audierea șefei DNA Iași, Cristina Chiriac, propusă pentru șefia Parchetului General De la ora 11.00 se va desfășura audierea șefei secției judiciare a DNA, Marinela Mincă, propusă pentru funcția de adjunct al DNA De la ora 13.00 se va desfășura audierea procurorului Gill Julien Grigore Iacobici, propus pentru funcția de adjunct al DIICOT În cazul procurorilor Alex Florența și Marius Voineag, propuși pentru funcțiile de adjuncți ai Parchetului General și DIICOT, timp de patru ședințe, Secția pentru Procurori a CSM nu a reușit să dea un vot clar, pozitiv sau negativ, rezultatul fiind de 3 pentru, 3 contra. În cazul acestei situații de balotaj, se consideră că Secția pentru Procurori a CSM nu a reușit să dea aviz, astfel că propunerile pentru numirea celor doi procurori vor fi înaintate direct președintelui Nicușor Dan. Procurorii Viorel Cerbu, actualul adjunct al DNA și Codrin Miron, șeful DIICOT Timișoara, sunt singurii procurori de rang înalt care au primit vot în unanimitate pozitiv de 6 la 0 din partea Secția pentru Procurori a CSM. Și în cazul lor, propunerile pentru numirile la șefia DNA și DIICOT vor fi înaintate șefului statului. Nicușor Dan: „Sunt în complet dezacord cu ceea ce speculează în social media” Președintele Nicușor Dan a spus la începutul lunii martie, la Varșovia, că este „în complet dezacord” cu ceea ce speculează în social media despre numirea procurorilor de rang înalt. „Am făcut deja o analiză foarte amplă, pregătindu-mă pentru acest moment. M-am văzut cu zeci de procurori, pe o perioadă de zeci de ore, în care am încercat să înțeleg ce părere au unii despre alții, cine sunt vârfurile manageriale în această profesie, pentru că în momentul în care procedura desfășurată de Ministerul Justiției ajunge la mine, să iau o decizie informată. Și față de această analiză amplă pe care am făcut-o…Ca să o spun și mai direct, această analiză amplă pe care am făcut-o diferă foarte mult de ce se speculează în social media. Adică sunt complet în dezacord cu ce se spune pe rețele despre oamenii care au participat la concurs, fie au fost selectați. Dar nu vreau să mă antepronunț în momentul ăsta”, a spus președintele Nicușor Dan. Ce prevede legea Potrivit legii, Președintele României poate aproba sau refuza, motivat, numirile în funcțiile de conducere, dar trebuie să aducă la cunoștința publicului și motivul refuzului. Decretul Președintelui României cu numirile în funcție sau refuzul motivat al acestuia se poate da în maximum 60 de zile de la data trimiterii propunerii de către ministrul Justiției. Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată.
Denunț la DNA: Oana Țoiu, acuzată de abuz în serviciu. Cine a cerut ridicarea imunității pentru ministrul de Externe
La Structura Centrală a Direcției Naționale Anticorupție a fost înregistrat un denunț pe numele Oanei Țoiu. Ministrul de Extern este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu repatrierea românilor aflați în Dubai, scrie Mediafax. Cel care a înregistrat denunțul este avocatul Adrian Cuculis. Pentru că trebuie percheziționate dispozitivele ministrului, s-a cerut ridicarea imunității. „Abuz în serviciu în forma autoratului” Cuculis spune că a înregistrat, marți, 10 martie, denunțul la DNA Structura Centrală, în legătură cu modul în care ministrul de Externe, Țoiu Oana Silvia, „a dispus, manageriat și implicat în problema repatrierii românilor aflați în Dubai cu ocazia izbucnirii conflictelor armate ce au avut bilanț cu pierderi omenești și vătămări corporale”. „În disonanță cu alte păreri, apreciez că în raport de modul de organizare al MAE și al responsabilităților și prerogativele conferite de către lege Min. de Externe, fapta de care se poate face vinovată doamna Țoiu este de abuz în serviciu în forma autoratului și nu instigare la abuz in serviciu, având în vedere că toată coordonarea se face vertical de la Ministru spre consulate, conform legii”, spune Cuculis. Potrivit avocatului, ridicarea imunității a fost cerută în denunț „ca o consecință normală a perchezitionării dispozitivelor ministrului în vederea stabilirii cu exactitate a modului de comunicare cu palierele inferioare”. „Din spațiul public am luat cu toții la cunoștință despre situația ca la data de 28.02.2026, pe teritoriul statului Dubai, statul Iran a lansat succesiv valori majore de rachete balistice ce au vizat zone din Dubai și Abu Dhabi, inclusiv în desfășurarea de evenimente chiar și către aeroportul internațional Dubai, dar și către clădiri emblematice, cum ar fi Burj Al Arab și alte structuri și infrastructuri civile și turistice. Deși stirea s-a propagat cu un oarecare scepticism, rezultatul sau bilanțul în primele zile s-a ridicat la peste 100 de răniți și 4 morți, dintre care majoritatea se aflau în Dubai, astfel încât și evenimentele din zilele următoare din datele de 1 și 7 martie a.c au consolidat ideea unui conflict militar important”, spune Cuculis. „Aveau obligația să…” Astfel, potrivit avocatului Adrian Cuculis, pentru statul român trebuia să fie un moment de declanșare a tuturor mecanismelor europene, naționale și locale de a-și repatria de urgență toți cetățenii români. „În acest context, conform reglementărilor aflate în vigoare și în funcție de ierarhizarea Ministerului Afacerilor Externe, în fruntea căruia se afla făptuitoarea Țoiu Oana Silvia, pe filiera consulară și în subordinea directă a acesteia, aveau obligația așa cum vom arăta, să stabilească în cadrul celulei de criza din cadrul MAE și ulterior în secțile consulare, modul de evacuare al cetățenilor români în funcție de criteriile interne de vulnerabilitate ce pot fi date fie de către legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului sau legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap sau persoanele vulnerabile așa cum sunt ele reglementate în dreptul comun penal în zona traficului sau exploatării”, spune Cuculis. Avocatul acuză că ordinea și criteriile de selecționare și aplicare a prioritizării celor ce urmau să fie evacuați din zona de război s-a făcut total netransparent, iar momentul la care opinia publică a aflat că un minor de 17 ani a fost refuzat la îmbarcarea într-un avion ce s-a întors la București cu o capacitate de 14 locuri goale a fost momentul la care la nivel de spațiu public „oricine cu o minimă pregătire juridică își putea da seama că la nivelul M.A.E prin principalul coordonator în situații de criză, Ministrul de Externe, comisese cel puțin o infracțiune conexa infracțiunilor de corupție”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Oana Țoiu este așteptată la audieri în Comisia de Politică Externă. Cosmin Corendea, pentru Gândul: „Vrem să vedem cine a fost în acel avion” După fiascoul repatrierilor, Oana Țoiu i-a primit pe românii întorși din Orient pe Otopeni cu îmbrățișări: „Nu ne vom opri până nu discutăm cu fiecare dintre părinții îngrijorați”
Lovitură de milioane dintr-o despăgubire ANRP. Cum a ajuns un drept litigios cumpărat cu 80.000 de euro să-i aducă lui Cristian Bușoi peste 12 milioane de lei
Actualul secretar de stat din cadrul Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a obținut peste 12 milioane de lei în urma unei despăgubiri analizate de Direcția Națională Anticorupție (DNA). Compensațiile au fost acordate de stat prin Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) pentru un teren de 2,5 hectare, relatează Fanatik. Drepturi de 77 de milioane de lei cumpărate cu 80.000 de euro Drepturile litigioase au fost achiziționate pentru aproximativ 80.000 de euro (circa 290.000 de lei) de persoane apropiate lui Bușoi, de la o femeie din Timișoara care nu reușea să obțină autorizațiile necesare pentru a încasa despăgubirile, potrivit sursei citate. În doar câteva luni, apropiații lui Bușoi – Daniel Groza și Marius Militaru – au ajuns să dețină drepturi în valoare de 77 de milioane de lei, constând în principal în acțiuni la Fondul Proprietatea. Ulterior, secretarul de stat de la Energie a declarat aceste acțiuni aferente terenului din Timișoara în propriile declarații de avere. Cu toate acestea, procurorii DNA au decis clasarea cauzei. De altfel, Cristian Bușoi a refuzat în mod constant să răspundă întrebărilor adresate pe acest subiect. Dosar penal deschis în 2015 Sursa citată menționează că Direcția Națională Anticorupție a deschis în 2015 un dosar penal în acest caz. Procurorul-șef de secție Gheorghe Popovici a solicitat, în cadrul anchetei ample privind despăgubirile acordate prin ANRP , verificarea unor dosare de retrocedare suspectate de supraevaluare. Conform unui răspuns transmis ulterior, dosarul a fost clasat în 2019. În această perioadă, Cristian Bușoi a evitat timp de mai multe săptămâni să răspundă întrebărilor privind acest caz. Printre altele, i s-a cerut să precizeze dacă a fost audiat sau dacă a depus o declarație scrisă prin care să explice proveniența acțiunilor de la Fondul Proprietatea menționate în declarațiile sale de avere. Acesta nu a răspuns niciuneia dintre întrebările transmise în mai multe mesaje. Nici procurorii DNA nu au confirmat dacă Bușoi a fost audiat în cadrul anchetei, argumentând că dosarul a fost deja clasat. „În dosarul la care faceți referire, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus, la data de 12 noiembrie 2019, clasarea cauzei, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) și f) din Codul de procedură penală”, se arată în răspunsul transmis de DNA sursei citate. Instituția a refuzat însă să ofere detalii despre eventualele audieri din dosar. Reprezentanții DNA au invocat prevederile Legii nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, potrivit cărora datele referitoare la persoanele audiate într-un dosar penal și identitatea procurorului care a dispus soluția au caracter confidențial. Traseul banilor începe în 2008 La finalul anului 2008, Daniel Groza și Marius Militaru – apropiați ai lui Cristian Bușoi – au intrat în topul celor mai mari despăgubiri acordate de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. Într-un clasament publicat în 2014, cei doi ocupau locul 18 din 30. Daniel Groza apare și într-un raport al Curtea de Conturi, unde este menționat drept „cumpărător constant” de drepturi litigioase. În decembrie 2008, prin decizia emisă în dosarul 41988/CC, Groza și Militaru au primit despăgubiri de 77,5 milioane de lei, sumă acordată ulterior sub formă de acțiuni la Fondul Proprietatea. Reprezentanții ANRP au transmis că dosarul privind despăgubirea pentru terenul de 2,5 hectare prezintă elemente suspecte, însă procurorii DNA au decis clasarea. În mod normal, proprietara inițială, Valeria Hilda Preda, ar fi putut intra în posesia terenului în baza Legii fondului funciar, fără a fi nevoie de despăgubiri, însă Primăria Timișoara a adoptat o altă soluție în 2007. Notificarea prin care Preda solicita restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri fusese depusă cu 24 de ani înainte, perioadă în care aceasta primise deja o primă tranșă de bani și unele restituiri în natură. Dreptul la despăgubiri a fost stabilit printr-o decizie semnată în 2007 de fostul primar Gheorghe Ciuhandru. Proprietara a primit 80.000 de euro Între 2007 și august 2008, solicitarea Valeriei Hilda Preda nu a fost analizată de secretariatul ANRP. Abia după ce Militaru și Groza au cumpărat drepturile litigioase, dosarul a parcurs rapid etapele administrative până la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. În acea perioadă, vicepreședinte al ANRP era Cătălin Teodorescu, coleg de partid și prieten cu Cristian Bușoi. Familia Valeriei Preda a declarat că a primit aproximativ 290.000 de lei – echivalentul a aproape 80.000 de euro la acel moment – pentru teren, fiind informată că altfel nu ar fi obținut nicio despăgubire. După cesionarea drepturilor, dosarul a fost soluționat rapid. Prin decizia nr. 3659 din 4 decembrie 2008, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP a acordat lui Militaru și Groza suma de 77,5 milioane de lei, echivalentul a aproape 18 milioane de euro la cursul de atunci. Acțiunile apar în declarațiile de avere Între 2010 și 2014, ANRP a achitat cele 77 de milioane de lei sub formă de acțiuni la Fondul Proprietatea. În aceeași perioadă, Cristian Bușoi a început să raporteze în declarațiile sale de avere un număr semnificativ de acțiuni la acest fond. În declarația depusă în 2010 apare un drept de creanță pentru 15.765.634 de acțiuni, precum și mențiunea că 120.000 de acțiuni fuseseră deja vândute în 2009. Ulterior, numărul acțiunilor declarate a crescut constant, ajungând la aproximativ 14 milioane în 2014. Potrivit declarației de avere din 2015, Bușoi deținea 14.018.750 de acțiuni la Fondul Proprietatea. La o cotație medie de 0,8 lei pe acțiune la Bursa de Valori București, valoarea acestora era de aproximativ 11,8 milioane de lei. În declarația depusă în 2021, politicianul menționează că a vândut acțiunile pentru 8,28 milioane de lei. Pe lângă această sumă, a încasat și dividende de aproximativ 3,8 milioane de lei între 2013 și 2017, ceea ce indică un câștig total de aproximativ 12 milioane de lei rezultat din despăgubirea ANRP. Apropiații nu neagă transferul de acțiuni Daniel Groza și Marius Militaru sunt considerați apropiați ai lui Cristian Bușoi, fiind descriși în presă drept finii acestuia. Familiile celor doi nu au negat că o parte dintre acțiunile primite la Fondul Proprietatea ar fi fost cedate ulterior lui Bușoi. Militaru a avut legături cu Bușoi și în mediul de afaceri, fiind
Șefii Vămii Constanța Sud, prinși în flagrant. Interceptări DNA: Mi-a trimis 2.200 ăștia-s numai pe ianuarie
Interceptările din dosarul de corupție deschis de procurorii Direcția Națională Anticorupție arată modul în care s-ar fi cerut bani pentru urgentarea formalităților vamale în Portul Constanța. Ancheta îi vizează pe Lică Octavian Parfene și Christian Gudu, funcționari din cadrul Autorității Vamale Române, reținuți de procurori după ce ar fi fost prinși în flagrant pentru luare de mită, relatează Mediafax. Denunțul care a declanșat ancheta Dosarul a fost deschis după un denunț depus la DNA în toamna anului 2025. Ulterior, ancheta a fost susținută de interceptări ambientale și de declarațiile unui colaborator cu identitate protejată. Cei doi suspecți activează în cadrul Autoritatea Vamală Română – Direcția Regională Vamală București – Biroul Vamal de Frontieră Constanța. Potrivit procurorilor, Christian Gudu a fost reținut în jurul orei 23:35, iar Lică Octavian Parfene începând cu ora 01:50. Anchetatorii susțin că cei doi ar fi cerut bani pentru a urgenta formalitățile vamale în cazul unor containere importate prin Portul Constanța. Potrivit documentelor din dosar, un martor cu identitate protejată a reclamat că persoane din conducerea Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud ar fi solicitat sume de bani pentru ca operațiunile vamale să fie realizate „cu ușurință și cu prioritate”. În declarațiile date procurorilor, martorul a explicat că ar fi fost abordat de conducerea vămii după numirea acesteia în funcție și că i s-ar fi propus un sistem de plăți pentru fiecare container importat. „Sunt intermediarul unor importatori de mărfuri străini care aduc marfă în România din China prin Portul Constanța. Îl cunosc pe șeful Vămii Constanța Sud Agigea, numitul Octav, de foarte mulți ani, pentru că eu îmi desfășor activitatea în acest domeniu de mult timp. După numirea lui ca șef, din luna octombrie 2025, m-am întâlnit cu acesta și era însoțit de adjunctul său, al cărui nume nu îl cunosc, dar pe care îl pot recunoaște. Octav mi-a făcut o propunere ca pentru fiecare container care intră în Vama Constanța Sud Agigea să îi dau o anumită sumă de bani pentru ca formalitățile vamale să se desfășoare cu ușurință și cu prioritate, adică acestea să fie urgentate. Adjunctul lui Octav a asistat la toate aceste discuții. I-am spus lui Octav că mă voi gândi și îl voi contacta pentru răspuns. Un sistem cunoscut în piață este că dacă nu se acceptă propunerile lui Octav și nu faci o înțelegere cu el, adică să plătești o sumă de bani pentru fiecare container importat, Octav pune piedici și întârzie foarte mult formalitățile vamale”, se arată în declarațiile martorului. Sumele de bani și discuțiile interceptate Documentele din dosar arată că, în decembrie 2025, ar fi fost remise mai multe sume de bani prin intermediul unui intermediar. Potrivit procurorilor, în baza unei înțelegeri prealabile ar fi fost plătite sume de 1.750 de euro, iar ulterior 2.800 de euro, pentru urgentarea formalităților vamale aferente unor importuri realizate printr-o firmă de comisionariat vamal. Într-un alt episod investigat, intermediarul ar fi remis 1.350 de euro, bani proveniți de la un colaborator al anchetatorilor. Din dialogul consemnat în dosar reiese că persoana care a primit banii știa proveniența acestora și ar fi cerut ca suma să nu fie oferită în dolari. Înregistrările ambientale realizate de anchetatori surprind mai multe discuții despre sume de bani și despre containerele importate, interceptările fiind folosite ca probe în dosarul instrumentat de DNA. CULEA MIHAI: ’Trăiți! Salut, șefu’! GUDU CHRISTIAN: Ce faci? CULEA MIHAI: Bine! Șefu’ nu e? GUDU CHRISTIAN: …[neinteligibil]…? A! Vine! CULEA MIHAI: …[neinteligibil]… mi-a trimis …[neinteligibil]… GUDU CHRISTIAN: Da? CULEA MIHAI: Îi am la mine. Vi-i dau sau cum…? GUDU CHRISTIAN: O.K.! …[neinteligibil]… CULEA MIHAI: A! Da? Hm? GUDU CHRISTIAN: Mai târziu! …[vorbește în șoaptă]… Mai târziu! …[neinteligibil]… CULEA MIHAI: Eu îs… eu am probațiunea de făcut! GUDU CHRISTIAN: Îhî! CULEA MIHAI: Mă-nțelegi? Și eu am fugit de la probațiune acuma. Și nu ș… ce fac… plec înapoi? Când să vin? GUDU CHRISTIAN: Vii mai târziu. Fă-ți treaba tu și vii mai târziu! Vino după amiază! CULEA MIHAI: Hm! GUDU CHRISTIAN: Două, trei. CULEA MIHAI: Pe la două, trei? GUDU CHRISTIAN: …[neinteligibil]… CULEA MIHAI: Am înțeles! Da. Da. Bine! Să trăiți! Pa! GUDU CHRISTIAN: Hai! Ciao! …[neinteligibil]… CULEA MIHAI: Poftim? GUDU CHRISTIAN: A știut exact despre ce e vorba. CULEA MIHAI: Deci… deci, mi-a trimis 2.200… GUDU CHRISTIAN: Îhî! CULEA MIHAI: Ăștia-s numai pe ianuarie. GUDU CHRISTIAN: Îhî! Bine! Vorbim după aia! Într-un alt moment surprins de camerele de supraveghere, anchetatorii descriu un schimb care ar fi avut loc între două persoane. Înregistrările arată cum cei doi interlocutori se apropie unul de celălalt și se poate observa cum GUDU Christian desface sacoșa și o ține desfăcută în dreptul lui CULEA Mihai. GUDU CHRISTIAN: Cum ești? Ia o banană! CULEA MIHAI: Stai așa puțin! În urma acestui schimb de replici, CULEA Mihai duce mâna în partea stângă a hainei sale, se percep sunete specifice deschiderii fermoarului de la haină, apoi se poate observa mâna acestuia revenind la poziția inițială. În continuare, GUDU Christian coboară ușor mâna dreaptă spre partea dreaptă a gecii sau a pantalonilor. GUDU CHRISTIAN: Ia! CULEA MIHAI: Mersi! GUDU CHRISTIAN: Ia-le… ia-le p-amândouă! CULEA MIHAI: Mersi! Bogdaproste! Potrivit anchetei, gesturile surprinse în înregistrare ar coincide cu momentul în care ar fi fost remisă o sumă de bani. „În jurul orei 17:30 am ajuns din nou la sediu, la intrarea din spate, iar în momentul în care intram în clădire, GUDU CHRISTIAN cobora scările, având în mâna dreapta o sacoșă din plastic în care avea banane. Menționez că GUDU CHRISTIAN mă căutase la biroul meu cu puțin timp înainte, lucru pe care l-am aflat de la soția mea, care m-a sunat când ajunsesem în parcare. Și GUDU mi-a zis că mă căutase. Interacțiunea cu GUDU CHRISTIAN a fost foarte scurtă, în jur de 30 de secunde, acesta spunându-mi «să-i dau ăia», cu referire la suma de 2.200 de euro și a trecut punga de plastic în mâna stânga. Am scos suma de bani din buzunarul din stânga al gecii, prevăzut cu fermoar, și, în același timp, GUDU CHRISTIAN mi-a spus «ia o
Șeful DNA, despre cele mai grele dosare instrumentate în timpul mandatului său: Au fost dosarele care au generat suficient de multă vâlvă în spațiu public
Invitat, vineri, în prima ediție a emisiunii „OFF The Record” de la Mediafax, procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, a afirmat că cele mai dificile dosare instrumentate în timpul mandatului său au fost cele cu impact major în spațiul public, care au generat presiune și interes constant din partea opiniei publice. „Au fost foarte multe. Au fost dosarele care au avut o rezonanță publică și care au generat suficient de multă vâlvă în spațiu public, fie că vorbim de dosarele cu generalii, fie că vorbim de dosarele cu portul. La toate a fost un moment greu”, a afirmat Voineag în cadrul emisiunii. Acesta a dat exemplul dosarelor privind portul Constanța, dar și cele care îl vizează pe Iulian Dumitrescu. „Au fost dosarele cu portul Constanța. Sunt foarte multe. Dosarele cu Iulian Dumitrescu, prim-vice-președinți de partid… Dosarul Buzatu, la fel, a fost un dosar foarte bine lucrat”, a afirmat Marius Voineag la „OFF The Record”. În legătură cu dosarul apropiatului lui Gruia Stoica, care insista să preia cu 500.000 de euro o clădire din București, speță apărută în decursul acestei săptămâni și aflată în atenția DNA, Marius Voineag a afirmat că „este un caz nou”, care nu are legătură cu dosarele care îl vizează pe Florian Coldea, fost prim adjunct SRI, trimis în judecată de DNA pentru influențarea justiției prin fapte de corupție. „E un caz nou. E un caz distinct și nu are legătură (cu dosarul în care este vizat Florian Coldea – n.r). Nu e disjuns din primul dosar. E un dosar distinct, plecat de la zero”, a explicat Marius Voineag.
Consilierul lui Bolojan, despre cazul Negoiță: i-am făcut plângere penală, mă bucur că procurorii se mișcă în sfârșit
Mesajul lui Vlad Gheorghe a fost publicat pe Facebook. „Eu i-am făcut plângerea penală pentru că a construit ilegal drumuri în beneficiul imperiului imobiliar Negoiță. Mă bucur că procurorii se mișcă, în sfârșit. Spun „în sfârșit” pentru că i-am mai făcut plângeri penale lui Negoiță și în trecut — și nu s-a întâmplat nimic. Sunt 4 ani de când au murit doi muncitori într-un șantier ilegal ordonat de Negoiță. E bine că presiunea numirii noului procuror-șef la Direcția Națională Anticorupție a generat o hărnicie pe care nu am mai văzut-o de mulți ani. Altfel, nu se mișca nimic”, a comentat consilierul premierului. El le-a solicitat procurorilor să-și extindă cercetările. „Dacă tot sunt procurorii la Negoiță, să se uite și după: legăturile cu Parcul IOR, achizițiile pentru Hala Laminor, achizițiile de pavele și multe, multe altele. Toate sunt deja în plângerile depuse la DNA. Nu trebuie să caute departe”, a mai scris Vlad Gheorghe. Anunțul DNA despre operațiunea de joi DNA a anunțat oficial că joi face percheziții în 11 locuri în cazul Robert Negoiță. Faptele investigate ar fi fost comise de funcționari publici, cu sprijinul unor complici și vizează lucrări de construire și asfaltare a mai multor străzi din Sectorul 3 al municipiului București, ce ar fi fost realizate fără documente legale. „Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în perioada 2017–2025, a unor infracțiuni asimilate celor de corupție. În cursul zilei de 5 februarie 2026, în baza autorizațiilor emise de instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 11 locații situate pe raza municipiului București și a județului Ilfov, dintre care două sunt sediile unor instituții publice, iar restul sunt domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale”, se arată în comunicatul DNA.