Dan Barna, fostul președinte USR, a fost audiat la DNA. Barna ar fi fost chemat de procurori în dosarul vaccinurilor
Dan Barna, fost vicepremier în primul an de pandemie, a fost audiat astăzi la DNA în dosarul achizițiilor de vaccinuri anti-COVID. În acest dosar sunt urmăriți penal Florin Cîțu, Vlad Voiculescu, Ioana Mihăilă și Andrei Baciu. Dan Barna a explicat pentru Gândul că a fost audiat ca martor în dosarul vaccinurilor achiziționate de România în perioada crizei COVID. Între altele, el a dat un exemplu paralel legat de întrebarea de ce au fost achiziționate atâtea vaccinuri și cât de oportună era achiziția: „Uitați, ca exemplu: începe un război și apare o situație de necesitate și cumperi multe tancuri. Apoi vine pacea. Ce faci? Întrebi de ce s-au cumpărat atâtea tancuri?” Dan Barna dă explicații la DNA în dosarul vaccinurilor anti-COVID Loading … Pe 23 noiembrie 2023, DNA a anunțat că a deschis dosar de abuz în serviciu. Este vorba despre achiziția de vaccinuri în pandemia de Covid. Sunt vizați doi foști miniștri ai Sănătății – Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, dar și fostul premier din acea perioadă – Florin Cîțu. Ulterior ancheta s-a extins și a fost chemat și Andrei Baciu, care era secretar de stat cu atribuții delegate de ministru al Sănătății în perioada pandemiei. Reamintim că în scandaloasa afacere a vaccinurilor cumpărate peste necesitățile populației, unul dintre documentele foarte importante în ecuația anchetei Direcției Naționale Anticorupție (DNA) este MEMORANDUMUL semnat în baza adresei nr. 1007609/18.03.2021 de către vicepremierul de la acea dată, Dan Barna, ministrul Sănătății Vlad Voiculescu și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Acest Memorandum a fost necesar în vederea aprobării semnării celui de-al doilea contract de furnizare de vaccin împotriva Covid-19 produs de compania Moderna pentru o cantitate de 6.390.404 de doze la o valoare de aproximativ 151.500.000 de euro. Gândul a publicat anterior acest document (vezi galeria foto) din care reiese modul în care a fost realizată comanda, prin semnarea acestei tranșe de vaccinuri de la Moderna de către Vlad Voiculescu. Conform procurorilor DNA, Voiculescu este acuzat că ar fi semnat pentru achiziționarea a 14.445.798 doze de vaccin, din care o cantitate de 6.390.404 doze MODERNA, iar restul de la PFIZER. Dan Barna / Foto – Mediafax Cum s-a plusat pentru extinderea vaccinării în momentul în care companiile făceau studii pe voluntari Din document reiese că, la data semnării acestui Memorandum, existau încă “multe necunoscute în legătură cu nevoia de a re-vaccina“. “Durata protecției nu este cunoscută în momentul de față și nu poate fi exclusă necesitatea administrării unei noi doze de vaccin la un anumit interval de timp, în special în situația în care virusul rămâne foarte răspândit la nivel global. Eficacitatea față de unele tulpini virale noi este diminuată, din datele disponibile, pentru vaccinurile care au fost testate în zone în care acestea au o prevalență mare, iar administrarea unei a treia doze din vaccinurile curente sau a unei doze noi dintr-un vaccin adaptat la tulpinile noi vor trebui luate în calcul. În momentul de față, atât Moderna, cât și BioNTech/Pfizer și CureVac au început studii clinice care investighează efectul administrării unei a 3-a doze de vaccin la un interval de câteva luni de la primele. În plus, Moderna și BioNTech/Pfizer au produs deja vaccinuri adaptate la noile tulpini în cantități suficente pentru derularea studiilor clinice. Dacă sunt autorizate ca produs nou sau ca variație sub actuala autorizație de punere pe piață, se va putea negocia ca doze din aceste vaccinuri adaptate să înlocuiască dozele deja contractate (acest lucru a fost prevăzut în contractele noi, suplimentare, și nu era posibil în contractele inițiale).”
Profesoară din Suceava, prinsă de DNA că vindea diplome false de Bac și licență cu 500 de euro. Femeia a recunoscut totul
O profesoară de Limba și literatura română de la Colegiul Tehnic „Regele Ferdinand” din Rădăuți a fost trimisă în judecată de DNA după ce a pus la cale o rețea de falsificare a actelor de studii. Narcisa-Marinela Rei le promitea elevilor pe care îi pregătea în privat, dar și altor clienți, că le poate obține foi matricole, diplome de Bacalaureat sau diplome de facultate. Cadrul didactic a recunoscut faptele în fața procurorilor și a semnat un acord de recunoaștere a vinovăției pentru a scăpa de închisoarea cu executare. Loading … Minciuna din spatele diplomelor de 500 euro Anchetatorii DNA de la Serviciul Teritorial Suceava au descoperit că femeia a strâns bani din această afacere ilegală timp de opt ani. Pentru a-și convinge clienții, ea pretindea că are conexiuni la cel mai înalt nivel în sistemul de învățământ și că actele vor apărea ca fiind reale în bazele oficiale de date. „Inculpata ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra unor funcționari din Ministerul Educației, în special asupra unui secretar de stat, și ar fi indus solicitanților de astfel de documente de studii convingerea că acestea sunt autentice, iar datele înscrise în ele figurează în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România. În realitate, inculpata ar fi remis unei persoane datele necesare pentru falsificarea documentelor de studii,” au explicat procurorii. Femeia cerea în medie câte 500 de euro de persoană pentru fiecare diplomă, dar accepta și alte cadouri, foloase necuvenite sau servicii gratuite din partea celor care doreau diplome fără să dea examene. Pedeapsa primită: Muncă în folosul comunității și confiscarea banilor Prinsă de procurori, profesoara din Rădăuți și-a recunoscut faptele pentru a primi o pedeapsă mai blândă. Aceasta a acceptat o condamnare de 3 ani cu suspendare, sub supravehere. De asemenea, acordul semnat cu DNA o obligă la măsuri dure pentru următoarea perioadă. „Inculpata Rei Narcisa-Marinela a declarat expres că recunoaște comiterea faptelor reținute în sarcina sa (…) și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani. Inculpata a fost de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității pe o perioadă de 120 de zile.” Pe lângă pedeapsa cu suspendare, procurorii au pus sechestru pe o clădire deținută de profesoară și au cerut instanței să-i confiște sumele totale de 3.700 euro și 32.000 de lei. Dosarul a fost trimis la Tribunalul Suceava, iar DNA continuă cercetările pentru a-i identifica și pe ceilalți complici care au ajutat la tipărirea efectivă a diplomelor false.
Scandal la vârful sistemului medical din Brăila. Fostul manager al Spitalului Județean a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu. DNA a intrat pe fir
Este scandal la vârful sistemului medical din Brăila. Râşnoveanu Mihaela-Delia, fost manager al Spitalului Judeţean Brăila, a fost trimisă în judecată pentru abuz în serviciu. Potrivit DNA, aceasta ar fi încheiat ilegal 4 contracte de muncă cu timp parțial în beneficiul propriu. Fosta manageră a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, Delia Râșnoveanu, a fost trimisă în judecată de DNA. Ea este acuzată de abuz în serviciu și de folosirea funcției pentru a favoriza o persoană, potrivit procurorilor. Procurorii susțin că Delia Râșnoveanu și-ar fi încheiat patru contracte de muncă cu timp parțial în beneficiul propriu. De asemenea, aceasta este acuzată că a încheiat și alte contracte fără respectarea procedurilor legale și fără organizarea concursurilor obligatorii. Loading … DNA Galați a trimis-o în judecată, în stare de libertate, pe 12 iunie, pe fosta manageră a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila. „În perioada 27 mai 2017 – 08 mai 2023, inculpata Râşnoveanu Mihaela-Delia, în calitate de manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Brăila, prin emiterea unor dispoziţii manageriale, ar fi dispus încheierea, în beneficiul propriu, a patru contracte individuale de muncă cu timp parţial, obţinând un folos patrimonial constând în salariu şi spor de periclitate, împrejurare în urma căreia a fost cauzat un prejudiciu în cuantum total de 469.263 lei în dauna spitalului”, a transmis marţi, DNA, într-un comunicat de presă. Scandal la vârful sistemului medical din Brăila. Foto: Shutterstock Contracte încheiate fără organizarea concursurilor prevăzute de lege Procurorii susțin că fosta manageră a dispus angajarea a două persoane pe posturile de asistent medical și economist. Contractele ar fi fost încheiate fără organizarea concursurilor prevăzute de lege. „Totodată, în cursul anului 2023, inculpata nu ar fi dispus încetarea acestor contracte individuale de muncă, prelungite prin acte adiţionale succesive, cu depăşirea termenului de 90 de zile prevăzut de lege. Prin aceste demersuri, inculpata Râşnoveanu Mihaela-Delia ar fi cauzat un prejudiciu material Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Brăila în cuantum de 123.020 lei, reprezentând sumele încasate în mod nelegal de persoanele respective ca urmare a încheierii şi prelungirii nelegale a contractelor individuale de muncă cu timp parţial”, transmite DNA. Potrivit DNA, cele două persoane ocupau deja funcții de conducere în spital și ar fi obținut venituri salariale suplimentare prin noile contracte. Spitalul din Brăila s-a constituit parte civilă pentru recuperarea prejudiciului. Procurorii au instituit sechestru pe un imobil aflat în coproprietatea fostei managere. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Brăila. Sursă foto: Shutterstock
Lovitură pentru șoferii Uber și Bolt. Sunt vizate mașinile în comodat
Mașinile deținute în comodat ar putea fi eliminate din categoria vehiculelor eligibile pentru desfășurarea activității de transport alternativ, precum prin intermediul Uber sau Bolt, prevede un proiect analizat de Profit.ro, care va intra în dezbare și procedură de vot. Argumentul privind mașinile în comodat folosite pentru Uber sau Bolt Proiectul a fost inițiat de fostul ministru al Transporturilor Ciprian Constantin Ștefan, alături de colegii deputați din PSD. Argumentul este că folosirea mașinilor aflate în comodat a evidențiat mai multe vulnerabilități care afectează atât capacitatea autorităților de a verifica legalitatea activității defășurate, cât și concurența loială dintre operatorii economici care activează pe piața transportului de persoane. În toamna lui 2025, Antifrauda a emis o decizie prin care a suspendat, la nivel național, în toate județele, plățile Uber și Bolt către 100 de firme cu flote și șoferii acestora, active pe cele două platforme, până la finalizarea anchetei fiscale. Inspectorii antifraudă au descoperit o schemă de evaziune fiscală prin care s-a creat un prejudiciu de 266,5 milioane de lei la bugetul de stat. La scurt timp, și procurorii DNA au declanșat percheziții la mai multe firme care operează pe platformele de ride-sharing. Ce spun inițiatorii despre contractele de comodat Inițiatorii arată că utilizarea autoturismelor în comodat creează premise favorabile pentru sustragerea de la obligațiile fiscale. „În practică, contractele de comodat pot fi încheiate cu o mare flexibilitate, inclusiv între persoane aflate în relații de afiliere sau între membri ai aceleiași familii, ceea ce îngreunează verificarea beneficiarului real al veniturilor generate de activitatea de transport alternativ. Această situație poate facilita disimularea raporturilor economice reale și poate constitui un factor de risc în ceea ce privește evaziunea fiscală”, susțin autorii proiectului. „Astfel, legislația aplicabilă transportului în regim de taxi impune ca vehiculele utilizate să fie deținute în proprietate, leasing sau alte forme expres reglementate, fără a permite desfășurarea activității cu autoturisme deținute în comodat. În schimb, operatorii de transport alternativ beneficiază de un regim mai permisiv, deși prestează servicii comparabile de transport persoane contra cost”, mai afirmă inițiatorii. Inițiatorii mai spun că diferența de reglementare duce la un avantaj competitiv artificial pentru operatorii de transport alternativ care utilizează vehicule în comodat. ”În condițiile în care ambele categorii de operatori activează pe aceeași piață și se adresează acelorași consumatori, este necesară asigurarea unui cadru juridic echilibrat și nediscriminatoriu”, arată autorii proiectului. De asemenea, potrivit sursei citate, eliminarea mașinilor deținute în comodat din categoria celor eligibile pentru activități de ridesharing va contribui la „creșterea gradului de trasabilitate a bunurilor utilizate în activitate, la simplificarea controalelor efectuate de autoritățile competente și la consolidarea disciplinei fiscale în domeniu”.
Sondaj Curs: 46% dintre bucureșteni consideră că Primarul General, Ciprian Ciucu, ar trebui să demisioneze după ce a fost pus sub acuzare de DNA
Un nou sondaj Curs, realizat între 16 și 26 iunie 2026, arată că 46% dintre bucureșteni consideră că Primarul General, Ciprian Ciucu, ar trebui să demisioneze după ce a fost pus sub acuzare de DNA. Analiza, efectuată la nivelul Municipiului București, în iunie 2026, relevă percepția locuitorilor asupra situației din România și din Capitală. Un sondaj arată că 46% dintre respondenți consideră că Ciprian Ciucu ar trebui să demisioneze din funcția de primar general, în contextul anchetei penale. Alți 43% cred că acesta ar trebui să își continue mandatul. Sursă foto: Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS De altfel, respondenții au fost întrebați despre competiția electorală pentru Primăria Generală a Capitalei. Un sondaj arată că PNL și PSD ar obține câte 22% din voturi la alegerile locale, urmate îndeaproape de AUR, cu 21%. USR este creditat cu 16%, iar SENS și PNRR-Piedone cu câte 5%. Rezultatele indică o competiție strânsă în Capitală, fără un favorit clar. Totodată, formațiuni noi precum PNRR-Piedone și ACT încep să câștige vizibilitate în opțiunile electoratului. Sursă foto: Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS „În ciuda crizei politice prelungite de la nivel național, tabloul politic din Capitală nu s-a schimbat radical. Competiția dintre principalele partide rămâne foarte echilibrată, fără desprinderea unui favorit clar. În același timp, se observă apariția unor formațiuni noi care încep să capete vizibilitate. PNRR-Piedone obține un scor care îl plasează în rândul partidelor care încep să conteze în opțiunile electoratului, iar ACT, partidul fondat de Claudiu Târziu, apare deja în intenția de vot, chiar dacă la un nivel încă redus”, transmite Curs. Ce arată concluziile sondajului Curs „În plan politic, criza națională nu a modificat semnificativ raportul de forțe din Capitală. PNL, PSD și AUR rămân într-o competiție foarte strânsă, ceea ce indică menținerea unui echilibru electoral între principalele formațiuni. Sondajul evidențiază și începutul afirmării unor actori politici noi. PNRR-Piedone reușește să se poziționeze peste pragul de relevanță electorală, iar ACT, formațiunea lansată de Claudiu Târziu, începe să fie prezentă în opțiunile unei părți a electoratului bucureștean. În același timp, imaginea principalilor lideri politici rămâne marcată de un nivel ridicat de neîncredere, iar cazul primarului general Ciprian Ciucu divide aproape egal opinia publică”, arată concluziile sondajului.
Contabila MAE care a plătit salarii fictive de 1,6 milioane de euro iubitului ei timp de 16 ani intră, bună voie, 3 ani și 1 lună în pușcărie
Daniela Păune, fosta contabilă MAE, a fost inculpată în ianuarie 2026 de DNA pentru: participație penală improprie sub forma complicității la comiterea infracţiunii de abuz în serviciu -176 acte materiale fals intelectual – 538 de acte materiale uz de fals – 538 de acte materiale Potrivit DNA, în perioada mai 2009 – aprilie 2024, inculpata Păune Lavinia-Daniela a efectuat plăți nelegale cu titlu de salarii, atât către două persoane care nu aveau calitatea de angajați ai instituției, cât și către sine, cu consecința producerii unui prejudiciu bugetului Ministerului Afacerilor Externe în cuantum total de 8.412.028 lei. În concret, prin intermediul programului informatic de salarizare, Păune Lavinia-Daniela a falsificat 176 de state de plată aferente personalului M.A.E., prin modificarea valorii totale a unor indemnizații acordate personalului. Datele astfel alterate ar fi fost preluate în documentele subsecvente etapelor de lichidare, ordonanțare și plată, fiind majorate în mod nelegal atât fondurile alocate drepturilor salariale, cât și impozitele și contribuțiile salariale aferente. Statele de plată falsificate au fost utilizate de inculpată prin prezentarea acestora spre avizare și aprobare angajaților M.A.E. cu funcții de conducere și atribuții în acest sens, datele nereale fiind preluate și aprobate la plată, fără vinovăție, de către ordonatorii principali de credite. De asemenea, inculpata Păune Lavinia-Daniela a falsificat și borderourile aferente dispozițiilor de plată a drepturilor salariale ale personalului M.A.E., transmise unităților bancare, prin inserarea unor sume necuvenite, rezultate din falsificarea statelor de salarii, precum și a unor date privind conturi bancare aparținând acesteia și celor doi suspecți. Prin aceste demersuri, inculpata Păune Lavinia-Daniela, împreună cu ceilalți doi suspecți, ar fi obținut în mod ilegal suma totală de 7.176.957 lei, transferată necuvenit în conturile bancare ale acestora. Totodată, au fost achitate către bugetul de stat contribuții salariale și impozite aferente veniturilor din salarii, în cuantum total de 1.235.071 lei, corespunzătoare sumelor achitate nelegal. În ianuarie 2026, procurorii DNA au plasat-o pe Daniela Păune sub control judiciar sub cauțiune de 500.000 de lei. Daniela Păune, fosta angajată a Siveco. Plăți de 1,6 milioane de euro către concubinul ei și fiul acestuia Daniela Păune a lucrat în Ministerul Afacerilor Externe din 2008, anterior activând în cadrul Siveco România SA. Din 2017, aceasta a fost angajată pe durată nedeterminată cu menținerea funcției de conducere – șef al Serviciului Salarizare din cadrul D.P.B.C.S. În 2024, Danielei Păune i-a fost încetat contractul de muncă cu MAE, ca urmare a demisiei. Aceasta a falsificat statele salariale lunare și borderourile, timp de 15 ani, și a transmis salarii concubinului său – Nicolae Bușcă dar și fiului acestuia – Alin Dănuț Bușcă – deși nu au fost niciodată angajați ai MAE. Banii au fost luați de Păune din fondurile MAE de concedii de odihnă acordate ambasadelor și misiunilor diplomatice, prim majorarea lunară a totalului impozitului brut. Procurorii DNA au calculat toate artificiile financiare făcute anual de fosta contabilă MAE și a stabilit că din iulie 2009 până în aprilie 2024: concubinul contabilei – Nicolae Bușcă – a încasat necuvenit drepturi salariale de la MAE în valoare de 3,259 milioane de lei fiul concubinului contabilei – Dănuț Alin Bușcă – a încasat necuvenit drepturi salariale de la MAE în valoare de 2,206 milioane de lei contabila Daniela Păune – a încasat necuvenit drepturi salariale de la MAE în valoare de 1,710 milioane de lei Banii folosiți pentru cumpărături, dentist, rate, vacanțe, mobilă și restaurante Majoritatea plăților necuvenite încasate de Daniela Păune a fost retrase de la ATMuri sau au fost mutate în alte conturi ale concubinului ei. Cu banii furați de la MAE, procurorii au stabilit că s-au rambursat dobânzi, rate de credit și s-au plătit diverse cumpărături la CORA, MEGA, AUCHAN, Carrefour, Sephora, CIPCOS MAR Complex Albota (materiale construcții), Mobexpert, Dedeman, Altex, Flanco, Bricostor, Implant Expert (asistență stomatologică), Automarket Corion (service auto), B Group Iernăuți (mobilă, articole iluminat), servicii turistice, restaurante, carburanți, magazine alimentare, abonamente telefonie mobilă, utilități, achitarea unor rate aferente unor contracte de credit. Daniela Păune a lucrat pentru firma care a realizat softul utilizat pentru generarea statelor salariale în cadrul M.A.E. În activitatea sa infracțională, prin care a modificat totalul indemnizațiilor concediilor de odihnă în sumă brută acordate angajaților ambasadelor, misiunilor diplomatice, procurorii au descoperit că Daniela Păune avea cunoștințe aprofundate în domeniul IT, având în vedere că era licențiată în matematică-informatică și înainte de angajarea în M.A.E., a lucrat pentru firma care a realizat soft-ul utilizat pentru generarea statelor salariale în cadrul M.A.E. Mai mulți angajați ai MAE au dat declarații de martor în cauză iar Daniela Păune și-a recunoscut vinovăția: „Dacă un angajat MAE era plecat din țară, în misiune, acesta nu încasa salariul în lei, acesta fiind plătit în valută în țara în care era în misiune, adică avea brutul pe 0. Cu toate acestea, chiar dacă brutul lui era 0, MAE avea obligația legală de a-i achita contribuțiile sociale datorate atât de angajat, cât și de angajator, mai puțin impozitul pe venit. Astfel, eu treceam în programul de salarizare că persoanele respective care erau în fapt în misiune, se aflau în concediu de odihnă, situație în care li se genera automat un venit salarial, la care se calculau contribuțiile sociale, pe care MAE le plătea din brutul lui, nu plătea suplimentar, și astfel aceste contribuții erau echivalentul sumelor pe care le transferam în contul meu și în conturile lui Bușcă Nicolae și Bușcă Alin-Dănuț.” Problemele cu concubinul Daniela Păune spusese concubinului ei și fiului acestuia că le va da bani din salariul propriu și economiile sale, banii au fost virați, iar în aprilie 2024, când a demisionat, le-a spus că sumele proveneau de fapt din banii ministerului. În lipsa fondurilor, concubinul a amenințat-o că va depune denunț împotriva ei, fapt ce a determinat-o să își înstrăineze bunurile mobile și imobile către fratele concubinului, Cristian Bușcă, pentru ca acesta să aibă grijă de mama sa în eventualitatea în care va fi cercetată penal. Femeia și-a înstrăinat prin donație mașina, un Volkswagen Golf, și o garsonieră în sectorul 6 din București. Bărbatul i-a vândut casa Danielei Păune cu 54.000 de euro iar
Nicușor Dan, întrebat despre stenogramele din dosarul Ciucu
Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, sâmbătă, că informațiile cunoscute public în legătură cu dosarul care îl vizează pe primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, sunt exclusiv cele comunicate oficial de Direcția Națională Anticorupție. „Bineînţeles că, în momentul în care procurorii spun că există indicii că s-a întâmplat ceva, evident că există nişte probe, pe care nici unul dintre noi nu le cunoaştem azi”, spune şeful statului. Nicuşor Dan: „Ce cunoaștem este ce comunică DNA, asta e normalitatea” Întrebat de jurnaliști de unde are informații că în dosarul în care este implicat Ciprian Ciucu ar exista stenograme, pentru că, până în acest moment, DNA nu a comunicat acest lucru, Nicușor Dan a răspuns: „Ce am spus și ce reafirm azi este că ce cunoaștem toți din dosarul acela este ce comunică DNA-ul. Și așa e normal să fie. Dar, bineînțeles că în momentul în care procurorii spun că există indicii că s-a întâmplat ceva, evident că există niște probe pe care niciunul dintre noi nu le cunoaștem azi. Asta e normalitatea”. Presedintele Romaniei, Nicusor Dan (S), da mana cu prim-vicepresedintele PNL, Ciprian Ciucu (D), la inceputul consultarilor politice cu delegatia Partidului National Liberal, desfasurate la Palatul Cotroceni pentru desemnarea noului prim-ministru, miercuri, 22 aprilie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Declarațiile au fost făcute la Șantierul Naval Istanbul, după ce Nicușor Dan a participat la ceremonia de acordare a pavilionului navei din clasa HISAR „Contraamiral August Roman”, iar, ulterior a avut o întrevedere cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a fost plasat joi sub control judiciar de procurorii DNA, într-un dosar în care este acuzat de luare de mită. Detalii AICI Edilul este acuzat de DNA că, în timpul campaniei electorale din noiembrie – decembrie 2025, a primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar. Primarul general al Capitalei si prim-vicepresedintele PNL, Ciprian Ciucu, soseste la sediul Directiei Nationale Anticoruprie (DNA), in Bucuresti, joi, 18 iunie 2026. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Primarul din Alba Iulia, reclamat la DNA de operatorul de transport: Nu cedez presiunii unei companii care nu-și plătește șoferii
Edilul susține că respectă dreptul oricărei entități de a se adresa justiției și afirmă că va răspunde cu documente tuturor solicitărilor instituționale, subliniind că o sesizare nu echivalează cu o condamnare. Pleșa remarcă însă momentul depunerii plângerii, în a patra zi de grevă, pe fondul salariilor neplătite și al presiunii publice crescute asupra conducerii STP. Potrivit primarului, bugetul anual alocat transportului public în Alba Iulia este de 28,25 milioane de lei, iar în primele șase luni ale anului au fost deja achitate aproape 12,75 milioane de lei către operator. El afirmă că suma necesară pentru plata salariilor celor aproximativ 230 de angajați STP, dintre care circa 115 șoferi, nu depășește 2 milioane de lei lunar și ar fi putut fi acoperită integral din fondurile deja virate de primărie. Gabriel Pleșa mai acuză Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Transport Local (AIDA-TL) că a validat fără verificări reale pretențiile financiare ale STP, menționând că în 2024 s-au plătit aproape 8 milioane de euro către operator, sumă care ar echivala, potrivit calculelor sale, cu aproximativ 125 de euro pe an pentru fiecare locuitor al municipiului. Edilul reafirmă că soluția pe termen lung este înființarea unei companii de transport a municipiului, aflată sub control direct, și susține că interpretarea STP și AIDA-TL privind utilizarea autobuzelor electrice finanțate prin PNRR este infirmată de Ministerul Dezvoltării. „Nu las acest conflict să fie rezolvat pe spatele cetățenilor și nu cedez presiunii unei companii care preferă instanțele în locul plății salariilor”, a transmis primarul.
Reacție din tabara Bolojan după chemarea lui Ciucu la DNA, înainte de congres: Să fim serioși
Eurodeputatul PNL Daniel Buda a respins ideea unei ingerințe politice în cazul chemării lui Ciprian Ciucu la DNA, cu doar câteva zile înaintea congresului liberalilor. Întrebat de jurnaliști dacă momentul poate avea o semnificație politică, Buda a susținut că nu comentează actele justiției și că instituțiile statului trebuie lăsate să își facă datoria. „Niciodată n-am comentat niciun fel de act al justiției. Nu voi face nici acum”, a declarat Daniel Buda. Întrebat dacă vede o ingerință politică în această situație, eurodeputatul PNL a respins categoric ipoteza. „Nu cred, Doamne ferește. Sunt convins că România este o democrație autentică și nu putem vorbi de astfel de ingerințe politice ale unor structuri în zona politică. Să fim serioși”, a spus Buda. Liberalul a fost întrebat și ce consecințe ar putea avea asupra partidului chemarea lui Ciucu la DNA și suspiciunile apărute în spațiul public. Buda a subliniat că, între existența unor suspiciuni sau a unor dosare penale și eventuale acte procedurale ulterioare, „este cale lungă”. „Respectăm autoritățile statului. Fiecare autoritate este responsabilă de ceea ce face. Partidele sunt responsabile, structurile celorlalte autorități sunt responsabile”, a afirmat eurodeputatul PNL. Întrebat dacă există riscul ca și alți colegi de partid să se teamă că ar putea fi chemați la DNA, Buda a respins și această variantă. „Vorbim de România anului 2026. Suntem într-o situație de consolidare democratică. Lăsați-mă să resping din capul locului o astfel de afirmație, o astfel de posibilitate în România anului 2026”, a declarat acesta. Daniel Buda a evitat să se pronunțe asupra legitimității acțiunii DNA, precizând că doar instanțele pot evalua legalitatea actelor procurorilor. „Nu putem să punem sub semnul întrebării o acțiune a unei autorități a statului, dacă ar fi sau nu legitimă. Sunt instanțe de judecată care cenzurează activitatea parchetelor și doar autoritățile judecătorești pot să se pronunțe cu privire la legalitatea sau ilegalitatea unor acțiuni”, a spus liberalul. În contextul tensiunilor dintre zona politică și magistrați, Buda a afirmat că nu vrea să vorbească despre un „război” între magistratură și premierul Ilie Bolojan. El a susținut că sistemul judiciar din România este independent și capabil să ia decizii fără influențe politice. „Cunosc foarte mulți magistrați și aș putea spune că, în mod nedrept, uneori s-a aruncat o anatemă asupra acestora. Avem un corp judecătoresc foarte bine consolidat, independent, care are capacitatea de a lua decizii dincolo de orice influență politică”, a declarat Daniel Buda. Este afectata imaginea lui Ilie Bolojan? Întrebat dacă situația poate afecta imaginea PNL înaintea congresului de duminică, în condițiile în care Ciucu va sta lângă Ilie Bolojan, Daniel Buda a invocat prezumția de nevinovăție. „Orice persoană se bucură de prezumția de nevinovăție, să fim serioși”, a conchis eurodeputatul PNL.
Alexandru Nazare, explicații la DNA în dosarul vaccinurilor
Alexandru Nazare a fost ministru al Finanţelor şi în Guvernul Cîţu, la fel ca și în Guvernul Ilie Bolojan. În această calitate, Nazare a refuzat inițial achiziția de vaccinuri. Alexandru Nazare nu a făcut declarații nici la intrarea la DNA, nici la ieșire. De altfel, pentru a nu fi văzut la ieșirea de la DNA, Nazare nu folosit o altă poartă de acces. Nu s-a folosit clauza „opt-out” La data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării şi distribuţiei vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziţia unor opţiuni viabile de vaccinuri şi care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziţie anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre. Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcţie de numărul populaţiei, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populaţie revenea statelor membre. De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de „opt-out”, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuţie pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite. Cîțu, Voiculescu și Mihăilă, puși sub acuzare, prejudiciu uriaș În dosarul vaccinurilor anti-COVID, fostul premier Florin Cîțu și foștii miniștri ai Sănătății din pandemie, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă au fost puşi sub urmărire penală de DNA. Din datele transmise în vederea obţinerii avizului pentru urmărirea penală a lui Florin Cîţu, Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă, procurorii creionează un tablou al lanţului de decizie şi al hotărârilor succesive, pus în sarcina demnitarilor decidenţi în România, la final de an 2020 şi pe parcursul anului 2021, din care reiese cum statul român a cumpărat şi în neştire în total – pentru o populaţie eligibilă pentru vaccinare de doar 10,7 milioane – 90,3 milioane de doze de vaccin, cu un surplus de 52,8 milioane de doze. Pentru acest fapt DNA calculează un prejudiciu de 1.005.498.687 de euro, fără TVA, la bugetul public. Ba mai mult, un scandal prin adrese derulat în 2021 – între Ministerul de Finanţe şi Ministerul Sănătăţii – arată că România era pe cale să cumpere chiar mai vaccin. În total – 107,92 de milioane de doze. Acest număr corespundea la un raport de „5,7 doze/1 persoană eligibilă, în condiţiile extinderii vaccinării la populaţia peste 2 ani (cca. 18,9 milioane persoane)”.