Etichetă: Economic

Premierul Japoniei dorește implementarea stabilă a acordului comercial cu SUA/ Tokyo va crește achizițiile de armament

Premierul Japoniei, Shigeru Ishiba a declarat, vineri, că dorește o implementare „stabilă” a noului acord comercial cu Statele Unite, în contextul în care politica internă este tulburată de tensiuni ale partidelor. Yuichiro Tamaki, liderul Partidului Democrat, a dezvăluit reporterilor că Ishiba dorește să vadă acordul comercial intrând în vigoare, în pofida rezultatului dezastruos pentru coaliția de guvernământ la alegerile pentru Camera Superioară. Liderii opoziției au mărturisit că Ishiba nu a reușit să le calmeze îngrijorările cu privire la implementare acordului. Discuția din cadrul Dietei, care s-a desfășurat pe parcursul unei ore, a fost prima de când Japonia și Statele Unite au ajuns la un acord, marți, la câteva zile după alegerile pentru Camera Superioară. „Îngrijorările noastre s-au intensificat. Nu știm dacă impactul negativ asupra economiei sau asupra companiilor poate fi minimizat de acest acord”, a declarat Tamaki. Acordul dintre SUA și Japonia „protejează interesele ambelor națiuni Acordul comercial prevede taxe de 15% pe autovehicule și tarife „reciproce pentru Japonia, mai mici decât se anunțase inițial. De asemenea, acordul include un proiect de 550 de miliarde de dolari care vor fi alocate pentru investiții în Japonia. „Am ajuns la un acord cu Statele Unite care protejează interesele ambelor națiuni”; a anunțat Ishiba, conform agenției de presă Kyodo News. La o zi după ce acordul a fost anunțat, Statele Unite au transmis că Japonia va achiziționa produse alimentare și agricole în valoare de 8 miliarde de dolari. De asemenea, Japonia ar urma să crească achizițiile de aeronave comerciale fabricate în SUA, inclusiv 100 de avioane Boeing și echipamente de apărare „cu o valoare suplimentare de miliarde de dolari anual”. Guvernul Japoniei a transmis că nu există nicio discrepanță între cele două națiuni, în ceea ce privește acordul comercial. Foto: Profimedia Recomandarea autorului: SUA resping inițiativa lui Macron de a recunoaște un STAT palestinian/ „Această decizie imprudentă nu face decât să servească propagandei Hamas”

O nouă metodă, mai complexă, de fraudă telefonică, reclamată pe rețelele sociale. Ce este VISHING-ul și cum ne ferim. Avertismentele IGPR, BNR și DNSC

O postare recentă de pe rețelele de socializare ilustrează ca în manual noua metodă prin care atacatorii încearcă să determine potențialele victime să le pună la dispoziție datele persoanele pentru a le goli conturile bancare. Contactate pentru a verifica identitatea autorilor acestui demers, cele trei entități ale statului direct implicate în subiect – Poliția Română (IGPR), Banca Națională a României (BNR) și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) – au confirmat oficial pentru Gândul că persoanele care și-au arogat funcții în aceste instituții nu sunt reale, ci totul este o tentativă de fraudă. Noul tip de fraudă este denumit de specialiștii în securitate cibernetică „vishing”. Un utilizator a detaliat, printr-un mesaj publicat joi, cum a fost contactat de două persoane, într-un scenariu elaborat, pentru a-l convinge să divulge date personale care le-ar fi înlesnit accesul la banii din contul personal. Cele două persoane chiar i-au fluturat prin față, în apelul video, așa-zise legitimații de polițist – „inspector principal”, și angajat al băncii centrale, cu funcția de „specialist în monitorizare a operațiunilor bancare”. „Am primit azi de dimineață un apel de la un așa numit domn Șoloiu Claudiu Ionuț, de pe nr de telefon +40745128898 care a spus că este de la #PolițiaRomână și ca un anume Constantin Cristian Victor, căutat chiar de Interpol (verificați, verificați!, spunea) a luat un credit ING în numele meu, că urmează să se deschidă un dosar penal. Îmi trimite pe wp o legitimație de la nr +40762517873 și insistă ca are nevoie să-mi pună câteva întrebări de genul dacă am dat datele personale cuiva, dacă cineva are acces de datele mele bancare, daca mi-am pierdut actele, dacă, dacă, dacă… După ce răspund la toate cu „nu” și zic că o să merg la poliție, îmi zice că îmi va face transfer către un inspector de la #BNR. Zic „ok, hai să vedem până unde se merge”. Intră o melodie ca de centrală, apoi mă preia un alt domn, intitulat Eusebiu Dănuț Ilie care încearcă să confirme cele spuse de primul, după care îmi spune că trebuie să facem un apel video și că mă sună în câteva minute departamentul tehnic al BNR („nu țineți linia ocupată! Dacă se pierde legătura cu dumneavoastră mai mult de 5 minute se consideră că sunteți complice”, îmi zice). Mă sună video pe wp de pe nr +40760772866 și îmi arată o legitimație. Mă întreabă ce conturi am și ce valoare am în ele ca să poată face ei un calcul și să se asigure că nu pierd niciun ban de pe urma fraudei comise de cel căutat de Interpol. Îi zic că nu mă am de gând să răspund la aceste întrebări, că merg la poliție, pare că se enervează, mai zice ceva după care închide. ANCOM Poliția Română ING”, a scris, joi, un utilizator, Matei Stoian, pe contul de Facebook. IGPR și BNR confirmă că e o fraudă Orice persoană primește apeluri telefonice de la „inspectorul principal” Șoloiu Claudiu Ionuț și de la „specialistul BNR” Eusebiu Danuț Ilie trebuie să știe că aceste persoane nu există și nu trebuie să dea curs în niciun caz solicitărilor lor. Identitatea lor falsă a fost confirmată de oficialii IGPR și ai BNR, așa-zișii angajatori, contractați de reporterul Gândul. La fel, specialiștii DNSC au identificat pentru Gândul elementele care definesc noua metodă de păcălire a oamenilor emotivi sau mai puțin informați. Reprezentanții IGPR au confirmat, ceea ce părea evident din start, că nu există în organigramă „inspectorul principal” Șoloiu Claudiu Ionuț și au reiterat avertismentele și recomandările făcute public în ultimele luni. Este vorba de numeroasele cazuri semnalate prin care au fost comise fapte de natură penală, utilizându-se tehnica „spoofing”. Autorii, folosind aplicații VoIP (voice over IP), cu numere de telefon din rețeaua națională de telefonie – pot fi numere de telefon compromise care aparțin unor instituții bancare -, contactează cetățenii, pretinzându-se angajați ai băncilor. În cadrul apelurilor, aceștia afirmă că victimele ar fi solicitat un împrumut și le cer să dezvăluie informații personale sensibile. Potrivit oamenilor legii, apelul este redirecționat ulterior către o altă persoană care se recomandă ca fiind din partea Poliției și le solicită victimelor să transfere bani într-un „cont sigur”, pentru a proteja fondurile. Această metodă a dus la pierderea unor sume mari de bani de către cetățenii de bună credință. „La nivelul României, au fost înregistrate dosare penale ca urmare a faptului că persoanele vătămate au dat curs și ultimei solicitări de transfer al banilor în contul „sigur”, iar din acel moment au pierdut controlul asupra fondurilor personale. Aceasta este o formă de fraudă bazată pe tehnica de „spoofing”, prin care autorii falsifică informațiile de identificare pentru a se da drept o sursă de încredere – bănci, autorități – cu scopul de a înșela victimele, cetățenii de bună credință”, au explicat politiștii. Recomandări pentru protecția cetățenilor: Nu răspundeți apelurilor telefonice nesolicitate, care vă cer informații sensibile sau transferuri de bani. Verificați orice informație primită prin canale oficiale, contactând direct instituțiile implicate. Nu transferați bani în conturi neoficiale sau suspecte! Dacă aveți suspiciuni, contactați imediat autoritățile competente (poliție, bancă etc.). IGPR, DNSC și Asociația Română a Băncilor (ARB) au lansat încă de acum un an un proiect național comun de conștientizare #SigurantaOnline, asupra creșterii fraudelor de tip spoofing, prin care persoanele în cauză se prezintă ca funcționari bancari și utilizează în fals numere de telefon ale băncilor sau similare, folosind un discurs inedit, persuasiv și înșelător. „BNR a semnalat intensificarea tentativelor de fraudă de tip spoofing” Contactați de Gândul, și oficialii BNR au transmis că experiența semnalată pe Facebook reprezintă o tentativă de fraudă, parte dintr-o serie de tentative de fraudă de tip spoofing asupra cărora autoritățile, inclusiv BNR, avertizează cetățenii în mod constant. BNR a precizat că a semnalat intensificarea tentativelor de fraudă de tip spoofing – apeluri telefonice, mesaje și site-uri care disimulează o comunicare oficială a unei instituții bancare sau a unei autorități a statului (ANAF, Poliția Română etc.) – în care identitatea vizuală a BNR a fost utilizată, vizând obținerea de date personale

Ilie Bolojan, întrevedere cu șeful Parlamentului sud-coreean. Reactorul nuclear de la CERNAVODĂ și industria de apărare, pe agenda discuției

Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit vineri, la Palatul Victoria, cu președintele Adunării Naționale a Republicii Coreea, Woo Won-shik, aflat în țara noastră într-o vizită oficială, însoțit de o delegație oficială sud-coreeană. Potrivit unui comunicat al Guvernului, principalele teme abordate au fost energia nucleară pentru uz civil și industria de apărare. „În acest context, a fost menționat și proiectul de retehnologizare a Unității 1 a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, unul dintre obiectivele strategice prin care România își consolidează rolul de lider regional în domeniul energiei nucleare. Premierul Ilie Bolojan a salutat implicarea companiei sud-coreene Korea Hydro & Nuclear Power Co. în acest proiect major, alături de parteneri din Canada și Italia. Contractul, în valoare de 1,9 miliarde de euro, reprezintă un exemplu concret al parteneriatului economic dintre România și Republica Coreea în domenii cu valoare adăugată ridicată”, a transmis Palatul Victoria într-un comunicat de presă. Bolojan a evidențiat și obiectivul României de a stimula schimburile economice și comerciale cu Republica Coreea și a subliniat interesul autorităților române pentru atragerea de noi investiții sud-coreene în proiecte prioritare din domenii de interes comun. „Întrevederea a avut loc într-un an cu semnificație deosebită, în care România și Republica Coreea marchează 35 de ani de relații diplomatice. Cele două state sunt legate printr-un Parteneriat Strategic, lansat în 2008 și întărit prin adoptarea Declarației Comune privind consolidarea Parteneriatului Strategic, semnată în anul 2024”, adaugă sursa citată. Foto: gov.ro AUTORUL RECOMANDĂ:

Când a început să se scufunde Damen. Peisajul dezolant lăsat în urmă de olandezi pe șantierul din Mangalia, într-un articol Follow The Money

Procesul în care compania olandeză Damen este cercetată de Parchetul olandez pentru dare de mită, fals în acte, spălare de bani și încălcarea regimului internațional de sancțiuni ar urma să înceapă la sfârșitul acestui an. Compania Damen se află sub suspiciunea că, în încercarea de a obține contracte navale profitabile în mai multe țări, printre care și România, ar fi plătit sume considerabile unor intermediari. O anchetă/reportaj publicată pe platforma Follow The Money, semnată de Lukas Kotkamp și Daniel van Kessel, arată cum problemele Damen din România nu sunt decât o parte foarte mică a celorlalte multe probleme ale companiei, care a lăsat un dezastru în țara noastră. Damen, între foarte puțină glorie și foarte mult declin „Fiecare împărăție își are perioada ei de glorie și de declin. Când olandezii au cumpărat o parte din șantierul naval, în 2017, am sărbătorit cu șampanie și bere. Dar perioada de boom a durat doar un an. După aceea, totul s-a prăbușit”, a spus Găbeajă, președintele Sindicatului Liber Navalistul, pentru publicația Follow The Money. Potrivit aceleiași publicații, dacă Damen pierde procesul, acest lucru ar avea repercusiuni dezastruoase și pentru șantierul naval din Mangalia, aflat sub controlul Damen. În 2017, Damen a cumpărat de la compania sud-coreeană Daewoo, cu 22 de milioane de euro, 49% din acțiunile șantierului Mangalia, cufundat într-o datorie de 820 de milioane de euro. Mai mult decât atât, în ciuda faptului că statul român era acționar majoritar (51% din acțiuni), Damen a primit conducerea integrală a Consiliului de Administrație. Șantierul, de aprox. un milion de metri pătrați, era capabil să construiască nave de război de mari dimensiuni și producea 62% din tonajul naval al României. După doar un an, totul a început să se prăbușească, întocmai ca piesele de domino: Damen pierde un contract de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete pentru Marina Română, în detrimentul companiei franceze Naval. Damen i-a acuzat pe francezi de scurgeri de informații, a depus contestație, dar contestația a fost respinsă. „Acela a fost momentul în care planul Damen pentru șantierul naval a început cu adevărat să se scufunde,” le-a spus liderul sindical Laurențiu Gobeajă jurnaliștilor FTM. „Acest lucru a fost evident prin încercările anemice de a reface șantierul, în loc să i se ofere un strat nou, proaspăt de vopsea. Pe macaraua Goliath, se întrevăd urme ale logo-ului galben Daewoo de sub sigla Damen. În jurul șantierului, nave abandonate de sud-coreeni zac încet în descompunere, sub soare”, scriu jurnaliștii FTM. „Toată frumusețea de aici a fost construită de Daewoo. Damen nu a investit un ban în șantier, o parte din el fiind la fel de vechi ca regimul comunist,” le-a declarat Laurențiu Gobeajă jurnaliștilor. „E mult prea liniște aici” Acesta spune că șantierul din Mangalia are capacitatea de a construi cel puțin zece nave în fiecare an, dar că, după venirea Damen, producția a scăzut în fiecare an, până ce s-a oprit de tot. Acum, doar o mână de muncitori mai sunt pe șantier, pentru reparații minore. „E mult prea liniște aici”, a oftat Gobeajă. Între timp, statul român își intensifică acuzațiile către Damen, prin Compania Navală Șantierul Naval 2 Mai SA care deține restul de acțiuni, și o acuză că a deturnat cel puțin 55 de milioane de euro din fondurile șantierului, printre-o rețea de facturări între subsidiare Damen din Polonia, Olanda și Galați, pentru servicii precum administrarea documentelor, IT, resurse umane, consultanță. Damen nu a putut justifica livrarea acestor servicii, după cum reiese din documentele oficiale depuse în instanță, nici valoarea reală a sumelor facturate. Singura salvare a șantierului este acum un nou cumpărător, însă datoriile imense îi îndepărtează pe potențialii investitori. Un oficial din interiorul guvernului le-a spus jurnaliștilor FTM că „investitorii vin să se uite, se plimbă pe chei, se întâlnesc cu oameni și se gândesc „hei, interesant!”. Dar imediat ce deschid documentele contabile, se întorc acasă”. Damen neagă că și-a pierdut interesul pentru șantier Pentru Laurențiu Gobeajă, care și-a construit cariera plecând de jos și ajungând șef de sindicat, pentru el și pentru angajații pe care-i reprezintă, acest lucru are consecințe directe. 400 de oameni și-au pierdut locurile de muncă, iar cei 1000 rămași primesc 30% din salariu. Un purtător de cuvânt al Damen a declarat pentru FTM că firma a făcut „investiții țintite de zeci de milioane de euro” și a negat că și-ar fi pierdut interesul pentru șantier sau că eșecul contractului pentru fregate ar fi avut vreo legătură cu declinul acestuia. În 2022 Damen a solicitat retragerea din asocierea de la Mangalia, invocând lipsa de control operațional și blocajele administrative. Statul român a redevenit acționar majoritar, prin Mnisterul Economiei, iar șantierul este redenumit Șantierul Naval Mangalia SA.

Nicușor Dan a promulgat pachetul 1 cu măsuri fiscal-bugetare

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri, 25 iulie 2025, decretul pentru promulgarea Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare (PL-x 230/04.07.2025), anunță Administrația Prezidențială. Primul pachet de măsuri fiscal-bugetare a fost adoptat de Guvernul Bolojan prin angajarea răspunderii în Parlament. Potrivit unui comunicat al executivului, pachetul de măsuri fiscal-bugetare cuprinde două componente: măsuri pentru creșterea veniturilor, cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) și 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB) și măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare și neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare – guvernul estimează, în urma acestor măsuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 mld lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei în 2026 (2,82 % din PIB). Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pentru începerea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, potrivit articolului 114 din Constituția României. Palatul Victoria menționează că, prin acest pachet de măsuri, se urmărește atingerea următoarelor obiective: Reducerea țintei de deficit bugetar de la 9,3% și realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani. Recâștigarea încrederii investitorilor și evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de țară. Evitarea suspendării fondurilor europene și continuarea implementării proiectelor de infrastructură și de dezvoltare. Realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană și posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecția prevăzută fiind de 2.680 miliarde de Euro brut, respectiv 0,7% din PIB. (DETALII AICI) Foto: Mediafax/ Alexandru Dobre AUTORUL RECOMANDĂ:

Bogdan Ivan, ministrul Energiei: „Am obținut acordul de mediu pentru remodernizarea reactorului unu de la Cernavodă”

Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a declarat la Antena 3, că a obținut acordul de mediu pentru remodernizarea reactorului unu de la Cernavodă. Totodată, acesta a precizat că nu dorește deteriorarea mediului și va continua proiectele în zonele unde „impactul de mediu nu este major”. „Pe energie nucleară, am obținut acum o săptămână acordul de mediu pentru remodernizarea reactorului unu de la Cernavodă, un foarte mare succes. Fostul meu coleg, Sebastian Burduja, a început o luptă foarte fățișă și directă cu ONG-urile care au contestat aceste proiecte. Sunt două aspecte: odată, cât sunt aici, nu vreau să deteriorez mediul cu proiectele, dar în același timp sunt foarte interesat ca acolo unde sunt proiecte foarte avansate, în care se face o analiză de către specialiști asupra impactului de mediu și se constată că nu este un impact major, să facem aceste investiții, pentru că România are nevoie de energie ieftină și de energie într-un mod foarte rapid.”, a declarat Bogdan Ivan la Antena 3. Ministrul Energiei a menționat că potrivit planului pe care l-a realizat, „într-un an și jumătate,  o să aducem în sistemul Energetic național 1500 de megawați, ceea ce reprezintă aproape 20-22% din ceea ce consumăm în medie în fiecare zi în România.” „Am făcut o proiecție pe următorul an și jumătate și în ritmul în care am făcut programarea pe progres financiar și progres fizic, într-un an și jumătate, public plus privat, o să aducem în sistemul Energetic național 1500 de megawați, ceea ce reprezintă aproape 20-22% din ceea ce consumăm noi în medie în fiecare zi în România.”

Autoritățile ruse investighează activitatea GAZPROM. Vânzările de carburanți au scăzut în pofida cererii imense

Autoritatea pentru concurenţă din Rusia (FAS) a demarat o investigaţie asupra afacerilor desfășurate de Gazprom pe domeniul vânzărilor de produse petroliere și a descoperit că vânzările au scăzut inexplicabil de brusc. În contextul preţurilor ridicate din piaţa internă, compania rusă de stat Gazprom intenționează să reducă vânzările externe de carburanți, pentru a contrabalansa deficitul național. Însă vânzările scăzute la benzină nu au adus rezultatul scontat. Potrivit Reuters, în perioada 20 mai – 27 iunie anul curent, Gazprom şi-a redus vânzările de benzină de tip Ai-92 şi Ai-95, cu 74%, respectiv 50%, la bursa de materii prime din Sankt Petersburg. „În această perioadă când cererea este crescută din cauza factorilor sezonieri, FAS consideră că astfel de acţiuni sunt inacceptabile şi arată semne clare ale încălcării legislaţiei privind concurenţa”, transmite instituția de reglementare. Gazprom este unul dintre cei mai importanți contribuabili la bugetul Rusiei iar anul trecut a revenit pe profit, după ce în primii doi ani ai războiului din Ucraina a ieșit de fiecare dată în pierdere. RECOMANDAREA AUTORULUI Începutul SFÂRȘITULUI pentru Administrația Zelenski? Protestele par a semnala schimbarea poziției UE, ceea s-ar înscrie în planul SUA de pace cu Rusia Zelenski le va cere țărilor europene să PLĂTEASCĂ salariile militarilor ucraineni /”Un subiect foarte delicat”

Trump s-a întâlnit cu Powell și a criticat lucrările costisitoare de renovare a sediului Fed /Aș vrea să reducă dobânzile

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a criticat lucrările de modernizare a sediului Rezervei Federale (Fed) și i-a cerut președintelui instituției, Jerome Powell, să reducă dobânzile de referință. ”Aruncăm o privire asupra lucrărilor de aici, la Rezerva Federală, sunt lucrări ample, construiesc subsol unde nu exista sau îl extind. Sunt lucrări foarte scumpe, fără dubiu. Senatorul Tim Scott este cu mine, este responsabil de Comisia parlamentară de resort. Observăm activitatea și cred că sunt costuri de 3,1 miliarde de dolari, au crescut puțin sau mult… Suma de 2,7 miliarde a ajuns acum la 3,1 miliarde”, a afirmat Donald Trump, conform postului de televiziune Fox News. Senatorul republican Tim Scott, președintele Comisiei pentru Afaceri Bancare, a emis dubii asupra costurilor de renovare a sediului Fed. ”Lucrările sunt foarte costisitoare și ne întrebăm de ce”, a declarat el. Însă Jerome Powell, președintele Rezervei Federale (Fed), instituția bancară centrală din SUA, a negat ideea creșterii bugetului pentru lucrări. ”Noi nu știm despre acest lucru. Eu nu știu despre acest lucru, a fost inclusă renovarea altei clădiri, a celei de-a treia clădiri, a fost construită acum cinci ani”, a afirmat Powell. Întrebat dacă vrea să îi transmită ceva președintelui Fed, Donald Trump a insistat pentru reducerea dobânzilor. ”Aș vrea să reducă dobânzile de referință”, a subliniat președintele SUA, în același timp glumind cu Powell. Donald Trump critică frecvent activitatea lui Jerome Powell și a avertizat că ar putea să îl înlocuiască, deși o astfel de acțiune ar putea fi contestată în justiție și ar genera fluctuații pe burse. Foto: Profimedia Video: Fox News RECOMANDAREA AUTORULUI: ANALIZĂ EXCLUSIV Începutul SFÂRȘITULUI pentru Administrația Zelenski? Protestele par a semnala schimbarea poziției UE, ceea s-ar înscrie în planul SUA de pace cu Rusia VIDEO UE și China vor avansa COOPERAREA, pentru abordarea provocărilor globale /Costa: „UE menține angajamentul de avansare a parteneriatului”

Indicele dolarului american se îndreaptă spre cea mai mare scădere săptămânală din ultima lună

Vineri, investitorii se află într-o poziţie de aşteptare şi recalibrare, încercând să anticipeze viitoarele mişcări ale Rezervei Federale a SUA (Fed) şi ale Băncii Japoniei, în contextul negocierilor comerciale şi al dinamicii politice tot mai tensionate. În acest climat volatil, lira sterlină a înregistrat un recul, influenţată de cifrele dezamăgitoare privind vânzările cu amănuntul din Marea Britanie, conform Ziarul Financiar. Atât Fed-ul, cât şi Banca Japoniei sunt aşteptate să menţină dobânzile neschimbate la reuniunile programate săptămâna viitoare, însă pieţele sunt mai interesate de mesajele transmise după aceste întâlniri – în special în privinţa calendarului unei eventuale modificări a politicilor monetare. Politica a devenit un factor perturbator major în SUA Preşedintele Donald Trump a reluat joi criticile la adresa Fed-ului şi a preşedintelui Jerome Powell, pledând din nou pentru o reducere a dobânzilor. Cu toate acestea, Trump a liniştit temporar pieţele prin declaraţia că nu intenţionează să-l demită pe Powell – o ameninţare pe care a lansat-o în trecut în mai multe rânduri. „Piaţa a reacţionat pozitiv la faptul că Trump nu a cerut explicit demiterea lui Powell, deşi a fost clar că aşteaptă ca acesta să ‘facă ceea ce trebuie’”, a explicat Derek Halpenny, director de cercetare pentru zona EMEA la MUFG. Totuşi, el avertizează că „tema presiunii Casei Albe asupra independenţei Fed-ului va persista şi va continua să reprezinte un risc de depreciere pentru dolar”. Pe parcursul acestei săptămâni, dolarul a pierdut teren în faţa euro şi a yenului, iar indicele dolarului – care reflectă evoluţia monedei americane în raport cu un coş de şase valute majore – a scăzut până la 97,45, marcând un declin de aproximativ 1%, cea mai slabă performanţă săptămânală din ultimele patru săptămâni. Cu toate acestea, vineri, dolarul a recuperat uşor, înregistrând o creştere modestă de 0,15% faţă de ziua precedentă. În concluzie, pieţele globale se află într-un punct de cotitură, în care politicul şi economicul se ciocnesc într-un joc periculos de influenţă. Investitorii privesc cu nervozitate spre săptămâna viitoare, în aşteptarea semnalelor decisive care ar putea redesena harta financiară globală.

Ministerul Dezvoltării TAIE din investițiile locale. Pe lista neagră: Stadioane, săli de sport și drumuri de inters local sau județean

Ministerul Dezvoltării a publicat vineri, în consultare publică, un proiect de act normativ prin care propune o reevaluare amplă a investițiilor finanțate de la bugetul de stat. Documentul vizează prioritizarea proiectelor cu „impact semnificativ” și grad ridicat de execuție, în paralel cu stoparea temporară a altora considerate neesențiale în contextul bugetar actual, potrivit unui comunicat MDLPA. „Aceste măsuri sunt necesare pentru reevaluarea priorităților investiționale la nivel central și local și ca o măsură de ajustare strategică, utilă pentru menținerea echilibrului bugetar și asigurarea sustenabilității finanțelor publice”, a declarat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.  Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative pentru derularea următoarelor programe: Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, aprobat prin Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările și completările ulterioare; Programul național de investiții „Școli sigure și sănătoase”, aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2023, aprobată prin Legea nr. 235/2023; Programul național de investiții pentru consolidarea spitalelor „Mihail Cantacuzino”, aprobat pin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2023, aprobată prin Legea nr. 55/2024; Programul Național de investiții „Anghel Saligny”, derulat conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 183/2022, cu modificările și completările ulterioare; Programul național de construcții de interes public sau social aprobat prin Ordonanța Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii „C.N.I.” – S.A. Investiții în rețeaua de apă, canalizare și gaz Propunerea prevede posibilitatea încheierii contractelor de execuție până la finalul anului viitor, pentru a putea fi sprijinite investițiile finanțate prin Programul național de investiții „Anghel Saligny”, iar, în vederea verificării lucrărilor la cât mai multe investiții, se creează cadrul juridic și financiar ca Ministerul Dezvoltării să finanțeze, din venituri proprii, verificările efectuate la aceste lucrări. Construirea și modernizarea stadioanelor cu cofinanțare locală Stadioanele se pot realiza numai cu participarea autorităților locale la finanțarea acestora, prin convenții de cofinanțare, în cuantum de 20% din valoarea lucrărilor. Lucrările începute continuă, dar noi lucrări nu vor începe până în 1 iulie anul viitor, decât dacă se finanțează din cuantumul contribuției proprii. Eficientizarea programelor de investiții Unele programe de investiții finanțate de Ministerul Dezvoltării prin Programul ”Anghel Saligny” și prin Compania Națională de Investiții, de exemplu, au scopuri similare, cum ar fi îmbunătățirea accesului populației la apă de la robinet și racordarea gospodăriilor la rețeaua de canalizare. Acestea se vor finanța printr-un singur program de investiții. Alte programe de investiții vor fi oprite pentru că nu au fost prioritizate în actualul context bugetar. Astfel, vor continua lucrările contractate și cele începute, dar nu se vor semna noi contracte de finanțare pe unele tipuri de investiții, cum ar fi cele de construire sau modernizare a sălilor de sport, a complexurilor sportive, a așezămintelor culturale, a sălilor de cinema, a drumurilor de interes local și a celor de interes județean, a celor în infrastructura de apă și canalizare sau lucrări la fosele septice. Se opresc finanțările pentru proiecte neprioritare „Modificările propuse prin prezentul proiect sunt, în sinteză, următoarele: clarificarea încadrării în subprogramele programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, crearea unui mecanism unitar de desfășurarea a activităților, eficientizarea și uniformizarea procedurilor interne ale MDLPA de derulare și monitorizare a programelor, clarificarea unor texte, eliminarea paralelismului legislativ, eliminarea din cuprinsul Programului național de construcții de interes public sau social a subprogramelor „Sali de sport”, „Așezăminte culturale”, „Săli de cinema”, „Drumuri de interes local și drumuri de interes județean”, „Fose septice, microstații de epurare, sisteme de alimentare cu apa și sisteme de canalizare”, „Imobile cu risc seismic”, limitarea numărului de obiective ce vor putea fi realizate în continuare prin program, creșterea contribuției beneficiarilor la realizarea investițiilor din domeniul infrastructurii sportive mari, de tipul stadioanelor de fotbal, etc”, precizează MDLPA. „Sunt măsuri impuse de contextul economic, care vor îmbunătăți disciplina bugetară, dar vor garanta și finalizarea proiectelor începute, importante, în stadii avansate”, a conchis ministrul dezvoltării, Cseke Attila. Proiectul de act normativ se află în consultare publică și ar urma să fie adoptat în pachetul doi cu măsuri fiscale privind reforma administrației locale. Foto: gov.ro AUTORUL RECOMANDĂ: