Replica DNA în cazul vicepremierului Dragoș Anastasiu: unii actori publici interpretează eronat dispozițiile legale / Cum a dobândit calitatea de martor denunțător
Mesajul a fost trimis sâmbătă prin intermediul unui comunicat de presă. „Pentru corecta informare a opiniei publice cu privire la calitatea de martor denunțător pe care o persoană ar fi avut-o într-un dosar penal instrumentat de DNA, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să facă următoarele precizări: La data de 02 februarie 2018, cei doi reprezentanți ai societății SC Touring Eurolines SA s-au prezentat, din proprie inițiativă, fără apărător, la sediul DNA cu un denunț deja redactat pe numele unuia dintre ei. Aceștia au fost audiați în aceeași zi de procurorul de caz, atribuindu-li-se calitatea de martori denunțători”, a transmis DNA. Reprezentanții DNA au oferit explicații despre calitatea de martor denunțător. „Calitatea de martor denunțător este strâns legată de informațiile utile aduse la cunoștința organului de urmărire penală, în orice formă (denunț/declarație de martor), înainte ca acesta să fi fost sesizat. Detaliile cuprinzătoare oferite de cei doi au fost valorificate și au condus la trimiterea în judecată și, ulterior, la condamnarea inculpatei Burlacu Angela Georgeta, ambii fiind considerați de procurorul de caz martori denunțători, beneficiind de prevederile legale aplicabile în această situație, respectiv art. 290 alin. 3 din Codul Penal și art. 292 alin. 2 din Codul Penal”, a explicat DNA. DNA mai spune că refuză să fie atrasă în discuții politice. „Este regretabil că, prin felul în care unii actori publici interpretează eronat dispozițiile legale se aruncă o urmă de dubiu asupra unei hotărâri judecătorești definitive ce beneficiază de autoritate de lucru judecat. În această dezbatere publică, în care DNA a fost solicitată de mass-media să se pronunțe asupra unui dosar pe care l-a instrumentat și care a fost confirmat definitiv de către instanța de judecată, interesul nostru instituțional ține exclusiv de o prezentare corectă a faptelor și a temeiurilor juridice. Respingem atragerea DNA în discuții politice de orice natură”, a precizat DNA. Dragoș Anastasiu cere copii ale documentelor de la DNA Anterior, vicepremierul Dragoș Anastasiu a anunțat că a solicitat copii ale documentelor de la DNA despre presupusul său denunț. Nu am semnat și depus un denunț, a spus Anastasiu pe Facebook. „În scopul clarificării în spațiul public a calității mele de martor în dosarul privind faptele de corupție ale unor funcționari din ANAF, am trimis astăzi la DNA o solicitare scrisă prin care am cerut o copie a presupusului denunț pe care l-aș fi făcut. Reiterez faptul că eu nu am semnat și depus un denunț, ci am dat declarații cu privire la faptele care au avut loc”, a transmis vicepremierul Dragoș Anastasiu. Curtea de Apel București a publicat motivarea completă în dosarul de corupție în care a fost condamnată Angela Burlacu, fost inspector ANAF. Documentul oficial arată că actualul vicepremier al României, Dragoș Anastasiu, a fost martor în proces și a recunoscut că a semnat un contract fictiv. Potrivit instanței, vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat că în urma unui control fiscal asupra uneia dintre firmele sale, a fost contactat de inspectoarea Angela Burlacu, care i-a sugerat încheierea unui contract cu o firmă indicată de ea. Suma lunară vehiculată era de aproximativ 2.000 de euro, iar în schimb se promitea închiderea favorabilă a controlului și rambursarea TVA.
DNA, despre dosarul lui Piedone: l-a învățat pe reprezentantul hotelului cum să aranjeze bucătăria și camerele
Procurorii DNA au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 22 iulie 2025, față de inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone, președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), pentru săvârșirea infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații. „În data de 7 martie 2025, inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone, în calitate de președinte al ANPC, ar fi divulgat unui reprezentant al unei societăți comerciale care administrează un hotel în orașul Sinaia, faptul că subordonații săi din cadrul A.N.P.C. urmează să efectueze în aceeași zi un control tematic la societatea acestuia, precum și obiectivele controlului. Astfel, inculpatul i-ar fi permis reprezentantului hotelului accesul la aceste informații, în scopul obținerii unor foloase necuvenite de către operatorul economic, constând în evitarea sancționării pentru neregulile constatate în domeniul protecției drepturilor consumatorilor. În concret, inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone l-ar fi învățat pe reprezentantul hotelului respectiv cum să aranjeze bucătăria și camerele care urmau să fie verificate de funcționarii ANPC. Ulterior acestei informări, în vederea preîntâmpinării aplicării unor sancțiuni și dispunerii unor măsuri corective de către funcționarii publici din cadrul ANPC, reprezentantul hotelului ar fi luat toate măsurile necesare pentru a nu se constata în urma controlului ce urma a fi efectuat, încălcări ale legislației specifice protecției consumatorilor. Acesta i-ar fi contactat telefonic pe unii dintre angajații hotelului și le-ar fi dat instrucțiuni pentru a face curățenie, a se echipa corespunzător și a-l aștepta pe președintele ANPC ce urma să vină în control”, arată DNA. În urma controlului, unitatea de cazare nu a fost sancționată de către reprezentanții ANPC și totodată, reprezentanții hotelului au fost felicitați de către inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone pentru modul exemplar de desfășurare a activității. Pe timpul cât se află sub control judiciar, Popescu Cristian Victor Piedone trebuie să respecte o serie de obligații între care: să se prezinte ori de câte ori este chemat la organul de urmărire penală, să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar, să nu părăsească teritoriul României, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului și să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta, respectiv cea de președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor. Inculpatului i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Piedone a ajuns din nou la DNA: Vom vedea ce se spune
Piedone a fost întrebat de jurnaliști dacă are calitatea de suspect și a spus „vom vedea ce se spune”. Întrebat, apoi, dacă de data aceasta va face declarații în fața procurorilor sau se va prevala de dreptul la tăcere, el a spus: „Să vedem”. Piedone a fost întrebat, de asemenea, dacă a fost cazat la hotelul la care se face referire, în timpul controalelor ANPC, Piedone a negat. DNA a anunțat marți că procurorii fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, de către funcționari publici și complici ai acestora. „În cursul zilei de 22 iulie 2025, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 5 locații situate pe raza municipiului București și a județelor Ilfov, Prahova și Constanța, dintre care una este sediul unei instituții publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale”, a transmis Biroul de Informare și Relații Publice al DNA. Surse: Piedone ar fi divulgat informații care nu erau destinate publicității Surse MEDIAFAX susțin că Piedone ar fi divulgat informații care nu erau destinate publicității unui operator economic. Practic, firma ar fi fost informată de un control care urma să fie făcut de reprezentanții ANPC. Printre altele, procurorii fac percheziții la Bragadiru, la reședința lui Piedone, dar și la Sinaia, unde se află sediul firmei. De asemenea, procurorii au ajuns la complexul rezidențial din Mamaia Nord unde este cazat șeful Protecției Consumatorilor. Anterior, Cristian Popescu Piedone a declarat la ieșirea de la DNA că nu i-a fost impusă nicio măsură restrictivă în dosarul în care este acuzat că ar fi anunțat patronul unui hotel de un control care urma. Chestionat despre natura dosarului, dacă este un dosar politic făcut „la comandă în contextul în care s-a vehiculat că va candida la Primăria Generală a Capitalei”, Piedone a spus că nu poate face declarații. Piedone a adăugat că este vorba despre un „război” între Sorin Susanu, fost șef al corpului de control al ANPC, și Horia Constantinescu, șeful Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC) Constanţa, și că „Sușanu înregistrează pe toată lumea”.
Nicușor Dan nu este mulțumit de conducerea DNA și a Parchetului General
„Nu sunt mulțumit, am spus asta de mai multe ori, nici de DNA, nici de Parchetul General. În opinia mea, nu există un management care să facă o ierarhie a activității parchetului pe tipuri de infracțiuni și pe o alocare de resurse care să fie corespunzătoare”, spune Dan. Atât șeful DNA, cât și Procurorul General al României se află spre sfârșit de mandat. Din acest motiv președintele Nicușor Dan consideră că discuțiile și analiza trebuie să se concentreze pe viitorii candidați la conducerea parchetelor, după plecarea celor în funcție. „Acum, fiecare dintre ei mai are un mandat de, nu știu, șase, șapte luni, ceva de genul ăsta. Cred că este util să forțăm, însă pentru momentul în care o să fie discuția despre noi șefii ai parchetelor, analiza va fi foarte serioasă. Imediat după ce guvernul s-a format, am început să am discuții despre zona de justiție cu oameni în justiție”, a spus președintele Nicușor Dan.
DNA: UE vede rezultate pozitive în combaterea corupției în România. Domeniile de risc, în administrație
Direcția Națională Anticorupție a făcut unele precizări după ce, marți a fost publicat Raportul Comisiei Europene privind statul de drept. Raportul a reținut că „autoritățile înregistrează, în continuare, rezultate pozitive în ceea ce privește combaterea corupției, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt”, DNA își reafirmă, după publicarea raportului, angajamentul ferm de a contribui, prin activitatea sa, la consolidarea statului de drept și la combaterea eficientă a corupției în România. Comisia Europeană a remarcat că „în anul 2024, DNA a obținut 391 de condamnări definitive și a continuat instrumentarea unor cauze complexe, în ciuda unui volum de muncă semnificativ și a numeroaselor posturi vacante”. Într-un comunicat de presă, se arată că DNA consideră că percepția cetățenilor și încrederea lor în instituțiile judiciare sunt esențiale pentru combaterea eficientă a corupției. Astfel, instituția își reafirmă angajamentul de a acționa transparent, profesionist și cu respect față de lege și față de așteptările societății. Domenii considerate cu risc ridicat precum administrația centrală și locală, sectorul energetic, sănătatea și achizițiile publice rămân priorități asumate instituțional. În comunicat se precizează că DNA susține, de asemenea, noile direcții strategice menționate în raport, care fac referire la viitoarea Strategie națională anticorupție post-2025. Potrivit strategiei „o nouă prioritate va fi promovarea educării și a sensibilizării cu privire la aspectele legate de corupție în rândul tinerilor și dintr-un stadiu incipient al dezvoltării profesionale, pentru a promova o cultură a integrității și a responsabilității sociale”. Totuși nivelul corupției rămâne ridicat în sectorul public, fapt recunoscut de reprezentanții DNA. „Suntem conștienți că, după cum menționează raportul, „percepția experților, a cetățenilor și a cadrelor de conducere din mediul de afaceri este că nivelul corupției din sectorul public rămâne ridicat”. DNA va continua să își concentreze resursele și eforturile pentru combaterea corupției în aceste domenii vulnerabile și va respecta cu strictețe toate recomandările europene în acest sens”, potrivit comunicatului.
Polițiștii români negociază cu autoritățile SUA predarea afaceristului Manousos Bailakis
Autoritățile americane au demarat discuții cu polițiștii români pentru a stabili toate detaliile extrădării în SUA a cetățeanului grec Manousos Bailakis, acuzat că ar fi mituit funcționari ai Agenției de Sprijin și Achiziții a NATO pentru a obține un contract în valoare de 9 milioane de euro. Director de operațiuni al companiei românești Global Defense Logistics, afaceristul grec Manousos Bailakis a fost reținut în 21 februarie 2025, după ce procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) l-au acuzat că, împreună cu asociatul său Ioannis Gelasakis, ar fi mituit un oficial NATO. Cei doi ar fi oferit un milion de euro pentru a obține un contract pentru alimentarea navelor NATO, în valoare totală de 9 milioane de euro. Magistrații Curții de Apel București au admis, la jumătatea lunii iunie, cererea formulată de autoritățile judiciare americane și au dispus extrădarea în SUA a omului de afaceri Manousos Bailakis. Acesta a contestat hotărârea la Înalta Curte de Casație și Justiție, care recent i-a respins acțiunea, astfel că decizia a rămas definitivă. Grecul se află în arest, urmând să fie predat autorităților americane. Conform procurorilor DNA, Manousos Bailakis și Ioannis Gelasakis ar fi „plătit mită unui funcționar pentru achiziții publice din cadrul NATO în schimbul influenței și acțiunilor funcționarului privind activitățile de achiziții publice ale Agenției de Sprijin și Achiziții a NATO (NSPA), încălcând astfel legislația penală a Statelor Unite”. Bailakis, extrădat în luna iulie Surse judiciare au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că Biroul Național Interpol poartă discuții cu partea americană pentrut stabilirea detaliilor misiunii de predare/preluare a lui Bailakis. Sursele citate au precizat că, până în acest moment, autoritățile SUA nu s-au decis încă în legătură cu data extrădării din România, însă, cel mai probabil, grecul va ajunge pe pământ american în prima parte a lunii iulie. Omul de afaceri grec Manousos Bailakis care coordona în România operațiunile companiei Global Defense Logistics va ajunge în fața justiției americane după ce, în data de 11 februarie 2025, Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul Columbia a emis pe numele lui un mandat de arestare. Afaceristul grec este acuzat de conspirație în vederea comiterii infracțiunii de dare de mită în legătură cu fonduri federale și de trei fapte de dare de mită în legătură cu fonduri federale, ceea ce îi poate aduce o pedeapsă de 10 ani de închisoare. Mită de 1 milion de euro oferită pentru obținerea unor contracte cu NATO NSPA este responsabilă, printre altele, de achiziționarea de bunuri și servicii pentru NATO. Atunci când navele NATO se opresc în porturi, NSPA angajează contractori pentru a asigura realimentarea cu combustibil, realimentarea cu provizii și alte servicii. Agenția de Sprijin și Achiziții a NATO angajează contractanți în temeiul unor «acorduri-cadru». Contractanții furnizează servicii de întreținere a navelor pentru anumite porturi pentru o perioadă de timp determinată. Pentru a fi plătiți, contractanții facturează NSPA pentru serviciile prestate atunci când o navă a unui stat membru NATO se oprește într-un port. Compania Global Defense Logistics a încheiat acorduri generale cu NSPA pentru servicii de întreținere a navelor în diferite porturi din întreaga lume. Numai că, în urma anchetei, au ieșit la iveală „mutările” afaceristului grec Manousos Bailakis și ale partenerului său, iar acestea au fost prezentate punctual, începând cu prima, respectiv o întâlnire care a avut loc în Luxemburg, urmată de un dineu. „În luna sau în jurul lunii iunie 2024, Manousos Bailakis și complicele său s-au întâlnit, la cererea lor, în Luxemburg, cu un responsabil cu achizițiile publice din cadrul NSPA. În cursul unui dineu care a urmat întâlnirii, Manousos Bailakis și complicele s-au oferit să plătească funcționarului suma de 200.000 euro în schimbul unor favoruri și a actelor sale legate de activitățile de achiziții ale NSPA, în favoarea companiei Global Defense Logistics. După încheierea dineului, funcționarul NSPA a întocmit o notă cu privire la întâlnire și a remis-o unui anchetator NATO care, la rândul său, a contactat DCIS. În luna iulie 2024, Manousos Bailakis și complicele său s-au întâlnit cu o sursă confidențială umană (informator) la un hotel din Frankfurt, Germania, căruia i-au dat 50.000 EUR în numerar. În schimb, Manousos Bailakis și complicele său au solicitat informatorului asistență la atribuirea contractelor de combustibil NSPA către Global Defense Logistics, evitarea controlului NSPA asupra facturilor emise de Global Defense Logistics și plata facturilor restante Global Defense Logistics. În luna septembrie 2024, Manousos Bailakis și complicele său s-au întâlnit cu informatorul la un alt hotel din Frankfurt, Germania, și i-au oferit informatorului aproximativ 1.000.000 euro dacă Global Defense Logistics obținea anumite contracte pentru combustibil. În luna octombrie 2024, Manousos Bailakis și complicele s-au întâlnit din nou cu informatorul. Bailakis și complicele său au clarificat oferta lor de 1.000.000 euro, cerând informatorului asistență privind contractele NSPA și, în schimb, i-au dat informatorului suma de 50.000 EUR în numerar”, arătau judecătorii Curții de Apel București în deciziile luate în cazul cererii SUA de extrădare a omului de afaceri grec, din care Gândul a prezentat AICI informații în exclusivitate. În luna ianuarie 2025, grecul Manousos Bailakis s-a întâlnit din nou cu informatorul. În timpul acestei întâlniri, Manousos Bailakis i-a dat informatorului 30.000 de euro, susțin anchetatorii. O lună mai târziu, autoritățile judiciare din SUA au emis pe numele lui mandatul de arestare, urmat de cererea de extrădare din România. În dosarul de la DNA, societatea Global Defense Logistics SRL a fost acuzată de dare de mită în formă continuată, în legătură cu un funcţionar al unui stat străin şi promisiunea oferirii de bani sau alte foloase unui funcţionar public străin, pentru ”îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle de serviciu ale respectivului funcţionar public străin sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, dacă fapta este de natură să îi procure acesteia sau oricărei alte persoane bani sau alte foloase sau să îi menţină asemenea avantaje în legătură cu desfăşurarea de operaţiuni economice internaţionale”. Manousos Bailakis și asociatul său au fost puși sub acuzare pentru complicitate la cele două fapte de corupție de care este acuzată societatea pe care o reprezentau. „În cursul anului
Directorul Direcției Regionale Vamale București a fost trimis în judecată pentru corupție alături de alți doi funcționari din cadrul instituției
Directorul Direcției Regionale Vamale București, Paul Petrof, este acuzat de DNA că i-ar fi prezentat unui om de afaceri conținutul unei ordonanțe emise de ofițerii de poliție din cadrul I.G.P.R. Cu ajutorul acestuia, antreprenorul ar fi fost anunțat să își ia masurile necesare pentru ascunderea eventualelor acțiuni ilicite și pentru a evita tragerea la răspundere. Cei trei au fost trimiși în judecată, în stare de libertate. „Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a următorilor inculpați care au săvârșit infracțiuni în exercitarea funcțiilor, după cum urmează: PETROF PAUL, director al Direcției Regionale Vamale București, pentru săvârșirea infracțiunilor de: – luare de mită, – favorizarea făptuitorului, TEIANU NICOLAE-ȘTEFAN, funcționar în cadrul Autorității Vamale Române, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (patru acte materiale) și STAMATESCU RĂZVAN-COSMIN, șef birou în cadrul Autorității Vamale Române, pentru săvârșirea infracțiunilor de: – trafic de influență, în formă continuată (două acte materiale), – favorizarea făptuitorului, – folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații”, se arată în comunicatul DNA. Procurorii anticorupție au încheiat șase acorduri de recunoaștere a vinovăției cu următori inculpați: – CERNAT ALEXANDRU, MARIN MARIUS, VULCAN MARIAN-VLADIMIR și URLUCEANU ION, funcționari în cadrul Autorității Vamale Române, fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată, – GHEORGHE DEMETRIUS, funcționar în cadrul Autorității Vamale Române, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, în formă continuată și conducere a unui vehicul sub influența alcoolului și – C.G, administrator al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită. Potrivit DNA, în perioada iulie – august 2023, în contextul efectuării unor controale, funcționarii vamali Teianu Nicolae-Ștefan, Cernat Alexandru, Marin Marius, Vulcan Marian-Vladimir, Gheorghe Demetrius și Urluceanu Ion ar fi pretins și primit de la mai mulți oameni de afaceri care-și desfășurau activitatea în mai multe centre comerciale situate pe raza municipiului București și a județului Ilfov, sumele totale de 52.600 lei, 5.000 USD, 5.600 euro și alte foloase necuvenite. Banii erau pretinși pentru a nu întocmi sesizări penale cu privire la problemele constatate și, în același timp, să fie finalizate controale într-un mod care să le fie favorabil oamenilor de afaceri. „În cursul zilei de 10 ianuarie 2024, în scopul îngreunării cercetărilor ce se desfășurau într-un dosar penal, inculpații Petrof Paul și Stamatescu Răzvan-Cosmin i-ar fi prezentat unui om de afaceri conținutul unei ordonanțe emise de ofițerii de poliție din cadrul I.G.P.R.- Direcția de Investigare a Criminalității Economice, prin care erau solicitate diverse înscrisuri în legătură cu unele societăți aflate sub controlul omului de afaceri. Informațiile respective erau de natură a-l ajuta pe acesta din urmă să își ia masurile necesare pentru ascunderea eventualelor acțiuni ilicite și pentru a evita tragerea la răspundere”, spun procurorii anticorupție. Conform procurorilor, în perioada 2021-2023, inculpatul Stamatescu Răzvan-Cosmin ar fi acceptat de la un om de afaceri promisiunea remiterii unei sume de 10.000 de dolari și ar fi primit mai multe foloase necuvenite pentru a-și trafica presupusa influență. Totodată, în același interval de timp, inculpatul Petrof Paul ar fi pretins de la inculpatul C.G., om de afaceri, plata unui avans în sumă de 50.000 euro pentru achiziția unui apartament și produse de vestimentație de lux, în schimbul „ajutorului” oferit acestuia din urmă în legătură cu obținerea unor autorizații. CITEȘTE ȘI: Cum a motivat Curtea de Apel Pitești anularea suspendării PUZ S2, care a generat prejudicii de mld. €: Nu demonstrează încălcarea vreunei norme legale DNA a CONTESTAT decizia de eliberare condiționată a Elenei Udrea, luată de Judecătoria Ploiești. Fosta ministră a revenit în Penitenciarul Târgșor Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
DNA „a priponit gruparea șpagă centralizată de la ISCTR Timiș condusă de Ilie Sîrbu. Cum decurgea afacerea
Ilie Lucian Sîrbu, inspectorul-şef teritorial în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (I.S.C.T.R.) – Inspectoratul Teritorial nr. 5, coordonatorul judeţean Timiş şi doi inspectori sunt prezentaţi, miercuri, instanţei cu propunere de arestare preventivă. Ei sunt acuzaţi, între altele, de procurorii DNA de luare de mită în formă continuată. Ilie Lucian Sîrbu, șeful Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier a fost prins în flagrant cu o mită de 6.500 de euro. DNA a făcut zeci de percheziții la domiciliul angajaților instituției acuzați de constituirea unui grup infracțional sofisticat. Sursele G4Media au informat că DNA instrumentează un dosar de „șpagă centralizată” și că angajații acestei structuri au încasat, numai în ultimele 7 luni, zeci de mii de euro. Potrivit unui comunicat de presă, de miercuri seară, al DNA, zece persoane au fost reţinute 24 de ore, pentru luare de mită în dosarul şpăgilor de la ISCTR Timişoara. Ilie Lucian Sîrbu – inspector-şef teritorial în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier (I.S.C.T.R.) – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (8 acte materiale) şi participaţie improprie la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit; Dan Nicolae Gherman, coordonator judeţean Timiş în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (10 acte materiale), folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite şi fals intelectual; Daniel Vasile Rogobete – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (24 acte materiale) şi fals intelectual; Gheorghe Marian Mereu – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (43 acte materiale); Emilian Ioan Rodean – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (13 acte materiale); Octavian Gherman – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (14 acte materiale); Gabriel Constantin David – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (9 acte materiale); Alin Sebastian Fogaş – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (8 acte materiale); Alin Petrişor Lupa – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (12 acte materiale); Daniel Maximilian Dan – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (7 acte materiale); Potrivit DNA, primii patru inculpaţi din cei zece sunt prezentaţi, miersuri seară, cu propunere de arestare preventivă Tribunalului Timiş. De asemenea, procurorii anticorupţie au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii: Vlad- Romeu Toma, inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (5 acte materiale); Constantin Mihăescu – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (5 acte materiale); Cătălin Aris Stoian – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (3 acte materiale); Ionuş Marius Popa – inspector de trafic rutier în cadrul I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial nr. 5, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită; ”În schimbul unor sume de bani primite lunar cu titlul de mită, chiar sub forma unui «abonament», inspectorii I.S.C.T.R. Timişoara nu ar fi sancţionat autovehiculele societăţilor respective care efectuau transporturi rutiere şi totodată, i-ar fi anunţat pe aceştia despre eventualele controale efectuate. Valoarea acestor abonamente ar fi fost stabilită în funcţie de numărul de autovehicule folosite la transport şi de amploarea activităţii de exploatare a agregatelor minerale”, precizează DNA. Întreaga grupare a fost monitorizată în perioada decembrie 2024 – aprilie 2025. ”Inculpatul Sîrbu Ilie-Lucian (…) ar fi primit mai multe sume de bani (câte 2.500 de euro) şi diverse bunuri de la mai mulţi reprezentanţi ai unor societăţi comerciale şi de la subordonaţi, pentru asigurarea protecţiei acestor societăţi comerciale în faţa controalelor efectuate de către inspectorii din cadrul I.S.C.T.R. Timişoara. Protecţia oferită de inculpatul Sîrbu Ilie-Lucian ar fi fost pentru ca inspectorii I.S.C.T.R. din subordinea sa să nu sancţioneze societăţile respective cu ocazia depistării în trafic a autovehiculelor societăţilor care transportă mărfuri peste tonaj, depăşind limitele legale admise la transport pe drumurile publice în ceea ce priveşte greutatea”, mai arată DNA. Potrivit procurorilor, de asemenea, în data de 06 februarie 2025, Sîrbu Ilie-Lucian nu ar fi trimis, la solicitarea poliţiştilor rutieri din cadrul I.P.J. Timiş, un echipaj din cadrul I.S.C.T.R. pentru a cântări un ansamblu rutier oprit în trafic, care depăşea masa totală maximă admisă în circulaţie, determinându-i fără vinovăţie pe aceştia, să nu aplice o sancţiune contravenţională societăţii comerciale care deţinea autovehiculul şi să nu ia măsura complementară privind indisponibilizarea autovehiculului respectiv. De asemenea, conform DNA, Ilie Lucian Sîrbu ar fi primit printr-un intermediar suma totală de 5.000 de euro, pentru protecţia unei societăţi comerciale cu activitate în domeniul transportului rutier de mărfuri, pe lunile respective. Ulterior, la data de 10 iunie 2025, el ar fi primit în aceeaşi modalitate suma de 1.500 de euro, ocazie cu care procurorii anticorupţie au efectuat flagrantul. ”În perioada decembrie 2024 – aprilie 2025, inculpatul Gherman Dan-Nicolae (…) ar fi primit mai multe sume de bani şi diverse bunuri de la mai mulţi reprezentanţi ai unor societăţi comerciale, pentru a asigura protecţie acestor
Exclusiv | Filmul flagrantului care a dus la reținerea inspectorului ANAF de DNA: Bă băiatule, decât să iau două salarii din alea, plătește și tu 1 milion
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) l-au reținut pe Andrei Petru Dimitriu, inspector superior la Direcția Antifraudă din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) – București. Funcționarul vizat de DNA a fost prins în flagrant de procurorii anticorupție în timp ce primea o tranșă de bani de 3.000 de euro. În același dosar a fost reținută și o femeie de afaceri, Mariana Victorița Nenciu, care are trei firme de ridesharing – Start Car Flow, Alternativ Spark și Smart Car”. (mai multe detalii AICI) Inspectorul ANAF ar fi pretins între 15 și 20.000 de euro pentru a interveni în vederea soluționării favorabile a controalelor care se efectuau la o societate de ridesharing. Andrei Petru Dimitriu ar fi primit mita de la reprezentanții unor firme de ridesharing care erau controlate de alți inspectori ai Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF. În exclusivitate, Gândul prezintă „filmul” flagrantului care a dus la reținerea inspectorului Andrei Petru Dimitriu, dar și imagini cu sumele de bani care au fost confiscate de procurorii DNA. „Mai treci și pe la casierie și-o rezolvăm” Potrivit informațiilor obținute, în exclusivitate, de Gândul, inspectorul ANAF Andrei Petru Dimitriu a purtat o discuție cu N.D. și i-a transmis acestuia că n-ar prefera să primească salariul bonus din partea instituției, în ipoteza recuperării unui prejudiciu mai mare de 10 milioane de euro. Inspectorul spunea că ar prefera să vorbească direct cu contribuabilul controlat, pentru a-i fi remisă suma de 1 milion de euro din totalul prejudiciilor. Mai mult, potrivit interceptărilor realizate de procurorii anticorupție, Andrei Petru Dimitriu ar fi fost foarte nemulțumit de salariul pe care îl primea lunar de la ANAF, motiv pentru care recunoaștea că ar „prefera” să vorbească direct cu contribuabilul, atunci când era vorba despre un prejudiciu mai mare de… 10 milioane de euro! „ – Dimitriu Andrei Petru: Polițistul local… gardianul public are salariul mai mare decât mine… tu-mi ceri să mă duc și la multinaționale, să-ți aduc zeci de milioane, sute de milioane… – N.D.: Da. – Dimitriu Andrei Petru: Râdeau ăștia că da, au băgat acuma premierea noastră. Și au stabilit ca și barem de premiere încă… până-n două salarii o singură dată, nu tot timpul… două sau trei… dacă descoperi și încasezi prejudicii mai mari de 10 milioane de euro. Să dai tu amendă, prejudiciu și-ncasat. Păi nu mai bine vorbesc io cu ăla… (n.n. – râde)… și-i zic «Cât îmi dai?» Mai mari… de la 10 milioane în sus. Bă băiatule, 10 milioane în sus, nu găsești pe toate… asta înseamnă 50 de milioane lei noi. Nu mai bine vorbești cu ăla «Bă băiatule… două salarii, decât să iau două salarii din alea, hai că… plătește și tu 1 milion și…» Inspectorul ANAF reținut de DNA: „Bă băiatule… două salarii, decât să iau două salarii din alea, hai că… plătește și tu 1 milion și…” – N.D.:… (râde)… – Dimitriu Andrei Petru: «Mai treci și pe la casierie și-o rezolvăm». – N.D.: Normal. – Dimitriu Andrei Petru: … (râde)… – N.D.: Da. – Dimitriu Andrei Petru: Apropo de… (neinteligibil)… – N.D.: Dar cum e cu conturile astea acuma, cu Revolutul, ce verifică ei tranzacțiile sau ce? Care e problema, că nu-nțeleg, nu știu? M-ai făcut curios c-ai zis tu acum. – Dimitriu Andrei Petru: Înainte Revolut-ul… Revolut-ul aparținea de nu-știu-ce țară, Cipru, Grecia … (expresie obscenă)… – N.D.: Da”, se arată în transcriptul discuției interceptate de procurorii anticorupție. Inspectorul ANAF surprins când număra o parte din banii primiți mită DNA: „Trafic de influență și cumpărare de influență” DNA a transmis, printr-un comunicat de presă, că procurorii anticorupție au efectuat – joi, 22 mai 2025 – cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor fapte de trafic de influență și cumpărare de influență, în perioada martie-mai 2025, de către funcționari publici cu atribuții de control din cadrul ANAF, respectiv persoane fizice și persoane juridice care operează în transportul alternativ prin intermediul aplicațiilor de ridesharing. „Faptele de corupție investigate sunt presupus a fi comise pentru protejarea și favorizarea unor persoane fizice și juridice care eludează plata taxelor, impozitelor și contribuțiilor datorate bugetului statului, cu impact negativ asupra serviciilor publice și, astfel, erodarea încrederii în stat, în instituții și în administrația publică. În cursul zilei de 22 mai 2025, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 8 locații situate pe raza municipiului București și județelor Ilfov și Giurgiu, dintre care una este sediul unei instituții publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale”, au precizat reprezentanții DNA. (mai multe detalii AICI) CITEȘTE ȘI: CJ Buzău a ajuns în atenția anchetatorilor, într-un dosar ce-l vizează pe Mihai Stan, consultantul din spatele rețelei de firme a lui Niculae Bădălău UPDATE. Ziua Z pentru infractorul internațional Bogdan Buzăianu. Ce au decis magistrații de la Tribunalul București în mega-dosarul „Energy Holding”! Bombă cu ceas la Tribunalul București: tic, tac până pe 9 mai! Cine poate răsturna soarta infractorului internațional Bogdan Buzăianu în mega-dosarul „Energy Holding” Cum a cheltuit Bogdan Buzăianu sacii cu bani furați de la stat. MILIONARUL a scăpat de pedeapsă, dar vrea să-și scoată avionul de sub sechestru Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat … vezi toate articolele
Exclusiv | Cum și-a scos Oancea (Tinmar) din firmă 600 milioane în Cipru, prin mama copilului său, iar banii i-au ajuns în cont în aceeași zi + Manevrele subterane prin care încearcă să-și rezolve problemele cu instanța și ANRE
Miliardarul Augustin Oancea este bossul companiei Tinmar Energy și un jucător de forță pe piața de energie din România. A fost luat în colimator, de mai multe ori, de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), dar e „descurcăreț” și a pus bazele unei afaceri de sute de milioane de euro, în detrimentul statului român, dar și al consumatorilor. Despre Oancea, surse din zone fierbinți informează că încearcă să rezolve subteran problemele cu ANRE, dar și cu instanța, chestiune care se poate termina teribil de prost. Exemplul Gabriel Popoviciu ar trebui să dea de gândit. De mai bine 10 ani, Tinmar Energy a fost beneficiara unor contracte încheiate cu diverse instituții și companii cu capital de stat, iar anchetele demarate de DNA, DIICOT sau Consiliul Concurenței au fost contracarate cu succes. Augustin Oancea are un modus operandi parcă adus la zi al celebrului infractor internațional Bogdan Buzăianu, proprietarul Energy Holding. Profitând de conjunctura creată de liberalizarea pieței energiei electrice, societatea Tinmar Energy, controlată de Augustin Oancea, a reușit să obțină niște profituri realmente uriașe. Pentru Augustin Oancea, energia a fost un adevărat corn al abundenței financiare, iar Gândul prezintă informații uluitoare, în exclusivitate, pentru că bossul Tinmar Energy continuă același scenariu care l-a transformat într-unul dintre cei mai bogați afaceriști români (citește AICI cum a fost atacat Augustin Oancea de hackeri). „Rețeta de succes” a lui Augustin Oancea, bossul Tinmar Energy „Rețeta de succes” a Tinmar Energy ar fi respectat, de fiecare dată – potrivit surselor Gândul – același scenariu: Prezentarea unor oferte de preț la jumătate față de cele ale concurenților; Câștigarea contractului; Anularea contractului; Încheierea unui nou contract, numai că la tarife mult mai mari. La începutul lunii iulie a anului 2021 – CE Oltenia a încheiat mai multe contracte bilaterale de furnizare energie electrică cu prețuri cuprinse între 230–300 de lei/MW. Printre principalii contractori s-a aflat și societatea lui Augustin Oancea, Tinmar Energy. Astfel, în intervalul 2021-2025, societatea a beneficiat/va beneficia, din partea CE Oltenia, de contracte bilaterale de câteva milioane de MW (sau câțiva TW) la prețuri situate între 244 – 290 de lei/MW. (alte informații AICI) „Băieții deștepți” din Energie au fost amendați de ANRE cu peste 200 milioane de euro. Patru furnizori, printre care și Tinmar Energy, companie deținută de discretul milionar Augustin Oancea, au fost acuzați că ar fi manipulat piața. (detalii spectaculoase AICI) Gândul a prezentat informații-șoc despre contractul pe care Tinmar Energy l-a încheiat cu Complexul Energetic Oltenia (detalii AICI) Cu toate că s-a vehiculat, la un moment dat, că Tinmar Energy ar fi în pragul falimentului, Augustin Oancea deține o avere amețitoare, de aproximativ un miliard de euro, fiind plasat pe lista scurtă a celor mai puternici 10 antreprenori din energia regională. (alte informații AICI) Augustin Oancea, 2 contracte „tari” cu CE Oltenia Tinmar Energy este semnatara a două contracte „tari” cu Complexul Energetic Oltenia. În data de 24 martie 2021, între Complexul Energetic (CE) Oltenia și Tinmar Energy – controlată de bossul Augustin Oancea – a fost încheiat contractul cu nr. 726/CEO. „Obiectul Contractului îl constituie vânzarea-cumpărarea cantității de energie electrică menționată în Anexa 2, incluzând termenii și condițiile privind vânzarea – cumpărarea, facturarea, plata şi alte servicii, la preţul de contract prevăzut în Anexa 3, tranzacţionată prin intermediul Pieţei centralizate a contractelor bilaterale de energie electrică – modalitatea de tranzacţionare PCCB-LE-flex, cu respectarea întocmai a prevederilor Regulamentului privind modalităţile de încheiere a contractelor bilaterale de energie electrică prin licitaţie extinsă şi negociere continuă şi prin contracte de procesare, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 64/2020, cu modificările ulterioare”, s-a specificat în contract. În data de 11 aprilie 2022 a mai fost semnat un contract între aceleași părți – CE Oltenia și Tinmar Energy -, iar contractul 756/CEO a avut ca obiect tot vânzarea/cumpărarea de energie. „Magicianul” Augustin Oancea În luna septembrie 2022, în urma unui control ANAF la sediile societăților Tinmar Energy (unde Augustin Oancea deține funcția de director) și Lord Energy SRL (administrator – Paul Răzvan Boacă, ex-Tinmar Energy), a fost întocmit un raport devastator, din care Gândul prezintă detalii în exclusivitate. Iar de aici încep surprizele, pentru că între Tinmar Energy și Lord Energy SRL există legături cel puțin interesante. Administratorul Lord Energy – Paul Răzvan Boacă – era și reprezentant al Tinmar Energy din data de 12 septembrie 2022. Directorul Lord Energy – Cătălin Florian Munteanu – a fost inginer electroenergetic la… Tinmar Energy, în perioada 7.12.2015 – 10.04.2017. În același timp, ANAF a descoperit în urma controlului că Adela Petrescu, director economic Tinmar Energy, fusese director economic la Lord Energy, în perioada 02.09.2008 – 31.01.2013. Augustin Oancea, bossul Tinmar Energy, a fost administrator al Lord Energy, în perioada 27.08.2008 – 09.07.2009. La momentul controlului ANAF, s-a constat că bossul Tinmar Energy, Augustin Oancea, deținea funcția de director general la mai multe societăți comerciale. MARTIN ADMINISTRATE & MANAGEMENT SRL (societate care a fost administrator la Tinmar Energy în perioada 2020 – 2022). MARTIN OLI ENERGY SRL – societate afiliată Tinmar Energy. Potrivit bazei de date a Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), Tinmar Energy și Lord Energy au avut același punct de lucru, iar Lord Energy s-a numit inițial TINMAR TRADE SRL. Ținând cont de toate aceste informații, inspectorii ANAF au concluzionat că Lord Energy este afiliată/controlată de firma lui Augustin Oancea, Tinmar Energy. În astfel de condiții privilegiate, Augustin Oancea ar fi profitat de relația „specială” cu Lord Energy – firmă din sfera sa de influență – astfel că, în urma contractelor încheiate cu Lord Energy, Tinmar Energy a avut costuri de achiziție mai mari, ceea ce a dus la creșterea subvențiilor care urmau să fie primite de la stat. Profitul, ulterior, urma să fie transferat de la Tinmar Energy la Lord Energy. La momentul controlului ANAF, Tinmar Energy avea de încasat de la bugetul de stat nu mai puțin de 319.082.338 lei. În schemă apare și mama copilului lui Augustin Oancea: „Dividendele încasate de Laura Luminița Șerban, transferate în aceeași zi către Augustin Oancea” Alături de Lord Energy, în această schemă financiară de succes apare