Medvedev îl ironizează pe Trump după declarațiile privind reluarea testelor nucleare. Nimeni nu stie ce a vrut să spună. Probabil nici el
Medvedev a declarat că „nimeni nu știe ce a vrut să spună Trump, probabil nici el nu știe”, subliniind că astfel de afirmații pot avea consecințe serioase pentru securitatea globală. Trump anunțase că a instruit Departamentul Apărării al SUA să reia testele nucleare „pe o bază de egalitate” cu alte puteri nucleare, menționând explicit Rusia și China. Postările președintelui american pe rețelele sociale au accentuat faptul că SUA dețin cel mai mare arsenal nuclear și că modernizarea armelor a fost realizată în primul său mandat. Declarația a fost făcută cu doar câteva ore înaintea întâlnirii cu președintele chinez Xi Jinping, la summitul de la Busan, în Coreea de Sud. Reacția Rusiei nu a întârziat. Președintele Vladimir Putin a cerut înalților oficiali să analizeze posibilitatea reluării testelor nucleare ca răspuns la instrucțiunile Washingtonului. „Dacă SUA vor efectua astfel de teste, Rusia va fi obligată să ia măsuri de represalii adecvate”, a avertizat Putin în cadrul unei ședințe televizate a Consiliului de Securitate. Ministerele de Externe și Apărării sunt însărcinate să prezinte propuneri coordonate privind reluarea testelor. Medvedev a subliniat că, deși Trump „nu știe nici el ce a vrut să afirme”, funcția sa de președinte al SUA face ca declarațiile sale să aibă efecte imediate asupra relațiilor internaționale. Oficialul rus a mai spus că Rusia va fi nevoită să reevalueze oportunitatea efectuării propriilor teste nucleare, sugerând un posibil escaladament în cursa înarmării. Ultimul test nuclear american a avut loc în 1992, iar China și Franța au testat ultima oară în 1996. Uniunea Sovietică a efectuat ultimul test în 1990. Experții avertizează că reluarea testelor nucleare poate genera tensiuni majore la nivel global, crescând riscul unei noi curse a înarmării.
Trump s-a decis: SUA nu vor furniza Ucrainei rachete Tomahawk. Cum a reacționat Kremlinul
Preşedintele Statelor Unite a decis că nu este momentul să livreze Ucrainei rachetele Tomahawk cerute. Donald Trump a vorbit cu presa americană duminică despre acest subiect extrem de sensibil. La bordul Air Force One, liderul de la Casa Albă a spus că nu dorește escaladarea conflictului dintre Rusia și Ucraina. „Nu, nu chiar!” Tomahawk sunt rachete cu rază lungă de acţiune ce pot atinge ținte din interiorul Federației Ruse. Volodimir Zelenski a solicitat insistent în ultima perioadă să primească acest tip de arme. Nici măcar planul europenilor, ca țările NATO să cumpere astfel de rachete de la americani, pe care ulterior să le transfere Kievului, nu îl încântă pe Donald Trump. Președintele SUA spune că nu doreşte escaladarea conflictului, înțelegând care pot fi consecințele lovirii Moscovei cu rachete de proveniență americană. Într-un zbor spre Washington de la Palm Beach, Florida, unde are reședința, Trump a fost întrebat dacă ia în considerare un acord pentru vânzarea rachetelor Tomahawk. „Nu, nu chiar”, a răspuns liderul de la Casa Albă. Totuși, el a adăugat că s-ar putea răzgândi, notează presa americană. Donald Trump şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, au discutat, la 22 octombrie, la Casa Albă, despre livrarea de rachete Tomahawk. Rutte a declarat că decizia finală aparţine Statelor Unite. CNN reamintește că Pentagonul a dat undă verde Administrației Trump pentru a furniza Ucrainei rachete Tomahawk cu rază lungă de acţiune, evaluând că acest demers nu va avea un impact negativ asupra stocurilor SUA. Rachetele Tomahawk au o rază de acţiune de 2.500 km și pot lovi adânc în interiorul Federației Ruse, inclusiv pot atinge ținte din Moscova. Totuși, Vladimir Putin și liderii ruși au avertizat cu privire la trimiterea de rachete Tomahawk pe frontul din Ucraina, ameninţând cu o ripostă foarte puternică dacă acest lucru se va întâmpla. RECOMANDAREA AUTORULUI: Pentagonul a aprobat livrarea către Ucraina a rachetelor de croazieră Tomahawk. Decizia finală va fi luată de Trump, potrivit surselor CNN Vladimir Putin: „Răspunsul RUSIEI în cazul unui atac cu Tomahawk va fi serios, dacă nu chiar uluitor”
Statistica bate mitul retragerii lui Trump. România, „oaia neagră” dintre țările Europei? Cifrele momentului și țările în care soldații americani sunt în formulă completă
Retragerea a peste 1.000 de militari americani de la Baza Mihail Kogălniceanu din Constanța a suscitat diverse interpretări, controverse și semne de întrebare. În jur de 800 de soldați americani rămân în continuare la baza de la Mihail Kogălniceanu, iar la Deveselu se află aproximativ 200 de soldați din Statele Unite, care operează scutul anti-aerian, în timp ce 100 de americani se află și la baza militară din Câmpia Turzii. Mai mult, decizia lui Donald Trump în legătură cu România a deschis o adevărată „Cutie a Pandorei” cu privire la securitatea țării noastre și a provocat o întreagă dezbatere în România, dar și pe scena politică internațională. Scandal în SUA pe tema retragerii trupelor Potrivit publicației Kyiv Post, inițiativa legislativă ar urma să fie prezentată în zilele următoare, marcând începutul unei confruntări majore între Congres și Casa Albă. Opoziția față de planul administrației Trump ar fi condusă de republicani de rang înalt precum senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers, care au descris decizia Pentagonului ca fiind „necoordonată și periculoasă.” La rândul său, congresmanul Mike Turner și senatorul Thom Tillis au subliniat că România este un aliat strategic al SUA de aproape 30 de ani și că reducerea prezenței militare ar transmite un semnal greșit aliaților NATO, notează Mediafax. „România a fost un aliat puternic, făcând investiții majore pentru a găzdui forțele americane și a moderniza infrastructura care le susține. România a cheltuit peste 2% din PIB pentru armată timp de mulți ani și s-a angajat să atingă 5% din PIB.” Cei doi congresmeni ai Comisiilor de Apărare din Camera Reprezentanților și Senatului American solicită, de asemenea, asigurări Pentagonului că nu vor retrage trupele americane NATO din Polonia. Ce spun cifrele despre retragerea trupelor americane din Europa GÂNDUL prezintă poziționarea trupelor americane în Europa, înainte și după anunțul retragerii soldaților. România pare să fie – cel puțin, până la acest moment – „oaia neagră” și singura țară de unde Donald Trump a retras deja o parte dintre soldații americani. Concret, aproximativ 1.000 de militari americani vor mai rămâne în România, la cele trei baze militare, la care se adaugă ceilalți 2500 de soldați aliați. Reamintim că soldații americani se află la Baza de la Kogălniceanu de 26 de ani, iar în tot acest timp și-au mărit prezența treptat, apogeul fiind atins după invadarea Ucrainei. Potrivit unor surse guvernamentale, secretarul general al NATO, Mark Rutte, va sosi săptămâna viitoare la București. Vizita ar avea loc în contextul deciziei Statelor Unite de a redimensiona prezența militară americană pe flancul estic al NATO, inclusiv în România. Administrația Trump a retras mii de soldați americani din România, o schimbare semnificativă care a stârnit îngrijorare în flancul estic al Europei și a subliniat o schimbare strategică în prioritățile militare globale ale Washingtonului, au declarat surse pentru Kyiv Post. Trupe SUA din Bulgaria, Slovacia și Ungaria ar urma să fie retrase în decembrie Potrivit unor informații vehiculate pe scena politică internațională, SUA ar urma să reducă în luna decembrie și efectivele militare din Bulgaria, Ungaria și Slovacia. Până una alta, există certitudine este cea a retragerii din România a soldaților americani. Rămâne de văzut dacă Donald Trump va aplica același tratament și la baze militare din alte țări europene. Pe teritoriul țării noastre sunt, în acest moment, baze NATO la Constanța, Cincu, Fetești, Deveselu și Câmpia Turzii. Donald Trump a decis retragerea a 1000 de soldați americani de la Baza Kogălniceanu România – aproximativ 1.000 de militari americani retrași, 1000 rămași Prezență redusă de la 1.700 – 2.000 la 1.000 de soldați americani, prin retragerea Brigăzii a doua Infanterie Trupe rămase la baze precum Mihail Kogălniceanu, Deveselu (sistem antirachetă) și Câmpia Turzii. Partea de rotație a fost oprită, dar parteneriatul strategic continuă. Bulgaria – aproximativ 100-200 – rotațional, în curs de reducere Parte din Brigada a doua Infanterie era staționată aici; retragere planificată pentru mijlocul lui decembrie 2025 Prezență mică, concentrată pe exerciții NATO și rotații; nu există baze permanente majore Reducerea face parte din planul general de optimizare a prezenței SUA în flancul estic NATO. Slovacia – aproximativ 200-300 – rotațional, în curs de reducere Similar cu Bulgaria, include unități din Brigada a doua Infanterie; retragere planificată pentru decembrie 2025 Prezență bazată pe acordul de cooperare din 2022, care permite acces la baze aeriene Anterior, rotații de aproximativ 600 soldați pentru exerciții, dar acum în scădere; suport pentru sisteme Patriot operate de aliați. Ungaria – aproximativ 100-150 – rotațional, în curs de reducere Prezență minimă, fără baze permanente majore; unități mici pentru exerciții Parte din rotația Brigăzii a doua Infanterie; retragere planificată pentru decembrie 2025 Nu s-a materializat nicio relocare masivă din Germania, discuții existente din martie 2025 au fost infirmate Donald Trump a decis retragerea a 1000 de soldați americani de la Baza Kogălniceanu Câți militari americani sunt în Germania, Polonia și Italia Polonia găzduiește până la 10.000 de militari americani, precum și sediul Corpului V de Armată, la nivel de comandă, cu statut permanent, nefiind vizată de retragerea soldaților americani. Dintre cei 80.000 de militari americani desfășurați în Europa, puțin peste 1000 au rămas în România Cea mai mare prezență militară americană se află în Germania, unde sunt staționați aproape 35.000 de militari Italia găzduiește peste 12.000 de militari americani, iar Regatul Unit aproximativ 10.000 Marea Britanie – 10.000 de militari americani Spania – 3.292 de militari americani Turcia – 1.700 de militari americani Norvegia – 1.438 în Norvegia de militari americani Belgia – 1.106 de militari americani România rămâne fără 1.000 de militari americani de la Baza Mihail Kogălniceanu Statele Unite mențin aproximativ 100.000 de militari pe teritoriul european Dintre aceștia 65.000 sunt forțe permanente, iar restul reprezintă personal de rotație și întăriri, potrivit AFP. Forțele americane sunt distribuite în 37 de baze militare din Europa, inclusiv cartierul general NATO (SHAPE) din Belgia. Germania găzduiește cele mai multe baze (13), urmată de Italia cu șapte baze și Belgia cu trei. Prezența militară americană în Europa s-a consolidat semnificativ după februarie 2022, când Rusia a invadat Ucraina. Atunci, SUA au trimis aproximativ 20.000 de
Premierul Canadei îi cere scuze lui Trump: Președintele SUA s-a înfuriat după mesajul transmis de provincia Ontario și a majorat tarifele cu 10%
Prim-ministrul Canadei, Mark Carney, și-a cerut personal scuze lui Donald Trump după ce șeful provinciei Ontario, Doug Ford, a lansat un spot publicitar cu Reagan împotriva tarifelor americane, în ciuda sfatului direct al premierului canadian de a nu face acest lucru. Donald Trump nu a fost încântat și a majorat taxele pentru Canada cu 10%. Acum Canada trebuie să aplaneze tensiunile. Potrivit presei, Carney a văzut spotul în avans și i-a cerut lui Ford să „o lase mai ușor”. Acesta a decis totuși să lanseze reclama. Trump a suspendat negocierile comerciale cu Canada din cauza unei reclame cu Reagan Trump a suspendat negocierile comerciale cu Canada și a declarat că va impune un tarif suplimentar de 10% la importurile canadiene, ca răspuns la anunțul de săptămâna trecută. „Mi-am cerut scuze președintelui”, a declarat Carney reporterilor la Summitul de Cooperare Economică Asia-Pacific din Coreea de Sud de sâmbăta trecută. Reclama a inclus fragmente din discursul radio al fostului președinte Reagan din 1987, în care acesta susținea că tarifele vamale „ar afecta economia americană”. Premierul canadian Mark Carney, aflat în vizită la Casa Albă pe 7 octombrie 2025, discută cu Donald Trump despre comerțul dintre Canada și SUAA. Pe 23 octombrie 2025, președintele american a încetat discuțiile comerciale cu Canada „Asemenea bariere comerciale sunt dăunătoare pentru fiecare lucrător și consumator american”, a spus Ronald Reagan într-un discurs televizat din 1987. Carney a declarat despre reclamă, care a fost finanțată de provincia Ontario că „nu aș fi făcut-o eu” și că Trump a fost „ofensat” de aceasta. Trump a dezvăluit vineri că premierul canadian i-a cerut scuze și a adăugat că cei doi au o relație „foarte bună”. Însă, Trump insistă că premierul canadian, „ceea ce a făcut a fost greșit”. Carney i-a transmis că Doug Ford, premierul statului Ontario, responsabil pentru reclamă, îi arătase videoclipul în prealabil și l-a sfătuit pe Ford să nu continue cu el. Premierul canadian și-a cerut „scuze” Reclama a fost difuzată în timpul primelor două meciuri de baseball din Seria Mondială, dintre Toronto Blue Jays și Los Angeles Dodgers. Ford a declarat că spotul TV a strâns „un miliard de vizualizări”, precum și atenție din Marea Britanie și India .Se pare că reclama a dus la o „tiradă plină de înjurături” între trimisul SUA, Pete Hoekstra, și reprezentantul comercial din Ontario, David Paterson. Premierul canadian Mark Carney și Donald Trump la Sharm el-Sheikh, Egipt, 13 octombrie 2025 Ford a spus că Hoekstra a făcut remarci „absolut inacceptabile” și a spus că trebuie să-l sune pe Paterson pentru a-și cere scuze. De la preluarea celui de-al doilea mandat prezidențial, Trump a impus tarife vamale drastice mai multor națiuni, inclusiv Canadei. SUA au impus un tarif de 35% pentru bunurile canadiene, deși majoritatea sunt scutite în temeiul unui acord de liber schimb existent. Anumite sectoare au tarife separate, inclusiv 50% pentru oțel și aluminiu și 25% pentru automobile, care au afectat în mod deosebit provincia Ontario. Trump a acuzat Canada că folosește reclama cu fragmente ale discursului lui Ronald Reagan pentru a se amesteca într-un viitor proces la Curtea Supremă a SUA, care ar putea evalua dacă tarifele impuse de președinte Canadei, Mexicului, Chinei și altor zeci de țări au fost „legale”. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Mark Carney avertizează că vechea relație a Canadei cu SUA „s-a încheiat”
Kamala Harris: Trump este un maestru al manipulării. Ce spune despre Joe Biden
Harris a făcut referire la un moment din campania electorală în care Trump a afirmat că imigranții haitieni din Ohio ar fi mâncat animalele de companie ale localnicilor — o afirmație complet nefondată, care a stârnit revoltă și confuzie. „Când am auzit că a spus așa ceva, nu-mi venea să cred. A fost un exemplu perfect de deturnare a atenției (n.r. misdirection) – spune ceva scandalos și toată lumea se concentrează pe acel lucru, în timp ce adevărata problemă este ignorată”, a explicat Harris, subliniind că acesta este modul lui de a manipula alegătorii. Ea a adăugat că presa ajunge adesea să se concentreze pe afirmațiile absurde ale fostului președinte, în loc să discute despre lipsa unui plan concret pentru economie sau prețuri. „Partea sa de strategie este clară: conduce prin absurd. Este un formator de brand personal al haosului. Asta îi definește imaginea mai mult decât orice propunere practică. Este un maestru al etichetelor — „Sleepy Joe”, de exemplu (n.r. Joe Somnorosul) . Nu poți ignora eficiența acestor elemente, „porecle”. Are un talent real. Nu-l subestima în privința asta. Dar cum învingi pe cineva care joacă acest joc, a întrebat intervievatorul. La această întrebare Harris a afirmat că „trebuie să fii neobosit în a insista asupra a ceea ce se întâmplă cu adevărat”. Există un cuvânt care i se potrivește perfect în epoca asta – de fapt, o expresie: gaslighting (manipulare psihologică n.r.). E mult gaslighting în tot ce face, adică manipulare, denaturare, deturnare, distragere. Totul ca să abată atenția de la ce se petrece cu adevărat”. a spus fosta vicepreședintă a SUA. De exemplu, tot acest discurs despre deportări în masă. În realitate, ajung să fie vizați mulți cetățeni americani, oameni muncitori. Iar el îi face pe oameni să creadă că problemele lor sunt cauzate de cei mai lipsiți de putere. Practic, le spune americanilor: „Aveți mai puțin din cauza celor care au și mai puțin decât voi.” Vizavi de relația sa cu Joe Biden Kamala a recunoscut că este „bună, dar foarte complicată”. Ea a spus că are „multă afecțiune” pentru fostul președinte președinte, însă a fost uneori „profund dezamăgită și chiar furioasă” pe el. Harris crede că Biden și-ar fi dorit ca ea să câștige alegerile, întrucât era „singura care putea proteja moștenirea lui politică”, dar a adăugat că această motivație „era doar despre el”. Aceasta a ținut să evidențieze că oricine se preocupă de democrație și de Constituția SUA nu ar fi dorit actualul context politic. Harris nu a anunţat oficial o nouă candidatură, dar a declarat că „nu a terminat” cu politica şi că ia în calcul o candidatură la preşedinţie în 2028.
Pentagonul aprobă rachetele Tomahawk pentru Ucraina, decizia finală rămâne la Trump
Pentagonul a spus Casei Albe că poate da Ucrainei rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune. Stocurile americane nu ar fi afectate, dar decizia finală rămâne la președintele Donald Trump, au spus trei oficiali americani și europeni. Donald Trump a spus la începutul acestei luni, în timpul unei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că ar prefera să nu ofere rachetele Ucrainei, pentru că „nu vrem să dăm lucruri de care avem nevoie pentru a ne proteja țara”. Statul Major a spus Casei Albe că rachetele ar putea fi trimise fără probleme, chiar înainte de întâlnirea cu Zelenski. Acesta a cerut ca rachetele să lovească mai eficient instalațiile petroliere și energetice din Rusia. Oficialii europeni cred că Statele Unite au acum mai puține motive să refuze furnizarea rachetelor. Trump a mai spus, cu câteva zile înainte de întâlnire, că SUA are „o mulțime de rachete Tomahawk” disponibile pentru Ucraina. Totuși, câteva zile mai târziu, Trump a schimbat tonul și a spus în timpul întâlnirii că SUA „are nevoie” de rachete Tomahawk. Președintele i-a spus apoi lui Volodimir Zelenski, cu ușile închise, că Statele Unite nu le vor furniza. Această decizie a venit după ce Trump a vorbit la telefon cu președintele rus Vladimir Putin, care i-a spus că rachetele ar putea lovi orașe importante din Rusia, precum Moscova și Sankt Petersburg, și că „nu ar avea un impact semnificativ pe câmpul de luptă, dar ar deteriora relația SUA-Rusia”, a relatat CNN. Președintele Trump nu a exclus de tot furnizarea rachetelor, iar administrația a pregătit planuri pentru a le trimite rapid dacă va da ordinul. Supărat de lipsa interesului lui Vladimir Putin pentru negocieri, Trump a aprobat noi sancțiuni împotriva companiilor petroliere rusești și a amânat o întâlnire cu Putin la Budapesta.
Ungaria se pregătește de criza benzinei după sancțiunile SUA asupra Rusiei
Ungaria a început să se pregătească pentru un deficit de benzină. Guvernul a propus modificări la legea privind stocarea petrolului și a combustibililor importați. Între timp, Ungaria se află în declin economic, iar premierul își joacă soarta politică la alegerile parlamentare din 2026. Dacă sancțiunile SUA vor afecta livrările de petrol rusesc, în țară vor fi deschise benzinării de rezervă pentru „serviciile critice”. Reamintim că în noiembrie, Viktor Orban îl va vizita pe Donald Trump pentru a cere o amânare a renunțării la petrolul rusesc. Orban se așteaptă ca Trump să-l lase să cumpere petrol rusesc în continuare Cu câteva ore în urmă, președintele SUA a declarat că, deși Viktor Orban este prietenul său, SUA nu vor face excepții. Orban a precizat la postul de radio de stat din Ungaria că „problema energetică va trebui discutată în cadrul întâlnirii programate cu președintele american Donald Trump”. Benzinărie a companiei maghiare „MOL” Potrivit premierului maghiar, finanțarea Kievului necesită tot mai multe resurse și împinge continentul european către un conflict militar de amploare. Trump ar urma să se întâlnească cu premierul maghiar pe 7 noiembrie 2025. „Orban a cerut o excepție de la sancțiunile americane asupra petrolului rusesc. Nu i-am acordat-o, dar a cerut-o. Este prietenul meu”, a declarat președintele SUA. Economia Ungariei este în declin. Premierul are alegeri decisive anul viitor Premierul maghiar a subliniat că economia țării sale a stagnat în trimestrul al treilea, creșterea fiind aproape zero, iar inflația persistentă împiedică reducerea dobânzilor. În contextul alegerilor naționale din 2026, Orban a implementat deja reduceri de taxe pentru familii, creșteri salariale și un program masiv de credite ipotecare subvenționate. Viktor Orban a anunțat că guvernul ungar va introduce un supliment de pensii, denumit „a 14-a lună”, pentru pensionarii care primesc deja un bonus anual. Economistul Peter Virovacz de la ING Bank estimează că măsura va costa aproximativ 0,6% din PIB-ul Ungariei. Sursa Foto: Shutterstock/ Profimedia Autorul recomandă: Orban vrea să refacă Grupul de la Visegrad, dar fără Polonia. Cum plănuiește liderul maghiar să-i încurce planurile Ursulei
Donald Trump neagă planuri de atac asupra Venezuelei, în ciuda operațiunilor antidrog din Caraibe
Declarația liderului de la Casa Albă a venit în timpul unei discuții cu jurnaliștii la bordul avionului prezidențial Air Force One, unde a răspuns ferm: „Nu”, întrebat fiind dacă Washingtonul plănuiește atacuri pe teritoriul venezuelean. Donald Trump neagă atacuri asupra Venezuelei în timp ce SUA își sporesc prezența militară În ultimele luni, Statele Unite au desfășurat o forță militară semnificativă în regiunea Caraibelor, incluzând avioane de vânătoare, nave ale marinei militare și mii de soldați. Prezența americană urmează să crească odată cu sosirea grupului de luptă al portavionului USS Gerald Ford, cea mai nouă și modernă navă de acest tip din flota SUA. Oficial, Washingtonul susține că aceste operațiuni fac parte dintr-o campanie amplă de combatere a traficului de droguri provenit din America Latină, în special din Venezuela. Maduro acuză SUA de provocare În ultimele săptămâni, forțele americane au distrus cel puțin 15 vase în apele din Caraibe și estul Pacificului, acțiuni în urma cărora au murit 62 de persoane — cetățeni venezueleni, columbieni și ecuadorieni. Potrivit autorităților de la Washington, aceștia erau implicați în traficul de droguri. Ca reacție, președintele venezuelean Nicolas Maduro a acuzat Statele Unite că „inventează un război” și a condamnat prezența militară americană în Caraibe, pe care o consideră o amenințare directă la adresa suveranității Venezuelei.
Grindeanu îi cere lui Bolojan să retragă nominalizarea Oanei Gheorghiu pentru funcția de vicepremier | Gheorghiu a avut mai multe derapaje la adresa lui Donald Trump
„Pentru a evita să compromitem relația cu Statele Unite ale Americii şi să nu ne îndreptăm spre un dezastru ireparabil diplomatic în raport cu partenerul nostru strategic, prim-ministrul Ilie Bolojan trebuie să-și retragă imediat propunerea înaintată preşedintelui Nicuşor Dan prin care o nominalizează pe doamna Oana Gheorghiu ca vicepremier în Guvernul României! Cei care visează la funcții înalte în statul român trebuie să înțeleagă odată pentru totdeauna că fiecare declarație iresponsabilă aruncată în spațiul public lovește direct în interesele strategice ale României! Într-un Guvern deja plin de voci anti-americane și critice la adresa Administrației Trump, cu ce ajută şi credibilizează demersurile României pe teme importante în raport cu aliatul transatlantic astfel de numiri? Reamintesc Visa Waiver, un pas atât de aşteptat de toți românii”, scrie pe Facebook Sorin Grindeanu. Liderul interimar al PSD afirmă că „un astfel de demers instituțional al dlui prim-ministru trebuie regândit urgent”. „Îi solicit partenerului de Coaliție Ilie Bolojan să țină cont de punctul de vedere al PSD şi să retragă urgent propunerea de a o numi pe doamna Gheorghiu din această funcție de înaltă demnitate publică în statul român. Nu există jumătăți de măsură pe acest subiect. PSD trebuie consultat în astfel de decizii”, încheie Grindeanu. Oana Gheorghiu l-a criticat dur pe Donald Trump în trecut: „un caracter mizerabil” Premierul Ilie Bolojan a propus-o pe Oana Gheorghiu, cofondatoarea Asociaţiei „Dăruieşte Viaţă”, pentru funcţia de viceprim-ministru al Guvernului României. Cea care urmează să ocupe una dintre cele mai importante funcţii din Executiv îl numea, în februarie, „golan” pe preşedintele Statelor Unite, Donald Trump. „Narcisismul, nebunia și impostura distrug lumea. Să faci sluj în fața unui dictator criminal și să calci în picioare un om deja aflat în cea mai vulnerabilă situație, asta înseamnă să fii un caracter mizerabil. Un caracter mizerabil, care a ajuns să conducă o țară, care a fost cândva mare. Este incredibil prin ce trece Volodimir Zelenski, este incredibil cum doi golani, ajunși la Casa Albă, tratează un om”, scria Oana Gheorghiu, în februarie 2025, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Cine este îngerul militar al lui Donald Trump, un miliardar misterios care a donat bani pentru a plăti salariile armatei SUA în timp de shutdown
De la 1 octombrie 2025, Statele Unite sunt în „shutdown” la nivel federal (sau blocajul guvernamental), ca urmare a eșecului Congresului de a aproba bugetul pentru anul fiscal 2026. Închiderea activității a rezultat din dezacorduri partizane cu privire la nivelurile cheltuielilor federale, anularea ajutorului extern și subvențiile pentru asigurările de sănătate. Senatorii democrați au respins măsuri de finanțare pe termen scurt care a fi menținut agențiile federale deschise până la 21 noiembrie. Donald Trump spune că democrații sunt vinovați pentru situație și a amenințat cu concedieri în masă. America, încă în „shutdown” Între timp, aproape toate instituțiile federale sunt închise. 750.000 de funcționari federali considerați non-esențiali vor fi trimiși acasă, în timp ce plata salariilor va fi amânată. Vor lucra doar forțele de ordine, forțele Gărzii Naționale dislocate în marile orașe, precum și serviciile de informații. Însă, un miliardar misterios a donat o sumă de 130 de milioane de dolari lui Trump. Timothy Mellon Cine este miliardarul misterios care a donat pentru armata SUA Timothy Mellon – moștenitorul uneia dintre cele mai vechi dinastii bancare din America și autoproclamat „non-miliardar”. Banii lui Mellon, destinați plății trupelor americane în timpul actualei închideri a guvernului, acoperă aproximativ 100 de dolari pentru fiecare membru al armatei, mărunțiș în calculele Pentagonului. Plata trupelor la fiecare două săptămâni costă 6,4 miliarde de dolari. Donația ar putea încălca legea federală, în special legea Antideficiency Act, care interzice guvernului să cheltuiască fonduri neaprobate, asta în timp ce Trump l-a numit pe Mellon „un mare gentleman, un mare patriot”. Alții consideră că este un precedent periculos în care donatorii privați finanțează apărarea publică, scriu CNBC și The New York Times. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Shutdown în SUA. Ce înseamnă paralizia totală a guvernului american. Ce instituții vor mai funcționa și care nu. Ce a declanșat criza JD Vance trage un semnal de alarmă că un shutdown federal este iminent și dă vina pe liderii democrați: „Pun pistolul la tâmpla americanilor”