Etichetă: Economic

Dacă Delia Velculescu e în cărți pentru funcția de premier, înseamnă că suntem pe buza prăpastiei? Economiștii dau verdictul despre Doamna de fier a FMI și despre o posibilă intervenție a Fondului în România

În plină criză politică după căderea Guvernului Bolojan, președintele pare să încline către un premier tehnocrat. Așa cum Gândul a scris în premieră, preferata lui Nicușor Dan în această poziție este economista Delia Velculescu, tehnocrată cunoscută în cercurile financiare mondiale. Gândul a stat de vorbă cu doi economiști cunoscuți pentru a evalua dacă cea supranumită „Doamna de fier” ar putea fi o soluție viabilă pentru ieșirea din criză. Desemnarea acesteia ca premier nu pare că ar fi întâmplătoare, și ar putea fi un semnal că intervenția FMI, după modelul din 2008-2010, poate însemna o soluție pentru ieșirea României din recesiune. În prezent, România este campioană europeană la mai mulți indici-cheie precum inflație, deficit bugetar, preț la electricitate și înregistrează cea mai mare scădere a puterii de cumpărare din rândul țărilor membre și al treilea trimestru consecutiv de recesiune. România nu stă deloc bine, iar criza economică ia amploare, lucru confirmat de declarațiile de miercuri ale lui Mugur Isărescu. Șeful BNR a avertizat că economia traversează o perioadă de slăbire a activității economice, iar în luna iulie inflația ar putea ajunge la valoarea record de 11%. Potrivit Euronews.ro, președintele Nicușor Dan ar încerca să forțeze mâna liderilor partidelor parlamentare în favoarea tehnocratei. Delia Velculescu s-a format în SUA și deține master și doctorat în economie la renumita unitate academică Johns Hopkins. Fosta elevă a lui Iohannis a mai fost o variantă de premier și în 2025 Propunerea Deliei Velculescu ar fi un semnal de alarmă către politicieni ca România să nu repete soarta statului elen, care s-a confruntat o criză economică majoră în anul 2009. Fără intervenția FMI, Grecia ar fi intrat în faliment, mai spun sursele citate. De menționat că numele său a mai fost vehiculat și în 2025, în discuțiile liderilor PSD, PNL, USR și UDMR ca posibil premier tehnocrat al României. Delia Velculescu. Foto: Euronews.ro În vârstă de 50 de ani, Delia Velculescu este originară din Sibiu și a a absolvit Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr”, unde l-a avut profesor pe fostul președinte Klaus Iohannis, în perioada când acesta preda fizica. În anul 1992, ea a obținut o bursă la Wilson College Pennsylvania din Stalele Unite ale Americii pentru a studia economia, obținând ulterior a diplomă de Master și un Doctorat la Universitatea „Johns Hopkins”, conform G4Media. Delia Velculescu are un CV imbatabil la vârful elitei financiare globale Delia Velculescu este o economistă română cu o carieră redutabilă la FMI, fiind un tehnocrat cunoscut mai degrabă în cercurile financiare. Cu o experiență de peste două decenii în cadrul Fondul Monetar Internațional (FMI), Velculescu s-a distins prin „rigoare” în gestionarea situațiilor economice dificile. Totuși, aceasta are o imagine controversată pentru rolul jucat în criza Greciei. Practic, Velculescu a condus și misiunea FMI în Grecia, forțând-o să ia măsuri extrem de dure pentru a evita colapsul economic total. A avut misiunea aproape imposibilă de a determina guvernele de la Atena să implementeze reforme foarte dure după criza financiară traversată de eleni, începând cu anul 2009. România ar putea apela la FMI în acest an În prezent, este șefă a misiunii Fondului Monetar Internațional în Africa de Sud. Adrian Negrescu: E un fel de iepure această candidatură/Ar face joc de glezne la Palatul Victoria Chestionat de Gândul, analistul economic Adrian Negrescu consideră că, în eventualitatea că președintele va reuși să o impună pe Delia Velculescu în calitate de viitor premier, aceasta nu va avea o mare putere concretă, căci nu are susținere la nivelul partidelor. De altfel, cunoscutul analist nu merge pe cartea unui premier tehnocrat, în care vede „cea mai proastă soluție. „Nu știu cum (Nicușor Dan) o va nominaliza pe doamna respectivă în condițiile în care și guvernatorul Băncii Naționale a ieșit azi (n.r. – ieri) . Ideea de a numi un premier tehnocrat este cea mai proastă soluție, în actualul context în care partidele trebuie să-și asume responsabilitatea guvernării. Să vină cu un program concret de măsuri menite să scoată țara din situația în care se află”, ne-a spus Adrian Negrescu. Lipsa de susținere politică pentru experta FMI ar fi cu atât mai agravantă cu cât nu i-ar permite să facă reformele necesare, în viziunea lui Negrescu, pentru deblocarea urgentă a crizei și ieșirea din recesiune.   „Doamna de la FMI probabil va veni la Palatul Victoria și ar face joc de glezne pentru că nu știu în ce măsură ar avea susținere politică din partea partidelor din Parlament pentru a lua niște măsuri necesare, dar măsuri impopulare de a reduce cheltuielile publice, de a tăia din finanțarea, practic de a reduce factura statului român”, continuă acesta. Altfel spus, mai mult ca sigur că e un fel de iepure această candidatură ca să-i determine pe politicieni să vină cu propuneri concrete de premieri care să-și asume calendarul extrem de dificil pe care îl avem în față. Cristian Socol nu crede într-o intervenție a FMI În opinia profesorului universitar de economie Cristian Socol, nu se pune problema intervenției Fondului în țara noastră, deși admite că statisticile economice arată rău. Totuși, specialistul consideră că România îndeplinește, în momentul de față, cerințele pentru a nu fi nevoie de ajutorul in extremis al FMI, așa cum s-a întâmplat în timpul mandatului de premier al lui Emil Boc. Economistul Cristian Socol FMI vine pentru echilibrarea balanței de plăți, a rezervelor internationale. Ori România are rezerve mari și adecvate conform tuturor criteriilor. Inclusiv cele ale FMI, a declarat acesta pentru Gândul. AUTORUL RECOMANDĂ Cine este Delia Velculescu, posibila propunere de premier tehnocrat a lui Nicușor Dan. Vine de la FMI și are o imagine controversată pentru rolul jucat în criza Greciei. Presa elenă a botezat-o „Draculescu” Bolojan a trecut linia roșie, FMI pândește după colț. Ce efecte a avut intervenția temutului Fond în timpul recesiunii din epoca Boc – Băsescu

După noi, prăpădul. Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan

Eurostat reconfirmă că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană sub Guvernul Bolojan. Rata anuală a inflației în UE a crescut până la 3,2% în aprilie, de la un nivel de 2,8% în martie, iar țara noastră este, din nou, statul cu cea mai ridicată inflație, de 9,5%.  Conform datelor publicate de Eurostat, cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Suedia, 0,5%, Danemarca, 1,2% și Cehia, 2,1%. La polul opus, țările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflației au fost înregistrate în România, 9,5%, Bulgaria, 6% și Croația, 5,4%. Sursa: Eurostat Comparativ cu situația din luna martie, rata anuală a inflației a scăzut doar în cinci state membre, a rămas stabilă într-o singură țară și a crescut în 21 de țări membre, inclusiv în România. De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 3% în aprilie, de la un nivel de 2,6% în martie. Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor, 1,38 puncte procentuale, urmate de prețurile la energie, 0,99 puncte procentuale și prețurile la alimente, alcool și țigări, 0,46 puncte procentuale. INS a confirmat dezastrul Guvernului Bolojan În cazul României, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arătau că rata anuală a inflaţiei a crescut la 10,71% în aprilie, de la 9,87% în luna martie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar mărfurile alimentare cu 7,39%. „După opt luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală atinge pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,71%, cele mai mari creșteri de preţuri înregistrându-se la servicii, 13,04%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,02%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,39%”, arată datele INS.  Energia electrică rămâne în topul scumpirilor La capitolul mărfuri nealimentare, cele mai mari creșteri din aprilie s-au menținut la tariful energiei electrice, care s-a majorat cu 54,18%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Alte majorări ale tarifelor în aceasta categorie au mai fost înregistrate la carburanți, benzină cu 22,42% și la motorină cu 32,68%. Energia termică s-a majorat și ea cu 10,7%, cărțile, ziarele revistele cu 10,37%, detergenții cu 9,45%, iar tutunul și țigările cu 7,42%. RECOMANDAREA AUTORULUI: 

FT: Criza petrolieră declanșată de războiul din Golful Persic este abia la început

Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. Cea mai mare criză energetică din istorie încă e abia la început, a spus jurnalistul economist britanic Martin Wolf pentru Financial Times.  „Mai întâi a venit războiul. Apoi a venit blocada. Acum vine penuria. Cisternele pline cu mărfuri esențiale, petrol, gaze naturale lichefiate,  produse petroliere rafinate, hidrogen, heliu și așa mai departe, nu au mai navigat prin Strâmtoarea Hormuz de la sfârșitul lunii februarie. Tot ce a plecat înainte de blocada iraniaă a sosit în mare parte. De acum înainte, transporturile care nu au plecat vor da rateu. Pe măsură ce stocurile sunt, de asemenea, reduse, vom intra într-o eră a penuriilor fizice.”, a avertizat jurnalistul. „Până acum, penuriile au fost în mare parte imaginare. Acum vor deveni reale.”, a avertizat jurnalistul, care preconizează o combinație de raționalizare cu recesiunea globală. „O combinație de prețuri mai mari cu o politică monetară mai strictă… Cu cât strâmtoarea rămâne mai mult timp închisă și cu cât daunele fizice sunt mai mari, cu atât penuriile vor persista mai mult timp și cu atât impactul lor va fi mai grav. ”, a spus Nick Butler, fost vicepreședinte de grup pentru strategie și dezvoltare de politici la BP și acum la King’s College London, într-o postare pe Substack intitulată „Sfârșitul începutului”. Potrivit lui Butler, „cel puțin opt rafinării importante din Golf sunt complet sau parțial scoase din funcțiune. La fel și instalația LNG Ras Laffan din Qatar”. Cât timp va dura până la repararea instalațiilor avariate sau distruse de bombardamentele iraniene nu este cunoscut. În al doilea rând, așa cum explică „Crack The Market” de la Substack, penuriile nu ar trebui privite exclusiv în termeni de țiței.  Regiunea Golfului nu numai că produce anumite tipuri de petrol, dar, „exporta 3,3 milioane de barili pe zi de produse rafinate și 1,5 milioane de barili pe zi de GPL înainte de criză. Aceștia sunt combustibili finiți,  motorină, combustibil pentru avioane, naftă, benzină, care curgeau direct în lanțurile de aprovizionare ale consumatorilor asiatici și europeni.” În al treilea rând, impactul a fost atenuat până acum de o reducere rapidă a stocurilor. Dar stocurile sunt finite. Este dificil să se extindă producția în afara Golfului sau să se redirecționeze petrolul departe de strâmtoare, chiar și pe termen mediu. Astfel, o mare parte din capacitatea de producție de petrol disponibilă la nivel mondial se află chiar în regiunea Golfului. Cea mai mare sursă suplimentară și alternativă este Rusia. Dar, pe lângă dificultățile politice evidente (războiul cu Ucraina, sancțiunile occidentale împotriva Moscovei), capacitatea Rusiei este limitată. Conductele de la Arabia Saudită la Marea Roșie și de la Oman la Ras Markaz au o capacitate limitată. Extinderea lor ar dura mult timp. Înlocuirea capacității de rafinare pierdute ar necesita, de asemenea, timp și ar costa foarte mult. În Europa, capacitatea rafinăriei a scăzut de ani de zile.  Realizarea unor astfel de investiții ar fi, de asemenea, costisitoare și riscantă. De asemenea, sunt afectate aprovizionarea cu heliu, naftă, metanol, fosfați, uree, amoniac și sulf. Reducerea aprovizionării cu heliu dăunează producției de microcipuri. Reducerea aprovizionării cu mărfuri esențiale pentru fabricarea îngrășămintelor artificiale va reduce producția alimentară la nivel global. Există, de asemenea, un impact negativ asupra transportului maritim mondial, deoarece rutele mai lungi sunt mai scumpe. Nu în ultimul rând, 20.000 de navigatori sunt acum blocați în Golf. Donald Trump insistă că nu-i pasă de situația financiară a americanilor. În schimb, „singurul lucru care contează, când vorbesc despre Iran, este că nu pot avea o armă nucleară”. Fatih Birol, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie, a avertizat că intrăm în cea mai mare criză energetică din istorie. Dacă lucrurile nu se schimbă curând, acest avertisment se va dovedi corect. Nici un astfel de rezultat nu ar fi surprinzător. SUA și-au numit războiul „Operațiunea Furia Epică”. Dar „Operațiunea Nebunie Epică” ar fi fost un nume mai realist, a încheiat Martin Wolf. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Experții financiari trag semnale de alarmă asupra prelungirii războiului SUA-Iran: „Suntem la câteva săptămâni distanță de o recesiune globală”

China a interzis o placă video a companiei Nvidia chiar în timpul vizitei lui Jensen Huang.

Republica Populară Chineză a interzis un cipă Nvidia (plăcile video) pentru jocuri video, chiar în timp ce directorul executiv, Jensen Huang, era în vizită alături de Donald Trump.  Cipul vizat este RTX 5090D V2, un cip popular în rândul jucătorilor chinezi, dezvoltatorilor de AI și animatorilor 3D. Placa video a fost lansată anul trecut. Aceasta era fabricată special pentru a respecta controalele la export din SUA. China vrea doar cipuri autohtone Potrivit Financial Times ,  guvernul chinez va sprijini producătorii autohtoni (Huawei, Cambricon), pentru a-și recupera decalajul față de adversarii americani. Alte cipuri Nvidia, inclusiv H200 și H20, sunt blocate de China, deși președintele Donald Trump a aprobat vânzările către Alibaba și Tencent. „China a ales să nu aprobe achizțiile de cipuri H200 de la Nvidia, deoarece vor să-și dezvolte propriile cipuri”, a zis președintele. Jensen Huang, om de afaceri taiwanez în vârstă de 63 de ani, a înființat Nvidia în 1993, alături de Bill Dally, informatician american. Piața AI în China Nvidia a dominat anterior sectorul cipurilor de AI din China, fiind vândute cipuri în valoare de 17 miliarde de dolari în 2025. Este de așteptat ca Huawei să capteze cea mai mare cotă din piața de cipuri AI din China, iar vânzările să crească cu 60% pe fondul cererii din partea companiilor chineze care vor căuta alternative interne la cipurile Nvidia. Potrivit firmei Morgan Stanley, piața de cipuri AI din China va valora 67 de miliarde de dolari în 2030. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Meta a încheiat un acord de 60 miliarde de dolari cu AMD pentru achiziționarea de cipuri în ciuda crizei „AI bubble”

O putere europeană relaxează sancțiunile asupra importurilor de petrol rusesc

Marea Britanie relaxează sancțiunile asupra importurilor de petrol rusesc pentru a contracara creșterea prețurilor la combustibili, potrivit Al Jazeera. Derogarea le va permite britanicilor să importe țiței rusesc rafinat din țări terțe, precum India și Turcia. Guvernul britanic a anunțat că a relaxat sancțiunile asupra importurilor de motorină și combustibil pentru avioane. Regula care a intrat în vigoare miercuri este pe „durată nedeterminată”, potrivit Departamentului pentru Afaceri și Comerț din Marea Britanie. Totuși, măsura va fi revizuită periodic. De asemenea, guvernul britanic a emis o licență temporară care relaxează sancțiunile asupra gazelor naturale lichefiate provenite de la anumite uzine rusești. Marea Britanie și alte țări occidentale au impus sancțiuni stricte după ce rușii au declanșat războiul din Ucraina, în 2022. Decizia britanicilor apare în urma unei derogări de la sancțiunile SUA pentru transporturile de petrol rusesc aflate deja pe mare. Măsura a fost prelungită luni pentru a doua oară, în contextul în care războiul împotriva Iranului reduce aprovizionarea globală cu petrol. Uniunea Europeană a criticat marți prelungirea derogării acordate de SUA. Și opoziția britanică a criticat decizia guvernului Marii Britanii.

Bolojan, întâlnire cu CEO-ul Dacia după anunțulc companiei că renunță la investiții

Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri cu șeful Dacia pentru România, Mihai Bordeanu, în contextul în care compania, unul dintre marii contributori ai economiei naționale, își reevaluează strategia locală. Gigantul auto a anunțat oficial că își va reduce planurile de investiții în țara noastră.  Premierul a avut miercuri o întâlnire de lucru cu Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia Brand South Eastern Europe & Country Head Romania în cadrul Groupe Renault. Discuțiile s-au axat pe evoluția și perspectivele industriei auto din România. Pe agenda de zi, programul Rabla Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, în cadrul întrevederii au fost abordate teme de interes strategic privind piața auto autohtonă. A fost discutat inclusiv impactul programului Rabla asupra sectorului și nevoia de politici publice care să susțină reînnoirea parcului auto și dezvoltarea industriei naționale. Schimbare strategică. Dacia renunță la investiții pentru extinderea fabricii din Mioveni. Șeful companiei va discuta cu Ilie Bolojan, astăzi S-a agreat că efectele creșterii prețurilor la energia electrică asupra costurilor de producție din industria auto și impactul acestora asupra competitivității producătorilor din România sunt dure, într-un context economic european și internațional tot mai competitiv. Discuțiile au vizat și programele de achiziții ale autorităților publice, precum și strategia privind administrarea flotelor auto ale instituțiilor statului. Oficialul Dacia Renault a prezentat direcțiile strategice de dezvoltare ale companiei franceze în România, planurile de investiții și perspectivele de evoluție ale pieței auto. Dacia Renault taie planurile de investiții și pune accent pe profit Dacia rămâne unul dintre cei mai importanți jucători din economia România, contribuind cu aproximativ 5,4% la exporturile totale ale României. Gigantul susține mii de locuri de muncă prin întregul lanț industrial. Potrivit Profit.ro, Automobile Dacia a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 29,9 miliarde de lei, în creștere cu 7,6% față de anul precedent. Profitul net însumează 629 milioane de lei, o creștere cu 10% mai mare decât în 2024. Creșterea a fost susținută mai ales de modelul Bigster, aflat la primul an complet de producție, și de concentrarea fabricii de la Mioveni pe modelele cu marje mai mari de profit, precum Bigster și Duster. Vânzările Dacia Sandero au „bubuit”! Renault raportează venituri peste așteptări În același timp, compania și-a redus planurile de investiții în România. Dacia a renunțat la proiectul prin care voia să extindă capacitatea de producție a uzinei de la Mioveni la 400.000 de vehicule anual. Decia vine în contextul schimbărilor din piața auto globală. Dar și al strategiei Groupe Renault de optimizare a costurilor și eficientizare a producției. Potrivit conducerii companiei, se pune accentul pe dezvoltarea de modele noi, modernizarea proceselor industriale și integrarea tehnologiilor emergente, nu pe extinderea capacităților de producție. AUTORUL RECOMANDĂ  Presa din Ungaria trage un semnal de alarmă. Dacia, într-o situație extrem de gravă: România nu mai poate produce noile modele de mașini Dezvăluiri FT. Ce pune la cale Uniunea Europeană: companiile, obligate să cumpere componente de la furnizori din afara Chinei

Isărescu critică ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor: N-avem voie să ridicăm dobânzile? Ne apărăm cu tărie piața monetară

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a criticat investigația Consilului Concurenței privind posibile practici anticoncurențiale în stabilirea ROBOR. Oficialul a sugerat că ancheta ar putea afecta independența băncii centrale.  Mugur Isărescu susține că băncile au crescut indicele ROBOR în linie cu creșterile dobânzii cheie de către Banca Națională a României, în contextul inflației ridicate și pune în discuție o posibilă încălcare a Tratatului de funcționare al UE, care spune că băncile centrale nu primesc instrucțiuni de la alte autorități. Mugur Isărescu a spus că a citit raportul Concurenței și că nu se poate referi direct la acesta, dar că a comentat și comentează în continuare pe baza informațiilor publice. „Am citit raportul, 500 de pagini, 300 de anexe. Ce a ieșit în public, că au crescut băncile ROBOR ca să crească costurile pentru creditare și deci să-i „apese” mai tare pe debitori. Care credite, ce nivel de ROBOR? A crescut de la 1 și ceva la sută în 1991 la 7%. Atât au crescut în lume dobânzile, atât a crescut rata de politică monetară. ROBOR nu poate să funcționeze decât între facilitatea de depozit și facilitatea de Lombard, +/-1% rata de politică monetară. Iese de aici? Fie face guvernatorul o declarație și zice „Măi, ați sărit calul”. Iar asta nu înseamnă că nu au fost concurențiali. Ci că au ieșit din limitele astea… Asta se numește, în termeni de politică monetară, moral suasion, o declarație a guvernatorului, că eu pot să influențez piețele inclusiv cu o declarație”, a declarat Mugur Isărescu. Isărescu sugerează că investigația Consiliului Concurenței, instituție condusă de Bogdan Chirițoiu, ar putea interfera cu independența BNR. „Dar ceea ce vreau să vă spun este că ne apărăm, nu cu dinții, cu tărie, piața monetară, că altfel nu am putea să funcționăm. Și mai e ceva foarte grav. Dacă, până la urmă, referirea e că prin procedee neconcurențiale, băncile au crescut între 2021 și 2023, ROBOR-ul de la 1% la 7%, când și rata de politică monetară a crescut de la 1% la 7%, înseamnă că te referi la rata de politică monetară”. Consiliul Concurenței investighează posibile înțelegeri între bănci pentru fixarea ratei dobâznii ROBOR Consiliul Concurenței se află în fazele finale ale investigației privind cele zece bănci participante la panelul de stabilire al cotațiilor zilnice ROBOR. Raportul preliminar, trimis băncilor comerciale, dar și BNR, arată posibile încălcări ale legii concurenței, în opinia comisarilor, ceea ce s-ar putea transforma în sancțiuni după o decizie a plenului Consiliului, așteptată la începutul lunii viitoare. Bogdan Chirițoiu / Foto – Mediafax Foto (Alexandra Pandrea) Investigația Consiliului Concurenței la cele 10 bănci care stabilesc ROBOR a vizat activitatea băncilor pe piața monetară interbancară desfășurată în cadrul procedurii de fixing, precum și cea din intervalul de 15 minute după fixing, adică atragerea și plasarea depozitelor interbancare de băncile participante la stabilirea ratelor de referință ROBOR/ROBID la nivel național. Potrivit datelor Asociației Piețelor Financiare (ACI), cele 10 bănci care îndeplinesc rolul de participant la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, OTP Bank România, Raiffeisen Bank și Unicredit Bank. RECOMANDAREA AUTORULUI: 

Isărescu demolează isteria creșterii cursului valutar din cauza demiterii lui Bolojan. Nu am vândut valută, am cumpărat. Cursul s-ar fi făcut 4,4 lei

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isrăescu, a demolat, marți, acuzațiile de manipulare a cursului valutar din cauza demiterii premierului Ilie Bolojan. Oficialul BNR a explicat că evoluția rezervelor internaționale arată exact contrariul: Banca Centrală a intervenit în principal cumpărând valută, nu vânzând-o.  „Am intervenit pe piață, dar am intervenit în principat cumpărând valută și evitând ca leul să se aprecieze” Mugur Isărescu a spus că dacă BNR ar fi vândut masiv valută pentru a menține cursul jos, rezervele internaționale nu ar fi crescut, ci s-ar fi diminuat. Or, s-a întâmplat exact contrariul, a subliniat guvernatorul Băncii Naționale, marți, la prezentarea Raportului privind inflația. „Trebuie să vindem cantități mari de valută ca să fie ținut cursul jos artificial și atunci cum ar fi crescut rezervele internaționale?” a întrebat retoric Isărescu. Guvernatorul a explicat că banca centrală a preluat sume mari în valută de la Ministerul Finanțelor, provenite din fonduri europene sau împrumuturi externe, pentru a evita șocuri pe o piața valutară considerată „subțire”. „BNR a intervenit în principal cumpărând valută, nu vânzând-o – în special de la Ministerul de Finanțe, evitând astfel variații bruște ale cursului atunci când statul avea nevoie să convertească miliarde de euro din fonduri europene sau împrumuturi externe. În ultimii 5 ani, rezervele au crescut cu 40 de miliarde de euro”. Dacă s-ar fi dus toți acești 40 de miliarde în piața valutară, cursul s-ar fi făcut 4,4 lei/euro”, a adăugat guvernatorul BNR. Cum funcționează mecanismul abordat de BNR Mecanismul explicat de guvernatorul Băncii Centrale funcționează astfel: Ministerul de Finanțe primește regulat sume mari în euro din fonduri europene sau din împrumuturi externe, pe care trebuie să le convertească în lei pentru cheltuieli interne. Dacă ar face asta direct pe piață, ar putea arunca într-o singură zi un miliard sau două miliarde de euro, ceea ce ar însemna o apreciere bruscă și perturbatoare a leului. BNR preia aceste sume, creând lichiditate în lei, pe care o sterilizează ulterior prin facilitatea de depozit. „Am intervenit pe piaţă, dar am intervenit în principal cumpărând valută şi pentru a evita aprecierea leului. Grosul cumpărărilor le-am făcut nu direct din piaţă, ci de la Ministerul de Finanţe. Cu alte cuvinte, Ministerul de Finanţe, în loc să vândă încasările valutare din fonduri europene sau din împrumuturi externe direct în piaţă, cu variaţii foarte mari asupra cursului de schimb, , le-a vândut Băncii Naţionale”. Intervențille BNR au fost „mult, mult, mult mai mici” decât în 2025 De asemenea, guvernatorul a precizat și că intervențiile BNR din 2026 au fost „mult, mult, mult mai mici” decât cele din aprilie–mai 2025, atunci când presiunile pe curs au fost mult mai puternice. Potrivit lui Isărescu, cursul leu-euro pare să fi ajuns la un nivel de echilibru, iar nivelul rezervelor permite băncii centrale să lase o flexibilitate mai mare a monedei. Totuși, flexibilitatea depinde de doi factori, continuarea corecției fiscale și stabilitatea politică, pe care BNR nu îi controlează direct, a avertizat Isărescu. În plus, guvernatorul a mai spus că inclusiv declarațiile publice pot influenţa pieţele financiare. „Piețele sunt foarte sensibile la ambii factori. Stabilitate politică, să avem cât mai repede un guvern, și continuarea corecției fiscale”, a spus guvernatorul. RECOMANDAREA AUTORULUI:

Guvernul repară ce a stricat și pozează în reformist. Ministrul Finanțelor: „Anulăm obligativitatea utilizării E-factura acolo unde intervenea birocrație inutilă”

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a anunțat, printr-o postare pe pagina sa de Facebook, că Ministerul anulează obligativitatea utilizării E-factura pentru persoanele fizice, pe care tot Guvernul Bolojan o introdusese. Obligativitatea urma să intre în vigoare de la 1 iunie, dar a fost întoarsă pe ultima sută de metri. Amenzile puteau ajunge și la 10.000 de lei Nazare: ”Digitalizarea trebuie să simplifice, nu să complice” După o analiză a afectelor pe care obligativitatea RO e-Factura le-ar fi avut pentru persoanele fizice, Nazare a decis să facă un pas înapoi și să renunțe la utilizarea sistemului. El spune că acest lucru ar fi însemnat birocrație suplimentară și costuri administrative inutile. ”Digitalizarea trebuie să simplifice, nu să complice. Anulăm obligativitatea utilizării E-factura acolo unde intervenea birocrație inutilă. Sunt unul dintre principalii promotori ai digitalizării ANAF – este obligatorie şi ne-negociabilă pentru combaterea evaziunii fiscale şi pentru construirea unei administrații fiscale moderne, transparente și eficiente. În același timp, introducerea de noi reguli trebuie făcută gradual, predictibil și fără a crea poveri administrative inutile celor care își declară corect veniturile. Iar atunci când statul introduce măsuri care generează efecte disproporționate sau dificultăți nejustificate în practică, tot statul are responsabilitatea de a asculta feedbackul din societate și de a corecta rapid și echilibrat acele prevederi care nu funcționează. În ultimele luni, am avut un dialog continuu cu profesioniști din domeniul cultural, creativ și academic, cu reprezentanți ai societății civile și cu specialiști fiscali. Am analizat efectele concrete pe care obligativitatea RO e-Factura le-ar fi avut pentru persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor și pentru alte activități de mică amploare. Concluzia a fost în mod clar aceea că obligativitatea utilizării sistemului ar fi însemnat în principal birocrație suplimentară și costuri administrative inutile, fără un beneficiu proporțional în combaterea evaziunii fiscale sau în eficientizarea colectării veniturilor la buget”, a transmis Nazare.  Nazare a propus un nou amendament pentru simplificarea regulilor RO e-Factura. Acesta a fost preluat de membrii Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților și votat ieri în Comisie. Dacă amendamentul va fi adoptat, persoanele fizice care folosesc CNP-ul ca identificator fiscal nu vor mai avea obligația de a utiliza sistemul RO e-Factura. ”De aceea, am propus un nou amendament pentru simplificarea regulilor RO e-Factura, care a fost preluat de membrii Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților și votat ieri în Comisie. Practic, dacă amendamentul va fi adoptat, persoanele fizice care se identifică fiscal prin CNP nu vor mai fi obligate să folosească RO e-Factura, iar sistemul va rămâne opțional”. Ministrul Finanțelor a declarat că măsura se adresează în special autorilor, traducătorilor, artiștilor, actorilor, muzicienilor, cercetătorilor, jurnaliștilor și altor persoane care obțin venituri din drepturi de autor, fără să fie organizate ca PFA sau societăți comerciale. ”Măsura îi vizează în special pe autori, traducători, artiști, actori, muzicieni, cercetători, jurnaliști și alte persoane care obțin venituri din drepturi de autor fără a funcționa ca PFA sau societăți comerciale. Totodată, sunt exceptați și agricultorii persoane fizice care aplică regimul special pentru agricultori, persoanele care obțin venituri din închirierea pe termen scurt a camerelor prin platforme de rezervări online, precum și institutele și centrele culturale străine care activează în România în baza unor acorduri interguvernamentale. Digitalizarea ANAF și creșterea transparenței fiscale sunt obiective esențiale pentru modernizarea administrației și reducerea evaziunii fiscale. Însă reformele trebuie adaptate realității și aplicate acolo unde există un risc fiscal real, nu acolo unde generează obligații disproporționate pentru contribuabilii corecți”, a punctat Nazare. Semnalul renunțării la obligativitatea e-factura fusese dat cu câteva zile în urmă chiar de premierul Bolojan. „Am continuat digitalizarea şi chiar acum ar urma să intre în vigoare, de exemplu, extinderea sistemului e-Factura pentru toate persoanele, inclusiv pentru cele fizice, care au diferite business-uri mici. Or, asta înseamnă, de exemplu, o birocraţie suplimentară şi am primit deja sesizări pe tema asta şi chiar astăzi mi-am propus să discut cu Ministerul de Finanţe să vedem dacă această măsură este într-adevăr necesară, dacă combate într-adevăr evaziunea sau dacă doar e o formă de birocraţie în plus”, a transmis premierul Bolojan, într-un interviu la HotNews. Prevederea care obliga persoanele fizice implicate în activități economice să utilizeze sistemul RO e-Factura era cuprinsă în OUG 89/2025 pentru modificarea și completarea Codului fiscal, celebra ,,Ordonanță trenuleț” adoptată de guvern la finalul anului trecut și a intrată în vigoare 15 ianuarie 2026. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un scriitor român cere anularea obligației e-Factura, măsura impusă de Guvernul Bolojan pentru persoanele cu venituri din drepturi de autor

Mugur Isărescu anunță inflație de 11% în iulie

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a anunțat marți că inflația ar uma să urce până la 11% în iulie, anul acestea. Acesta a precizat că din septembrie, inflația ar urma să scadă până la 6% pe an, pe fondul unui efect de bază favorabil. „Inflația va crește până în iulie, probabil se duce până la 11%, ca apoi, în august, să avemn o inflație de 6% iar la sfârșitul anului cinci și ceva”, a declarat Mugur Isărescu. E posibil ca și în Europa, inflația să crească. S-ar putea să nu mai fim în toamnă campioni la inflație”, a mai adăugat guvernatorul BNR. Potrivit guvernatorului BNR, creșterea abruptă a prețului petrolului a generat un nou val de presiuni inflaționiste în întreaga Europă. „Traiectoria inflației era în mare măsură descendentă în primele două luni, dar s-a inversat în martie, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Creșterea abruptă a prețului la țiței a avut efect invers”, a explicat Isărescu. Acesta a vorbit despre ceea ce numește „inflația Ormuz”, referindu-se la impactul tensiunilor din zona Strâmtorii Ormuz asupra piețelor globale de energie și materii prime. „Se vorbește în toată Europa de inflația Ormuz, care a generat un șoc amplu la nivelul pieței de petrol și gaze naturale, cu efecte pe piețele de îngrășăminte, produse chimice, materii prime agricole și aluminiu. A crescut foarte mult prețul îngrășămintelor”, a spus guvernatorul BNR. Guvernatorul BNR avertizează asupra impactului crizei politice Isărescu avertizează că tensiunile politice pot afecta încrederea investitorilor și accesul la finanțare externă. „Evoluția viitoare va depinde sporit de finanțarea din surse externe, care are nevoie de continuitate politică. Criza politică nu ajută în acest sens”, a spus șeful BNR. „Ne trebuie însă guvern. În mod clar. Nu putem să ne descurcăm singuri”, a declarat Isărescu. Mugur Isărescu a declarat, de asemenea, că România are nevoie de o schimbare a modelului de creștere economică, bazată mai mult pe investiții și mai puțin pe consum, pentru a evita dezechilibrele externe și presiunile inflaționiste. FOTO: Mediafax/ sursa VIDEO: Banca Națională a României Recomandarea autorului: BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%. Care sunt estimările băncii centrale cu privire la evoluția inflației România, depășită de Bulgaria la creșterea falimentelor în Europa Centrală și de Est în 2025 BNR a anunțat că datoria externă a României a urcat la un nou record. Ce arată datele oficiale despre investițiile străine