Etichetă: Economic

Bolojan spune că centrala pe gaz de la Iernut va injecta energie în sistemul energetic național. Când s-ar putea întâmpla?

Potrivit lui Ilie Bolojan, memorandumul confirmă, la nivel guvernamental, că proiectul centralei de la Iernut, cu o putere de 430 MW, este de extremă urgență. „Proiectul a început acum peste 10 ani și ar fi trebuit finalizat în 3 ani. Întârzierea a generat pierderi financiare, probleme legate de investiție și costuri energetice la nivel național. Romgaz va prelua lucrările în calitate de antreprenor general. Extinde caracterul de urgență pe întreaga durată a lucrărilor necesare până la punerea în funcțiune a centralei. Acest lucru permite Romgaz să încheie contracte cu cei aproape 50 de foști subcontractanți ai firmei spaniole Duro Felguera. Compania a abandonat lucrările pentru a doua oară, intrând în faliment. Restul de executat, aproximativ 2%, trebuie finalizat de aceiași subcontractanți, atât pentru continuitatea lucrărilor, cât și pentru menținerea garanțiilor”, spune Ilie Bolojan, sâmbătă, pe Facebook. Altă HG pentru un post de transformare necesar noii centrale De asemenea, este reconfirmat caracterul de interes public major al proiectului. Premierul demis afirmă că punerea în funcțiune a centralei va acoperi deficitul de energie electrică în bandă și va contribui la echilibrarea sistemului energetic național. „Memorandumul reprezintă un răspuns la solicitarea echipei tehnice care gestionează proiectul, după vizita pe care am făcut-o la Iernut în data de 9 mai. Săptămâna viitoare vom adopta încă o hotărâre de guvern, care va rezolva o problemă de proprietate privind un post de transformare necesar noii centrale”, mai spune Bolojan. Mingea în terenul Centralei de la Iernut El precizează că în termeni sportivi, de acum înainte mingea este în terenul echipei tehnice de la Iernut, condusă de inginerul Balazs Bela, și al conducerii Romgaz. „Am încredere că, la sfârșitul acestui an, noul grup energetic va injecta energie în sistemul energetic național. Nu ne mai permitem încă o întârziere”, mai spune Ilie Bolojan.

Tăieri salariale la cel mai mare producător de mobilă din România, furnizor exclusiv pentru Ikea. Care este motivul

Aramis Invest din Baia Mare, cel mai mare producător de mobilier din România și furnizor pentru gigantul suedez Ikea, a decis să scadă drastic salariile personalului administrativ. Anul acesta, toți angajații companiei au fost afectați de tăieri salariale, după ce în lunile februarie martie, norma de lucru a fost redusă la patru zile de săptămână, iar salariații au fost plătiți, automat, cu 20% mai puțin. O bună parte a personalului adiministrativ de la compania Aramis Invest din Baia Mare suferă tăieri salariale  cuprinse între 10% și 30%, transmite Economica. Această măsură e implementată pe fondul scăderii comenzilor. Angajații care nu sunt de acord cu tăierile, ce intră în vigoare din luna mai,  pot opta pentru încetarea raporturilor de muncă în schimbul unei sume compensatorii stabilite în funcție de vechimea în cadrul firmei. Compensațiile ar fi de până la circa două salarii. De asemenea, strategia de optimizare a costurilor de producție include și o reconversie a unei părți a personalului TESA, a căror activitate va fi mutată în secțiile productive, arată 2mnews.ro. Această decizie, temporară, a fost anulată înaintea sărbătorilor pascale, când firma a revenit la programul normal de muncă. FOTO: Facebook Recomandarea autorului: Lia Olguța Vasilescu îi răspunde Oanei Gheorghiu în scandalul Electrocentrale: „Ce nu vă spune doamna care dijmuia banii copiilor bolnavi de cancer?” Sindicaliștii de la Metrorex acuză conducerea că ar vrea să taie orele suplimentare ale mecanicilor: „I se spun vorbe de amor lui Miruță la ureche” Angajații Metrorex răsuflă ușurați după căderea Guvernului Bolojan. Lider de sindicat: „Este o gură de oxigen. Oamenii au trăit un stres foarte mare”

Gândul a luat urma banilor ucraineni care au intrat în România anul trecut. Peste 1 miliard de euro

Peste 1 miliard de euro din Ucraina s-au plimbat prin sacoșe în România în perioada 2024-2025, cu un vârf care a coincis cu perioada alegerilor prezidențiale din România. Gândul a luat urma banilor ucraineni care au intrat în România. Este vorba de 1,26 miliarde de lei cash care au intrat în țară și, la declarare, ucrainenii au spus că sunt în tranzit, dar unele sume nu au mai ieșit. Informațiile oficiale, de la Ministerul de Finanțe, obținute în premieră de Gândul arată că un singur cetățean ucrainean a înregistrat intrări de cash în România de peste 210 milioane de euro. Banii intrau cel mai des prin trei puncte de frontieră cu Ucraina: Siret, Halmeu și Isaccea, după care se îndreptau spre aeroporturi din România. „Se remarcă un cetățean ucrainean care în perioada verificată a intrat în spațiul UE de 14 ori, declarând cumulat introducerea unei sume de 210.453.271,84 euro, despre care a declarat că intenționează să o ducă în Austria, însă la verificările privind ieșirile din România, nu se regăsește nicio sumă care să iasă din țară”, au transmis pentru ziar oficialii Ministerului de Finanțe. Corpul de control al Ministerului de Finanțe, împreună cu Autoritatea Vamală, a realizat un raport care a arătat fluxurile de bani cash care au tranzitat România în perioada 2024-2025. Transporturi repetate de numerar provenit din Ucraina, în valoare de peste 1,2 miliarde de euro, au fost declarate la punctele de frontieră ale României în perioada amintită. Raportul Corpului de Control al Ministerului de Finanțe Cele mai folosite justificări la declararea introducerii sumelor de bani Conform celor menționate în declarațiile de numerar depuse, proveniența fondurilor este reprezentată de „transfer bancar”, scopul fiind „Transfer of cash by professional cash courier (other)” „Astfel, datele analizate arată că, în intervalul 01.01.2024 – 31.12.2025, în bazele de date interogate au fost înregistrate 7.593 de declarații de numerar, dintre care 5.758 la intrarea în Uniunea Europeană prin punctele de frontieră ale României și 1.835 la ieșirea din UE. Valoarea totală declarată la intrare pentru sumele din Ucraina a fost de 1,261 miliarde euro, iar la ieșire de 511,7 milioane euro”, au mai transmis oficialii Finanțelor, la solicitarea Gândul. Au fost identificate tipare pentru transferurile de cash Oficialii de la Ministerul de Finanțe au declarat pentru Gândul că au identificat tipare privind transferurile de bani, cum ar fi folosirea acelorași puncte de trecere de către „cărăuși”, declarații similare sau pur și simplu aceleași persoane întreprindeau aceste activități repetitiv. „Din analiza datelor disponibile a rezultat conturarea unui tipar operațional caracterizat prin intrarea persoanelor în România prin PTF (punctul de frontieră) Siret (cel mai des), urmată de deplasarea acestora către aeroportul Otopeni, aeroportul din Iași, și efectuarea unor transporturi repetate de numerar către destinații externe”, mai arată sursa citată. Raportul Corpului de Control Verificările oficiale au arătat existența unor traversări realizate în mod repetitiv de aceleași persoane, pe aceeași rută și într-un interval de timp relativ constant, precum și utilizarea unor documente și justificări similare. „Totodată, analiza cronologică și comparativă a datelor a indicat existența unor grupuri de persoane care efectuau deplasări succesive și coordonate, aspecte care au permis identificarea unui model de operare recurent. Creșterea accentuată a transportului pietonal la intrarea în Uniunea Europeană, concomitent cu intensificarea semnificativă a transportului aerian pe sensul de ieșire.” Aceste evoluții, mai transmit oficialii Finanțelor, conturează un tipar operațional în două etape, bazat pe fragmentarea transporturilor la intrare și consolidarea acestora la ieșire. Cu alte cuvinte, intrau 10 sacoșe mai mici cu bani în România și ieșeau 2 mai mari. „Din analiza datelor disponibile rezultă că o parte semnificativă a deplasărilor externe asociate transporturilor de numerar au avut ca destinație principală Turcia, fiind identificate și situații punctuale privind deplasări către alte state, inclusiv Austria, precum și cazuri în care persoanele au rămas pe teritoriul României.” Urma banilor se pierde ușor De asemenea, mai transmit oficialii pentru Gândul, urma banilor se pierde ușor, pentru că la intrarea în țară trebuie declarate sumele, dar la ieșirea către alte state UE, nu. „În ceea ce privește deplasările efectuate în interiorul spațiului Uniunii Europene, cadrul legal aplicabil nu instituie obligația declarării numerarului la trecerea frontierelor interne, aspect care limitează posibilitatea stabilirii cu exactitate a traseului ulterior al tuturor persoanelor analizate. 73% dintre declarațiile depuse la intrarea în UE prin România au avut ca sursă de proveniență Ucraina.” În concluzie, peste 1 miliard de euro din Ucraina au intrat în România și, așa cum arată cifrele oficiale, aproape 20% din această sumă a fost introdusă de o singură persoană. Banii au intrat prin trei puncte de frontieră în cea mai mare parte. AUTORUL RECOMANDĂ:

Transelectrica îi dă în judecată pe secretarii generali din guvernele Cîțu și Orban. Prejudiciul ar fi de un milion de euro

Compania de stat Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, controlată de Secretariatul General al Guvernului (SGG), cu peste 55% din capital, i-a dat în judecată pe cei care au fost șefi ai instituției guvernamentale în mandatele Cabinetelor conduse de Ludovic Orban și Florin Cîțu. Reclamația Transelectrica are ca obiect ″acțiune în răspundere patrimonială″, iar compania le cere pârâților daune totale cumulate de aproape 5,6 milioane lei, adică peste 1 milion de euro, relevă datele analizate de Profit.ro. Ce acuzații li se aduc lui Antonel Tănase și Tiberiu Horațiu, foști secretari generali în guvernele Orban, respectiv Cîțu Pârâții sunt Antonel Tănase, secretar general al Guvernului în Executivul Orban, și Tiberiu Horațiu Gorun, care a ocupat aceeași funcție în Guvernul Cîțu. ″Prin cererea de chemare in judecată am solicitat instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispunã: 1. obligarea pârâtului Antonel Tănase la plata sumei de 1.304.688 lei, la care se adaugã sumele accesorii, constituite din dobânda legalã și valoarea de actualizare cu inflația, precum și parte din cheltuielile arbitrale aferente, reprezentând prejudiciul produs Transelectrica ca urmare a faptului cã, în perioada septembrie 2020 – decembrie 2020, a acceptat clauze în contractele de mandat încheiate cu membrii Consiliului de Supraveghere al Companiei, prin care s-a prevãzut plata compensației aferente obligației de neconcurențã, conduitã contrarã celei prevãzutã în actele normative prin care a fost reglementatã în perioada respectivã guvernanța corporativã; 2. obligarea pârâtului Tiberiu Horațiu Gorun la plata sumei de 4.286.832 lei, la care se adaugã sumele accesorii, constituite din dobânda legalã și valoarea de actualizare cu inflație, precum și parte din cheltuielile arbitrale aferente, reprezentând prejudiciul produs Transelectrica, prin faptul cã, prin Hotãrârea adunãrii generale ordinare a acționarilor nr. 4/22.06.2021, a votat revocarea mandatului membrilor Consiliului de supraveghere, în condițiile în care prin Hotãrârea nr. 3 a aceleiași adunãri s-a aprobat descãrcarea de gestiune membrilor consiliului″, spune Transelectrica. Transelectrica vrea să recupereze suma totală de peste 10 milioane lei plătită drept despăgubiri mai multor șefi executivi demiși în 2021. Aceștia au reclamat compania la Curtea de Arbitraj de la Viena, cu argumentul că au fost revocați fără justă cauză, și au câștigat. Transelectrica i-a dat în judecată pe membrii Consiliului de Supraveghere (CS) al companiei Astfel, Transelectrica i-a dat în judecată pe membrii Consiliului de Supraveghere (CS) al companiei care au decis în 2021 revocarea directorilor care au avut câștig de cauză la Viena și au obținut daune-interese în valoare totală de circa 10,4 milioane lei. Pârâții sunt Dogaru-Tulică Adina-Loredana, Popescu Mihaela, Morariu Marius Vasile, Năstasă Claudiu Constantin și Blăjan Adrian. În aceeași speță, Transelectrica a reclamat și asigurătorul Asirom Vienna Insurance Group, la care era asigurată răspunderea civilă profesională a supraveghetorilor și executivilor companiei. Se afirmă că, în vara anului trecut, Asirom a refuzat cererea de despăgubire formulată de Transelectrica. Direcția Juridică a companiei a ajuns la concluzia că ″o cerere de chemare în judecată doar în privința asigurătorului (…) ar avea șanse de reușită reduse față de o acțiune în pretenții în care vor fi chemați în judecată atât membrii CS, care au creat prejudiciul, cât și asigurătorul″. Secretariatul General al Guvernului (SGG), acționarul majoritar al Transelectrica, cu circa 58,8% din capital, a revenit pe 8 ianuarie 2026 asupra unei decizii luate cu exact o lună în urmă, pe 8 decembrie 2025. Atunci, SGG respinsese în adunarea generală a acționarilor Transelectrica propunerea Consiliului de Supraveghere al companiei de stat, ca instituțiilor publice care exercită sau au exercitat la ea calitatea de acționar majoritar a statului să li se impute prejudicii de zeci de milioane de lei suferite de societate, constatate de Curtea de Conturi, ca urmare a impunerii în trecut, prin votul lor decisiv, a adoptării unor hotărâri AGA care au dus în cele din urmă la acele pagube. Transelectrica a solicitat anularea unei decizii a Adunării Generale a Acționarilor În 2022, Transelectrica a solicitat în justiție anularea hotărârii AGA din 28 septembrie 2020. Compania a susținut că hotărârea ar fi fost emisă ″cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legii″, însă nu a avut câștig de cauză. Instanța a considerat că Transelectrica nu poate avea calitate procesuală, cu argumentul că aceasta ″nu se poate judeca cu ea însăși″. ″Faptul că legiuitorul nu a înțeles să includă în categoria titularilor dreptului la acțiune în nulitatea hotărârii adunării generale și societatea este dat de două argumente de text (din Legea societăților nr. 31/1990 – n.r.). Unul este prevăzut de alin. (6) și (7) ale aceluiași articol (132 – n.r.), care prevăd că în situația în care hotărârea este atacată de toți membrii consiliului de administrație ori de toți membrii directoratului, societatea va fi reprezentată în justiție de către persoana ce va fi desemnată în condițiile reglementate în textele menționate. Un alt argument este dat de prevederile alin. (5) potrivit cu care cererea întemeiată pe dispozițiile art. 132 se va soluționa în contradictoriu cu societatea. În fine, nu trebuie neglijat nici faptul că o hotărâre chiar și ilegală este actul juridic al societății înseși, reprezentând o manifestare a voinței acesteia. Prin urmare, în sintagma „orice altă persoană interesată” legea nu acordă legitimare în promovarea acțiunilor în nulitatea hotărârii adunării generale, societății. Societatea nu poate avea calitate procesuală activă nici măcar atunci când consideră că are un interes, deoarece, în toate cazurile, este cea care are calitate pasivă, deci nu se poate judeca cu ea însăși″, a arătat instanța. SGG a solicitat, când a cerut completarea ordinii de zi, ca CS-ul Transelectrica să întreprindă ″toate demersurile pentru punerea la dispoziția acționarilor a materialelor necesare adoptării unor hotărâri, potrivit celor solicitate și transmise, cu parcurgerea procedurii de publicare în conformitate cu reglementările în vigoare privind piața de capital″. Iar un acționar persoană fizică, Cătălin Sava, fost director al Unității management integrat, comercial-achiziții (UMICA) a Transelectrica, a cerut la rândul său, pe 31 decembrie 2025, explicații detaliate conducerii, așa cum reiese din documentul publicat de Profit.ro. Ca răspuns, acționarul a primit de la companie numai textele hotărârilor AGA din 2020 și 2013, după cum poate fi văzut aici. În AGA Transelectrica din 28 septembrie 2020

Pensii din România și SUA. Intră în vigoare acordul care permite cumularea anilor de muncă din ambele state

De la 1 septembrie 2026, românii care au lucrat atât în România, cât și în Statele Unite ale Americii, precum și americanii care au desfășurat activitate în România, vor putea beneficia de pensie calculată în baza perioadelor lucrate în ambele state. Fiecare țară va plăti partea corespunzătoare pentru anii de contribuție realizați pe teritoriul său, potrivit noului acord de securitate socială. Conform unui comunicat oficial transmis vineri, Ministerul Muncii a anunțat că Acordul dintre România și Statele Unite ale Americii în domeniul securității sociale, semnat la București pe 23 martie 2023, împreună cu aranjamentul său administrativ de aplicare, va intra în vigoare după finalizarea tuturor procedurilor interne. „Noul cadru juridic permite persoanelor care au desfăşurat activităţi profesionale în România şi Statele Unite ale Americii să îşi valorifice perioadele de asigurare pentru pensie pe principiul totalizării, fiecare stat acordând partea de pensie corespunzătoare perioadelor lucrate pe teritoriul său”, se arată în informarea transmisă de instituție. Autoritățile precizează că acest acord este rezultatul unui proces bilateral bazat pe reciprocitate și egalitate de tratament. Obiectiv său este consolidarea protecției sociale pentru persoanele care au lucrat sau sunt asigurate în unul ori ambele sisteme de pensii. Cum funcționează noul sistem de pensii România–SUA Acordul se aplică sistemului public de pensii din România și programului federal american pentru asigurări de bătrânețe, urmași și dizabilitate. De prevederile sale vor beneficia persoanele asigurate, dar și cele care au fost asigurate în unul sau ambele state, precum și beneficiarii care își derivă drepturile din aceste perioade. Documentul introduce mai multe avantaje pentru lucrători. Printre ele se numără cumularea perioadelor de asigurare pentru obținerea pensiei, evitarea plății duble a contribuțiilor pentru aceeași perioadă de muncă, protejarea drepturilor de pensie pentru persoanele stabilite în celălalt stat și simplificarea procedurilor administrative pentru angajați, angajatori, pensionari. „Intrarea în vigoare a Acordului contribuie la consolidarea relaţiei bilaterale româno-americane şi a protecţiei sociale pentru persoanele care şi-au desfăşurat activitatea profesională în cele două state”, mai precizează Ministerul Muncii.

ARPIM: Românii așteaptă timp de peste trei ani pentru a avea acces la tratamente noi și eficiente. Dr. Radu Rășinar: Sănătatea nu este considerată o prioritate

Cheltuiala publică netă cu medicamente pe cap de locuitor din România este cea mai mică în comparație cu celelalte state europene, astfel că pacienții români au cel mai lung timp de așteptare din UE pentru accesul la tratamente noi, au transmis, joi, reprezentanții producătorilor de medicamente, dar și ai pacienților, care avertizează că întârzierile se reflectă în agravarea bolilor, creșterea numărului de spitalizări, scăderea calității vieții pacienților și creșterea costurilor pentru sistemul de sănătate. „Pentru pacienții din România, timpul de așteptare până la primirea unui tratament nou nu este o simplă statistică. Înseamnă luni și ani în care boala lor se agravează, speranța se pierde, iar soluțiile care există deja și i-ar putea ajuta rămân accesibile doar pacienților din alte țări europene”, au explicat oficialii ARPIM, realitate cuprinsă în cel mai nou raport EFPIA, „Patients W.A.I.T. 2025”, care arată că România este țara din Uniunea Europeană în care accesul la medicamente inovatoare durează cel mai mult. Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) a fost înființată acum trei decenii și în acest moment reprezintă 29 de companii farmaceutice internaționale producătoare de medicamente inovatoare, prezente în România. Cât de lungă este lista de așteptare Mai concret, un pacient din România așteaptă, în medie, 1.110 zile, ceea ce înseamnă peste trei ani, până când un medicament inovator aprobat în Europa ajunge să fie compensat prin sistemul public de sănătate. Dintre cele 168 de medicamente inovatoare aprobate la nivel european în perioada 2021-2024, doar 28 erau compensate în România, la începutul lui 2026. Potrivit oficialilor ARPIM, asta înseamnă că mulți pacienți nu au acces, la timp, la tratamente care în alte state sunt deja disponibile, iar cu fiecare an în care deciziile întârzie, diferența de timp devine mai greu de recuperat – atât pentru sistemul de sănătate, cât mai ales pentru oamenii care au nevoie de tratament acum. „Datele raportului W.A.I.T. 2025 arată, încă o dată, că România rămâne în coada Uniunii Europene în ceea ce privește accesul pacienților la medicamente inovatoare, ocupând de această dată ultimul loc. Acest decalaj se resimte și mai mult în ariile cu cel mai mare impact asupra supraviețuirii și calității vieții. În oncologie, România compensează doar 20% dintre medicamentele oncologice aprobate la nivel european între 2021-2024, față de o medie UE de 51%. Pentru bolile rare, România compensează 13 din 66 de medicamente orfane aprobate centralizat între 2021-2024 (20%), față de media UE de 43%. Vorbim despre un decalaj documentat de ani de zile, care continuă să se adâncească, cu efecte directe asupra pacienților”, a declarat Dr. Ioana Bianchi, Director Relații Externe ARPIM. Reprezentanții pacienților au participat la evenimentul de presă pentru a întări afirmația că în spatele acestor cifre sunt povești de viață și persoane care nu își permit costurile uriașe ale tratamentelor, dacă acestea nu sunt compensate sau dacă nu fac parte din studii. Potrivit acestora, pentru o persoană diagnosticată cu cancer, pentru un copil cu o boală rară sau pentru cineva care trăiește cu o afecțiune cronică severă, fiecare lună de întârziere poate însemna agravarea bolii, spitalizări multiple sau scăderea șanselor de supraviețuire. De aceea, discuția despre accesul la inovație este, în primul rând, despre normalitatea vieții de zi cu zi a acestor persoane și a familiilor lor, care ar trebui să aibă aceleași drepturi ca orice alt pacient european. „1.110 zile înseamnă peste trei ani în care un pacient cu cancer, un copil cu o boală rară sau o persoană cu o afecțiune cronică severă privește cum tratamentul de care are nevoie există în alte țări europene, dar nu și în România. Cerem, încă o dată, ca accesul la inovație să nu mai depindă de locul în care trăiește un pacient în Europa”, a declarat Rozalina Lăpădatu, președinte APAA. „Pacienții români nu cer tratament preferențial, ci aceleași șanse și aceleași drepturi de care beneficiază ceilalți cetățeni europeni. Este nevoie de decizii predictibile, de termene clare și de un dialog real în care vocea pacienților să conteze cu adevărat”, a declarat Radu Gănescu, președinte COPAC. Întârzierile în accesul la tratamente noi reflectă o problemă structurală: subfinanțarea sănătății Oficialii ARPIM arată, aceste întârzieri nu apar izolat, ci sunt legate de nivelul redus al investițiilor în sănătate. Numărul zilelor de așteptare a crescut cu aproape un an, de la 800 de zile la 1.100 de la un an la altul și, când a fost întrebat dacă crizele politice sau conflictele militare au vreun impact, Dr. Radu Rășinar, președintele ARPIM a declarat că nu acestea sunt cauzele, ci faptul că în România sănătatea nu este considerată o prioritate în România. Potrivit ARPIM, România cheltuiește pentru sănătate aproximativ 1.354 de euro pe cap de locuitor, semnificativ mai puțin decât multe alte țări europene, iar în ceea ce privește medicamentele, cheltuiala publică netă în România este de doar 138 euro pe cap de locuitor, cu aproape 40% sub media Europei Centrale și de Est (220 €) și la mai puțin de o treime din nivelul țărilor UE4 (487 €). Acest nivel redus al investițiilor se reflectă direct în viața oamenilor – speranța de viață este cu aproape 6 ani sub media UE, iar multe boli sunt diagnosticate târziu. „Datele din raportul EFPIA, „Patients W.A.I.T. 2025”, arată că România nu se confruntă doar cu cel mai lung timp de așteptare din Uniunea Europeană pentru accesul la tratamente noi, ci și cu costul real al acestei întârzieri. Pentru pacienți, acest decalaj se reflectă în agravarea bolii, scăderea calității vieții și pierderea unor șanse importante de a beneficia la timp de tratamente moderne. Pentru sistemul de sănătate, presiunea se mută către spitalizări și alte intervenții mai costisitoare, într-un context deja marcat de subfinanțare. Este nevoie de un dialog strategic cu autoritățile și de soluții concrete care să schimbe structural accesul la inovație în România”,  a completat Dr. Radu Rășinar, președinte ARPIM. Industria farmaceutică inovatoare: partener pentru soluții În anul în care marchează 30 de ani de activitate în România, ARPIM își reafirmă disponibilitatea de a contribui la elaborarea unor soluții durabile, alături de autorități, profesioniști din domeniul sănătății și societăți

Economia României va stagna în 2026, potrivit Comisiei Europene. Care sunt cauzele

Economia României va stagna în anul 2026, potrivit Comisiei Europene. După un avans modest al PIB, estimat la 0,7% în 2025, ritmul de creștere economică ar urma să se oprească aproape complet în 2026. O revenire mai consistentă este anticipată abia în 2027, când PIB ar putea să ajungă la 2,3%. Oficialii europeni atrag atenția că ajustările fiscale necesare pentru reducerea deficitului, menținerea unei inflații ridicate și costurile mai mari la energie vor pune presiune asupra consumului populației și vor afecta puterea de cumpărare a românilor. Este estimată o creștere economică de 0,1% anul acesta, în timp ce inflația ar putea atinge 7%. Economia României va stagna în 2026, potrivit Comisiei Europene „Consolidarea fiscală în curs şi inflaţia ridicată a energiei vor reduce şi mai mult veniturile reale disponibile, ducând la scăderea consumului intern şi a importurilor”, se arată în document, potrivit News.ro. Ce se întâmplă cu economia României? Comisia Europeană observă o înrăutățire a indicatorilor economici, evidențiată de scăderea încrederii consumatorilor, reducerea vânzărilor din retail, slăbirea producției industriale și declinul turismului intern. În același timp, rata șomajului ar putea urca la 6,3% în 2026, pe fondul răcirii pieței muncii. Totuși, investițiile susținute din fonduri europene și exporturile nete sunt așteptate să atenueze parțial efectele încetinirii economice. Comisia Europeană estimează că investițiile în infrastructură, susținute de proiectele din PNRR, și revenirea sectorului rezidențial vor sprijini economia. Totuși, instabilitatea politică și tensiunile geopolitice pot afecta încrederea investitorilor și procesul de consolidare fiscală. Deficitul bugetar ar urma să se reducă treptat până în 2027, pe fondul măsurilor de austeritate, majorărilor de taxe și limitării cheltuielilor publice. Comisia Europeană estimează că datoria publică va continua să crească, depășind 63% din PIB până în 2027, în timp ce deficitul de cont curent se va reduce treptat. Economia ar putea reveni la o creștere mai solidă în 2027, susținută de scăderea inflației la 3,7% și de condiții de finanțare mai favorabile. Totodată, cheltuielile pentru apărare sunt așteptate să crească până la 1,8% din PIB. Autorul recomandă: După noi, prăpădul. Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan România, monitorizată de Bruxelles privind reformele și proiectele prin PNRR, până la 5 ani după efectuarea ultimei plăți BNR a anunțat că datoria externă a României a urcat la un nou record. Ce arată datele oficiale despre investițiile străine Nazare: Programul Rabla continuă în 2026, cu 100 milioane de lei în plus, față de valoarea inițială a programului, propusă de Mediu Criza demografică nu are legătură doar cu problemele economice. Cercetătorii au descoperit și alți factori care stau la baza crizei natalității Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ

România, monitorizată de Bruxelles privind reformele și proiectele prin PNRR, până la 5 ani după efectuarea ultimei plăți

Reformele și investițiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu se încheie odată cu termenul-limită din august 2026, ci rămân sub supraveghere chiar și după efectuarea ultimei plăți către România, potrivit unui document consultat de Economedia. „În conformitate cu termenii Acordurilor de finanțare și de împrumut, Comisia își păstrează dreptul de a efectua verificări, revizuiri, controale și audituri privind implementarea planurilor de redresare și reziliență până la cinci ani de la plata finală”, se arată în documentul Comisiei consultat de Economedia. Acest aspect se aplică pentru toate proiectele și reformele finanțate prin PNRR, de la infrastructura mare de transport și guvernanța companiilor de stat, până la digitalizare, pensii, fiscalitate sau reformele administrative. Mai exact, jaloanele și țintele asumate de România rămân sub monitorizare europeană inclusiv după finalizarea perioadei oficiale de implementare. Comisia Europeană avertizează asupra nerespectării reformelor adoptate Comisia avertizează că un jalon sau o țintă considerate anterior îndeplinite pot fi considerate „reversate” dacă statul revine asupra reformelor sau dacă acestea nu mai sunt aplicate în practică. „Îndeplinirea satisfăcătoare a etapelor și a obiectivelor presupune ca măsurile legate de etapele și obiectivele îndeplinite anterior în mod satisfăcător să nu fi fost anulate”, citează Comisia articolul 24 din Regulamentul PNRR. Executivul european mai avertizează că, dacă identifică o „reversare” a reformelor, poate suspenda sau reduce plățile către România. Mai mult, Comisia precizează că reformele structurale asumate prin PNRR „nu sunt menite să fie măsuri temporare”, ci fac parte dintr-o „traiectorie mai amplă de reformă”, care va continua să fie monitorizată inclusiv prin Semestrul European și, unde este cazul, prin procedura de deficit excesiv. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Oana Gheorghiu, primele declarații după acuzațiile de trafic de influență: „Este o răzbunare”. Ce spune despre Schwarz/Kaufland Dragoș Pîslaru se laudă singur: „Cererea de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan”. Culmea, guvernul a dat afară conducerea ADR, care are cea mai mare realizare pe cererea 4 de plată din PNRR Ursula von der Leyen, după validarea cererii de plată de 2,6 miliarde de euro din PNRR: „Felicitări, România!”

iBon, prima aplicație ANAF, a strâns peste 2.200 de utilizatori în 3 zile

„Primele date de utilizare iBon: în doar 3 zile de la lansare, aplicația ANAF de verificare a bonurilor fiscale arată că românii își doresc servicii publice digitale simple, utile și transparente. Peste 2.200 de utilizatori și-au creat deja cont în prima aplicație ANAF, iar până acum au fost realizate peste 2.000 de scanări de bonuri fiscale”, se arată în mesajul publicat vineri, pe Facebook, de ministrul interimar al Finnanțelor, Alexandru Nazare.  Ba mai mult, utilizatorii au transmis, prin intermediul aplicației, deja zeci de sesizări privind situații întâlnite în relația cu comercianții – inclusiv cazuri în care nu a fost emis bon fiscal sau au existat probleme la plata cu cardul, potrivit ministrului interimar al Finanțelor. Nazare a precizat că iBon este prima aplicație ANAF dedicată cetățenilor, dar și că aplicația funcționează „simplu și intuitiv”. Potrivit ministrului, acest timp de instrumente sunt deja folosite în multe state europene.  Aplicația este gratuită și urmează să fie îmbunătățită constant, pe baza feedbackului primit de la utilizatori. „Mulțumesc tuturor celor care ați început deja să folosiți iBon – utilizarea aplicației nu înseamnă doar un mod mai simplu de a vă verifica drepturile în relație cu comercianții, ci și un standard mai ridicat de așteptări față de stat și serviciile publice”, a conchis Nazare.  Reamintim că aplicația iBon, care a fost lansată, luni, se poate găsi în Google Play, dar și App Store. Cetățenii pot scana prin aplicație bonurile fiscale, pentru a compara datele. Tot prin intermediul aplicației, aceștia au posibilitatea să facă și sesizări, în cazul în care aceștia nu pot plăti cu cardul în magazin sau dacă nu au primit bon.

Dacă Delia Velculescu e în cărți pentru funcția de premier, înseamnă că suntem pe buza prăpastiei? Economiștii dau verdictul despre Doamna de fier a FMI și despre o posibilă intervenție a Fondului în România

În plină criză politică după căderea Guvernului Bolojan, președintele pare să încline către un premier tehnocrat. Așa cum Gândul a scris în premieră, preferata lui Nicușor Dan în această poziție este economista Delia Velculescu, tehnocrată cunoscută în cercurile financiare mondiale. Gândul a stat de vorbă cu doi economiști cunoscuți pentru a evalua dacă cea supranumită „Doamna de fier” ar putea fi o soluție viabilă pentru ieșirea din criză. Desemnarea acesteia ca premier nu pare că ar fi întâmplătoare, și ar putea fi un semnal că intervenția FMI, după modelul din 2008-2010, poate însemna o soluție pentru ieșirea României din recesiune. În prezent, România este campioană europeană la mai mulți indici-cheie precum inflație, deficit bugetar, preț la electricitate și înregistrează cea mai mare scădere a puterii de cumpărare din rândul țărilor membre și al treilea trimestru consecutiv de recesiune. România nu stă deloc bine, iar criza economică ia amploare, lucru confirmat de declarațiile de miercuri ale lui Mugur Isărescu. Șeful BNR a avertizat că economia traversează o perioadă de slăbire a activității economice, iar în luna iulie inflația ar putea ajunge la valoarea record de 11%. Potrivit Euronews.ro, președintele Nicușor Dan ar încerca să forțeze mâna liderilor partidelor parlamentare în favoarea tehnocratei. Delia Velculescu s-a format în SUA și deține master și doctorat în economie la renumita unitate academică Johns Hopkins. Fosta elevă a lui Iohannis a mai fost o variantă de premier și în 2025 Propunerea Deliei Velculescu ar fi un semnal de alarmă către politicieni ca România să nu repete soarta statului elen, care s-a confruntat o criză economică majoră în anul 2009. Fără intervenția FMI, Grecia ar fi intrat în faliment, mai spun sursele citate. De menționat că numele său a mai fost vehiculat și în 2025, în discuțiile liderilor PSD, PNL, USR și UDMR ca posibil premier tehnocrat al României. Delia Velculescu. Foto: Euronews.ro În vârstă de 50 de ani, Delia Velculescu este originară din Sibiu și a a absolvit Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr”, unde l-a avut profesor pe fostul președinte Klaus Iohannis, în perioada când acesta preda fizica. În anul 1992, ea a obținut o bursă la Wilson College Pennsylvania din Stalele Unite ale Americii pentru a studia economia, obținând ulterior a diplomă de Master și un Doctorat la Universitatea „Johns Hopkins”, conform G4Media. Delia Velculescu are un CV imbatabil la vârful elitei financiare globale Delia Velculescu este o economistă română cu o carieră redutabilă la FMI, fiind un tehnocrat cunoscut mai degrabă în cercurile financiare. Cu o experiență de peste două decenii în cadrul Fondul Monetar Internațional (FMI), Velculescu s-a distins prin „rigoare” în gestionarea situațiilor economice dificile. Totuși, aceasta are o imagine controversată pentru rolul jucat în criza Greciei. Practic, Velculescu a condus și misiunea FMI în Grecia, forțând-o să ia măsuri extrem de dure pentru a evita colapsul economic total. A avut misiunea aproape imposibilă de a determina guvernele de la Atena să implementeze reforme foarte dure după criza financiară traversată de eleni, începând cu anul 2009. România ar putea apela la FMI în acest an În prezent, este șefă a misiunii Fondului Monetar Internațional în Africa de Sud. Adrian Negrescu: E un fel de iepure această candidatură/Ar face joc de glezne la Palatul Victoria Chestionat de Gândul, analistul economic Adrian Negrescu consideră că, în eventualitatea că președintele va reuși să o impună pe Delia Velculescu în calitate de viitor premier, aceasta nu va avea o mare putere concretă, căci nu are susținere la nivelul partidelor. De altfel, cunoscutul analist nu merge pe cartea unui premier tehnocrat, în care vede „cea mai proastă soluție. „Nu știu cum (Nicușor Dan) o va nominaliza pe doamna respectivă în condițiile în care și guvernatorul Băncii Naționale a ieșit azi (n.r. – ieri) . Ideea de a numi un premier tehnocrat este cea mai proastă soluție, în actualul context în care partidele trebuie să-și asume responsabilitatea guvernării. Să vină cu un program concret de măsuri menite să scoată țara din situația în care se află”, ne-a spus Adrian Negrescu. Lipsa de susținere politică pentru experta FMI ar fi cu atât mai agravantă cu cât nu i-ar permite să facă reformele necesare, în viziunea lui Negrescu, pentru deblocarea urgentă a crizei și ieșirea din recesiune.   „Doamna de la FMI probabil va veni la Palatul Victoria și ar face joc de glezne pentru că nu știu în ce măsură ar avea susținere politică din partea partidelor din Parlament pentru a lua niște măsuri necesare, dar măsuri impopulare de a reduce cheltuielile publice, de a tăia din finanțarea, practic de a reduce factura statului român”, continuă acesta. Altfel spus, mai mult ca sigur că e un fel de iepure această candidatură ca să-i determine pe politicieni să vină cu propuneri concrete de premieri care să-și asume calendarul extrem de dificil pe care îl avem în față. Cristian Socol nu crede într-o intervenție a FMI În opinia profesorului universitar de economie Cristian Socol, nu se pune problema intervenției Fondului în țara noastră, deși admite că statisticile economice arată rău. Totuși, specialistul consideră că România îndeplinește, în momentul de față, cerințele pentru a nu fi nevoie de ajutorul in extremis al FMI, așa cum s-a întâmplat în timpul mandatului de premier al lui Emil Boc. Economistul Cristian Socol FMI vine pentru echilibrarea balanței de plăți, a rezervelor internationale. Ori România are rezerve mari și adecvate conform tuturor criteriilor. Inclusiv cele ale FMI, a declarat acesta pentru Gândul. AUTORUL RECOMANDĂ Cine este Delia Velculescu, posibila propunere de premier tehnocrat a lui Nicușor Dan. Vine de la FMI și are o imagine controversată pentru rolul jucat în criza Greciei. Presa elenă a botezat-o „Draculescu” Bolojan a trecut linia roșie, FMI pândește după colț. Ce efecte a avut intervenția temutului Fond în timpul recesiunii din epoca Boc – Băsescu