SUA: Progresistul Abdul El-Sayed zguduie Partidul Democrat după victoria din Michigan
Abdul El-Sayed, medic de profesie, și-a construit campania în jurul sistemului de sănătate, economiei și opririi ajutorului militar necondiționat acordat Israelului, relatează Reuters. El este primul progresist care a câștigat alegeri primare desfășurate la nivel statal într-un stat câștigat de Donald Trump în 2024. În noiembrie, El-Sayed îl va înfrunta pe republicanul Mike Rogers, fost membru al Camerei Reprezentanților. El-Sayed câștigă la limită în Michigan Alegerile primare din Michigan au fost considerate un test important pentru direcția Partidului Democrat. Cursa dintre El-Sayed și Haley Stevens, o democrată moderată susținută de conducerea partidului și de organizații pro-Israel, a fost mult mai strânsă decât indicau sondajele. După numărarea a 99% din voturile estimate, El-Sayed avea 48,5%, iar Stevens 47,5%, potrivit Associated Press. „Speranța mea este ca democrația noastră să nu mai fie niciodată la fel”, a declarat Abdul El-Sayed miercuri, în cadrul unei conferințe de presă. „De acum înainte, vom putea spune întotdeauna: «Nu, aceasta este democrația poporului și ne va aparține întotdeauna»”. Rezultatul ar putea intensifica dezbaterea din Partidul Democrat privind populismul economic, campaniile împotriva conducerii tradiționale și poziția partidului față de Israel. Liderii democrați și-au împărțit sprijinul între cei doi candidați. Senatorii progresiști Bernie Sanders și Elizabeth Warren l-au susținut pe El-Sayed. Haley Stevens a primit sprijinul liderului democraților din Senat, Chuck Schumer, și al guvernatoarei statului Michigan, Gretchen Whitmer. Michigan este esențial pentru șansele democraților de a recâștiga majoritatea în Senat. O înfrângere în acest stat ar face obiectivul aproape imposibil. Chiar dacă ar păstra mandatele din Michigan și Georgia, democrații ar mai trebui să câștige cel puțin patru locuri deținute de republicani. Cel puțin două dintre acestea se află în state în care Trump a câștigat cu o diferență de peste zece puncte procentuale. Trump și republicanii îl atacă pe candidatul democrat Republicanii l-au atacat imediat pe candidatul democrat, prezentându-l drept „periculos” și „radical” în reclame online. „Vești excelente pentru Partidul Republican. El-Sayed, un comunist ratat care îi urăște pe evrei și Israelul, este câștigătorul estimat al cursei sale cu socialista”, a scris Trump pe rețelele sociale. Mike Rogers a afirmat că alegătorii vor avea de ales în noiembrie între „bun-simț și nebunie totală”. El-Sayed l-a acuzat pe Rogers că este un executant al lui Trump și a spus că republicanii încearcă să se folosească de religia și de numele său, Abdulrahman Mohamed El-Sayed, pentru a-i speria pe alegători.
Avem nevoie de idei. Mesajul neobișnuit trimis de armata SUA în plin război cu Iranul
Un ofițer superior din structura de informații a Comandamentului Central al SUA, cunoscut sub acronimul CENTCOM, a transmis săptămâna trecută un e-mail unui grup extins de analiști militari. Mesajul începea cu o solicitare directă: „Avem nevoie de idei”. Ofițerul le-a cerut destinatarilor să identifice noi modalități prin care Iranul ar putea fi presat și pedepsit, au declarat pentru CNN două surse familiarizate cu mesajul. Trimiterea unei astfel de solicitări prin e-mail, către un număr mare de specialiști, a fost descrisă de oficiali militari drept neobișnuită. Una dintre surse a afirmat că CENTCOM analizează toate variantele și consideră că actuala strategie trebuie reevaluată, după ce săptămâni de bombardamente nu au determinat Iranul să accepte condițiile cerute de Washington. CENTCOM susține că solicitarea face parte din procesul de planificare Comandamentul Central al SUA nu a negat existența mesajului. Căpitanul Timothy Hawkins, purtător de cuvânt al CENTCOM, a declarat că instituția are o tradiție îndelungată în identificarea unor soluții inovatoare. Potrivit acestuia, amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM, solicită frecvent opiniile membrilor structurii militare, indiferent de grad, pentru îmbunătățirea operațiunilor. E-mailul a fost trimis înainte ca Donald Trump să amenințe cu o nouă ofensivă masivă împotriva Iranului. Președintele american a renunțat însă în ultimul moment la atac, după ce prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman și alți lideri din Golf i-au cerut să prioritizeze dialogul și să evite extinderea conflictului. Bombardamentele nu au schimbat poziția Teheranului Statele Unite au lansat în ultimele săptămâni mai multe valuri de atacuri asupra unor ținte iraniene. CENTCOM a anunțat că, pe 29 iulie, a lovit zeci de obiective ale Gardienilor Revoluției, printre care centre de comandă, instalații pentru rachete și drone, sisteme de supraveghere de coastă și capacități navale. Operațiunea a venit după ce Iranul ar fi lansat mai multe rachete balistice asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu. Toate proiectilele au fost interceptate, potrivit armatei SUA. Peste 50.000 de militari americani sunt desfășurați în prezent în regiune. În ciuda bombardamentelor, serviciile americane de informații consideră că actuala campanie aeriană nu va fi suficientă pentru a determina conducerea iraniană să-și schimbe poziția la negocieri. Generalul Dan Caine, președintele Statului Major Întrunit, a recunoscut în fața Congresului că „puterea aeriană are limite” și că bombardamentele nu pot îndeplini toate obiectivele anunțate de Trump. Atacuri simbolice sau trupe trimise la sol Administrația americană analizează intensificarea atacurilor asupra instalațiilor nucleare iraniene rămase intacte. Printre posibilele ținte se află complexul subteran cunoscut sub numele de Pickaxe Mountain, unde ar putea fi depozitate materiale sau echipamente nucleare. Instalațiile sunt însă construite la mare adâncime, iar oficialii americani consultați de CNN cred că nici cele mai puternice arme convenționale ale SUA nu le-ar putea distruge complet. O asemenea operațiune ar putea necesita trimiterea trupelor la sol, o variantă cu riscuri militare și politice majore. Cel puțin 18 militari americani au murit de la începutul războiului, iar alte câteva sute au fost rănite, potrivit datelor Pentagonului citate de presa americană. O altă variantă discutată la Washington ar presupune un bombardament intens, desfășurat timp de una sau două săptămâni, pentru distrugerea capacităților iraniene de lansare a rachetelor. Trump a ezitat până acum să aprobe planul, după avertismente privind reducerea stocurilor americane de interceptoare antiaeriene și riscul unui număr mare de victime civile. Oficialii au analizat inclusiv atacuri cu un efect vizual spectaculos, asemănate de una dintre surse cu un „foc de artificii”. Acestea i-ar putea oferi lui Trump posibilitatea de a revendica o victorie și de a reduce operațiunile, fără ca programul nuclear iranian să fie însă eliminat. Strâmtoarea Ormuz, principala miză a conflictului Niciunul dintre aceste scenarii nu rezolvă principala dispută dintre Washington și Teheran: controlul și regimul de navigație din Strâmtoarea Ormuz. Iranul încearcă să transforme rutele comerciale și infrastructura energetică din regiune în instrumente de presiune. Teheranul consideră că poate obliga Statele Unite și statele din Golf să accepte un rol iranian mai important în administrarea strâmtorii, prin creșterea costurilor economice și militare ale conflictului. Aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol tranzita Hormuz înaintea războiului. Donald Trump a susținut luni că negocierile cu Iranul ar putea duce rapid la redeschiderea strâmtorii și a calificat discuțiile drept „ultima șansă” a Teheranului de a evita noi lovituri. Ministerul iranian de Externe a negat însă că ar exista negocieri directe cu Washingtonul și a precizat că discută doar cu Omanul despre circulația navelor.
Valentin Stan critică definiția extremismului invocată de Sorin Grindeanu: Trump și Rubio ar fi extremiști în viziunea social-democratului
Valentin Stan critică definiția extremismului invocată de Sorin Grindeanu. Donald Trump și Marco Rubio ar fi în fruntea listei de extremiști, dacă s-a face o clasificare după criteriile liderului PSD. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … Extremismul în România ține de relația cu Ucraina Invitat la Marius Tucă Show, Valentin Stan ironizează mențiunile lui Sorin Grindeanu despre partide extremiste. Profesorul dă ca exemplu declarația lui Marco Rubio în care americanul precizează că noi sancțiuni împotriva Rusiei ar destabiliza orice viitor dialog între Trump și Putin. Istoricul pleacă de la afirmațiile lui Grindeanu și spune că Rubio ar fi considerat extremist pentru că nu mai vrea noi represalii împotriva Rusiei. „Zelenski speră să-l convingă pe Trump să impună mai multe sancțiuni Moscovei, mai ales după ce președintele rus Vladimir Putin a respins în mod repetat încercările americane de a negocia un armistițiu cu Ucraina. Dacă am face ceea ce toată lumea aici vrea să facem, și anume să intervenim și să îi zdrobim cu mai multe sancțiuni, probabil că ne-am pierde capacitatea de a discuta cu ei despre armistițiu. Și atunci, cine ar mai vorbi cu ei?, a spus Rubio într-un interviu preluat de Politico. Marco Rubio este extremist în viziunea reprezentantului internaționalei comuniste de la Bruxelles, pe numele lui Sorin Grindeanu?”, afirmă profesorul. Sorin Grindeanu a susținut, pe 20 iulie 2026, că „un parlamentar care critică sancțiunile contra Rusiei e un parlamentar extremist”. „Donald Trump este prototipul extremistului în viziunea lui Sorin Grindeanu” Profesorul susține că, în viziunea lui Grindeanu, și Donald Trump este un extremist. Pentru că președintele SUA nu vrea să introducă noi sancțiuni împotriva Rusiei. devine extremist. „Și pentru că am aflat că Marco Rubio este extremist, poate mai vrei unul. Donald Trump este prototipul extremistului în viziunea lui Sorin Grindeanu.”, explică Stan. Președintele SUA a declarat pentru The Guardian că „încă așteaptă să vadă dacă se poate ajunge la un acord cu Moscova. Sancțiunile ne costă mulți bani, ne costă mult pe noi, americanii. Vorbim de miliarde și miliarde de dolari.”.
Donald Trump a stârnit un nou val de controverse după ce s-a afișat ca Elvis Presley într-o imagine generată cu inteligență artificială
Donald Trump a revenit în centrul atenției după ce a distribuit pe platforma sa, Truth Social, o imagine generată cu inteligență artificială în care este înfățișat drept Elvis Presley, îmbrăcat într-un costum inspirat de celebrul concert „Aloha from Hawaii” din 1973, scrie Euronews. Imaginea face parte dintr-o serie de aproximativ 40 de postări publicate într-un singur weekend, multe dintre ele realizate cu ajutorul inteligenței artificiale și inspirate din personaje sau simboluri populare. Trump – Elvis Presley, imagine generată cu inteligență artificială .Sursa foto: Truth Social Fanii lui Elvis au reacționat imediat Postarea a declanșat un val de critici pe rețelele sociale, unde numeroși admiratori ai „Regelui Rock and Roll-ului” au considerat că asocierea este nepotrivită. „Este o insultă pentru toți cei care l-au iubit pe Elvis”, a scris unul dintre utilizatori, în timp ce alții au susținut că fostul președinte folosește imaginea unor personalități celebre pentru a atrage atenția și a-și consolida mesajele politice. Nu este prima controversă de acest fel Trump a mai folosit în trecut imagini generate cu inteligență artificială în care apărea în ipostaze inspirate din cultura pop. Printre acestea s-au numărat reprezentări în rolul lui Superman, imagini cu tematică Star Wars, dar și o fotografie în care era prezentat ca Iisus, care a stârnit, la rândul ei, reacții puternice. În ultimele zile, fostul lider de la Casa Albă a publicat și imagini în care apărea purtând șepci inscripționate cu mesajul „Trump 2028”, alimentând din nou speculațiile privind intenția sa de a încerca să obțină un nou mandat prezidențial, deși Constituția SUA limitează un președinte la două mandate alese. O strategie bazată pe imagini virale Analiștii spun că Trump folosește frecvent imagini generate cu inteligență artificială pentru a domina conversațiile din mediul online și pentru a genera reacții rapide, indiferent dacă acestea sunt favorabile sau critice. De această dată însă, alegerea lui Elvis Presley a stârnit nemulțumirea unei părți a comunității muzicale, care consideră că legenda rock and roll-ului nu ar trebui transformată într-un simbol al confruntărilor politice.
Noul ministru interimar al Apărării din Ucraina: Nu putem lupta lovitură pentru lovitură cu Rusia
Declarațiile au fost făcute în primul său interviu după numirea în funcție, pe fondul schimbărilor recente din conducerea militară de la Kiev. Noul ministru interimar al Apărării din Ucraina spune că strategia trebuie să fie „asimetrică” Într-un interviu acordat bloggerului american Laura Loomer și publicat pe platforma X, Ievhenii Hmara a explicat că Ucraina trebuie să își gestioneze cu atenție resursele și logistica pentru a obține rezultate pe câmpul de luptă. „Nu putem merge lovitură pentru lovitură. Trebuie să fim asimetrici”, a declarat oficialul ucrainean, referindu-se la modul în care Kievul încearcă să compenseze diferența de resurse față de Rusia. Potrivit acestuia, succesul operațiunilor militare depinde de utilizarea eficientă a echipamentelor și de distribuirea lor rapidă către unitățile aflate în prima linie. Atacurile în profunzime au afectat Rusia Hmara a afirmat că loviturile cu rază medie și lungă de acțiune asupra infrastructurii energetice și a industriei petroliere ruse au avut un impact semnificativ. El a explicat că obiectivul acestor operațiuni este de a produce Rusiei pierderi mai mari decât costurile suportate de Ucraina pentru executarea atacurilor. În ultimele luni, Kievul a intensificat atacurile asupra rafinăriilor și altor obiective strategice din Rusia, în timp ce armata rusă a continuat ofensiva pe linia frontului de aproximativ 1.200 de kilometri. Noul ministru interimar al Apărării din Ucraina mizează pe consolidarea parteneriatului cu SUA În cadrul interviului, Ievhenii Hmara și-a exprimat speranța că relațiile dintre Ucraina și Statele Unite vor evolua către un parteneriat strategic de lungă durată. El consideră că experiența acumulată de armata ucraineană în războiul modern poate reprezenta un avantaj pentru cooperarea dintre cele două state. Totodată, oficialul a subliniat că este esențial ca Ucraina să poată produce pe plan intern rachete interceptoare pentru sistemele Patriot, necesare pentru apărarea împotriva atacurilor aeriene ruse. Discuțiile dintre Zelenski și Trump Declarațiile lui Hmara vin după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele american Donald Trump au discutat despre relansarea negocierilor de pace cu Rusia și despre planurile privind producerea în Ucraina a interceptoarelor Patriot. La începutul acestei luni, Donald Trump a anunțat că Statele Unite vor acorda Ucrainei o licență pentru fabricarea acestor interceptoare, iar Zelenski a declarat că necesitatea consolidării apărării antiaeriene a fost unul dintre principalele subiecte abordate în timpul vizitei sale la Washington.
Scenariul european pe România: De la Nicușor Dan este sub presiune, la Simion, campionul MAGA de România. Ce scrie Politico
Ediția de Europa a publicației Politico susține, într-o analiză numită „haosul politic din România atrage atenția asupra campioanei MAGA în România”, că spre deosebire de alți lideri naționaliști ai Franței și Italiei – Marine Le Pen și Giorgia Meloni – președintele AUR, George Simion nu și-a temperat „limbajul eurosceptic în ultimii ani”. George Simion, aliniat lui Trump, critică UE „În România, a șasea cea mai populată țară din UE, naționalistul George Simion, aliniat lui Trump, nu dă dovadă de o astfel de reținere. „Ceea ce vor să facă la Bruxelles este să distrugă Europa”, a declarat Simion, în vârstă de 39 de ani, într-un interviu acordat în timpul unei vizite la Londra pentru conferința CPAC GB a activiștilor de dreapta. „Toate măsurile luate în ultimii 15-20 de ani au distrus economia din Europa. Mergem pe o cale greșită.” Jurnalistul Tim Ross scrie că Simion se bucură de o luptă cu sistemul, deși a fost „un fost huligan al fotbalului”: partidul său, Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR), are un avans uriaș în sondajele de opinie și ar putea avea în curând șansa de a-și prezenta cauza în fața alegătorilor dacă vor fi convocate alegeri anticipate. Politico menționează că George Simion a criticat Pactul Verde al UE, politicile economice și de apărare ale UE: „Vrem să facem parte din Europa formată din națiuni libere și suverane.” Criza politică de la București și rolul „esențial” al României în securitatea Europei „România se află într-o criză fără un guvern pe deplin funcțional din luna mai, când AUR și-a unit forțele cu social-democrații pentru a înlătura coaliția de guvernământ condusă de liberali. Pe flancul estic al UE, la granița cu Ucraina, România joacă un rol esențial în securitatea Europei, oferind sprijin logistic pentru război și găzduind o bază importantă a NATO și un sit al scutului antirachetă al SUA”, arată Politico. Jurnaliștii de la Politico cred că dacă George Simion va ajunge la putere, „ar putea fi o figură mai disruptivă pentru politica europeană mainstream” decât Viktor Orban, cu toate că ei remarcă faptul că liderul AUR „l-a copiat în mod conștient pe președintele american Donald Trump și a propus oprirea ajutorului acordat Ucrainei, declanșând alarmă în rândul politicienilor centriști de la Bruxelles”. Integritatea democrației în România – o problemă tensionată Politico vorbește despre dorința AUR de a declanșa alegerile anticipate în România și remarcă următoarele: „Chestiunea integrității democratice în România este extrem de tensionată. Alegătorii au fost mult timp cinici în ceea ce privește modul în care este condusă țara, plângându-se că aceleași elite au deținut puterea timp de decenii, nereușind să îmbunătățească viața cetățenilor obișnuiți și uneori fiind prinși în scandaluri de corupție. Apoi, în decembrie 2024, curtea constituțională a intervenit pentru a anula alegerile prezidențiale pe fondul acuzațiilor conform cărora o vastă operațiune de influență străină l-a ajutat pe ultranaționalistul de extremă dreapta Călin Georgescu să iasă din obscuritate și să conducă competiția în primul dintre cele două tururi de scrutin. Georgescu, al cărui statut de erou popular anti-sistem a fost doar amplificat de votul anulat, rămâne o figură populară în multe părți ale României. El este acum judecat la București pentru acuzații de lovitură de stat”, arată jurnaliștii. Simion: „Vreau să văd democrație în România” „Vreau să văd democrație în România”, a spus Simion. „Democrația a fost anulată din decembrie 2024. Și, bineînțeles, trebuie să ajungem acolo cât mai curând posibil. Să lăsăm oamenii să voteze… Nu este rău, în ciuda unor tendințe pe care le observ aici, în Marea Britanie și în alte părți, nu este rău să ai încredere în cetățeni. Cetățenii au întotdeauna dreptate.” Simion a candidat la președinție la alegerile repetate de anul trecut și a promis că îl va numi pe Georgescu prim-ministru dacă va câștiga. Deși a fost câștigător în primul tur, Simion a pierdut la limită în turul doi de scrutin în fața primarului centrist al Bucureștiului, Nicușor Dan. Acum îl învinovățește pe Dan, rivalul său de moarte, pentru criza politică care a cuprins România, invocând rapoarte locale care susțin că președintele a complotat cu social-democrații pentru a-l înlătura pe premierul liberal Ilie Bolojan. „A creat o mare harababură”, a spus Simion. „A vrut să scape de Bolojan, dar planul lor nu a avut prea mult succes”, arată Politico în analiză. Motivul pentru care nu se doresc alegeri anticipate: AUR este la 36% în sondajul Politico, cu 14% în fața lui Bolojan Publicația remarcă și blocajul politic de la București: „Discuțiile privind formarea unui nou guvern au stagnat înainte ca Parlamentul României să se înceteze sesiune pentru vacanța de vară de la începutul acestei luni. Aceasta înseamnă că este puțin probabil să existe o rezoluție înainte de toamnă. Simion a respins ideea de a colabora cu partidul social-democrat (PSD), deși nu a exclus-o complet. În schimb, el a susținut că PSD nu ar fi suficient de radical în a elimina birocrația și a reforma piețele pentru a permite afacerilor să prospere. „Nu au aceeași viziune ca noi și nu se bucură de sprijin popular”, a spus el. „Conduc țara de aproape 45 de ani. Aș spune să-i lăsăm pe oameni să decidă și vom vedea cum putem ieși din această groapă în care ne aflăm. Pentru că, dacă nu oprim acest lucru, dacă nu obținem o paradigmă diferită, vom ajunge în situația Greciei.” La rândul său, Dan, președintele, și aliații săi au crezut de mult timp că nu trebuie să permită partidelor precum cea a lui Simion să formeze o nouă administrație, argumentând că AUR și colegii săi de extremă dreapta sunt anti-occidentali , anti-europeni și ar fi prea simpatizanți cu Moscova dacă ar intra la guvernare. Simion respinge acest lucru. „Europa este la Londra, la Varșovia, la Budapesta, la București, nu la Bruxelles”, a spus el. „Vrem să mergem pe calea unei Europe unite care creează prosperitate, iar NATO este singura soluție pentru securitate și pentru a menține lumea liberă liberă.” AUR este la 36% în sondajul POLITICO , cu 14 puncte procentuale în fața Partidului Național Liberal al lui Bolojan. Acesta este unul dintre motivele pentru care Dan și alți centriști nu vor dori să meargă la alegeri anticipate și
SUA cer desființarea Curții Penale Internaționale și îndeamnă toate statele să se retragă din Statutul de la Roma
Într-un comunicat publicat duminică, Departamentul de Stat susține că instituția este lipsită de credibilitate și a cerut desființarea acesteia. „A venit timpul ca Curtea Penală Internațională să fie desființată”, se arată în declarația Departamentului de Stat, care solicită tuturor statelor membre ale CPI să se retragă din Statutul de la Roma, tratatul prin care a fost creată instituția. Washington: CPI este „politizată” și „nu este legitimă” Administrația americană a salutat decizia președintei interimare a Venezuelei, Delcy Rodríguez, de a retrage țara din Curtea Penală Internațională, apreciind că noul guvern de la Caracas s-a alăturat eforturilor conduse de Statele Unite pentru desființarea instituției. Departamentul de Stat, instituția responsabilă de politica externă a Statelor Unite, susține că ancheta deschisă de Curtea Penală Internațională (CPI) împotriva fostului președinte Nicolás Maduro în 2018 nu a avut rezultate concrete și acuză instanța că și-a concentrat activitatea asupra unor state cu sisteme judiciare funcționale, depășindu-și astfel atribuțiile. „Această practică reprezintă o depășire evidentă a atribuțiilor Curții, o dovadă de părtinire politică și de aplicare selectivă a legii. Curtea Penală Internațională nu este credibilă, independentă și nici legitimă”, au transmis oficialii americani. Washingtonul susține că Nicolás Maduro răspunde în prezent în fața justiției americane, după ce a fost capturat în ianuarie și adus în Statele Unite pentru a fi judecat. Statele Unite nu sunt parte la Statutul de la Roma și nu recunosc jurisdicția Curții Penale Internaționale asupra cetățenilor americani. De ce s-a retras Venezuela din CPI Venezuela a notificat oficial, joi, Organizația Națiunilor Unite cu privire la decizia sa „irevocabilă” de a se retrage din Curtea Penală Internațională. Ministrul de Externe Félix Plasencia, citat de Reuters, a declarat că instanța manifestă o părtinire față de anumite regiuni ale lumii, vizând în mod disproporționat state din Africa și America Latină. La rândul său, președinta interimară Delcy Rodríguez a susținut că instituția a fost folosită ca instrument politic împotriva Venezuelei. Retragerea era așteptată încă din decembrie 2025, când Adunarea Națională a Venezuelei a abrogat legea prin care țara ratificase Statutul de la Roma, deschizând astfel calea ieșirii din jurisdicția Curții. Ancheta privind Venezuela Curtea Penală Internațională investighează presupuse crime împotriva umanității comise în Venezuela începând din 2017. În 2020, procurorii au apreciat că există motive rezonabile să creadă că oficiali civili, membri ai forțelor armate și persoane apropiate guvernului au comis astfel de infracțiuni. În 2021, procurorul Karim Khan a deschis ancheta oficială, decizie respinsă de autoritățile de la Caracas. În ianuarie 2025, CPI și-a închis biroul din Caracas, invocând lipsa cooperării din partea autorităților venezuelene. Putin și Netanyahu, printre liderii vizați de CPI Curtea Penală Internațională, cu sediul la Haga, a fost înființată prin Statutul de la Roma pentru a judeca persoane acuzate de genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crima de agresiune atunci când statele nu pot sau nu doresc să desfășoare anchete și procese. În ultimii ani, instanța a emis mandate de arestare împotriva mai multor lideri politici și militari, printre care președintele rus Vladimir Putin, precum și premierul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al Apărării Yoav Gallant, acuzați de presupuse crime de război și crime împotriva umanității în legătură cu războiul din Gaza. Retragerea nu oprește anchetele în curs Potrivit Statutului de la Roma, retragerea unui stat din Curtea Penală Internațională produce efecte după un an de la notificarea oficială și nu afectează investigațiile sau procedurile deja aflate în desfășurare.
Trump amenință UE că va plăti un preț greu pentru amendarea companiilor americane: SUA nu sunt pușculița Europei
Președintele american Donald Trump a amenințat UE că va „plăti un preț greu” pentru că a amendat „cele mai mari companii americane” din domeniul tech. În ultimii ani, blocul european a amendat mai multe companii americane din IT. Inclusiv platforma de socializare X a lui Elon Musk a fost amendată cu 120 de milioane de euro , pentru încălcarea regulilor de transparență privind bifele albastre. „Uniunea Europeană este din nou la luptă și lovește, ca de obicei, direct în MARILE companii americane!”, a spus președintele. Loading … Trump denunță amenda de aproape 1 miliard de euro dată gigantului Google Donald Trump a enumerat lista companiilor americane care au fost amendate, potrivit lui, „fără explicații și fără motiv”. „După ce: a amendat Apple, fără niciun motiv, cu 15 miliarde de dolari; Meta cu 3 miliarde de dolari; Amazon cu 2,5 miliarde de dolari și multe altele, Tocmai am fost informați că și Google, un grup cu adevărat avansat și uimitor, a fost amendat cu încă 1 miliard de dolari, fără explicații. Cu amenda asta, amenzile Google au ajuns la 18 miliarde de dolari!”, s-a plâns președintele american. Pe 23 iulie 2026, UE a amendat Google cu 890 de milioane de euro pentru că „nu a respectat noile reguli europene pentru marile platforme digitale” și pentru „încălcări ale concurenței în domeniul căutărilor online și în cadrul magazinului de aplicații Google Play.” În 2025, Apple și Meta au fost supuse unei amende record de 700 de milioane de euro pentru încălcarea regulilor de concurență digitală. În 2021, UE a amendat Amazon.com Inc cu 746 milioane de euro pentru încălcarea GDPR. Trump a denunțat amendarea companiilor americane de către UE și a catalogat-o drept „practică ilegală și extrem de discriminatorie”, despre care spune că a debutat încă din timpul administrației „somnorosul Joe Biden”. „Dar nu va continua în timpul administrației Trump. Statele Unite ale Americii nu sunt o „PUȘCULIȚĂ” pentru Europa și nici nu vom permite să fie! Vă rugăm ca acest ADEVĂR să servească drept exemplu pentru a iniția imediat o anchetă 301 privind practica de „JEFUIRE” a companiilor americane și, implicit, a contribuabilului american. ” Trump a amenințat UE că va plăti un preț „greu” și că va depune eforturi să anuleze în întrregime sancțiunile. În plus, președintele a anunțat că va impune o taxă „semnificativă”. „Uniunea Europeană va plăti un preț foarte greu pentru această conduită ilegală și extrem de lipsită de etică, despre care i-am avertizat în mod constant. Sancțiunile vor fi anulate în întregime și, anticipăm, UN TARIF semnificativ care va fi aplicat cât mai curând posibil. Rămâneți pe fază!”, a declarat Donald Trump. Sursa Foto: Hepta
Barbie MAGA, reacție controversată despre excluderea sportivelor trans: Trebuie să protejăm fetițele în vestiare!
Excluderea sportivelor trans din competițiile feminine este un subiect care continuă să stârnească ample dezbateri în spațiul public. Sophie Cunningham (29 de ani), una dintre cele mai vehemente susținătoare ale acestei măsuri, a avut o nouă reacție controversată Blondina a devenit cunoscută nu doar prin prisma reușitelor din WNBA, competiția americană de baschet dedicată femeilor, ci și în urma punctelor de vedere exprimate de-a lungul timpului. Majoritatea se aliniază politicii lui Donald Trump, motiv pentru care a fost poreclită „Barbie MAGA”. Sophie Cunningham s-a poziționat din nou împotriva sportivelor trans În iunie 2026, Curtea Supremă a decis că statele americane le pot interzice sportivelor trans participarea la competițiile feminine universitare și școlare. Legile adoptate în Idaho și Virginia de Vest – conform cărora echipele din instituțiile de învățământ trebuie să fie alcătuite în baza sexului biologic – au fost astfel validate, în ciuda reclamațiilor de încălcare a drepturilor civile și constituționale. Sophie Cunningham a salutat această hotărâre, afirmând răspicat că nu își va schimba poziția, indiferent de criticile care îi sunt aduse. Principalul său argument vizează protejarea drepturilor femeilor biologice. „Cred că este o chestiune de bun simț că sportivele transgender să nu poată concura competițiile feminine. Este foarte important să protejăm copiii, fetițele din vestiare. Îmi mențin afirmațiile. Ele nu ar trebui să ajungă în situația de a se confrunta cu bărbați biologici. Repet, este o chestiune de bun simț și așa voi gândi mereu. Sunt aici pentru a sprijini femeile biologice și cred că există drepturi care trebuie protejate. Așa cum am spus, voi rămâne fermă în această privință. Nu voi avea nicio ezitare”, a spus baschetbalista, adăugând că nu urăște comunitatea trans. Donald Trump le-a declarat război sportivelor trans Încă din 2024, când se afla în campanie electorală, Donald Trump a abordat subiectul participării sportivelor transgender în competițiile dedicate femeilor, dând asigurări că va face toate demersurile necesare interzicerii lor. Primul pas a fost semnarea unui ordin executiv menit să excludă această categorie din sportul școlar și universitar. Asociația Națională a Sportului Universitar (NCAA) a modificat regulamentele, iar între timp s-a ajuns la validarea legii, deși contestațiile nu au întârziat să apară. Aleta Lindsay Hecox s-a adresat unei instanțe federale și chiar a obținut suspendarea provizorie a aplicării, dar cazul a ajuns la Curtea Supremă, care nu i-a dat câștig de cauză. „Băieții și bărbații nu vor putea lua locul fetelor și femeilor în sport, deoarece acest lucru nu este corect”, a susținut inițiatoarea legii, republicana Barbara Ehardt.
SUA va anunța în curând noi tarife pentru 60 de țări. Ar putea viza și Uniunea Europeană
„În curând vor fi anunțate noi tarife care vizează aproximativ 60 de țări”, a declarat marți, într-un interviu reprezentantul pentru Comerț al Casei Albe, Jamieson Greer, potrivit AFP. Un rezultat este așteptat până la finalul săptămânii Rezultatul este așteptat până la sfârșitul săptămânii și „ar trebui să vedem în curând unele mișcări”. Totuși, a transmis că „nu pot specifica un calendar”. Tarifele ar putea viza principalii parteneri comerciali ai Statelor Unite, inclusiv Uniunea Europeană. Sunt destinate să înlocuiască tarifele temporare de 10% impuse de Donald Trump, în urma invalidării de către Curtea Supremă a celor implementate anul trecut. La sfârșitul lunii februarie, cea mai înaltă instanță judecătorească din SUA a anulat o parte semnificativă a tarifelor solicitate de președintele american. Aceasta a hotărât că Trump a interpretat greșit o lege pentru a le justifica. Tarifele specifice sectorului, care vizează industrii precum automobilele, oțelul, aluminiul și cuprul, nu sunt afectate, potrivit sursei. Tarife vamale anunțate de Trump în februarie Donald Trump anunțase atunci implementarea unor noi tarife vamale. Ele erau bazatr pe un alt act legislativ, care îl autoriza să aplice aceste suprataxe doar pentru o perioadă maximă de 150 de zile. La începutul lunii iunie, în urma investigațiilor, Jamieson Greer a propus impunerea unui tarif vamal de 12,5% pentru aproximativ 45 de țăriî. Potrivit departamentului său, nu implementaseră o interdicție privind importul de bunuri produse prin muncă forțată. Pentru Canada, Ecuador, UE, Indonezia, Mexic și Pakistan, administrația Trump propune o rată redusă de 10%. Același lucru este valabil și pentru Regatul Unit, a cărui interdicție este considerată incompletă. Tarife anunțate pentru Brazilia și Canada Guvernul SUA a anunțat deja o serie de tarife vamale în ultimele zile. Joi, Brazilia a fost lovită de un tarif de 25% pentru o serie de produse. Washingtonul a acuzat Brazilia de politici nerezonabile „care au afectat în mod special comerțul american prin reducerea accesului la una dintre principalele sale piețe de export”, așa cum a explicat Jamieson Greer la acea vreme. Luni, Canada a fost la rândul ei vizată de un tarif suplimentar de 50%. Acesta urmează să intre în vigoare peste o lună.Tariful vine ca răspuns la tratamentul discriminatoriu aplicat de Canada produselor americane, arată sursa citată. „Acesta este un răspuns la măsurile de retorsiune luate de Ottawa în urma primelor tarife impuse de Washington în 2025. Cerem Canadei de un an să le retragă, să le modifice, să le ajusteze”, a explicat Jamieson Greer marți.