Donald Trump critică Spania pentru cheltuielile militare: Poate ar trebui exclusă din NATO
Președintele american Donald Trump a declarat joi că Spania ar merita „să fie exclusă din NATO” din cauza cheltuielilor sale militare considerate insuficiente. Afirmația a fost făcută în Biroul Oval, în contextul discuțiilor despre contribuțiile statelor membre la bugetul de apărare al Alianței. „Avem un întârziat, este Spania”, a spus Trump, citat de AFP, referindu-se la acordul intern din cadrul NATO care prevede ca fiecare stat membru să aloce 5% din PIB pentru apărare. „Nu au nicio scuză pentru a nu o face, dar, sincer, poate că ar trebui să fie excluși din NATO”, a adăugat liderul american. Declarațiile vin în contextul presiunilor tot mai mari exercitate de Washington asupra țărilor europene pentru a-și majora bugetele militare, pe fondul tensiunilor crescânde cu Rusia și al eforturilor de consolidare a capacităților defensive ale Alianței. Spania alocă în prezent sub pragul convenit la nivel aliat, ceea ce a atras de mai multe ori criticile Statelor Unite ale Americii.
Donald Trump anunță o vizită în Egipt pentru semnarea acordului privind Fâșia Gaza
Președintele Donald Trump a declarat joi că „va încerca” să meargă în Egipt, pentru a semna acordul de încetare a focului care cere și eliberarea ostaticilor ținuți de Hamas în Fâșia Gaza, informează AFP. „Vom încerca să ne ducem acolo și lucrăm la timing, la timingul exact. Ne vom duce în Egipt, unde (…) vom avea o semnare oficială”, a spus el în timpul unei ședințe a Guvernului la Casa Albă. Israelul și Hamas au semnat joi prima fază a unui acord pentru oprirea focului în Fâșia Gaza și eliberarea ostaticilor. Încetarea conflictului a venit după presiuni dure venite din partea lui Trump. O purtătoare de cuvânt a guvernului israelian a declarat că „versiunea finală a primei faze a fost semnată în această (miercuri) dimineață, în Egipt, de către toate părțile, în vederea eliberării tuturor ostaticilor” din Fâșia Gaza. Șeful diplomației israeliene, Gidéon Saar, a spus că eliberarea ostaticilor „trebuie să pună capăt războiului”. Acordul a venit după patru zile de negocieri indirecte între beligeranți, desfășurate în stațiunea Sharm el-Sheikh, cu participarea mai multor actori internaționali, inclusiv Statele Unite. Donald Trump, care a prezentat planul la sfârșitul lui septembrie, ar putea merge duminică la Ierusalim, conform informațiilor oficiale israeliene. Președintele a mai spus că „va încerca” să ajungă în Egipt, unde președintele Abdel Fattah el-Sisi l-a invitat la o ceremonie pentru celebrarea acordului. Data exactă a evenimentului nu a fost stabilită. Purtătoarea de cuvânt a guvernului israelian a anunțat că acordul urma să fie validat joi de Cabinetul de Securitate și că armistițiul va intra în vigoare la 24 de ore după aprobare.
Bitcoin a atins un nou maxim istoric. Moneda depășește pragul de 125.000 de dolari
Bitcoin a atins un nou maxim istoric. Moneda depășește pragul de 125.000 de dolari, datorită interesului crescut al investitorilor instituționali și dinamicii pieței. Totodată, creșterea prețului Bitcoin vine și după ce Rezerva Federală a redus, luna trecută, rata dobânzii de referință cu 0,25%, prima scădere din decembrie 2024. În august, Bitcoin înregistrase ultimul record, susținut de reglementările mai favorabile adoptate de administrația președintelui american Donald Trump și de cererea puternică din partea investitorilor instituționali. În contrast, dolarul american s-a depreciat vineri, marcând pierderi pe mai multe săptămâni în raport cu principalele valute, pe fondul incertitudinilor legate de blocajul guvernului SUA. Donald Trump, susținător al criptomonedelor Președintele Donald Trump a fost un susținător al criptomonedelor, fiind implicat în diverse proiecte crypto care au contribuit la creșterea averii sale. Astfel că, adoptarea activelor digitale de către Trump a inversat ani de scepticism al guvernului SUA față de industria crypto sub predecesorul său democrat, Joe Biden. RECOMANDAREA AUTORULUI: ALEGERI ÎN CEHIA | Rezultate finale. Partidul Acțiunea Cetățenilor Nemulțumiți, al fostului premier Babis, a câștigat alegerile. Este a doua victorie a trumpismului în Europa, după Polonia. Andrej Babis, un apropiat al lui Viktor Orban, se opune ajutorării Ucrainei Israelul anunță că a DEPORTAT încă 137 de cetățeni străini reținuți după ce au încercat să ajungă pe mare în Gaza Alertă în Europa. Polonia a ridicat avioane de luptă. Incidente aeriene și în Lituania, unde aeroportul din Vilnius s-a închis temporar
Pregătirea întâlnirii Nicușor Dan-Donald Trump. Cristian Diaconescu: Președintele vrea o întâlnire de substanță cu Donald Trump, nu de imagine
Sâmbătă, la Digi24, Cristian Diaconescu a afirmat că se lucrează la o întâlnire Nicușor Dan-Donald Trump la Washington, întâlnire care se dorește de către partea română a fi una de substanță și nu de imagine. „Se lucrează la o vizită oficială de substanță a Președintelui la Washington. Președintele vrea o întâlnire de substanță cu Donald Trump, nu de imagine. Ce înseamnă asta? Înseamnă ca în dialogul bilateral să se stabilească o agendă clară, un roadmap și un pachet de înțelegeri, nu doar o întâlnire de imagine. Acest tip de abordare a funcționat recent și în discuția dintre Donald Trump și Regele Charles”, a precizat consilierul prezidențial. Ce subiecte se doresc a fi abordate În cadrul emisiunii de la Digi24 de sâmbătă, Cristian Diaconescu a menționat și subiectele care se doresc a fi discutate. Printre acestea se află și cele privind „prezența militară americană în România la sistemul de vize. Da, și în ceea ce privește componentele care țin inclusiv de garanțiile de securitate, pentru că, în opinia noastră, garanțiile de securitate legate de Ucraina, fiind un stat de frontieră, trebuie, într-o formă sau alta, să cuprindă și România”. În plus, Diaconescu a subliniat că va fi discutat și un pachet economic, „dar, evident, din acest punct de vedere, nu numai Administrația Prezidențială trebuie să aibă un răspuns. Este o chestiune care ține până la urmă și de Guvern, și de autoritățile din România”. În luna septembrie, președintele Nicușor Dan a fost întrebat la Antena 3 CNN când ar putea avea loc o deplasare oficială în SUA, pentru o întâlnire cu președintele american Donald Trump. „După cum știți, am avut o conversație telefonică cu domnul Trump imediat ce am fost învestit în funcție și în acea conversație, domnia sa m-a invitat în Statele Unite, într-o vizită oficială. Această vizită va avea loc fără discuții, cel mai probabil la începutul anului viitor”, a spus președintele Nicușor Dan.
Proiectele de infrastructură, în impas. Administrația Trump oprește miliarde pentru orașele democrate
Directorul de buget al Casei Albe, Russ Vought, a declarat că administraţia Trump va reţine 2,1 miliarde de dolari pentru proiectele de infrastructură din Chicago, extinzând luptele pentru finanţare care au vizat zonele democrate în timpul închiderii guvernului, potrivit AP. Suspendarea afectează un plan mult aşteptat de extindere a trenului Red Line din oraş. Vought a scris vineri pe reţelele de socializare că banii au fost „pusi în aşteptare pentru a se asigura că finanţarea nu circulă prin contracte bazate pe rasă”. Vought a făcut un anunţ similar la începutul acestei săptămâni în ceea ce priveşte New York-ul, unde a spus că 18 miliarde de dolari pentru infrastructură vor fi suspendaţi, inclusiv finanţarea pentru un nou tunel feroviar sub râul Hudson. Criticii susţin că suspendarea fondurilor este o armă politică îndreptată împotriva democraţilor. Liderul senatorial Chuck Schumer a avertizat că blocajul va afecta milioane de navetişti şi va stopa crearea a zeci de mii de locuri de muncă. „Obstrucţionarea acestor proiecte este o prostie şi contraproductivă”, a transmis Schumer pe platforma X. În timp ce administraţia Trump îşi justifică deciziile prin argumente legate de legalitatea contractelor, închiderea guvernului paralizează şi verificările oficiale ale Departamentului Transporturilor, împingând astfel în impas proiecte considerate vitale pentru economia locală şi naţională.
Rusia a trimis aproape 6.900 de drone împotriva Ucrainei în septembrie
Rusia a desfășurat aproape 6.900 de drone împotriva Ucrainei în luna septembrie, conform declarațiilor făcute joi de comandantul ucrainean Oleksandr Syrskyi. „În septembrie, inamicul a folosit aproape 6.900 de drone în timpul atacurilor în masă asupra Ucrainei, inclusiv peste 3.600 de drone Shahed”, a scris Oleksandr Syrskyi pe Telegram. Dronele Shahed, create inițial în Iran și produse acum în Rusia sub denumirea Geran-2, au devenit o piesă de rezistență pentru armata rusească. Zonele urbane, clădirile, obiectivele civile, sunt frecvent ținta acestor drone. „Invadatorii ruși au intensificat atacurile asupra zonelor de pe linia frontului și asupra frontierei. Ei atacă în mod activ infrastructura critică și țintele civile”, a precizat Syrskyi. El a explicat că Ucraina își întărește apărarea și aplică metode noi pentru a opri atacurile cu drone, spunând că majoritatea aparatelor lansate de Rusia sunt doborâte de interceptori. De la începutul invaziei pe scară largă din 2022, Rusia a lansat aproape 50.000 de drone Shahed asupra Ucrainei. Atacurile cu aceste arme au ucis peste 250 de civili, relatează Kyiv Independent. Putin, ironic despre lansarea dronelor Joi, la Clubul de Discuții Valdai din orașul Sochi, președintele Vladimir Putin a făcut un comentariu ironic privind îngrijorarea statelor europene cu privire la utilizarea dronelor. Președintele rus a negat acuzațiile privind trupe la granița cu Finlanda. Când a fost întrebat „De ce ați trimis atât de multe drone în Danemarca?”, Vladimir Putin a râs și a spus că „Nu o voi mai face”. Putin a avut un răspuns și împotriva președintelui american Donald Trump, care recent a calificat Rusia drept „un tigru de hârtie”. „Nu voi numi niciodată pe nimeni tigru de hârtie, dar Rusia a cheltuit milioane și milioane de dolari pe bombe, rachete, muniție și vieți, viețile lor, și practic nu a câștigat niciun teritoriu”, a declarat Donald Trump săptămâna trecută. „Un tigru de hârtie. Ce urmează apoi? Du-te și ocupă-te de acest tigru de hârtie”, a răspuns Putin. Mai multe țări europene, inclusiv Danemarca, Germania și Polonia, au raportat în ultimele săptămâni incidente cu drone necunoscute. Autoritățile poloneze au spus că Moscova a încălcat în mod intenționat spațiul lor aerian.
Războiul din Ucraina, ziua 1.316. Zelenski avertizează asupra unei situații critice la centrala nucleară Zaporojie / Aproape 50.000 de atacuri cu drone Shahed lansate împotriva Ucrainei din 2022
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat asupra unei situații „critice” la centrala nucleară Zaporojie, în urma unei pene de curent care a durat o săptămână. El a acuzat Moscova că obstrucționează lucrările de reparație prin continuarea bombardamentelor în zonă, declarând: „Aceasta este o amenințare pentru absolut toată lumea. Niciun terorist din lume nu a îndrăznit vreodată să facă unei centrale nucleare ceea ce face Rusia acum.” Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat marți că a intrat în contact atât cu Ucraina, cât și cu Federația Rusă pentru a restabili cât mai rapid alimentarea cu energie a centralei nucleare de la Zaporojie, notează Reuters. Rusia prelungește interdicția la exporturile de benzină și restricționează livrările de motorină pe fondul perturbărilor de aprovizionare cu combustibil Rusia a prelungit interdicția privind exporturile de benzină și a introdus noi limite pentru livrările de motorină, pe fondul atacurilor cu drone ucrainene asupra rafinăriilor de petrol rusești. Aceste lovituri au perturbat producția, au afectat aprovizionarea internă cu combustibil și au forțat Moscova să reducă livrările externe. Aproape 50.000 de atacuri cu drone Shahed lansate împotriva Ucrainei din 2022 Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a documentat aproape 50.000 de lansări de drone Shahed îndreptate împotriva Ucrainei din 2022. Rusia a folosit frecvent aceste drone împotriva obiectivelor nemilitare, provocând distrugeri sau avarii clădirilor rezidențiale și altor facilități civile protejate de dreptul umanitar internațional. Atac asupra Harkovului: Șase oameni au fost răniți și mai multe incendii s-au declanșat în zone rezidențiale Șase persoane au fost rănite și mai multe incendii au fost declanșate într-o piață și clădirile rezidențiale din proximitate, în urma unui atac rusesc asupra Harkovului, în noapte de marți spre miercuri. Guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Sinehubov, a declarat pe Telegram că cinci dintre răniți au fost spitalizați, toți fiind adulți, iar primarul din Harkov a anunțat că exploziile au declanșat mai multe incendii, notează Reuters. Trump cere din nou o întâlnire Zelenski–Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina: „Trebuie să încheiem asta” Președintele american Donald Trump a declarat că singura soluție pentru oprirea războiului este o întâlnire directă între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, criticându-l pe liderul rus pentru prelungirea conflictului. Donald Trump a reluat apelul către o întâlnire între președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și omologul său rus, Vladimir Putin, susținând că doar astfel poate fi pus capăt războiului, scrie Kyiv Independent.
Încetați imediat să cumpărați petrol rusesc!. Altfel, ce? Adevărul din spatele amenințării lui Trump. Cum ar putea deveni UE total dependentă energetic de SUA
Donald Trump toarnă „petrol” pe foc, în războiul cu Uniunea Europeană. Șeful de la Casa Albă a lansat o amenințare, înainte de a pleca spre Londra. „Nu mai luați petrol de la ruși”, spune răspicat liderul american, de pe peluza Casei Albe. De remarcat că Uniunea Europeană a plătit Moscovei 21,9 miliarde de euro pentru combustibilii fosili, reprezentând aproximativ 10% din veniturile totale obținute de Federația Rusă din exporturi. Care este, de fapt, interesul lui Donald Trump și pe cine amenință el mai exact? Gândul a vorbit cu expertul în geopolitică, Alex Georgescu. Întrebat marți de jurnaliști dacă va exercita mai multă presiune asupra UE și NATO, Donald Trump răspunde că „problema” este „faptul că achiziționează petrol rusesc”. „Nu vreau să cumpere petrol rusesc și trebuie să înceteze imediat. Nu este corect față de noi. Ei cumpără petrol rusesc, iar noi trebuie să luăm măsuri”. Președintele american a subliniat că Statele Unite câștigă bani, deoarece „ei cumpără totul din SUA; spre deosebire de Biden, care a dat 350 de miliarde de dolari, noi chiar câștigăm bani. Dar eu nu vreau să câștig bani. Știți ce vreau? Vreau ca războiul să înceteze”. Planul lui Trump de a lua aproape un TRILION de dolari de la UE Sursa: MEDIAFAX Foto Gândul a discutat cu Alexandru Georgescu, expert în geopolitică, despre interesele lui Donald Trump și despre modul în care președintele SUA ar alimenta războiul comercial cu UE. „Declarația Președintelui Trump se înscrie într-un istoric bogat de critici la adresa europenilor pentru achizițiile lor de energie din Rusia. Ținta predilectă a criticilor a fost Germania, care era descrisă de Trump drept total dependentă de Rusia și o amenințare la adresa NATO”, a precizat expertul. Trump, 2018: „Germania e total controlată de Rusia” Cel mai faimos exemplu a fost discursul lui din cadrul Adunării Generale ONU, în septembrie 2018, însă a avut declarații puternice și la întâlnirea cu Secretarul-General Stoltenberg, în iulie 2018, înaintea Summitului NATO de la Bruxelles, când a declarat că Germania este «total controlată de Rusia». Delegația germană de la ONU a fost filmată râzând de Trump la vremea respectivă, dar susținătorii lui simt că evenimentele de atunci au dovedit pericolul dependenței de Rusia, chiar dacă Trump exagerase dependența Germaniei de Rusia.”, a mai amintit Alexandru Georgescu. Noul război al energiei: Gazul american vs. gazul rusesc Dacă UE a redus dramatic importul de petrol rusesc, situația nu este aceeași și în ceea ce privește gazul natural lichefiat. „Chiar și după inițierea sancțiunilor împotriva Rusiei în domeniul energiei, comerțul cu energie a continuat pentru țări din Centrul și Estul Europei care erau dependente de Rusia, cum ar fi Austria, Slovacia, Ungaria. Gazul natural lichefiat rusesc transportat maritim era exclus din sancțiuni și cantitatea livrată s-a dublat rapid și continuă și astăzi. Europa cumpără astăzi 50% din tot GNL al Rusiei, și a importat în valoare de 4,5 mld. de euro în primele 6 luni ale anului 2025. Ucraina a acuzat UE în repetate rânduri că va continua să finanțeze războiul Rusiei în Ucraina, iar planul actual al UE prevede renunțarea la GNL rusesc până în 2027, dar este incert dacă va reuși. A durat timp să renunțe și la importurile de combustibil diesel”, explică Alexandru Georgescu. „Americanii se pregătesc să își dubleze capacitatea de export de gaz natural lichefiat” În opinia expertului în geopolitică, Trump mai are interesul de a crește dependența UE față de SUA în energie, care a înlocuit Rusia ca furnizor major. „Americanii se pregătesc să își dubleze capacitatea de export de gaz natural lichefiat între 2024 și 2028 și Administrația Trump dorește să sporească exploatările de energie pentru a transforma SUA într-un mare exportator cu influența aferentă și pentru a compensa deficitul comercial structural. Este nevoie de cerere pentru consum, altfel prețurile s-ar reduce mult prea mult și, spre deosebire de ruși și de saudiți, producătorii americani de energie din surse neconvenționale (petrol și gaze din șisturi) au costuri ridicat de exploatare și riscă să dea faliment în masă dacă produc prea mult și scad prețurile”,precizează expertul. Astfel, susține Georgescu, există și un interes american de a concura pentru piața globală de energie, care este încă în creștere. „Așa se explică și prevederea din acordul comercial cu UE ca europenii să cumpere energie în valoare de 750 de mld. de dolari din SUA în decurs de trei ani, ceea ce este imposibil ținând cont de achizițiile actuale de 70 de miliarde de dolari pe an. Singura modalitate de a satisface termenii acordului este să fie încheiate contracte pe termen lung de la producătorii americani, ceea ce ar poziționa SUA ca exportator chiar și după o eventuală pace în Ucraina și posibilă slăbire a sancțiunilor asupra Rusiei”. „Legătura cu acordul comercial cu UE este și că americanii se pot folosi de un eventual refuz european pentru a justifica tarife adiționale asupra Europei și o renegociere a acordului, dar aceasta este o atitudine oportunistă care se va regăsi în orice interacțiune dintre Administrația Trump și europeni”, concluzionează Georgescu. România, fără petrol rusesc din 2022 România nu mai importă țitei sau produse petroliere din Federația Rusă din 05.12.2022, respectiv 05.02.2023. Interdicția de import a fost cuprinsă în pachetul 6 de sancțiuni. Singurele state membre care mai au derogare de la pachetul de sancțiuni sunt Ungaria și Slovacia. Importurile României din Rusia de țiței au fost de 2,99 miliarde USD în 2022, conform bazei de date COMTRADE a Națiunilor Unite privind comerțul internațional. Captură foto: comtradeplus.un.org / Cantitatea de țiței importată de România din Rusia (2022) Captură foto: tradingeconomics.com / Valoarea importurilor de țiței din Rusia (2017 -2022) Importurile României din Rusia au avut o medie de 193,13 mii tone între 2008 și 2024, atingând un maxim istoric de 451 mii tone în ianuarie 2019. Captură foto: tradingeconomics.com / Cantitatea de țiței importată de România din Rusia (2015 -2024) Trump: UE trebuie să înceteze imediat achizițiile de petrol rusesc Pentru ca Statele Unite să impună sancțiuni dure contra Rusiei din cauza războiului din Ucraina, Donald Trump ar vrea ca aliații europeni să
Donald Trump vrea să promoveze o propunere pentru pace în Gaza la întâlnirea cu Netanyahu
Luni, Donald Trump îl va primi la Casa Albă pe premierul israelian Benjamin Netanyahu. Președintele american își dorește să susțină luni o propunere de pace pentru Fâșia Gaza, după ce mai mulți lideri occidentali au recunoscut statul palestinian, scrie Reuters. În ciuda numărului de state care doresc recunoașterea, Washingtonul a fost în opoziție, precum și guvernul israelian. Aceasta este a patra vizită a lui Netanyahu în Statele Unite de la revenirea lui Donald Trump la putere, în ianuarie. Benjamin Netanyahu va fi primit călduros, spre deosebire de experiența sa recentă la ONU, unde numeroși delegați au părăsit sala atunci când acesta a luat cuvântul. El a atacat decizia Marii Britanii, Franței, Canadei, Australiei și a altor state de a recunoaște Palestina, spunând că gestul este o „decizie rușinoasă”. Țările care au făcut acest pas au explicat că este nevoie de recunoaștere pentru a menține șansa unei soluții cu două state și pentru a grăbi sfârșitul conflictului. Donald Trump a criticat recunoașterea statului palestinian, pe care a considerat-o o recompensă pentru Hamas. „Primim un răspuns foarte bun, deoarece și Bibi dorește să încheie acordul. Toată lumea dorește să încheie acordul.”, a declarat Trump. Președintele de la Casa Albă le-a mulțumit Arabiei Saudite, Qatarului, Emiratelor Arabe Unite, Iordaniei și Egiptului pentru sprijin și a declarat că inițiativa are ca obiectiv nu doar Gaza, ci întreaga regiune. „Se numește pace în Orientul Mijlociu, mai mult decât Gaza. Gaza este o parte a acesteia. Dar este pace în Orientul Mijlociu”, a spus el. Un oficial israelian a declarat că „este prea devreme pentru a spune” dacă există deja un acord asupra planului de pace. Acesta a precizat că Netanyahu va răspunde propunerii în cadrul întâlnirii de luni.
Volodimir Zelenski anunță un mega acord pentru achiziția de arme din Statele Unite
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat sâmbătă că Ucraina negociază un „mega acord” pentru achiziționarea de arme din Statele Unite. La o conferință de presă la Kiev, Zelenski a spus că Ucraina a transmis președintelui american Donald Trump toate specificațiile privind nevoile sale militare, scrie Politico. Zelenski a menționat că a inclus cereri pentru sisteme de arme cu rază lungă de acțiune. „Am discutat și am convenit asupra punctelor principale cu președintele. Acum trecem la implementarea practică”, a declarat Volodimir Zelenski reporterilor la Kiev. Valoarea pachetului de arme se ridică la aproximativ 90 de miliarde de dolari, conform rapoartelor media. Oficialii ucraineni vor merge în SUA la sfârșitul lunii sau în octombrie pentru discuții despre arme și un acord privind dronele, a spus Zelenski. După întâlnirea cu Trump de la New York, în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite, Zelenski a spus că i-a transmis președintelui american „o anumită viziune asupra a ceea ce s-ar putea face” pentru a răspunde acțiunilor Rusiei. „În ceea ce privește ceea ce Ucraina dorește de la Statele Unite ale Americii, totul este acolo”, a spus Zelenski, conform surselor citate. „I-am transmis președintelui Statelor Unite o cerere care conține detalii și ilustrații ale ceea ce dorește Ucraina”, a adăugat el. „Dar suntem pregătiți pentru acorduri separate, pentru tipuri individuale de arme, inclusiv sisteme cu rază lungă de acțiune. Nu pot oferi mai multe detalii”, a declarat Zelenski reporterilor. „Putin nu va aștepta să-și termine războiul în Ucraina. Va deschide o altă direcție. Nimeni nu știe unde”, a mai zis el.