Sindicaliștii din Guvern cer explicații după ce numele premierului a fost evocat într-un dosar DNA
„În dosarul care a făcut deja înconjurul presei, o persoană cu profil juridic a fost surprinsă în flagrant primind 60.000 de euro, într-o speță descrisă ca trafic de influență, cu promisiuni de intervenții la vârful instituțiilor. În stenograme și relatări de presă apare invocarea numelui premierului și ideea de acces direct la acesta, în aceeași narațiune de influență și intermediere”, se arată într-un comunicat al sindicatului. Conform acestuia, premierul trebuie „să explice limpede criteriile după care se delimitează personal și instituțional de astfel de rețele de acces și intermedieri, cine intră în proximitatea Palatului Victoria, prin ce filtre și cu ce interes ori responsabilitate”. „Problema nu este că cineva rostește numele premierului într-o convorbire interceptată; problema este ecosistemul care face credibilă, în mentalul public, ideea că se ajunge la premier pe bani, pe relații, pe uși laterale. Acest ecosistem are deja episoade documentate în presă, care cer, din respect pentru instituția pe care o conduce, o clarificare fără echivoc”, susțin sindicaliștii. Sindicaliștii cer clarificări Sindicatul solicită un răspuns public, punctual: „care este relația personală și instituțională reală cu persoanele care au invocat numele premierului; cum se explică, procedural, traseele de acces la cabinetul premierului și cine răspunde pentru ele; care este poziția premierului față de cultura intermedierii și a lipelii, într-un guvern în care asemenea practici sunt vehiculate ca monedă de schimb; ce mecanisme de verificare și filtrare există pentru întâlniri, recomandări și introduceri, și cine le validează; ce măsuri concrete au fost luate pentru a bloca orice canal informal de influență, astfel încât Palatul Victoria să nu devină un punct de livrare pentru promisiuni vândute pe piața a relațiilor; și, în fine, dacă premierul își asumă public standardul minim de integritate pe care îl pretinde altora: acela că, atunci când se invocă numele tău ca ușă de acces, nu te ascunzi după ironii, ci lămurești faptele, numele, circuitul, responsabilitățile”. Sindicaliștii cer ca aceste clarificări să fie făcute „cu aceeași fermitate cu care Guvernul a avut curaj să ia măsuri dure pentru oamenii care muncesc și sunt corecți”. Nume cunoscute în dosar Reprezentanții Guvernului au avut o primă reacție în scandalul avocatei din PNL. Premierul Ilie Bolojan nu o cunoaște pe doamna avocat, a spus vineri purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu. De asemenea, Dogioiu a spus că premierul face frecvent fotografii cu persoane străine la evenimente publice. Procurorii DNA au prins miercuri, în flagrant, o avocată membră PNL, într-un dosar în care aceasta ar fi promis intervenții în Justiție și la nivel guvernamental în schimbul unor sume de bani. Ulterior, avocata Adriana Georgescu și Gheorghe Iscru, bărbatul care s-ar fi recomandat drept „general SIE”, au fost arestați preventiv pentru 30 de zile. În stenogramele din dosar apar nume cunoscute precum Nicușor Dan, Ilie Bolojan, Ciprian Ciucu și Ludovic Orban. În plus, avocata avea pe rețelele de socializare numeroase fotografii realizate împreună cu politicieni cunoscuți.
Stenograme: Vorbesc direct cu Nicușor și cu Bolojan. Avocata PNL Adriana Georgescu promitea intervenții pe lângă președinte și guvern
Mediafax a obținut pe surse pasaje din stenograme incluse într-un referat al procurorilor, care surprind o discuție între investigatorul cu identitate atribuită Majar Bogdan Cristian și Georgescu Adriana Mihaela. În dialog, Georgescu își descrie relațiile la vârful politic și afirmă că are acces direct la Nicușor și Ilie Bolojan, invocând inclusiv deplasări la Cotroceni. Tot în aceeași discuție, ea vorbește despre o posibilă schimbare la conducerea serviciilor, cu referire explicită la SRI, și pomenind două variante: o persoană „cu V” și numele Abrudean. „Propunerea este unu cu ‘V’…”, iar „Ori ABRUDAN, e susținut de BOLOJAN”, afirmă Georgescu. MAJAR BOGDAN CRISTIAN: De noi n-ai mai vorbit nimic, ă? GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Ce? MAJAR BOGDAN CRISTIAN: De noi. N-ai mai vorbit nimic. GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Păi, nu! Vorbesc direct cu NICUȘOR, să mă duc la Cotroceni – ce să mai vorbesc!? – și cu BOLOJAN. Ce să mai vorbesc de voi!? Eu nu am la D.N.A. Oricum, m-a anunțat ieri că schimbă șefu’ serviciilor. Propunerea este unu cu „V”, care e consilier personal, unu cu „V”, nou… MAJAR BOGDAN CRISTIAN: A’ lu’ NICUȘOR? GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: La S.R.I. Unu cu „V”. Sau o să fie ABRUDAN, care e și pe grupuri și care mi-e și amic, e membru P.N.L. Ori ABRUDAN, e susținut de BOLOJAN, ori ăsta cu „V”, care e deja la Cotroceni.[…] (…) MAJAR BOGDAN CRISTIAN: Păi, de-asta, frate, suntem așa! GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Lu’ DAN i s-a-nchis dosaru’, i-a dat lipsă de control judiciar și i s-a dat un pic de protecție că i-am scris eu lu’ NICUȘOR, pe față! Mi-am asumat să scriu pe WhatsApp, ceea ce a fost periculos! Pe MANU eu l-am scos cu CRISTI ENE și i-am scris lu’ NICUȘOR… Eu mi-am luat niște măsuri de asigurare, în ziua alegerilor, și i-am trimis și lu’ BOLOJAN, și lu’ NICUȘOR, o… tabel cu oamenii care au contribuit. Nu sume, da’… MAJAR BOGDAN CRISTIAN: Da! GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Și lu’ BOLOJAN, și lu’ NICUȘOR, și lu’ BLAGA! A mai fost și MIRCEA TOADER la BLAGA și i-a vorbit și va… BLAGA i-a zis lu’ vasi… lu’ ILIE BOLOJAN! Eu-s… d-aia, totuși, sunt în legătură și… și NICUȘOR, și BOLOJAN, îmi răspund… nu că-mi răspund la mesaje… Dacă acționez în vreun fel… Uite, i-am blocat lu’ unu numirea de secretar de …[neinteligibil]… Acum a numit-o. L-a blocat. […] ” Într-un alt pasaj, Georgescu susține că i-ar fi scris direct lui Nicușor pe WhatsApp și că ar fi trimis un „tabel” cu persoane care au contribuit (fără sume), inclusiv către Bolojan. „Mi-am asumat să scriu pe WhatsApp…” și „i-am trimis și lu’ BOLOJAN, și lu’ NICUȘOR… tabel cu oamenii care au contribuit”, apare în document.
Liberalii s-au denunțat între ei la DNA, în dosarul avocatei prinsă în flagrant de procurori
Avocata liberală Adriana Georgescu a fost denunțată în fața procurorilor DNA, pe 30 septembrie 2025, chiar de persoana pentru care cerea bani pentru rezolvarea dosarelor: omul de afaceri Paul Jean Tucan. Tucan, patron al unei importante firme din Constanța – JT Grup Oil SA, a fost trimis în judecată în august 2025, de EPPO ( Parchetul European) fiind acuzat de schimbarea destinației fondurilor obținute din bani europeni. Fost șef al PNL Năvodari, Tucan și-ar fi construit o locuință cu sumele alocate pentru un port turistic de agrement. În paralel, Tucan este investigat din 2025 și de DNA, pentru o serie de fapte de corupție petrecute în portul Constanța. Inițial, omul de afaceri a fost pus sub control judiciar, fiind acuzat că ar fi dat mită ca să obțină avizele necesare pentru o zonă de acostare din port. Numai că Paul Jean Tucan este și el membru PNL. Cu două dosare la activ, Tucan a dat-o pe mâna procurorilor DNA chiar pe colega sa de partid. Ulterior, procurorii secției a II-a a DNA au pus imediat în mișcare urmărirea penală pentru trafic de influență și din octombrie 2025 până ieri au stat cu ochii pe avocata PNL. Adriana Georgescu este o apropiată a fostului președinte PNL, Ludovic Orban. Primele discuții – în perioada alegerilor, la un restaurant din spatele Parlamentului României Paul Tucan „O cunosc de aproximativ 15 ani, din anul 2010, fiind colegi, membri de partid la PNL București. Începând cu luna mai 2025, Georgescu Adriana m-a contactat în contextul alegerilor electorale, ocazie cu care mi-a spus că mă poate ajuta să-mi rezolve problema cu cele două dosare penale în care sunt cercetat. Precizez că ea a fost cea care m-a contactat după mulți ani și a deschis acest subiect. Am fost de acord să mă întâlnesc cu aceasta, prima întâlnire având loc în București, într-un restaurant situat în spatele Parlamentului României, la circa o săptămână sau două de la apelul telefonic. La discuție am fost doar eu și Georgescu Adriana. Aceasta mi-a spus că mă va putea ajuta cu problema mea, dar să am puțină răbdare, cerându-mi totodată să o ajut cu o sumă de bani, pentru că are niște probleme financiare. Suma de bani avea legătură cu ajutorul pe care mi l-a oferit, aceasta spunându-mi că problema mea poate fi rezolvată favorabil. Aceasta mi-a spus că are contacte cu oameni politici cu poziții înalte, cu care poate discuta și care pot influența cursul dosarelor penale. O cunosc pe Georgescu Adriana ca fiind o persoana influentă, cu contacte la nivel înalt în cadrul partidelor politice”, ar fi scris Paul Tucan în denunțul de la DNA. Paul Tucan: „Adriana Georgescu mi-a arătat conversații pe whatsapp cu anumiți oameni politici. Georgescu Adriana mi-a scris pe whatsapp chiar în momentul în care mă aflu aici, la DNA” „Suma pe care aceasta mi-a cerut-o era de ordinelor zecilor de mii de euro, dar nu mi-o mai amintesc exact. Eu am refuzat solicitarea ei. I-am spus acesteia că nu sunt de acord să îi dau bani până când nu văd un ajutor concret din partea ei și că discutăm pe parcurs. Aceasta mi-a spus că poate interveni pe lângă factori politici importanți din România, pe care îi cunoaște personal, arătându-mi că le scrie acestora despre problema mea, prin această influență putând să mă ajute cu soluționarea acestor dosare penale. Mi-a arătat conversații pe whatsapp cu anumiți oameni politici. Din acel moment, Georgescu Adriana m-a tot contactat la telefon la diverse date, cerându-mi să ne vedem. În perioada mai 2025 – prezent m-am văzut cu aceasta de câteva ori, o dată la București și de câteva ori la Constanța, la mine acasă. Georgescu Adriana mi-a tot cerut bani, însă am refuzat sistematic. În luna august 2025 a venit la Mamaia și m-a rugat să o cazez, i-am găsit o cazare la hotel Delta din Mamaia, fiind vârf de sezon și am achitat contravaloarea acesteia pentru 3 zile, în total 1.300 lei. Am făcut acest lucru la solicitarea dumneaei. Aceasta a venit la mine acasă înainte de a se caza, însoțită de iubitul ei, pe care nu îl cunosc. În casă a intrat decât ea și am discutat despre ce se întâmplă, că nu am niciun fel de veste, că EPPO deja mă trimite în judecată și nu înțeleg ce se întâmplă. Georgescu Adriana mi-a spus că se va ocupa de problema mea, dar să mai am răbdare. Și de această dată mi-a cerut bani, orice sumă de bani ca să aibă de cheltuială, dar am refuzat-o. M-a mai contactat pentru a ne întâlni pe data de 9 septembrie, dar am refuzat. Declar faptul că Georgescu Adriana mi-a scris pe whatsapp chiar în momentul în care mă aflu aici, la DNA și mi-a spus să ne vedem joi. Sunt de acord să pun la dispoziție capturi fotografice ale discuției purtate astăzi cu Georgescu Adriana. Sunt de acord să colaborez cu organul de urmărire penală, în vederea dovedirii celor sesizate”, ar fi susținut Tucan în fața procurorilor. Liberala și falsul general SIE invocau șeful DNA, premierul și Președintele ca să obțină sume uriașe de bani cu pretextul că-l scapă pe omul de afaceri Paul Tucan de dosarele penale Adriana Georgescu Procurorii DNA au mers apoi pe firul discuțiilor pe care avocata PNL, Adriana Georgescu, le purta pentru „rezolvarea” dosarelor lui Paul Tucan. Pe 22 ianuarie 2026, Adriana Georgescu s-ar fi prezentat la o întâlnire pentru „rezolvarea” dosarelor lui Paul Tucan, alături de Gheorghe Iscru – denumit „George”. Pe Iscru l-a prezentat ca fost general SIE care poate ajuta la soluționarea dosarelor în care este inculpat Tucan. „Am întrebat-o pe Adriana Georgescu ce a vrut să zică în mesajele pe care mi le-a transmis, dar ea a insistat să vorbim cu „GEORGE”, că el ne va spune într-o săptămână-două cât ne costă și ce șanse sunt pentru rezolvarea problemei cu dosarele penale, Adriana Georgescu /ADA afirmând că, între timp, își va face și ea treaba ”cu dealul”, înțelegând că se referă la discuții cu președintele României”, arată
DNA a prins în flagrant o avocată PNL și un general SIE autointitulat: acuzații de trafic de influență și promisiuni de intervenții în Justiție și Guvern ( Gândul)
Conform surselor judiciare citate de Gândul, avocata ar fi susținut că poate „rezolva” dosare penale aflate la DNA sau pe rolul Tribunalului București, dar și că poate facilita finalizarea unor contracte și angajări în companii naționale din subordinea Guvernului, lăsând să se înțeleagă că ar avea influență inclusiv asupra unor angajați din Administrația Prezidențială. În aceeași acțiune de prindere în flagrant, procurorii ar fi reținut și un bărbat care s-ar fi recomandat drept „general SIE”, identificat de sursele citate drept Gheorghe Iscru. Sumele și perioadele invocate în anchetă Potrivit Gândul, în perioada octombrie–decembrie 2025, avocata Adriana Georgescu ar fi pretins de la Paul Jean-Paul Tucan ( implicat în mai multe dosare, inclusiv „Portul Constanța” și EPPO) sume de bani, susținând că, prin intermediul unor persoane cu funcții, ar avea influență asupra unor magistrați, promițând soluții favorabile în două cauze penale. Sursele judiciare citate mai arată că: pe 2 octombrie 2025 ar fi fost solicitată suma de 5.000 euro, iar ulterior ar fi fost remise 4.000 euro (06.10.2025) și 5.000 lei (24.10.2025); pe 21 noiembrie 2025 ar fi fost cerută o sumă între 100.000 și 1.000.000 euro, prezentată ca bani pentru campania electorală a unui candidat la Primăria Capitalei; în 5–6 noiembrie 2025, ar fi invocat influență la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru proiecte și angajări într-o companie națională. În paralel, anchetatorii ar suspecta că avocata l-ar fi sprijinit pe Iscru să pretindă, 500.000 euro, invocând influență asupra unor judecători și asupra procurorului-șef al DNA. În ultima săptămână, înțelegerea ar fi presupus remiterea a 120.000 euro, iar miercuri ar fi fost ridicată o ultimă tranșă de 60.000 euro, moment în care a fost realizat flagrantul. Acuzațiile Față de Adriana Georgescu a fost pusă în mișcare urmărirea penală pentru trafic de influență în formă continuată și complicitate la trafic de influență, iar Gheorghe Iscru este anchetat pentru trafic de influență. Procurorii ar avea în dosar înregistrări ambientale și filaje. După flagrant și percheziții, Adriana Georgescu, Gheorghe Iscru și Paul Jean-Paul Tucan ar fi fost audiați la DNA.
Președintele AEP: Sesizare la DNA pentru campania electorală. Vin reguli noi pentru online
El explică însă că AEP nu are rol de anchetator, ci doar sesizează atunci când apar nereguli, iar cazul a ajuns acum la DNA, conform Gândul. „Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat unor instituții publice, inclusiv plângeri penale, legat de modul în care a fost finanțată campania electorală. Pe de altă parte, cred că este un exemplu foarte bun legat de capacitatea și instrumentele pe carele are AEP de a identifica finanțările unor campanii electorale. Aici e nevoie de îmbunătățirea cadrului normativ”. „Știți foare bine, în timpul campaniei electorale, la AEP, se comunică de către competitorii politici documente. Și în cazul ăsta nu s-au comunicat documente”. Declaratie de presa sustinuta de presedintele Autoritatii Electorale Permanente, Adrian Tutuianu, pe tema activitatii AEP din anii electorali 2024-2025, a directiilor de actiune pentru reconfigurarea legislatiei electorale si reorganizarea institutionala, Bucuresti, 21 ianuarie 2026. ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO „AEP nu este un investigator, să stabilească de unde au venit resursele. Când am avut niște elemente, am făcut sesizare penală. Ea este astăzi la DNA și face parte din setul de documente, sesizări, făcute de instituțiile statului, nu doar de AEP.” Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) semnalează problemele, dar și soluțiile cu care vine pentru reglementarea procesului electoral. Adrian Țuțuianu, președintele AEP, a făcut mai multe grupuri de lucru pentru a rezolva problemele pe care le-a găsit, inclusiv publicitatea politică din online, probleme logistice în legătură cu desfășurarea scrutinului și reorganizarea AEP. Reguli clare pentru publicitatea politică din online Președintele AEP, Adrian Țuțuianu anunță că va propune un set de reguli clare pentru publicitatea politică din mediul online, în contextul în care legislația actuală nu mai ține pasul cu realitățile din era digitală. El a atras atenția că normele electorale din România sunt „total depășite”. „Clarificarea rolului și procedurilor specifice pentru campania online. Sub acest aspect, legislația electorală din România este total depășită, tehnologia a luat-o înaintea reglementării, cum se întâmplă de foarte multe ori în realitatea socială”, spune Țuțuianu. Țuțuianu a subliniat necesitatea unei logistici electorale unitare la nivel național, cu cabine, urne și amenajări standardizate ale secțiilor de vot. Acesta a precizat că își dorește eliminarea cabinelor cu perdele. Logistica electorală „O problemă importantă, iarăși, este logistica electorală, și vreau să vă spun de la început că voi avea întâlniri cu Uniunea Consiliilor Județene, cu asociațiile primarilor de municipii, orașe, comune, să încercăm să facem o logistică electorală unitară. Același tip de cabine, același tip de urne, același mod de amenajare a secțiilor de vot. Aș vrea să nu mai avem cabine cu perdeluțe, să avem urne care sunt transparente, eventual cu mecanisme care să permită numărarea buletinelor de vot introduse în urnă, în așa fel încât să asigurăm un plus de transparență la scrutinul electoral”, spune șeful AEP. Declaratie de presa sustinuta de presedintele Autoritatii Electorale Permanente, Adrian Tutuianu, pe tema activitatii AEP din anii electorali 2024-2025, a directiilor de actiune pentru reconfigurarea legislatiei electorale si reorganizarea institutionala, Bucuresti, 21 ianuarie 2026. ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO Șeful AEP spune că este necesară simplificarea legislației electorale și clarificarea prevederilor care au generat interpretări diferite, pentru a evita situații ce pot duce la anularea alegerilor, ca la ultimul scrutin. „Este nevoie să simplificăm legislația, să prevedem expres în legislație lucrurile care au generat interpretări diferite în practica electorală, este nevoie să modificăm și să corectăm mecanismele de finanțare a activității partidelor politice, e nevoie să facem instrumente de control adecvate evoluțiilor tehnologice. (…) Trebuie să verificăm în timp real finanțarea prin diverse platforme care nu sunt monitorizate și raportate așa cum se raportează finanțarea de tip clasic”.
Grupul lui Bolojan pentru Justiție cere planuri, proiecte și audituri
Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, care lucrează la Guvern, sub aripa premierului Bolojan, și-a finalizat astăzi a doua ședință în care a stabilit o serie de „direcții de acțiune”. Condus de Andrei Lupu, un apropiat al lui Dacian Cioloș, grupul a propus realizarea unor „planuri”, proiecte de lege și audituri în perioada următoare. În plus, a anunțat că în perioada următoare va „identifica soluții” cu privire la delegarea și detașarea magistraților, procedura de modificare a completurilor de judecată, revenirea la DNA, DIICOT și la parchetele ordinare a competenței de urmărire penală a magistraților și modalitatea de desemnare a colegiilor de conducere ale instanțelor. În cadrul reuniunii au fost discutate și agreate următoarele direcții de acțiune, arată comunicatul oficial: 1. Elaborarea și prezentarea unui plan multianual pe o perioadă de 5 ani privind acoperirea deficitului de resurse umane din instanțele judecătorești din România și din parchetele de pe lângă acestea. Planul va fi elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii și de Ministerul Justiției și va fi supus analizei Comitetului până la data de 30 ianuarie 2026. 2. Elaborarea unui proiect de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii într-o structură unică la nivelul fiecărui județ. Proiectul va fi realizat de Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, până la data de 30 ianuarie 2026. 3. Elaborarea unui proiect de reconfigurare a hărții judiciare, în vederea desființării instanțelor judecătorești cu un grad redus de încărcare. Proiectul va fi întocmit de Consiliul Superior al Magistraturii până la data de 28 februarie 2026. 4. Realizarea unui audit independent al sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor, precum și prezentarea unui raport de audit. Procedura de desemnare a entității care va efectua auditul va fi inițiată până la finalul lunii ianuarie 2026, iar raportul de audit independent va fi făcut public cel târziu la data de 15 iunie 2026. La finalul reuniunii, președintele Comitetului, consilierul de stat Andrei Lupu, a anunțat data următoarei ședințe, respectiv miercuri, 21 ianuarie 2026. Cu această ocazie, vor fi dezbătute și, după caz, vor fi identificate soluții legislative cu privire la: • delegarea și detașarea magistraților; • procedura de modificare a completurilor de judecată; • revenirea la D.N.A., D.I.I.C.O.T. și la parchetele ordinare a competenței de urmărire penală a magistraților; • modalitatea de desemnare a colegiilor de conducere ale instanțelor. La reuniunea de lucru au participat: • din partea Cancelariei Prim-ministrului: consilierul de stat Andrei Lupu și consilierul de stat Oana Cambera; • din partea Administrației Prezidențiale: consilierul prezidențial Cosmin Soare Filatov; • din partea Consiliului Superior al Magistraturii: Bogdan Staicu (vicepreședinte, membru al Secției pentru procurori), Claudiu Drăgușin și Alin Ene (membri ai Secției pentru judecători), Ioan Sas și Fănel Mihalcea (membri, reprezentanți ai societății civile); • din partea Ministerului Justiției: secretar de stat Roxana Momeu și director Alina Rădoi; • din partea asociațiilor profesionale ale magistraților: judecător Andreea Ciucă (Asociația Magistraților din România), judecător Dragoș Călin și judecător Lucia Zaharia (Asociația Forumul Judecătorilor din România), judecător Dana Gîrbovan (Uniunea Națională a Judecătorilor din România), judecător Doru Benescu (Asociația Profesională a Judecătorilor „Al. I. Cuza”), procuror Bogdan Pîrlog (Asociația Inițiativa pentru Justiție), procuror Adina Petrescu (Asociația Procurorilor din România), prof. univ. dr. Traian Briciu (președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România); • din partea societății civile: Otilia Nuțu (Expert Forum), Diana Ionescu (Asociația Declic), Adrian Ristea (Asociația Funky Citizens), Georgiana Iorgulescu (Centrul de Resurse Juridice). RECOMANDĂRILE AUTORULUI Adrian Toni Neacșu: “Grupul de lucru pe Justiție al lui Bolojan se ține de glume. A propus excluderea Președintelui României, Guvernului și ministrului Justiției din numirea procurorilor. Amatorii sunt conduși de un USR-rist”
Radu Marinescu: Procurorii trebuie să fie apolitici
„Opinia mea este că activitatea judiciară trebuie să fie una străină de fenomenul politic. Eu cred că justiția trebuie să fie apolitică și atunci cred că toate aceste selecții care se fac inclusiv pentru procurorii șefi, trebuie să fie făcute într-un mod care să fie strict legal și în conformitate cu criteriile de profesionalism, de responsabilitate care sunt prevăzute de lege”, a declarat Ministrul Justiției, Radu Marinescu. Întrebat dacă, potrivit legii, procurorii șefi indiferent dacă este vorba despre DNA sau DIICOT pot să rămână în funcție pentru un al doilea mandat, în contextul în care șeful statului s-ar declara nemulțumit de activitatea lor, ministrul Justiției a precizat: „Sigur că poate exista mulțumire sau nemulțumire cu privire la activitatea oricărui reprezentant al statului, până la urmă și cu siguranță se pot face evaluări și pot exista astfel de aprecieri pozitive sau negative, inclusiv în ceea ce privește conducătorii parchetelor. Cu siguranță o astfel de evaluare se face și în momentul în care cineva își depune, să zicem, candidatura. Pentru că examinarea activității sale anterioare, indiferent unde a activat, este o componentă a analizei care se face pentru a se vedea dacă pentru viitor este sau nu este apt să ocupe funcția respectivă. Însă de planul, de la bun început, nimeni nu poate să fie exclus”, a declarat Radu Marinescu. Acesta a precizat că orice procuror care îndeplinește condițiile prevăzute de lege se poate înscrie pentru candidatură. „A exclude cumva verbal, a declara că cineva este binevenit sau nu este binevenit, din punctul meu de vedere, ar reprezenta în exercitarea atribuțiilor noastre ale Ministerului Justiției un demers neconform legii. Și atunci nu pot să spun decât că declanșăm o procedură. Orice procuror care îndeplinește condițiile legale poate să participe. Sigur, selecția va fi făcută într-un mod riguros, într-un mod profesionist, ținând cont de criterii, trecând prin filtru CSM și apoi, bineînțeles, domnul președinte are o foarte importantă misiune, aceea de a încuviința numirile respective sau de a le respinge și atunci le luăm procedura”, a declarat Radu Marinescu. Reamintim că recent, Ministerul Justiției a anunțat că va declanșa procedura de numire a noului Procuror General, dar și a șefilor DNA și DIICOT.
Interceptările DNA arată că șpaga de la RAR s-a blocat în opoziția Ministrului Transporturilor, Ciprian Șerban, care punea întrebări
Dosarul DNA „șpaga de la RAR”, ajuns astăzi la Tribunalul București, conține multiple înregistrări ambientale făcute de procurori la finalul acestui an, în care cele trei personaje – Răzvan Cuc, fostul ministru al Transporturilor, afaceristul Cătălin Daniel Bușe ( cel care voia să câștige un contract pentru firma sa) și Mihai Alecu, șeful RAR – discută despre situația din ministerul Transporturilor, detalii ale negocierilor, dar vorbesc și despre situația politică. Pe lângă faptul că procentul din șpagă – 7% din valoarea contractului a unui contract cadru de 23 de milioane de lei – fusese negociat într-o curte, pe butoanele de la o telecomandă, iar ulterior participanții nu s-ar mai fi înțeles pe procentul de mită, ambientalele DNA arată că participanții aveau o problemă constantă și cu actualul ministru al Transporturilor, Ciprian Șerban, „care este învățat prost”, se răfuiau directoarea economică a ministerului pe care o înjurau, ca și pe diverse personaje din minister. „Lumea e bagaboantă”, spune unul din interlocutori. Bârfele ajung și la PSD – cine conduce partidul – dar și la două doamne din Modrogan, sediul PNL. Mihai Alecu, directorul RAR, întâi a denunțat pe 2 octombrie 2025 la DNA presupusele fapte și apoi a înregistrat pe toată lumea, devenind colaborator al procurorilor. Pe scurt, Alecu a spus că omul de afaceri Cătălin Daniel Bușe – administrator al societății Euro Quip International SRL, i-a promis cu titlu de mită, în luna mai a anului 2025, un procent de 6% din valoarea totală a acordului-cadru de prestări servicii ce urma să fie reînnoit între Regia Autonomă Registrul Auto Român și societatea Euro Quip International SRL. Contractul urma să fie atribut preferențial pentru firma lui Bușe, chiar dacă acesta era pe procedură de achiziție publică. În discuții intervine și Răzvan Cuc, fostul ministru al Transporturilor. Tribunalul București i-a arestat astăzi pentru următoarele 30 de zile pe fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, dar și pe Cătălin Daniel Bușe, pentru complicitate la dare de mită și dare de mită în acest dosar DNA. Gândul prezintă în exclusivitate o parte din înregistrările din acest dosar. „Și ministru’ mi-a zis: „Bă, ce e cu asta, că am primit-o pe note, pe surse, pe note informative!?”. Îmi venea să-i zic: „Știu de unde e venită, n-ai primit-o pe nicio notă!”! Nu știu cine e-n spatele lui și cine-l învață prost!” Prima înregistrare datează din 8 octombrie 2025, din localul Ublo, unde directorul RAR și fostul ministru Răzvan Cuc despre contract: „CUC RĂZVAN-ALEXANDRU: Zi! ALECU MIHAI: … că altfel… că văd că nenea BUȘE ăsta nu… e… nu… nu-l înțeleg. Am vorbit o chestie cu el. El tot insista cu acest contract! I-am zis: „Băi, nene!”, cum ți-am spus și ție când ne-am văzut ultima oară, „Ești singuru’ care va lua! Ai răbdare cu această licitație! Ești acoperit de contract, până-n noiembrie. Nu trebuie să faci nimic altceva decât să ai răbdare, pentru că nu-s… nu-s alții acolo!”.(…) ALECU MIHAI: M-a chemat ministru’ de vreo două ori, cu două note, trimise de el, prin care EURO QUIP a avut contractele, nu știu ce, de-a lungu’ timpului, istoric… CUC RĂZVAN-ALEXANDRU: …[neinteligibil]…?(…) ALECU MIHAI: Prima oară, m-a chemat ȘERBAN: „Băi, ce e cu asta, că…!?”. În notele respective… erau patru pagini, nesemnate, ne… nimic, da… erau doar de EURO QUIP – da? – de faptu’ că eu blochez activitatea RAR, că nu scot la licitație și n-o să mai am service la echipamentele cu care omologhez mașinile pe piață. Și ministru’ mi-a zis: „Bă, ce e cu asta, că am primit-o pe note, pe surse, pe note informative!?”. Îmi venea să-i zic: „Știu de unde e venită, n-ai primit-o pe nicio notă!”! Zic: „Domn’e, acordul-cadru e până-n august, ca să fac o recapitulare, dar noi, în interioru’ acordului cadru, am semnat contract subsecvent…”.(…) ALECU MIHAI: „…până-n noiembrie.”. Zic: „Minis… dumnea’stră mi-ați cerut să vin cu un plan de eficientizare, de reducere a costurilor – da? – de vreo 45 de milioane de lei, dintre care și de aici este, tocmai de-asta lucrăm la caiet, să le așezăm, să nu ne blocăm nici nu servisarea, cu astea, să facem și o reducere, o economie.”. Bun! După vreo două săptămâni – asta, sigur după ce ne-am văzut noi! – mă cheamă consilieru’ ministrului – știi? – „Domn’e, nu mai intri la șefu’, citește asta – cum e? – că mi-a dat-o ca temă!”. Aceeași notă, un pic mai dezvoltată, cum că i-am luat oameni de la Metrologie, tot… Îmi zisese și mie. De la firma lui de metrologie – da? – care lucrează cu noi… CUC RĂZVAN-ALEXANDRU: …[neinteligibil-vorbesc în același timp]…, da’ asta a mai trecut, că i-a luat aia de-a fost înaintea ta …[neinteligibil-vorbesc în același timp]… ALECU MIHAI: Aia i-a luat doi oameni. (…) ALECU MIHAI: Ă… Aceeași notă, mai dezvoltată. Știi? M-am dus la ministru:„Domn’ ministru, ce e?”, „Păi, nu, că ai grijă, că – uite! – nu vreau să blochezi activitatea!”, zic: „Domn’e, nu blocăm nicio activitate! Noi ieșim cu Caietu’ de sarcini în două săptămâni, se lucrează la el.”, că mulți își dau cu părerea, el acuma e sub CRISTI BUCUR, sunt mai mulți pe circuitu’ de avizare – știi? – și-l mai întorc… întorc. Ă… După aia, m-a chemat ministru’: „Băi, nene…!”, nu știu ce licitație, de tonere, de draci, că știu câștigătoru’ deja, că-i unu de la Prahova, de la draci, MBA Assist. Spanac! M-am uitat, n-avea nicio treabă ăla cu tonere, de la ăla au cumpărat ai mei, de la Mentenanță, cu care lucrează și CĂTĂLIN, niște role de… pe care ies printurile alea de la Prestații, au găsit cu cinci lei. CĂTĂLIN le dă cu 70 rola. Și au luat de acolo și așa am identificat firma, deci e clar că a ajuns la el, nu știu prin… prin SANDU, prin cine dracu’ a ajuns, de mă tot toacă. În momentu’ în care am urcat licitația în SEAP… și are o reducere, într-adevăr, la contract, nu știu, pe niște cantități, am mai diminuat cantitățile, de câteva milioane de lei
Pas decisiv în procesul de aderare la OCDE
România a primit al 17-lea aviz din cele 25 necesare aderării la OCDE, anunţă secretarul de stat în MAE Luca Niculescu. Avizul Grupului de lucru al OCDE vizează combaterea mitei în operațiunile economice internaționale și este un pas decisiv în procesul de aderare la Organizația pentru cooperare și dezvoltare economică. Obținerea avizului formal reprezintă un semnal puternic privind angajamentul României în consolidarea integrității și a luptei împotriva corupției la nivel internațional. Evaluarea adoptată la 22 octombrie 2025 arată că România îndeplinește standardele internaționale în prevenirea și combaterea corupției care implică funcționari publici străini. Recomandarea privind resursele umane, financiare și de formare profesională este pe deplin îndeplinită ”Al 17-lea capitol încheiat în drumul către OCDE. Ţara noastră a mai făcut un pas semnificativ : am primit Avizul Formal al Grupului de lucru pentru combaterea mitei în operaţiunile economice internaţionale”, anunţă pe Facebook Luca Niculescu (foto), Coordonator Naţional pentru procesul de aderare a României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Luca Niculescu, ambasadorul român la Paris / Sursa: Facebook – Luca Niculescu Pe de altă parte, acest rezultat a fost posibil datorită eforturilor susținute ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în strânsă colaborare cu Ministerul Justiției. DNA a avut un rol important în implementarea recomandărilor OCDE, anunță instituția. Una dintre cele mai importante recomandări – cea privind resursele umane, financiare și de formare profesională – a fost considerată pe deplin îndeplinită. OCDE laudă capacitatea DNA de a desfășura investigații eficiente în cazurile de mituire străină Totodată, evaluarea OCDE recunoaște progresele României și în celelalte recomandări aflate în curs de implementare, rezultate obținute prin aceeași colaborare instituțională. În baza noii legislații (Legea nr. 319/2024, modificată prin Legea nr. 156/2025), DNA are competență exclusivă pentru investigarea mitei oferite funcționarilor publici străini și a infracțiunilor conexe, precum spălarea banilor sau falsul în înscrisuri. În 2025, DNA a continuat investigarea unui caz reprezentativ de mită transnațională, încadrat potrivit noilor prevederi legale și inclus de OCDE în matricea de cazuri relevante. OCDE a evidențiat capacitatea DNA de a desfășura investigații eficiente în cazurile de mituire străină și de a coopera cu autorități din alte state. În egală măsură, România a fost remarcată pentru implicarea activă în mecanismele internaționale de evaluare, prin participarea la examinarea altor state parte la Convenție. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Suntem cu un pas mai aproape de OCDE. Nicușor Dan: „România a făcut încă un pas decisiv spre aderare” Ilie Bolojan a anunțat intrarea României în ultima etapă din procesul de ADERARE la OCDE. Ce obiectiv de finalizare și-a propus Guvernul
Lovitură de teatru în scandalul de corupție în care apare și numele premierului Ilie Bolojan
Gândul dezvăluie în exclusivitate detalii uluitoare din dosarul în care sunt implicați generali, rezerviști din Armată, SIE, SRI, lideri PNL, inclusiv premierul Ilie Bolojan, dar și mai mulți oameni de afaceri, toți în jurul lui Fănel Bogos. Acesta din urmă a reușit să câștige definitiv procesul în care cere de la DSVSA Vaslui despăgubiri de peste 3 milioane de lei, pentru aproape 90 de mii de găini eutanasiate. Ca o coincidență stranie, decizia prin care Bogos a primit câștig de cauză de la Curtea de Apel Iași s-a dat pe 3 noiembrie, fix cu două zile înainte ca omul de afaceri să fie reținut în dosarul în care este acuzat de șantaj și cumpărare de influență, și cu o zi înainte de începerea acestui scandal în presă. Inițial, Tribunalul Vaslui a respins solicitarea Vanbet, – societatea deținută de Bogos – privind despăgubirile cerute de la DSVSA Vaslui. Omul de afaceri Fănel Bogos Astfel, suma pe care trebuie să o primească societatea deținută de Fănel Bogos este de peste 3,1 milioane de lei, despăgubiri pentru: 89.253 capete găini ouătoare eutanasiate și 689.460 de ouă distruse urmare a confirmării focarului de salmoneloză aviară. Fănel Bogos este arestat preventiv Omul de afaceri vasluian Fănel Bogos a fost reținut pe 5 noiembrie de procurorii anticorupție din Iași pentru șantaj și cumpărare de influență în formă continuată după ce ar fi încercat să-l demită, contra cost, pe șeful Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui, care a sancționat fermele controlate de acesta. În dosarul instrumentat de procurorii anticorupție de la Iași au mai fost reținute pe 6 noiembrie încă trei persoane, Laura Iusein, Mihai Aniței și Rareș Mihail Cristea, plasate apoi de judecători sub control judiciar. Pe 7 noiembrie, Fănel Bogos a fost arestat preventiv. Cazul DNA a plecat de la Fănel Bogos, patronul Vanbet SRL, la fermele căruia se găsise în septembrie 2024 un focar de salmonella, motiv pentru care șeful DSVSA, Mihai Ponea, a dispus neutralizarea a 230.000 de păsări. Fănel Bogos ar fi vrut să-l schimbe din funcție pe șeful DSVSA Pentru că șeful DSVSA a refuzat să-i aprobe lui Bogos dosarul de despăgubire, omul de afaceri a întreprins, “cu sprijinul mai multor persoane și sisteme relaționale de influență”, demersuri pentru a-l schimba din funcție pe directorul executiv al DSVSA Vaslui. Fănel Bogos avea de luat de la DSVSA Vaslui o despăgubire. Așa se face că, potrivit unor surse judiciare, Fănel Bogos ar fi apelat la o serie de autorități, foști generali din Armată, servicii secrete, foști procurori, autorități centrale și locale doar pentru a-l schimba din funcție șeful DSVSA, Mihai Ponea. Premierul Ilie Bolojan l-a primit la Palatul Victoria pe omul de afaceri Fănel Bogos Dosarul-epopee conține multe nume celebre la nivel național, iar una dintre persoanele care s-ar fi oferit să îl ajute pe omul de afaceri Fănel Bogos a fost Mihai Barbu, care l-a dus până în biroul premierului Ilie Bolojan, la Palatul Victoria. Până la declanșarea scandalului, Barbu era președinte al PNL Vaslui, președinte al Autorității pentru Reformă Feroviară și trezorier al PNL la nivel național, funcții pe care le-a pierdut ulterior. „Pe 9 aprilie, Bogos Fănel l-ar fi contactat pe Mike Eduard și-i solicită sprijinul pentru a ajunge la prim-ministrul României, scopul celui dintâi fiind determinarea înalților funcționari din cadrul Guvernului României de a-l demite pe numitul Ponea Mihai din funcția de director executiv al DSVSA Vaslui și numirea unei persoane care să promoveze în mod ilegal interesele financiare ale SC VANBET SRL”, arată csurse judiciare. Mike Eduard este membru în consiliul de administrație la Autoritatea Aeronautica Civilă Română RA. Toate detaliile despre acest dosar-epopee pot fi citite AICI, AICI, AICI sau AICI. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Personajul-cheie din DOSARUL MITEI de 22 milioane € pentru duty-free-uri scapă cu o condamnare cu suspendare EXCLUSIV | DNA a făcut ”portretul” afaceristului Cristi Bălan în dosarul ”Mită la Aeroport”: ”Anturaj periculos, om violent” / ”Dau un cuțit în cap!” EXCLUSIV | Cum se lăuda ”Spionul” Cristian Bălan, personaj-cheie în dosarul ”Mită la Aeroport”, că a preluat brandurile Carpați și Snagov: ”Rupem!” EXCLUSIV | Cum amenința periculosul din dosarul “Mită la Aeroport” doi proprietari de trusturi de presă: ”Dacă voi terminați anul în picioare…” Dosarul ”Mită la Aeroportul Otopeni”. Interceptări-șoc ale DNA: ”Dacă vrea să dispară un om, dispare!” + ”Crime la comandă… dărâmă guverne“