O instanță din SUA anulează decizia administrației Trump de a suspenda vizele pentru 75 de țări. Printre ele, și Republica Moldova
Un judecător federal din New York a anulat, în această săptămână, o măsură adoptată de administrația Trump la începutul acestui an, care prevedea suspendarea vizelor pentru 75 de țări. Printre țările care au fost vizate de această suspendare a vizelor se numără Republica Moldova, Afganistan, Iran, Rusia și Somalia, iar cetățenii din aceste state erau considerați de administrația Trump ca fiind susceptibili să aibă nevoie de asistență socială în Statele Unite, potrivit Associated Press. Solicitanții de vize de non-imigrant, „verificați și evaluați în detaliu” O notă separată trimisă tuturor ambasadelor și consulatelor SUA preciza că și solicitanții de vize de non-imigrant ar trebui să fie „verificați și evaluați în detaliu” pentru a se exclude posibilitatea ca aceștia să solicite beneficii publice în Statele Unite. Judecătorul care a anulat decizia administrației americane a afirmat că secretarul de stat Marco Rubio și-a depășit autoritatea prin emiterea acestei politici, care „încalcă” Legea privind imigrația și naționalitatea, impunând „refuzul vizelor solicitanților eligibili fără niciun temei legal”. Măsura de suspendare a vizelor, contestată de ONG-uri „Congresul a conferit funcționarilor consulari autoritate și putere discreționară exclusive pentru a stabili dacă un imigrant este eligibil pentru o viză, pe baza analizării unor criterii specifice și detaliate prevăzute în lege. Politica interzice eliberarea vizelor de imigrant pe baza naționalității solicitantului și reprezintă o abrogare directă a acestui cadru legal”, a mai spus judecătorul care a anulat decizia. Măsura de suspendare a vizelor a fost contestată de două ONG-uri și de către 11 persoane, dintre care șase aveau membri ai familiei cărora li s-au refuzat vizele. Ceilalți cinci se află în afara țării și au depus „cereri bazate pe angajare” pentru a veni în Statele Unite. Hotărârea reprezintă cel mai recent exemplu al modului în care instanțele subminează agenda lui Trump în materie de imigrație.
Război comercial SUA-Canada. Trump atacă din nou statul vecin: Gata
Mesajul a fost publicat pe rețeaua Truth Social. „Canada își dorește beneficiile de a fi stat, fără a fi unul!!! De asemenea, le-au perceput marilor noștri fermieri, timp de mulți ani, sume masive de tarife vamale. Gata!!!”, a scris președintele american Donald Trump pe propria rețea de socializare. Canada a anunțat sâmbătă că va impune, începând cu 8 septembrie, tarife pentru o serie de produse importate din Statele Unite. Este răspunsul canadian la impunerea de către Donald Trump a unor taxe vamale de 50%. Acestea au intrat în vigoare sâmbătă și afectează aproximativ 20 de miliarde de dolari din exporturile Canadei către Statele Unite. Premierul Mark Carney a spus că Ottawa va răspunde „dolar pentru dolar”, în contextul deteriorării relațiilor comerciale dintre cele două țări. Noile taxe canadiene vor viza produse precum oțelul, produsele lactate, electrocasnicele, echipamentele agricole, hârtia și celuloza, precum și electronicele. Carney a declarat că măsurile canadiene urmăresc protejarea angajaților, fermierilor, familiilor și companiilor din Canada. „Canada va egala noile tarife ale Washingtonului dolar pentru dolar pentru a proteja muncitorii, fermierii, familiile și companiile canadiene”, a spus premierul canadian, citat de Reuters. Întrebat dacă situația poate fi descrisă drept un război comercial între Canada și SUA, Mark Carney a avut un răspuns tranșant. „Ești în război când ești atacat. Noi am fost atacați”, a afirmat premierul canadian. Tensiunile comerciale complică și mai mult relația dintre cele două state, care sunt de mult timp parteneri comerciali și aliați strategici. Disputa ar putea avea implicații inclusiv asupra viitorului acordului de liber schimb nord-american, cunoscut sub numele de USMCA.
Canada impune tarife pentru produsele din SUA după ce negocierile comerciale cu Donald Trump au eșuat
Premierul canadian Mark Carney a anunțat sâmbătă că Canada va impune tarife pentru importurile din SUA, după ce negocierile comerciale dintre cele două țări nu au dus la un acord. Noile taxe canadiene vor intra în vigoare pe 8 septembrie și vor viza produse precum oțel, produse lactate, electrocasnice, echipamente agricole, hârtie și celuloză, precum și electronice, scrie Reuters. Decizia vine după ce președintele american Donald Trump a introdus tarife de 50% pentru anumite produse canadiene. Noile taxe americane au intrat în vigoare la miezul nopții și afectează aproximativ 20 de miliarde de dolari din exporturile Canadei către Statele Unite. Carney a declarat că măsurile canadiene urmăresc protejarea angajaților, fermierilor, familiilor și companiilor din Canada. „Canada va egala noile tarife ale Washingtonului dolar pentru dolar pentru a proteja muncitorii, fermierii, familiile și companiile canadiene”, a spus premierul canadian, citat de Reuters. Canada și SUA, în pragul unui război comercial Întrebat dacă situația poate fi descrisă drept un război comercial între Canada și SUA, Mark Carney a avut un răspuns tranșant. „Ești în război când ești atacat. Noi am fost atacați”, a afirmat premierul canadian. Tensiunile comerciale complică și mai mult relația dintre cele două state, care sunt de mult timp parteneri comerciali și aliați strategici. Disputa ar putea avea implicații inclusiv asupra viitorului acordului de liber schimb nord-american, cunoscut sub numele de USMCA. Acordul a protejat în ultimele 18 luni cea mai mare parte a exporturilor canadiene către SUA de tarife suplimentare. Noile taxe americane nu mai oferă însă aceeași protecție pentru produsele vizate. Canada este puternic dependentă de piața americană, aproximativ 70% din exporturile sale fiind destinate Statelor Unite. În acest context, decizia guvernului de la Ottawa reprezintă o schimbare importantă de strategie comercială. Canada respinge noile condiții propuse de Donald Trump Mark Carney a precizat că negocierile dintre Canada și SUA au fost blocate după ce administrația Trump a transmis, în ultimele zile, noi condiții pe care guvernul canadian le-a considerat inacceptabile. Potrivit premierului canadian, propunerile americane au fost „neeconomice” și „nedrepte” și ar fi redus beneficiile unui eventual acord pentru Canada. Printre solicitările Washingtonului s-ar fi numărat și limitarea capacității Canadei de a încheia noi acorduri comerciale cu alte state. „Nu putem accepta ceea ce ne-au oferit și nu vom oferi ceea ce ne-au cerut”, a declarat Carney. Donald Trump sperase ca un acord comercial cu Canada să fie încheiat vineri, însă negocierile s-au încheiat fără un compromis. Canada pregătește ajutoare pentru industriile afectate Guvernul canadian urmează să anunțe săptămâna viitoare măsuri de sprijin pentru industriile afectate de noile tarife americane. Mark Carney a precizat că programele de sprijin ar putea fi menținute timp de mai mulți ani. Premierul canadian a anunțat, de asemenea, că Ottawa intenționează să își consolideze relațiile comerciale și militare cu alte state, pentru a reduce dependența de Statele Unite.
VIDEO | Ambasadorul SUA la București are rădăcini est-europene, dar tot nu s-a putut hotărî: sarmale sau burgeri?
Diplomatul, care a preluat funcția ca reprezentant personal al președintelui Donald Trump, a povestit că, înainte să ajungă la post, a făcut ceva ce puțini s-ar fi gândit: a căutat lista completă a foștilor ambasadori americani în România. Așa a aflat că primul dintre ei, pe atunci trimis diplomatic, venea, la fel ca el, din nordul statului New York. Ce l-a surprins la România Nirenberg spune că bunicii lui aveau rădăcini est-europene și că moștenirea asta i-a transmis din copilărie anumite așteptări despre România, familie, credință, muncă. Ce nu se aștepta să găsească a fost cealaltă latură: căldura oamenilor, reziliența lor și, spune el, energia unei țări aflate în plină ascensiune. „Când americanii aud România, se gândesc la Dracula”, a spus ambasadorul, adăugând însă că țara are mult mai mult de oferit, de la peisaje spectaculoase până la o economie și o societate în plină dezvoltare. Întrebat dacă preferă mâncarea românească sau pe cea americană, Nirenberg nu a ales, a spus că le vrea pe amândouă, cu o singură condiție impusă de soția lui: să nu uite de legume. A fost unul dintre răspunsurile din „Ping Pong„-ul pus la punct special pentru interviu, alături de întrebări despre selfie-uri cu lideri mondiali sau despre statul american cu care ar compara România. 322 de zile dedicate studiului limbii române Ambasadorul a rostit și o propoziție în limba română, direct în fața camerei: „Mi-e foame.” A mărturisit apoi că a ajuns la peste 300 de zile consecutive de exersat limba pe Duolingo și că spune „mulțumesc” din reflex, chiar și atunci când se întoarce în Statele Unite. De ce România ar fi mai multe state americane Pus să aleagă un singur stat american cu care ar compara România, Nirenberg a spus că e imposibil să se limiteze la unul. Ar fi, spune el, o combinație între zonele montane din vestul Statelor Unite, statele agricole din Midwest, ospitalitatea din sud și diversitatea culturală din nord-est, la fel cum România însăși e o îmbinare de regiuni unite sub o singură identitate națională. Mesajul pentru tinerii care vor să ajungă diplomați Întrebat ce sfat ar da unui tânăr care își dorește o carieră diplomatică, ambasadorul a răspuns simplu: să fie el însuși, să muncească din greu și să aibă o pasiune reală pentru serviciul public. Iar despre ce și-ar dori să se spună despre el atunci când nu e de față, a spus că politica lui a fost mereu aceeași, să nu vorbească despre nimeni pe la spate ceva ce nu i-ar spune direct, în față.
Trump amână noile tarife pentru Canada și spune că cele două țări sunt aproape de un acord
„Am suspendat pentru trei zile tarifele de 50% împotriva Canadei, care urmau să intre în vigoare mâine dimineață, pentru că SUA și Canada, sub rezerva finalizării documentelor, AU UN ACORD!”, a scris Trump pe rețelele sociale, potrivit BBC. Anunțul a fost făcut cu mai puțin de două ore înainte ca taxele vamale de 50%, care vizau importuri canadiene în valoare de aproape 20 de miliarde de dolari americani, să intre în vigoare. Negocierile dintre cele două țări s-au blocat până acum asupra mai multor probleme, printre care tarifele americane pentru automobile și interdicțiile impuse de mai multe provincii canadiene asupra vânzării băuturilor alcoolice din SUA. Trump și premierul canadian Mark Carney au discutat de două ori în această săptămână. Negociatorii celor două țări poartă discuții intense încă din iulie, după ce Trump a amenințat cu noile tarife și a stabilit termenul-limită pentru 19 august. „Au fost făcute progrese substanțiale, deși mai sunt încă lucruri importante de rezolvat”, a transmis Carney într-o scrisoare publicată pe X. Trump a mai spus că acordul comercial ar putea duce la reluarea proiectului Keystone XL, o conductă petrolieră care ar urma să lege provincia canadiană Alberta de Statele Unite. Proiectul a fost blocat atât de administrația Obama, cât și de administrația Biden. Reprezentantul comercial al SUA a transmis că acordul va include un acces mai larg pentru produsele americane pe piața canadiană, angajamente privind securitatea economică și reguli comune în domeniul comerțului digital. Amânarea tarifelor oferă mai mult timp negociatorilor și companiilor de ambele părți ale graniței, care au avertizat că noile taxe vamale ar afecta economiile ambelor țări. Noile tarife pentru Canada urmau să vizeze produse precum vinul, lactatele, cimentul, îmbrăcămintea și echipamentele de hochei. Acestea s-ar fi adăugat tarifelor deja impuse de SUA asupra oțelului, aluminiului, automobilelor și lemnului din Canada.
Lovitură pentru Trump: americanii spun că economia și situația lor financiară s-au înrăutățit
Sondajul, realizat pentru publicația Financial Times, a evaluat starea de spirit a americanilor în privința controlului republican asupra Washingtonului, în contextul în care alegerile de la jumătatea mandatului se apropie rapid. În ansamblu, americanii, indiferent de orientarea lor politică, spun că se află într-o situație financiară mai proastă decât pe 19 ianuarie 2025, când Joe Biden și-a încheiat mandatul prezidențial și se pregătea să predea puterea, potrivit The Indepedent. Aproximativ 53% dintre alegătorii înregistrați, inclusiv aproape 25% dintre republicani, au declarat că situația lor este mai proastă acum, în timp ce războiul cu Iranul și alte probleme continuă să ducă la creșterea costurilor pentru consumatori, inclusiv a prețurilor la combustibil. Un avantaj pentru democrați în intenția de vot Sondajul a arătat, de asemenea, un avantaj clar pentru democrați în intenția de vot pentru alegerile legislative de la jumătatea mandatului. 51% dintre americani au spus că ar vota pentru un democrat, față de 45% care ar prefera un republican la alegerile din noiembrie. Este o serie de semnale de alarmă pentru Trump și partidul său, care încearcă să își păstreze majoritățile în ambele camere ale Congresului în această toamnă. În privința locurilor de muncă și a economiei, mai mulți alegători au spus că au mai multă încredere în democrați decât în republicani – posibil cel mai prost semnal din sondaj pentru GOP, care a atribuit sprijinului pe aceste teme victoria lui Trump în fața Kamalei Harris în 2024. Cota de aprobare a președintelui rămâne slabă Sondajul arată că 55% dintre americani dezaprobă modul în care își exercită funcția, iar sprijinul în rândul republicanilor începe, de asemenea, să se erodeze. Unul din cinci republicani dezaprobă acum modul în care Trump și-a exercitat funcția până în acest moment al celui de-al doilea mandat. Cota sa de aprobare în rândul republicanilor a scăzut cu opt puncte între acest cel mai recent sondaj, publicat duminică, și studiul anterior realizat de Financial Times în iulie. Democrații trebuie să câștige patru mandate în Senat și alte patru în Camera Reprezentanților pentru a obține majorități în ambele camere ale Congresului anul viitor. Câștigarea uneia dintre camere ar bloca practic orice legislație partizană pentru următorii doi ani și ar neutraliza agenda republicanilor, cu excepția măsurilor pe care președintele și membrii cabinetului său le pot adopta la nivel executiv. Calea către procedura de destituire a lui Trump Preluarea ambelor camere ar deschide, cel puțin teoretic, calea către posibilitatea unei a treia proceduri de destituire a lui Trump. Liderii democrați s-au distanțat însă public de astfel de intenții în declarațiile și interviurile lor pe măsură ce se apropie alegerile de la jumătatea mandatului. Mai probabil este ca democrații să încerce să provoace prejudicii politice administrației prin investigații ale Congresului dacă vor recâștiga Camera Reprezentanților sau Senatul. Democrații s-au angajat deja să investigheze afacerile financiare ale familiei Trump, care au inclus profituri record în timpul celui de-al doilea mandat al său. Cel mai recent sondaj realizat de Financial Times vine după un sondaj Reuters/Ipsos care a arătat că sprijinul pentru războiul SUA cu Iranul este extrem de scăzut, o largă majoritate a americanilor considerând că Trump nu și-a prezentat clar obiectivele sau strategia.
Bloomberg: SUA evaluează loialitatea aliaților NATO față de politicile lui Trump înainte de reducerea prezenței militare în Europa
Într-un document trimis recent statelor membre NATO și consultat de Bloomberg, Statele Unite adresează o serie de întrebări pentru a evalua în ce măsură aliații susțin politica administrației Trump. Printre acestea se numără dacă țara respectivă a susținut „în mod public” politica externă a SUA și ce „restricții” a impus folosirii bazelor sale de către armata americană. Documentul urmărește și să afle dacă statele NATO cumpără echipamente de la companii americane din industria de apărare. De asemenea, aliații sunt întrebați dacă s-au opus public unor reglementări care „împiedică” acordarea de contracte firmelor din SUA. Una dintre întrebări este: „A demonstrat țara că se aliniază abordării americane «puternică, clară și discretă»?”, formulare care face trimitere la o expresie folosită de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. Mai mulți aliați sunt nemulțumiți de demers și îl văd drept o încercare de a-i determina să se alinieze ideologic cu Washingtonul în schimbul protecției oferite de SUA, afirmă surse citate de Bloomberg. SUA își reevaluează prezența militară în Europa O eventuală condiționare a angajamentelor de securitate ale SUA de un asemenea grad de loialitate ar putea schimba profund relația transatlantică construită după Al Doilea Război Mondial. Aceasta s-a bazat timp de decenii pe garanțiile militare americane, chiar și atunci când între Washington și aliații europeni au existat divergențe politice. Administrația Trump a încercat deja să sprijine forțe de dreapta din țări precum Germania și Ungaria și a promis trupe suplimentare după victoria candidatului preferat la alegerile prezidențiale din Polonia. Chestionarul a fost transmis la câteva săptămâni după ce administrația Trump a început o evaluare de șase luni a prezenței militare americane în Europa, care ar urma să se încheie până în decembrie. Aliații NATO se așteaptă ca procesul să ducă la reduceri importante ale sprijinului american, inclusiv ale numărului de militari staționați în Europa și ale mijloacelor militare pe care SUA le-ar putea trimite în cazul unui atac. Divergențe între Washington și aliații NATO Chestionarul face referire indirectă la mai multe subiecte care au provocat divergențe între Washington și aliații săi din NATO, printre care atacurile americane asupra Iranului, operațiunea de capturare a liderului venezuelean Nicolas Maduro și intenția unor state europene de a acorda mai multe contracte din domeniul apărării companiilor din Europa. Documentul a fost transmis inițial ambasadelor statelor NATO la Washington, iar în această săptămână a ajuns și la sediul Alianței Nord-Atlantice din Bruxelles. SUA urmează să se întâlnească cu aliații NATO la Bruxelles, spre sfârșitul acestei luni, pentru a discuta evaluarea. Procesul ar putea duce la o nouă reducere a prezenței militare americane în Europa. SUA au anunțat deja retragerea a 5.000 de militari din Germania și redistribuirea altor forțe fără ca acestea să fie înlocuite. Trump a promis însă trimiterea unor trupe suplimentare în Polonia, după alegerea lui Karol Nawrocki în funcția de președinte.
Donald Trump pierde unul dintre cei mai apropiați oameni de la Casa Albă. Karoline Leavitt pleacă la finalul lunii
Donald Trump a confirmat plecarea lui Karoline Leavitt printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale, precizând că aceasta a decis să acorde mai mult timp familiei și copiilor săi, relatează CNN. Președintele Statelor Unite a descris-o drept unul dintre consilierii săi de cea mai mare încredere și a transmis că înțelege și respectă decizia acesteia de a renunța la poziția de la Casa Albă. Despărțirea nu va fi însă una completă. Potrivit lui Trump, Leavitt va continua să colaboreze cu el în calitate de consilier extern, ceea ce sugerează că aceasta va rămâne în cercul politic apropiat al președintelui american. Schimbare importantă înaintea alegerilor din SUA Plecarea lui Karoline Leavitt produce o schimbare semnificativă în aparatul de comunicare al Casei Albe cu mai puțin de trei luni înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din Statele Unite. Scrutinul este important pentru administrația Trump deoarece americanii vor decide componența Congresului, iar rezultatele pot influența capacitatea președintelui de a-și promova agenda politică în a doua parte a mandatului. Secretarul de presă al Casei Albe are un rol central în comunicarea administrației, fiind principala interfață publică între președinție și jurnaliști. Briefingurile organizate la Washington sunt urmărite inclusiv în Europa, în special în perioadele marcate de dosare internaționale majore. Leavitt va rămâne consilier extern Donald Trump nu a anunțat, în mesajul citat, cine îi va lua locul lui Karoline Leavitt la conducerea operațiunilor de presă ale Casei Albe. Plecarea sa este programată pentru sfârșitul lunii august. Până atunci, administrația americană urmează să clarifice modul în care va fi reorganizată echipa de comunicare și cine va deveni noua voce publică a Casei Albe într-o perioadă electorală intensă.
Netanyahu respinge planul de pace al lui Trump pentru Fâșia Gaza
Consiliul pentru Pace al lui Trump a anunțat luna trecută că a ajuns la un acord privind „dezarmarea completă” a Hamas și a altor grupări armate din Gaza, relatează BBC. Hamas a declarat însă că predarea armelor grele este condiționată de încetarea de către Israel a „tuturor formelor de agresiune” și de retragerea forțelor israeliene din Gaza. „Israelul respinge documentul în 15 puncte”, a declarat Netanyahu în timpul unei ședințe de guvern, duminică. Armata israeliană „nu va efectua nicio retragere până când Hamas nu va fi dezarmat cu adevărat și va continua să înlăture amenințările la adresa forțelor și cetățenilor noștri”, a adăugat el. Poziția Israelului reprezintă o nouă lovitură pentru planul de pace al lui Trump pentru Gaza, anunțat în septembrie anul trecut. Planul prevede dezarmarea Hamas, retragerea trupelor israeliene și reconstrucția Fâșiei Gaza. De asemenea, a fost creat Consiliul pentru Pace, care ar urma să supravegheze aplicarea acordului. Potrivit ONU, aproximativ 1,9 milioane de persoane, adică 90% din populația Fâșiei Gaza, au fost strămutate de la începutul războiului. Conflictul a început după atacul condus de Hamas asupra sudului Israelului, pe 7 octombrie 2023, în care aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise, iar alte 251 au fost luate ostatice. Israelul a răspuns printr-o ofensivă militară în Gaza. Peste 73.000 de persoane au fost ucise de atunci, potrivit Ministerului Sănătății din teritoriu.
Donald Trump, după ce o instanță a oprit construcția noii săli de bal de la Casa Albă: O amenințare la adresa securității naționale
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a reacționat vineri hotărârea instanței și a anunțat că intenționează să conteste decizia la Curtea Supremă a Statelor Unite. Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, președintele american a criticat vehement decizia instanței din Districtul Columbia. „Această decizie reprezintă o amenințare la adresa securității naționale de cel mai înalt nivel. Este, de asemenea, o rușine națională”, se arată în mesajul publicat pe rețelele sociale de liderul de la Casa Albă, potrivit AFP. De asemenea, Trump a vorbit despre puterea președinților privind realizarea de lucrări sau renovări la Casa Albă. „Fiecare președinte este un locatar temporar al Casei Albe. Noi nu suntem simpli chiriași, noi suntem președinți și avem numeroase drepturi, inclusiv acela de a repara, renova, securiza, proteja și înfrumuseța domeniul Casei Albe, fără a avea nevoie de permisiunea Congresului”, a notat președintele. Reacția acestuia vine după ce un complet de judecată din DC a blocat construcția sălii de bal. „Decizia privind construirea sau nu a unei săli de bal de mari dimensiuni revine Congresului și nu este o chestiune care să țină de inițiativa proprie a Executivului”, a scris instanța. Aceasta a precizat că hotărârea nu are legătură cu disputele politice privind necesitatea construirii sălii și nici nu stabilește că sala nu va putea fi construită în viitor, ci vizează doar respectarea legilor. Proiectul controversat este unul dintre numeroasele lansate de președintele Donald Trump în al doilea mandat privitor la arhitectura clădirilor federale. Trump vrea să construiască în locul Aripii de Est, demolată anul trecut, o sală de bal uriașă, cu o suprafață de peste 8.000 de metri pătrați. Aceasta ar trebui să găzduiască evenimentele Casei Albe. Proiectul este estimat la circa 400 de milioane de dolari.