Șefii Vămii Constanța Sud, prinși în flagrant. Interceptări DNA: Mi-a trimis 2.200 ăștia-s numai pe ianuarie
Interceptările din dosarul de corupție deschis de procurorii Direcția Națională Anticorupție arată modul în care s-ar fi cerut bani pentru urgentarea formalităților vamale în Portul Constanța. Ancheta îi vizează pe Lică Octavian Parfene și Christian Gudu, funcționari din cadrul Autorității Vamale Române, reținuți de procurori după ce ar fi fost prinși în flagrant pentru luare de mită, relatează Mediafax. Denunțul care a declanșat ancheta Dosarul a fost deschis după un denunț depus la DNA în toamna anului 2025. Ulterior, ancheta a fost susținută de interceptări ambientale și de declarațiile unui colaborator cu identitate protejată. Cei doi suspecți activează în cadrul Autoritatea Vamală Română – Direcția Regională Vamală București – Biroul Vamal de Frontieră Constanța. Potrivit procurorilor, Christian Gudu a fost reținut în jurul orei 23:35, iar Lică Octavian Parfene începând cu ora 01:50. Anchetatorii susțin că cei doi ar fi cerut bani pentru a urgenta formalitățile vamale în cazul unor containere importate prin Portul Constanța. Potrivit documentelor din dosar, un martor cu identitate protejată a reclamat că persoane din conducerea Biroului Vamal de Frontieră Constanța Sud ar fi solicitat sume de bani pentru ca operațiunile vamale să fie realizate „cu ușurință și cu prioritate”. În declarațiile date procurorilor, martorul a explicat că ar fi fost abordat de conducerea vămii după numirea acesteia în funcție și că i s-ar fi propus un sistem de plăți pentru fiecare container importat. „Sunt intermediarul unor importatori de mărfuri străini care aduc marfă în România din China prin Portul Constanța. Îl cunosc pe șeful Vămii Constanța Sud Agigea, numitul Octav, de foarte mulți ani, pentru că eu îmi desfășor activitatea în acest domeniu de mult timp. După numirea lui ca șef, din luna octombrie 2025, m-am întâlnit cu acesta și era însoțit de adjunctul său, al cărui nume nu îl cunosc, dar pe care îl pot recunoaște. Octav mi-a făcut o propunere ca pentru fiecare container care intră în Vama Constanța Sud Agigea să îi dau o anumită sumă de bani pentru ca formalitățile vamale să se desfășoare cu ușurință și cu prioritate, adică acestea să fie urgentate. Adjunctul lui Octav a asistat la toate aceste discuții. I-am spus lui Octav că mă voi gândi și îl voi contacta pentru răspuns. Un sistem cunoscut în piață este că dacă nu se acceptă propunerile lui Octav și nu faci o înțelegere cu el, adică să plătești o sumă de bani pentru fiecare container importat, Octav pune piedici și întârzie foarte mult formalitățile vamale”, se arată în declarațiile martorului. Sumele de bani și discuțiile interceptate Documentele din dosar arată că, în decembrie 2025, ar fi fost remise mai multe sume de bani prin intermediul unui intermediar. Potrivit procurorilor, în baza unei înțelegeri prealabile ar fi fost plătite sume de 1.750 de euro, iar ulterior 2.800 de euro, pentru urgentarea formalităților vamale aferente unor importuri realizate printr-o firmă de comisionariat vamal. Într-un alt episod investigat, intermediarul ar fi remis 1.350 de euro, bani proveniți de la un colaborator al anchetatorilor. Din dialogul consemnat în dosar reiese că persoana care a primit banii știa proveniența acestora și ar fi cerut ca suma să nu fie oferită în dolari. Înregistrările ambientale realizate de anchetatori surprind mai multe discuții despre sume de bani și despre containerele importate, interceptările fiind folosite ca probe în dosarul instrumentat de DNA. CULEA MIHAI: ’Trăiți! Salut, șefu’! GUDU CHRISTIAN: Ce faci? CULEA MIHAI: Bine! Șefu’ nu e? GUDU CHRISTIAN: …[neinteligibil]…? A! Vine! CULEA MIHAI: …[neinteligibil]… mi-a trimis …[neinteligibil]… GUDU CHRISTIAN: Da? CULEA MIHAI: Îi am la mine. Vi-i dau sau cum…? GUDU CHRISTIAN: O.K.! …[neinteligibil]… CULEA MIHAI: A! Da? Hm? GUDU CHRISTIAN: Mai târziu! …[vorbește în șoaptă]… Mai târziu! …[neinteligibil]… CULEA MIHAI: Eu îs… eu am probațiunea de făcut! GUDU CHRISTIAN: Îhî! CULEA MIHAI: Mă-nțelegi? Și eu am fugit de la probațiune acuma. Și nu ș… ce fac… plec înapoi? Când să vin? GUDU CHRISTIAN: Vii mai târziu. Fă-ți treaba tu și vii mai târziu! Vino după amiază! CULEA MIHAI: Hm! GUDU CHRISTIAN: Două, trei. CULEA MIHAI: Pe la două, trei? GUDU CHRISTIAN: …[neinteligibil]… CULEA MIHAI: Am înțeles! Da. Da. Bine! Să trăiți! Pa! GUDU CHRISTIAN: Hai! Ciao! …[neinteligibil]… CULEA MIHAI: Poftim? GUDU CHRISTIAN: A știut exact despre ce e vorba. CULEA MIHAI: Deci… deci, mi-a trimis 2.200… GUDU CHRISTIAN: Îhî! CULEA MIHAI: Ăștia-s numai pe ianuarie. GUDU CHRISTIAN: Îhî! Bine! Vorbim după aia! Într-un alt moment surprins de camerele de supraveghere, anchetatorii descriu un schimb care ar fi avut loc între două persoane. Înregistrările arată cum cei doi interlocutori se apropie unul de celălalt și se poate observa cum GUDU Christian desface sacoșa și o ține desfăcută în dreptul lui CULEA Mihai. GUDU CHRISTIAN: Cum ești? Ia o banană! CULEA MIHAI: Stai așa puțin! În urma acestui schimb de replici, CULEA Mihai duce mâna în partea stângă a hainei sale, se percep sunete specifice deschiderii fermoarului de la haină, apoi se poate observa mâna acestuia revenind la poziția inițială. În continuare, GUDU Christian coboară ușor mâna dreaptă spre partea dreaptă a gecii sau a pantalonilor. GUDU CHRISTIAN: Ia! CULEA MIHAI: Mersi! GUDU CHRISTIAN: Ia-le… ia-le p-amândouă! CULEA MIHAI: Mersi! Bogdaproste! Potrivit anchetei, gesturile surprinse în înregistrare ar coincide cu momentul în care ar fi fost remisă o sumă de bani. „În jurul orei 17:30 am ajuns din nou la sediu, la intrarea din spate, iar în momentul în care intram în clădire, GUDU CHRISTIAN cobora scările, având în mâna dreapta o sacoșă din plastic în care avea banane. Menționez că GUDU CHRISTIAN mă căutase la biroul meu cu puțin timp înainte, lucru pe care l-am aflat de la soția mea, care m-a sunat când ajunsesem în parcare. Și GUDU mi-a zis că mă căutase. Interacțiunea cu GUDU CHRISTIAN a fost foarte scurtă, în jur de 30 de secunde, acesta spunându-mi «să-i dau ăia», cu referire la suma de 2.200 de euro și a trecut punga de plastic în mâna stânga. Am scos suma de bani din buzunarul din stânga al gecii, prevăzut cu fermoar, și, în același timp, GUDU CHRISTIAN mi-a spus «ia o
Șeful DNA, despre cele mai grele dosare instrumentate în timpul mandatului său: Au fost dosarele care au generat suficient de multă vâlvă în spațiu public
Invitat, vineri, în prima ediție a emisiunii „OFF The Record” de la Mediafax, procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, a afirmat că cele mai dificile dosare instrumentate în timpul mandatului său au fost cele cu impact major în spațiul public, care au generat presiune și interes constant din partea opiniei publice. „Au fost foarte multe. Au fost dosarele care au avut o rezonanță publică și care au generat suficient de multă vâlvă în spațiu public, fie că vorbim de dosarele cu generalii, fie că vorbim de dosarele cu portul. La toate a fost un moment greu”, a afirmat Voineag în cadrul emisiunii. Acesta a dat exemplul dosarelor privind portul Constanța, dar și cele care îl vizează pe Iulian Dumitrescu. „Au fost dosarele cu portul Constanța. Sunt foarte multe. Dosarele cu Iulian Dumitrescu, prim-vice-președinți de partid… Dosarul Buzatu, la fel, a fost un dosar foarte bine lucrat”, a afirmat Marius Voineag la „OFF The Record”. În legătură cu dosarul apropiatului lui Gruia Stoica, care insista să preia cu 500.000 de euro o clădire din București, speță apărută în decursul acestei săptămâni și aflată în atenția DNA, Marius Voineag a afirmat că „este un caz nou”, care nu are legătură cu dosarele care îl vizează pe Florian Coldea, fost prim adjunct SRI, trimis în judecată de DNA pentru influențarea justiției prin fapte de corupție. „E un caz nou. E un caz distinct și nu are legătură (cu dosarul în care este vizat Florian Coldea – n.r). Nu e disjuns din primul dosar. E un dosar distinct, plecat de la zero”, a explicat Marius Voineag.
Consilierul lui Bolojan, despre cazul Negoiță: i-am făcut plângere penală, mă bucur că procurorii se mișcă în sfârșit
Mesajul lui Vlad Gheorghe a fost publicat pe Facebook. „Eu i-am făcut plângerea penală pentru că a construit ilegal drumuri în beneficiul imperiului imobiliar Negoiță. Mă bucur că procurorii se mișcă, în sfârșit. Spun „în sfârșit” pentru că i-am mai făcut plângeri penale lui Negoiță și în trecut — și nu s-a întâmplat nimic. Sunt 4 ani de când au murit doi muncitori într-un șantier ilegal ordonat de Negoiță. E bine că presiunea numirii noului procuror-șef la Direcția Națională Anticorupție a generat o hărnicie pe care nu am mai văzut-o de mulți ani. Altfel, nu se mișca nimic”, a comentat consilierul premierului. El le-a solicitat procurorilor să-și extindă cercetările. „Dacă tot sunt procurorii la Negoiță, să se uite și după: legăturile cu Parcul IOR, achizițiile pentru Hala Laminor, achizițiile de pavele și multe, multe altele. Toate sunt deja în plângerile depuse la DNA. Nu trebuie să caute departe”, a mai scris Vlad Gheorghe. Anunțul DNA despre operațiunea de joi DNA a anunțat oficial că joi face percheziții în 11 locuri în cazul Robert Negoiță. Faptele investigate ar fi fost comise de funcționari publici, cu sprijinul unor complici și vizează lucrări de construire și asfaltare a mai multor străzi din Sectorul 3 al municipiului București, ce ar fi fost realizate fără documente legale. „Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în perioada 2017–2025, a unor infracțiuni asimilate celor de corupție. În cursul zilei de 5 februarie 2026, în baza autorizațiilor emise de instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 11 locații situate pe raza municipiului București și a județului Ilfov, dintre care două sunt sediile unor instituții publice, iar restul sunt domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale”, se arată în comunicatul DNA.
Sindicaliștii din Guvern cer explicații după ce numele premierului a fost evocat într-un dosar DNA
„În dosarul care a făcut deja înconjurul presei, o persoană cu profil juridic a fost surprinsă în flagrant primind 60.000 de euro, într-o speță descrisă ca trafic de influență, cu promisiuni de intervenții la vârful instituțiilor. În stenograme și relatări de presă apare invocarea numelui premierului și ideea de acces direct la acesta, în aceeași narațiune de influență și intermediere”, se arată într-un comunicat al sindicatului. Conform acestuia, premierul trebuie „să explice limpede criteriile după care se delimitează personal și instituțional de astfel de rețele de acces și intermedieri, cine intră în proximitatea Palatului Victoria, prin ce filtre și cu ce interes ori responsabilitate”. „Problema nu este că cineva rostește numele premierului într-o convorbire interceptată; problema este ecosistemul care face credibilă, în mentalul public, ideea că se ajunge la premier pe bani, pe relații, pe uși laterale. Acest ecosistem are deja episoade documentate în presă, care cer, din respect pentru instituția pe care o conduce, o clarificare fără echivoc”, susțin sindicaliștii. Sindicaliștii cer clarificări Sindicatul solicită un răspuns public, punctual: „care este relația personală și instituțională reală cu persoanele care au invocat numele premierului; cum se explică, procedural, traseele de acces la cabinetul premierului și cine răspunde pentru ele; care este poziția premierului față de cultura intermedierii și a lipelii, într-un guvern în care asemenea practici sunt vehiculate ca monedă de schimb; ce mecanisme de verificare și filtrare există pentru întâlniri, recomandări și introduceri, și cine le validează; ce măsuri concrete au fost luate pentru a bloca orice canal informal de influență, astfel încât Palatul Victoria să nu devină un punct de livrare pentru promisiuni vândute pe piața a relațiilor; și, în fine, dacă premierul își asumă public standardul minim de integritate pe care îl pretinde altora: acela că, atunci când se invocă numele tău ca ușă de acces, nu te ascunzi după ironii, ci lămurești faptele, numele, circuitul, responsabilitățile”. Sindicaliștii cer ca aceste clarificări să fie făcute „cu aceeași fermitate cu care Guvernul a avut curaj să ia măsuri dure pentru oamenii care muncesc și sunt corecți”. Nume cunoscute în dosar Reprezentanții Guvernului au avut o primă reacție în scandalul avocatei din PNL. Premierul Ilie Bolojan nu o cunoaște pe doamna avocat, a spus vineri purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu. De asemenea, Dogioiu a spus că premierul face frecvent fotografii cu persoane străine la evenimente publice. Procurorii DNA au prins miercuri, în flagrant, o avocată membră PNL, într-un dosar în care aceasta ar fi promis intervenții în Justiție și la nivel guvernamental în schimbul unor sume de bani. Ulterior, avocata Adriana Georgescu și Gheorghe Iscru, bărbatul care s-ar fi recomandat drept „general SIE”, au fost arestați preventiv pentru 30 de zile. În stenogramele din dosar apar nume cunoscute precum Nicușor Dan, Ilie Bolojan, Ciprian Ciucu și Ludovic Orban. În plus, avocata avea pe rețelele de socializare numeroase fotografii realizate împreună cu politicieni cunoscuți.
Stenograme: Vorbesc direct cu Nicușor și cu Bolojan. Avocata PNL Adriana Georgescu promitea intervenții pe lângă președinte și guvern
Mediafax a obținut pe surse pasaje din stenograme incluse într-un referat al procurorilor, care surprind o discuție între investigatorul cu identitate atribuită Majar Bogdan Cristian și Georgescu Adriana Mihaela. În dialog, Georgescu își descrie relațiile la vârful politic și afirmă că are acces direct la Nicușor și Ilie Bolojan, invocând inclusiv deplasări la Cotroceni. Tot în aceeași discuție, ea vorbește despre o posibilă schimbare la conducerea serviciilor, cu referire explicită la SRI, și pomenind două variante: o persoană „cu V” și numele Abrudean. „Propunerea este unu cu ‘V’…”, iar „Ori ABRUDAN, e susținut de BOLOJAN”, afirmă Georgescu. MAJAR BOGDAN CRISTIAN: De noi n-ai mai vorbit nimic, ă? GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Ce? MAJAR BOGDAN CRISTIAN: De noi. N-ai mai vorbit nimic. GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Păi, nu! Vorbesc direct cu NICUȘOR, să mă duc la Cotroceni – ce să mai vorbesc!? – și cu BOLOJAN. Ce să mai vorbesc de voi!? Eu nu am la D.N.A. Oricum, m-a anunțat ieri că schimbă șefu’ serviciilor. Propunerea este unu cu „V”, care e consilier personal, unu cu „V”, nou… MAJAR BOGDAN CRISTIAN: A’ lu’ NICUȘOR? GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: La S.R.I. Unu cu „V”. Sau o să fie ABRUDAN, care e și pe grupuri și care mi-e și amic, e membru P.N.L. Ori ABRUDAN, e susținut de BOLOJAN, ori ăsta cu „V”, care e deja la Cotroceni.[…] (…) MAJAR BOGDAN CRISTIAN: Păi, de-asta, frate, suntem așa! GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Lu’ DAN i s-a-nchis dosaru’, i-a dat lipsă de control judiciar și i s-a dat un pic de protecție că i-am scris eu lu’ NICUȘOR, pe față! Mi-am asumat să scriu pe WhatsApp, ceea ce a fost periculos! Pe MANU eu l-am scos cu CRISTI ENE și i-am scris lu’ NICUȘOR… Eu mi-am luat niște măsuri de asigurare, în ziua alegerilor, și i-am trimis și lu’ BOLOJAN, și lu’ NICUȘOR, o… tabel cu oamenii care au contribuit. Nu sume, da’… MAJAR BOGDAN CRISTIAN: Da! GEORGESCU ADRIANA MIHAELA: Și lu’ BOLOJAN, și lu’ NICUȘOR, și lu’ BLAGA! A mai fost și MIRCEA TOADER la BLAGA și i-a vorbit și va… BLAGA i-a zis lu’ vasi… lu’ ILIE BOLOJAN! Eu-s… d-aia, totuși, sunt în legătură și… și NICUȘOR, și BOLOJAN, îmi răspund… nu că-mi răspund la mesaje… Dacă acționez în vreun fel… Uite, i-am blocat lu’ unu numirea de secretar de …[neinteligibil]… Acum a numit-o. L-a blocat. […] ” Într-un alt pasaj, Georgescu susține că i-ar fi scris direct lui Nicușor pe WhatsApp și că ar fi trimis un „tabel” cu persoane care au contribuit (fără sume), inclusiv către Bolojan. „Mi-am asumat să scriu pe WhatsApp…” și „i-am trimis și lu’ BOLOJAN, și lu’ NICUȘOR… tabel cu oamenii care au contribuit”, apare în document.
Liberalii s-au denunțat între ei la DNA, în dosarul avocatei prinsă în flagrant de procurori
Avocata liberală Adriana Georgescu a fost denunțată în fața procurorilor DNA, pe 30 septembrie 2025, chiar de persoana pentru care cerea bani pentru rezolvarea dosarelor: omul de afaceri Paul Jean Tucan. Tucan, patron al unei importante firme din Constanța – JT Grup Oil SA, a fost trimis în judecată în august 2025, de EPPO ( Parchetul European) fiind acuzat de schimbarea destinației fondurilor obținute din bani europeni. Fost șef al PNL Năvodari, Tucan și-ar fi construit o locuință cu sumele alocate pentru un port turistic de agrement. În paralel, Tucan este investigat din 2025 și de DNA, pentru o serie de fapte de corupție petrecute în portul Constanța. Inițial, omul de afaceri a fost pus sub control judiciar, fiind acuzat că ar fi dat mită ca să obțină avizele necesare pentru o zonă de acostare din port. Numai că Paul Jean Tucan este și el membru PNL. Cu două dosare la activ, Tucan a dat-o pe mâna procurorilor DNA chiar pe colega sa de partid. Ulterior, procurorii secției a II-a a DNA au pus imediat în mișcare urmărirea penală pentru trafic de influență și din octombrie 2025 până ieri au stat cu ochii pe avocata PNL. Adriana Georgescu este o apropiată a fostului președinte PNL, Ludovic Orban. Primele discuții – în perioada alegerilor, la un restaurant din spatele Parlamentului României Paul Tucan „O cunosc de aproximativ 15 ani, din anul 2010, fiind colegi, membri de partid la PNL București. Începând cu luna mai 2025, Georgescu Adriana m-a contactat în contextul alegerilor electorale, ocazie cu care mi-a spus că mă poate ajuta să-mi rezolve problema cu cele două dosare penale în care sunt cercetat. Precizez că ea a fost cea care m-a contactat după mulți ani și a deschis acest subiect. Am fost de acord să mă întâlnesc cu aceasta, prima întâlnire având loc în București, într-un restaurant situat în spatele Parlamentului României, la circa o săptămână sau două de la apelul telefonic. La discuție am fost doar eu și Georgescu Adriana. Aceasta mi-a spus că mă va putea ajuta cu problema mea, dar să am puțină răbdare, cerându-mi totodată să o ajut cu o sumă de bani, pentru că are niște probleme financiare. Suma de bani avea legătură cu ajutorul pe care mi l-a oferit, aceasta spunându-mi că problema mea poate fi rezolvată favorabil. Aceasta mi-a spus că are contacte cu oameni politici cu poziții înalte, cu care poate discuta și care pot influența cursul dosarelor penale. O cunosc pe Georgescu Adriana ca fiind o persoana influentă, cu contacte la nivel înalt în cadrul partidelor politice”, ar fi scris Paul Tucan în denunțul de la DNA. Paul Tucan: „Adriana Georgescu mi-a arătat conversații pe whatsapp cu anumiți oameni politici. Georgescu Adriana mi-a scris pe whatsapp chiar în momentul în care mă aflu aici, la DNA” „Suma pe care aceasta mi-a cerut-o era de ordinelor zecilor de mii de euro, dar nu mi-o mai amintesc exact. Eu am refuzat solicitarea ei. I-am spus acesteia că nu sunt de acord să îi dau bani până când nu văd un ajutor concret din partea ei și că discutăm pe parcurs. Aceasta mi-a spus că poate interveni pe lângă factori politici importanți din România, pe care îi cunoaște personal, arătându-mi că le scrie acestora despre problema mea, prin această influență putând să mă ajute cu soluționarea acestor dosare penale. Mi-a arătat conversații pe whatsapp cu anumiți oameni politici. Din acel moment, Georgescu Adriana m-a tot contactat la telefon la diverse date, cerându-mi să ne vedem. În perioada mai 2025 – prezent m-am văzut cu aceasta de câteva ori, o dată la București și de câteva ori la Constanța, la mine acasă. Georgescu Adriana mi-a tot cerut bani, însă am refuzat sistematic. În luna august 2025 a venit la Mamaia și m-a rugat să o cazez, i-am găsit o cazare la hotel Delta din Mamaia, fiind vârf de sezon și am achitat contravaloarea acesteia pentru 3 zile, în total 1.300 lei. Am făcut acest lucru la solicitarea dumneaei. Aceasta a venit la mine acasă înainte de a se caza, însoțită de iubitul ei, pe care nu îl cunosc. În casă a intrat decât ea și am discutat despre ce se întâmplă, că nu am niciun fel de veste, că EPPO deja mă trimite în judecată și nu înțeleg ce se întâmplă. Georgescu Adriana mi-a spus că se va ocupa de problema mea, dar să mai am răbdare. Și de această dată mi-a cerut bani, orice sumă de bani ca să aibă de cheltuială, dar am refuzat-o. M-a mai contactat pentru a ne întâlni pe data de 9 septembrie, dar am refuzat. Declar faptul că Georgescu Adriana mi-a scris pe whatsapp chiar în momentul în care mă aflu aici, la DNA și mi-a spus să ne vedem joi. Sunt de acord să pun la dispoziție capturi fotografice ale discuției purtate astăzi cu Georgescu Adriana. Sunt de acord să colaborez cu organul de urmărire penală, în vederea dovedirii celor sesizate”, ar fi susținut Tucan în fața procurorilor. Liberala și falsul general SIE invocau șeful DNA, premierul și Președintele ca să obțină sume uriașe de bani cu pretextul că-l scapă pe omul de afaceri Paul Tucan de dosarele penale Adriana Georgescu Procurorii DNA au mers apoi pe firul discuțiilor pe care avocata PNL, Adriana Georgescu, le purta pentru „rezolvarea” dosarelor lui Paul Tucan. Pe 22 ianuarie 2026, Adriana Georgescu s-ar fi prezentat la o întâlnire pentru „rezolvarea” dosarelor lui Paul Tucan, alături de Gheorghe Iscru – denumit „George”. Pe Iscru l-a prezentat ca fost general SIE care poate ajuta la soluționarea dosarelor în care este inculpat Tucan. „Am întrebat-o pe Adriana Georgescu ce a vrut să zică în mesajele pe care mi le-a transmis, dar ea a insistat să vorbim cu „GEORGE”, că el ne va spune într-o săptămână-două cât ne costă și ce șanse sunt pentru rezolvarea problemei cu dosarele penale, Adriana Georgescu /ADA afirmând că, între timp, își va face și ea treaba ”cu dealul”, înțelegând că se referă la discuții cu președintele României”, arată
DNA a prins în flagrant o avocată PNL și un general SIE autointitulat: acuzații de trafic de influență și promisiuni de intervenții în Justiție și Guvern ( Gândul)
Conform surselor judiciare citate de Gândul, avocata ar fi susținut că poate „rezolva” dosare penale aflate la DNA sau pe rolul Tribunalului București, dar și că poate facilita finalizarea unor contracte și angajări în companii naționale din subordinea Guvernului, lăsând să se înțeleagă că ar avea influență inclusiv asupra unor angajați din Administrația Prezidențială. În aceeași acțiune de prindere în flagrant, procurorii ar fi reținut și un bărbat care s-ar fi recomandat drept „general SIE”, identificat de sursele citate drept Gheorghe Iscru. Sumele și perioadele invocate în anchetă Potrivit Gândul, în perioada octombrie–decembrie 2025, avocata Adriana Georgescu ar fi pretins de la Paul Jean-Paul Tucan ( implicat în mai multe dosare, inclusiv „Portul Constanța” și EPPO) sume de bani, susținând că, prin intermediul unor persoane cu funcții, ar avea influență asupra unor magistrați, promițând soluții favorabile în două cauze penale. Sursele judiciare citate mai arată că: pe 2 octombrie 2025 ar fi fost solicitată suma de 5.000 euro, iar ulterior ar fi fost remise 4.000 euro (06.10.2025) și 5.000 lei (24.10.2025); pe 21 noiembrie 2025 ar fi fost cerută o sumă între 100.000 și 1.000.000 euro, prezentată ca bani pentru campania electorală a unui candidat la Primăria Capitalei; în 5–6 noiembrie 2025, ar fi invocat influență la nivelul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru proiecte și angajări într-o companie națională. În paralel, anchetatorii ar suspecta că avocata l-ar fi sprijinit pe Iscru să pretindă, 500.000 euro, invocând influență asupra unor judecători și asupra procurorului-șef al DNA. În ultima săptămână, înțelegerea ar fi presupus remiterea a 120.000 euro, iar miercuri ar fi fost ridicată o ultimă tranșă de 60.000 euro, moment în care a fost realizat flagrantul. Acuzațiile Față de Adriana Georgescu a fost pusă în mișcare urmărirea penală pentru trafic de influență în formă continuată și complicitate la trafic de influență, iar Gheorghe Iscru este anchetat pentru trafic de influență. Procurorii ar avea în dosar înregistrări ambientale și filaje. După flagrant și percheziții, Adriana Georgescu, Gheorghe Iscru și Paul Jean-Paul Tucan ar fi fost audiați la DNA.
Președintele AEP: Sesizare la DNA pentru campania electorală. Vin reguli noi pentru online
El explică însă că AEP nu are rol de anchetator, ci doar sesizează atunci când apar nereguli, iar cazul a ajuns acum la DNA, conform Gândul. „Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat unor instituții publice, inclusiv plângeri penale, legat de modul în care a fost finanțată campania electorală. Pe de altă parte, cred că este un exemplu foarte bun legat de capacitatea și instrumentele pe carele are AEP de a identifica finanțările unor campanii electorale. Aici e nevoie de îmbunătățirea cadrului normativ”. „Știți foare bine, în timpul campaniei electorale, la AEP, se comunică de către competitorii politici documente. Și în cazul ăsta nu s-au comunicat documente”. Declaratie de presa sustinuta de presedintele Autoritatii Electorale Permanente, Adrian Tutuianu, pe tema activitatii AEP din anii electorali 2024-2025, a directiilor de actiune pentru reconfigurarea legislatiei electorale si reorganizarea institutionala, Bucuresti, 21 ianuarie 2026. ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO „AEP nu este un investigator, să stabilească de unde au venit resursele. Când am avut niște elemente, am făcut sesizare penală. Ea este astăzi la DNA și face parte din setul de documente, sesizări, făcute de instituțiile statului, nu doar de AEP.” Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) semnalează problemele, dar și soluțiile cu care vine pentru reglementarea procesului electoral. Adrian Țuțuianu, președintele AEP, a făcut mai multe grupuri de lucru pentru a rezolva problemele pe care le-a găsit, inclusiv publicitatea politică din online, probleme logistice în legătură cu desfășurarea scrutinului și reorganizarea AEP. Reguli clare pentru publicitatea politică din online Președintele AEP, Adrian Țuțuianu anunță că va propune un set de reguli clare pentru publicitatea politică din mediul online, în contextul în care legislația actuală nu mai ține pasul cu realitățile din era digitală. El a atras atenția că normele electorale din România sunt „total depășite”. „Clarificarea rolului și procedurilor specifice pentru campania online. Sub acest aspect, legislația electorală din România este total depășită, tehnologia a luat-o înaintea reglementării, cum se întâmplă de foarte multe ori în realitatea socială”, spune Țuțuianu. Țuțuianu a subliniat necesitatea unei logistici electorale unitare la nivel național, cu cabine, urne și amenajări standardizate ale secțiilor de vot. Acesta a precizat că își dorește eliminarea cabinelor cu perdele. Logistica electorală „O problemă importantă, iarăși, este logistica electorală, și vreau să vă spun de la început că voi avea întâlniri cu Uniunea Consiliilor Județene, cu asociațiile primarilor de municipii, orașe, comune, să încercăm să facem o logistică electorală unitară. Același tip de cabine, același tip de urne, același mod de amenajare a secțiilor de vot. Aș vrea să nu mai avem cabine cu perdeluțe, să avem urne care sunt transparente, eventual cu mecanisme care să permită numărarea buletinelor de vot introduse în urnă, în așa fel încât să asigurăm un plus de transparență la scrutinul electoral”, spune șeful AEP. Declaratie de presa sustinuta de presedintele Autoritatii Electorale Permanente, Adrian Tutuianu, pe tema activitatii AEP din anii electorali 2024-2025, a directiilor de actiune pentru reconfigurarea legislatiei electorale si reorganizarea institutionala, Bucuresti, 21 ianuarie 2026. ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO Șeful AEP spune că este necesară simplificarea legislației electorale și clarificarea prevederilor care au generat interpretări diferite, pentru a evita situații ce pot duce la anularea alegerilor, ca la ultimul scrutin. „Este nevoie să simplificăm legislația, să prevedem expres în legislație lucrurile care au generat interpretări diferite în practica electorală, este nevoie să modificăm și să corectăm mecanismele de finanțare a activității partidelor politice, e nevoie să facem instrumente de control adecvate evoluțiilor tehnologice. (…) Trebuie să verificăm în timp real finanțarea prin diverse platforme care nu sunt monitorizate și raportate așa cum se raportează finanțarea de tip clasic”.
Grupul lui Bolojan pentru Justiție cere planuri, proiecte și audituri
Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, care lucrează la Guvern, sub aripa premierului Bolojan, și-a finalizat astăzi a doua ședință în care a stabilit o serie de „direcții de acțiune”. Condus de Andrei Lupu, un apropiat al lui Dacian Cioloș, grupul a propus realizarea unor „planuri”, proiecte de lege și audituri în perioada următoare. În plus, a anunțat că în perioada următoare va „identifica soluții” cu privire la delegarea și detașarea magistraților, procedura de modificare a completurilor de judecată, revenirea la DNA, DIICOT și la parchetele ordinare a competenței de urmărire penală a magistraților și modalitatea de desemnare a colegiilor de conducere ale instanțelor. În cadrul reuniunii au fost discutate și agreate următoarele direcții de acțiune, arată comunicatul oficial: 1. Elaborarea și prezentarea unui plan multianual pe o perioadă de 5 ani privind acoperirea deficitului de resurse umane din instanțele judecătorești din România și din parchetele de pe lângă acestea. Planul va fi elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii și de Ministerul Justiției și va fi supus analizei Comitetului până la data de 30 ianuarie 2026. 2. Elaborarea unui proiect de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii într-o structură unică la nivelul fiecărui județ. Proiectul va fi realizat de Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, până la data de 30 ianuarie 2026. 3. Elaborarea unui proiect de reconfigurare a hărții judiciare, în vederea desființării instanțelor judecătorești cu un grad redus de încărcare. Proiectul va fi întocmit de Consiliul Superior al Magistraturii până la data de 28 februarie 2026. 4. Realizarea unui audit independent al sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor, precum și prezentarea unui raport de audit. Procedura de desemnare a entității care va efectua auditul va fi inițiată până la finalul lunii ianuarie 2026, iar raportul de audit independent va fi făcut public cel târziu la data de 15 iunie 2026. La finalul reuniunii, președintele Comitetului, consilierul de stat Andrei Lupu, a anunțat data următoarei ședințe, respectiv miercuri, 21 ianuarie 2026. Cu această ocazie, vor fi dezbătute și, după caz, vor fi identificate soluții legislative cu privire la: • delegarea și detașarea magistraților; • procedura de modificare a completurilor de judecată; • revenirea la D.N.A., D.I.I.C.O.T. și la parchetele ordinare a competenței de urmărire penală a magistraților; • modalitatea de desemnare a colegiilor de conducere ale instanțelor. La reuniunea de lucru au participat: • din partea Cancelariei Prim-ministrului: consilierul de stat Andrei Lupu și consilierul de stat Oana Cambera; • din partea Administrației Prezidențiale: consilierul prezidențial Cosmin Soare Filatov; • din partea Consiliului Superior al Magistraturii: Bogdan Staicu (vicepreședinte, membru al Secției pentru procurori), Claudiu Drăgușin și Alin Ene (membri ai Secției pentru judecători), Ioan Sas și Fănel Mihalcea (membri, reprezentanți ai societății civile); • din partea Ministerului Justiției: secretar de stat Roxana Momeu și director Alina Rădoi; • din partea asociațiilor profesionale ale magistraților: judecător Andreea Ciucă (Asociația Magistraților din România), judecător Dragoș Călin și judecător Lucia Zaharia (Asociația Forumul Judecătorilor din România), judecător Dana Gîrbovan (Uniunea Națională a Judecătorilor din România), judecător Doru Benescu (Asociația Profesională a Judecătorilor „Al. I. Cuza”), procuror Bogdan Pîrlog (Asociația Inițiativa pentru Justiție), procuror Adina Petrescu (Asociația Procurorilor din România), prof. univ. dr. Traian Briciu (președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România); • din partea societății civile: Otilia Nuțu (Expert Forum), Diana Ionescu (Asociația Declic), Adrian Ristea (Asociația Funky Citizens), Georgiana Iorgulescu (Centrul de Resurse Juridice). RECOMANDĂRILE AUTORULUI Adrian Toni Neacșu: “Grupul de lucru pe Justiție al lui Bolojan se ține de glume. A propus excluderea Președintelui României, Guvernului și ministrului Justiției din numirea procurorilor. Amatorii sunt conduși de un USR-rist”
Radu Marinescu: Procurorii trebuie să fie apolitici
„Opinia mea este că activitatea judiciară trebuie să fie una străină de fenomenul politic. Eu cred că justiția trebuie să fie apolitică și atunci cred că toate aceste selecții care se fac inclusiv pentru procurorii șefi, trebuie să fie făcute într-un mod care să fie strict legal și în conformitate cu criteriile de profesionalism, de responsabilitate care sunt prevăzute de lege”, a declarat Ministrul Justiției, Radu Marinescu. Întrebat dacă, potrivit legii, procurorii șefi indiferent dacă este vorba despre DNA sau DIICOT pot să rămână în funcție pentru un al doilea mandat, în contextul în care șeful statului s-ar declara nemulțumit de activitatea lor, ministrul Justiției a precizat: „Sigur că poate exista mulțumire sau nemulțumire cu privire la activitatea oricărui reprezentant al statului, până la urmă și cu siguranță se pot face evaluări și pot exista astfel de aprecieri pozitive sau negative, inclusiv în ceea ce privește conducătorii parchetelor. Cu siguranță o astfel de evaluare se face și în momentul în care cineva își depune, să zicem, candidatura. Pentru că examinarea activității sale anterioare, indiferent unde a activat, este o componentă a analizei care se face pentru a se vedea dacă pentru viitor este sau nu este apt să ocupe funcția respectivă. Însă de planul, de la bun început, nimeni nu poate să fie exclus”, a declarat Radu Marinescu. Acesta a precizat că orice procuror care îndeplinește condițiile prevăzute de lege se poate înscrie pentru candidatură. „A exclude cumva verbal, a declara că cineva este binevenit sau nu este binevenit, din punctul meu de vedere, ar reprezenta în exercitarea atribuțiilor noastre ale Ministerului Justiției un demers neconform legii. Și atunci nu pot să spun decât că declanșăm o procedură. Orice procuror care îndeplinește condițiile legale poate să participe. Sigur, selecția va fi făcută într-un mod riguros, într-un mod profesionist, ținând cont de criterii, trecând prin filtru CSM și apoi, bineînțeles, domnul președinte are o foarte importantă misiune, aceea de a încuviința numirile respective sau de a le respinge și atunci le luăm procedura”, a declarat Radu Marinescu. Reamintim că recent, Ministerul Justiției a anunțat că va declanșa procedura de numire a noului Procuror General, dar și a șefilor DNA și DIICOT.