Ursula von der Leyen „Felicitări, România!”
Comisia Europeană a confirmat în mod oficial joi validarea cererii de plată de 2,6 miliarde de euro din PNRR. Ursula von der Leyen, Președintele Comisiei Europene, a transmis un mesaj românilor, după ce a validat cererea de plată a României, preia G4Media. „Felicitări, România! Eforturile voastre de reformă sunt răsplătite. Să menținem impulsul și să profităm la maximum de #NextGenEU în țara voastră”, a scris Ursula von der Leyen pe X. A patra tranșă Comisia Europeană a confirmat în mod oficial validarea cererii de plată de 2,6 miliarde de euro. „Mă bucur că astăzi Comisia Europeană ne-a confirmat în mod oficial validarea cererii noastre de plată de 2,6 miliarde de euro. Se convine să le mulţumesc tuturor colegilor care au lucrat în aceste luni pentru clarificarea solicitărilor Comisiei, România primeşte o importantă sumă de bani. E un lucru important. Asigură fluxurile de plăţi, începând cu luna iunie. În aşa fel putem plăti constructorii şi beneficiarii noştri”, a spus joi Ilie Bolojan. „Prioritar pentru noi este să nu pierdem fondurile europene”, a mai spus şeful Executivului. Evaluarea Comisiei Europene Comisia Europeană a emis astăzi o evaluare preliminară pozitivă a celei de-a patra cereri de plată a României, în valoare de 2,62 miliarde de euro din PNRR. Acest pas se referă la furnizarea fondurilor aferente acestei cereri de plată, sprijinind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea sectoarelor transporturilor și energiei, administrarea fiscală, pensiile publice, infrastructura de sănătate și infrastructura socială pentru persoanele cu dizabilități. De asemenea vizează: consolidarea procesului decizional guvernamental avansarea digitalizării îmbunătățirea eficienței sistemului judiciar consolidarea luptei împotriva corupției și sprijinirea dezvoltării sistemului educațional. Jaloanele îndeplinite Implementarea unui cloud guvernamental: România a înregistrat progrese semnificative în implementarea infrastructurii sale cloud guvernamentale. Peste 30 de instituții publice fiind deja conectate. Măsura își propune să modernizeze administrația publică prin îmbunătățirea partajării datelor. Permițând în același timp servicii publice mai eficiente și mai ușor de utilizat. Decarbonizarea sectoarelor transporturilor și energiei: România a adoptat măsuri pentru a accelera tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon. Acestea includ introducerea unor taxe mai mari pe proprietatea celor mai poluante vehicule. Și reducerea progresivă a dependenței de producția de energie electrică pe bază de cărbune . Revizuirea cadrului fiscal: România a introdus modificări legislative pentru a face sistemul său fiscal mai echitabil și mai eficient, reducând sarcina administrativă și îmbunătățind conformitatea fiscală. Prin simplificarea procedurilor și asigurarea unei distribuții mai echilibrate a sarcinii fiscale, reforma urmărește să consolideze finanțele publice, promovând în același timp un mediu mai favorabil afacerilor. Recomandarea autorului: Dragoş Pîslaru: România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. 15 miliarde de euro penalități
Dragoș Pîslaru: Cu cererea de plată 4 aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare
„Comisia Europeană a avizat astăzi pozitiv cea de-a patra cerere de plată a României în valoare de 2,62 miliarde de euro (…) Vă readuc aminte faptul că această cerere de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan. Este o cerere care nu are niciun fel de corecție, niciun fel de sumă suspendată. Și acest lucru nu s-a mai întâmplat de la prima cerere de plată a României. Atât cererea 2, cât și cererea 3 au fost cu suspendări”, a declarat Pîslaru, într-o conferință de presă. Ministrul a comparat rezultatele actualului Executiv cu sumele atrase anterior prin PNRR. „Ca să fie mai clar despre ce discutăm aici, de când a început PNRR-ul, din 2021, dacă însumăm toate cererile de plată depuse de România, deci nu pun prefinanțarea, suma totală obținută din cererea de plată 1, cererea de plată 2 cu o sumă suspendată și pierdută, cererea de plată 3 parțial primită, totalul sumelor pe care le-am primit pe grant, pentru că asta contează, fondurile nerambursabile, au fost 5,2 miliarde de euro. Ceea ce noi am făcut în acest guvern, condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, în 10 luni, am salvat, după cum țineți minte, 350 de milioane de euro din cererea de plată 3 și am aprobat, iată, 2,62 miliarde de euro, deci 2,96 miliarde de euro obținute în 10 luni, față de 5,2 miliarde de euro obținute din 2021 până în prezent”, a afirmat ministrul. Pîslaru a spus că cererea de plată 4 a inclus reforme privind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea, digitalizarea și revizuirea cadrului fiscal. El a precizat că următorii pași procedurali sunt analiza în Comitetul Economic și Financiar, pe 27 mai, și decizia finală în Consiliu, pe 5 iunie, după care fondurile vor fi transferate României. Ministrul a spus că, prin aprobarea cererii de plată 4, România a depășit pragul de 60% implementare a PNRR și că Executivul negociază acum forma finală a planului cu Comisia Europeană. „Aș vrea doar să vă mai spun că, în acest moment, cu cererea de plată 4 astfel aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare. Nu mai suntem la coada clasamentului, asta vă pot spune cu siguranță, și mai avem de încasat, ceea ce contează de altfel, pe partea de grant, o sumă de 4,9 miliarde de euro, dacă o luăm cu tot cu suma brută, sau 4,2, dacă scădem prefinanțarea deja obținută. Cu alte cuvinte, nu mai suntem atât de departe. Avem, într-adevăr, și pe partea de împrumut o sumă de 5 miliarde de euro, tot brută, per total 7,7 miliarde sumă netă sau 10 miliarde sumă brută. Acestea sunt sumele pe care le mai avem de obținut din cererile 5 și 6 pentru a finaliza PNRR”, a precizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
A șasea zi consecutivă de scădere a euro. Cât a pierdut moneda europeană în fața leului
Joi, 14 mai, Banca Națională a României (BNR) a anunțat un curs de referință de 5,2052 lei/euro, față de 5,2056 lei/euro, referința anunțată în urmă cu o zi. Este a șasea ședință consecutivă de aprecierea pentru moneda națională în fața euro. Leul s-a apreciat în raport cu euro până la 2,2052 lei, în scădere cu 0,04 bani față de cotația precedentă de 5,2056 lei. Și dolarul american a înregistrat o scădere în raport cu moneda națională. Potrivit cursului BNR, dolarul a fost cotat la 4,4455 lei, comparativ cu 4,4479 lei. Sursa: Curs BNR Spre deosebire de euro și dolar, francul elvețian a înregistrat o creștere ușoară. Acesta a ajuns la 5,6863 lei, în creștere cu 0,0012 lei față de evaluarea precedentă. De asemenea, lira sterlină a fost cotată la 6,0089 lei, în scădere cu 0,0011 lei comparativ cu ziua anterioară. Leul a început săptămâna în creștere față de de nivelul înregistrat vineri Moneda națională a început săptămâna în creștere față de nivelul înregistrat vineri, 8 mai, la cursul BNR. Euro se tranzacționa în dimineța zilei de luni, 11 mai, la 5,21 lei, pe piața interbancară, față de 5,23 lei, cursun anunțat vineri de BNR. După ora 9:30, euro a scăzut la 5,20 lei. Marți, 12 mai, euro a scăzut la 5,19 lei pe piața interbancară în prima marte a zilei, iar BNR a anunțat un curs de referință de 5,2103 lei/euro, față de 5,2222 lei/euro, nivelul de luni. Sursa: Curs BNR RECOMANDAREA AUTORULUI: A cincea zi consecutivă de scădere a euro. Cât a recuperat leul în fața monedei europene Nivel istoric al cursului valutar, după căderea Guvernului Bolojan. Cu cât se tranzacționează moneda europeană
Apar noi detalii din războiul Guvernului Bolojan cu șeful Autorității pentru Digitalizare, care primea mailuri exploratorii de la Gheorghiu. Înainte de a fi dat afară i s-a interzis să mai iasă din țară, să reprezinte România la întâlniri oficiale. Gândul
Noi detalii încep să apară în războiul dintre Guvernul Bolojan și șeful Autorității pentru Digitalizarea României (ADR). Dragoș Vlad, fostul președinte ADR, a primit, împreună cu toată garnitura din instituție, interdicție de la Guvernul Bolojan să mai părăsească țara în interes de serviciu. „Vă aducem la cunoștință decizia de suspendare pe perioadă nedeterminată a aprobării memorandumurilor aferente deplasărilor externe pentru reprezentanții instituției dumneavoastră”, se arată într-un document transmis către conducerea ADR de către Cancelaria Prim-Ministrului, semnat de șeful cancelariei, Mihai Jurca. Motivele invocate se referă la lipsa progreselor legate de jaloanele PNRR. Gândul a arătat, într-un document publicat miercuri, că vicepremierul Oana Gheorghiu, care l-a și demis pe șeful ADR pe data de 4 mai, a transmis anterior instituției un email în care întreba instituția dacă este interesată de produsele oferite de grupul german Schwarz. Datele publice arată de asemenea că una dintre companiile grupului a sponsorizat o campanie a ONG-ului condus de Oana Gheorghiu. Natura conflictului dintre Guvernul Bolojan și șeful ADR nu este clară. Cert este însă că, odată ce PSD a decis să iasă din Guvernul Bolojan, șeful ADR a fost decapitat de către Oana Gheorghiu, dar nu înainte ca instituția să fie „pedepsită” de către conducerea guvernului Bolojan. Publicăm integral ordinului Cancelariei Prim-Ministrului prin care reprezentanților ADR li se interzice să mai reprezinte instituția la deplasările externe. Stimate domnule președinte, În temeiul sarcinilor trasate în cadrul ședinței Guvernului României din data de 2 aprilie a.c. și în contextul priorităților strategice asumate privind accelerarea proceselor de digitalizare la nivelul administrației publice și operaționalizarea cloudului guvernamental, vă aducem la cunoștință decizia de suspendare pe perioadă nedeterminată a aprobării memorandumurilor aferente deplasărilor externe pentru reprezentanții instituției dumneavoastră. Această măsură va fi menținută până la demonstrarea unor progrese obiective și cuantificabile privind absorbția fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinate cloudului guvernamental, precum și până la elaborarea unei planificări strategice realiste, corecte și adaptate contextului tehnologic de perspectivă în ceea ce privește arhitectura de sistem. Pe cale de consecință, vă solicităm să întreprindeți, cu maximă celeritate, toate demersurile instituționale și operaționale necesare pentru deblocarea și accelerarea acestor procese. Se impune revizuirea imediată și remedierea oricăror inadvertențe sau soluții tehnice nefundamentate identificate în procedurile de achiziție publică, în licitațiile sau în documentațiile tehnico-economice aflate în prezent în derulare. Reluarea procedurilor de aprobare a deplasărilor externe se va realiza exclusiv pe baza unor raportări fundamentate care să ateste atingerea jaloanelor asumate. Pentru ridicarea acestei măsuri, este imperativă prezentarea unor dovezi clare privind diminuarea riscului de dezangajare a resurselor financiare din PNRR, a altor fonduri externe nerambursabile sau a celor provenite de la bugetul de stat, elemente care să confirme un progres real în îndeplinirea obiectivelor strategice menționate anterior. Decapitarea șefului ADR de către Oana Gheorghiu Șeful Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Vlad Dragoș, a fost demis de către vicepremierul Oana Gheorghiu, pe 4 mai 2026. Același șef asupra căruia Oana Gherghiu punea presiuni chiar de pe adresa de email de la minister, a fost dat afară, conform postării vicepremierului de pe Facebook, pentru „eșecuri operaționale” și „insubordonare și opacitate instituțională: refuzul repetat de a colabora cu ministerul tutelar”. AUTORUL RECOMANDĂ:
Amenzi de peste 8 milioane de lei și sute de nereguli descoperite de Inspecția Muncii, în ultima săptămână
Inspectorii de muncă au descoperit sute de nereguli în cadrul controalelor desfășurate la nivel național din ultima săptămână și au aplicat amenzi de peste 8 milioane de lei. Mihai-Nicolae Ucă, Inspector General de Stat Adjunct în Inspecția Muncii, a vorbit pentru Gândul despre combaterea muncii nedeclarate și despre neregulile privind siguranța la locul de muncă. Oficialul a transmis că ultimele controale efectuate de inspectorii de muncă au scos la iveală abateri grave precum: munca nedeclarată și ignorarea normelor de siguranță. Potrivit acestuia, în doar cinci zile de controale, Inspecția Muncii a aplicat amenzi de peste 8,2 milioane de lei și a identificat sute de persoane care lucrau fără forme legale. Mihai-Nicolae Ucă. Sursa foto: Facebook „În contextul intensificării eforturilor de monitorizare a pieței muncii, concluziile acestei săptămâni de activitate intensă vizează, în special, cele mai grave derapaje: munca nedeclarată și ignorarea normelor de siguranță. Cifrele vorbesc de la sine despre amploarea fenomenului: în doar cinci zile, am aplicat amenzi care depășesc 8,2 milioane de lei. Dincolo de aceste sume, îngrijorător este faptul că am identificat peste 500 de persoane care lucrau fără forme legale”, a transmis Mihai-Nicolae Ucă, pentru Gândul. Mai multe echipamente de muncă au fost oprite pentru a preveni accidentele Oficialul a vorbit și despre vulnerabilitățile la care sunt expuși angajații și a explicat că, pe lângă aspectele contractuale, inspectorii de muncă au intervenit acolo unde viețile omenești erau puse în pericol. Una dintre măsurile luate a fost oprirea imediată a mai multor echipamente de lucru care ar fi putut provoca posibile tragedii. „Acești oameni sunt vulnerabili în fața oricărui incident, fiind lipsiți de orice protecție socială sau medicală. Pe lângă aspectele contractuale, am intervenit drastic acolo unde viața angajaților era pusă în pericol. Am dispus oprirea imediată a unor echipamente de lucru care nu aveau ce căuta în funcțiune, prevenind astfel posibile tragedii”, a mai spus Mihai-Nicolae Ucă. În final, Inspectorul General de Stat Adjunct în Inspecția Muncii a transmis un mesaj pentru toți angajatorii din România. Acesta a subliniat că succesul unei afaceri nu se construiește pe riscul angajatului și nici pe sfidarea legii. RECOMANDAREA AUTORULUI: Inspecția Muncii a dat AMENZI de peste două milioane de lei pentru neregulile descoperite la angajarea cetățenilor străini. Câți lucrează în România Specialiștii în imigrare denunță proiectul de OUG a guvernului Bolojan și spun că vor fi sancționați dacă muncitorii pleacă ilegal din România, deși nu ei îi recrutează
România, în centrul atenției în presa maghiară: La vecini se întâmplă ceva grav/În plină criză guvernamentală, inflația a luat-o razna în România
Presa maghiară a reacționat după ce Institutul Național de Statistică (INS) a publicat cifrele oficiale cu privire la creșterea economică a României, conform Mediafax. Vecinii au invocat în articolele publicate recesiunea tehnică oficială, inflația ajunsă la aproape 11%, dar și cifrele scăzute din producția industrială. Ziarul online de afaceri Világgazdaság citează datele INS și trage o concluzie directă: România se află în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,7% față de primul trimestru din anul precedent. De asemenea, presa maghiară notează că situația s-a agravat înainte ca războiul din Iran să afecteze economia Uniunii Europene. Sursa foto: Caputră de ecran Világgazdaság În plus, publicația menționează că „s-a ales praful de speranțele românilor: economia este într-o situație atât de gravă încât un declin anual este aproape sigur anul acesta”. Ce spune presa maghiară despre situația României Publicația maghiară frisshirek.biz a scris că „La vecini se întâmplă ceva grav: România a fost prima care a intrat în recesiune, iar prețurile cresc tot mai mult”. De asemenea, hirado.hu notează că „În plină criză guvernamentală, inflația a luat-o razna în România. În luna aprilie, inflația anuală din România a crescut la 10,71%, de la 9,87% în martie, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică (INS). Ultima dată când România a înregistrat o rată a inflației de două cifre a fost în iunie 2023, când aceasta a fost de 10,3%”. Inflația din România se apropie de 11% Datele publicate de INS arată că țara noastră continuă să fie și în 2026 țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Inflația a ajuns la 10,7% în luna aprilie, în creștere de la 9,87% în luna precedentă. Ultima dată când România a depășit pragul de 10% a fost în iunie 2023. Sursa: Institutul Național de Statistică Cele mai mari contribuții le-au avut creșterile de prețuri la energia electrică, 54,18%, chiria locuințelor, 43,78% și combustibili, 32,68%. De asemenea, prețul alimentelor a crescut cu 7,39%, al produselor nealimentare cu 12,02%, iar al serviciilor cu 13,04%. Producția industrială a scăzut față de 2025 Producția industrială a scăzut în martie cu 2,2% față de aceeași perioadă din anul precedent. Industria prelucrătoare a înregistrat o scădere de 3,2%. Singurele sectoare care au înregistrat creșteri au fost sectorul minier și cel energetic. Sursa: Institutul Național de Statistică RECOMANDAREA AUTORULUI: Moștenirea lui Bolojan. Inflația galopează și ajunge la aproape 11%. În continuare, de departe cea mai mare din UE Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia
Oana Gheorghiu confirmă dezvăluirea Gândul despre emailurile către ADR și STS în care se interesa dacă instituțiile vor să cumpere produsele Schwarz Digits. Spune că nu a făcut trafic de influență
Într-o replică pentru redacția Gândul, Oana Gheorghiu recunoaște că a trimis emailuri la instituții ale statului. Gândul a dezvăluit că vicepremierul României a întrebat, de pe adresa de email de la Guvern, dacă Autoritatea de Digitalizare a României (ADR) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) sunt interesate de produsele gigantului german Schwarz Group. Ea menționează, însă, că nu a făcut trafic de influență prin acele emailuri. Cu toate acestea, dreptul la replică începe cu acuzația că „informațiile vehiculate în spațiul public sunt false”, dar nu reiese ce este fals, din moment ce, câteva rânduri mai jos, Oana Gheorghiu recunoaște că acele emailuri sunt reale: „Demersul de a transmite către unele instituții o întrebare privind eventuale nevoi sau domenii de interes nu reprezintă nici trafic de influență, nici recomandare de achiziție, nici vreo formă de presiune.” „Informațiile vehiculate în spațiul public sunt false și construiesc, în mod artificial, suspiciunea unui demers nelegitim acolo unde a existat doar un schimb instituțional de informații, în logica identificării unor posibile soluții utile pentru procesul de digitalizare”, a transmis Gheorghiu. Replica continuă: „Discuțiile cu Schwarz Digits nu au avut niciun caracter secret și niciun caracter comercial. Ele au fost discuții exploratorii, purtate în mod transparent, în beneficiul potențial al instituțiilor statului român, pentru a înțelege ce tipuri de soluții sau expertiză există și dacă unele dintre acestea ar putea fi relevante pentru nevoile administrației publice. Despre aceste discuții am comunicat inclusiv public, încă din data de 20 ianuarie: https://www.facebook.com/oana.gheorghiu.58/posts/pfbid02sTwYyegzk9RN6bDowbLx6qqYtVQMYCkVTXMQ6d55BzTwzK6NSMzxyEWASPMiUXP2l Mai mult, întâlnirea cu Schwarz Digits a fost convenită anterior ca eu să preiau mandatul de viceprim-ministru.” Într-adevăr, întâlnirea a fost comunicată de Oana Gheorghiu, pentru urmăritorii săi de pe Facebook. La nivel de guvern, nu există însă nicio comunicare oficială din care să reiasă că reprezentanții Schwarz Digits au avut întâlniri cu reprezentanți ai guvernului sau altor instituții din România, în ianuarie 2026. Așa cum Gândul a subliniat, comunicarea oficială a guvernului este numai pentru data de 10 martie 2026. Gheorghiu a mai transmis că nu este nicio legătură între faptul că întreba prin emailuri dacă instituțiile statului sunt interesate de produsele Schwarz și faptul că un mare retailer din România, parte din același grup, a fost un donator generos pentru ONG-ul ei. Argumentul adus de vicepremier este că nu doar acest retailer a donat pentru campaniile sale. „În ceea ce privește insinuarea unei legături între acest subiect și organizația Dăruiește Viață, ea este complet lipsită de temei. Pentru construcția primului spital ridicat în România exclusiv din donații private au contribuit peste 10.000 de companii, iar Kaufland este doar una dintre acestea. A sugera că acest fapt ar avea vreo legătură cu un demers instituțional legat de digitalizare este o speculație complet nefondată”, ne-a mai transmis Oana Gheorghiu. „Nu am solicitat nimănui să contracteze servicii, nu am intervenit în favoarea vreunei companii și nu am exercitat niciun fel de influență asupra unor proceduri de achiziție sau de parteneriat. De altfel, este esențial de subliniat că nu am nicio atribuție de decizie în procesele de achiziție ale instituțiilor statului. Rolul meu a fost și este acela de a facilita dialogul, schimbul de informații și identificarea unor posibile oportunități de cooperare sau de învățare din experiențe externe relevante pentru transformarea digitală a administrației”, mai transmite Oana Gheorghiu către Gândul. Nu este clar însă de ce a menționat aceste aspecte, întrucât Gândul nu a scris că vicepremierul ar fi solicitat contractarea serviciilor în mod direct sau că ar avea vreo atribuție în procedurile de achiziție. Oana Gheorghiu a întrebat instituțiile statului dacă sunt interesate de produsele Schwarz Group Gândul a scris, în exclusivitate, că vicepremierul României a dat emailuri la mai multe instituții din România în care întreba, practic, dacă acestea sunt interesate de produsele Schwarz Digits, artera IT a grupului german. În urma articolului, Oana Gheorghiu a transmis o reacție redacției Gândul și publicăm integral mai jos punctul de vedere: Informațiile vehiculate în spațiul public sunt false și construiesc, în mod artificial, suspiciunea unui demers nelegitim acolo unde a existat doar un schimb instituțional de informații, în logica identificării unor posibile soluții utile pentru procesul de digitalizare. Discuțiile cu Schwarz Digits nu au avut niciun caracter secret și niciun caracter comercial. Ele au fost discuții exploratorii, purtate în mod transparent, în beneficiul potențial al instituțiilor statului român, pentru a înțelege ce tipuri de soluții sau expertiză există și dacă unele dintre acestea ar putea fi relevante pentru nevoile administrației publice. Despre aceste discuții am comunicat inclusiv public, încă din data de 20 ianuarie: https://www.facebook.com/oana.gheorghiu.58/posts/pfbid02sTwYyegzk9RN6bDowbLx6qqYtVQMYCkVTXMQ6d55BzTwzK6NSMzxyEWASPMiUXP2l Mai mult, întâlnirea cu Schwarz Digits a fost convenită anterior ca eu să preiau mandatul de viceprim-ministru. Demersul de a transmite către unele instituții o întrebare privind eventuale nevoi sau domenii de interes nu reprezintă nici trafic de influență, nici recomandare de achiziție, nici vreo formă de presiune. Nu am solicitat nimănui să contracteze servicii, nu am intervenit în favoarea vreunei companii și nu am exercitat niciun fel de influență asupra unor proceduri de achiziție sau de parteneriat. De altfel, este esențial de subliniat că nu am nicio atribuție de decizie în procesele de achiziție ale instituțiilor statului. Rolul meu a fost și este acela de a facilita dialogul, schimbul de informații și identificarea unor posibile oportunități de cooperare sau de învățare din experiențe externe relevante pentru transformarea digitală a administrației. Dacă ar fi existat în acest caz orice element real care să indice o faptă de natură penală, acesta ar fi trebuit sesizat instituțiilor competente ale statului, nu livrat selectiv „pe surse” în spațiul public pentru a alimenta un narativ fals. În ceea ce privește insinuarea unei legături între acest subiect și organizația Dăruiește Viață, ea este complet lipsită de temei. Pentru construcția primului spital ridicat în România exclusiv din donații private au contribuit peste 10.000 de companii, iar Kaufland este doar una dintre acestea. A sugera că acest fapt ar avea vreo legătură cu un demers instituțional legat de digitalizare este o speculație complet nefondată. În concluzie, a fost vorba despre un demers transparent, exploratoriu și fără nicio consecință decizională
A cincea zi consecutivă de scădere a euro. Cât a recuperat leul în fața monedei europene
Miercuri, 13 mai, Banca Națională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 5,2056 lei/euro, faţă de 5,2104 lei/euro, referinţa anunţată în urmă cu o zi. Este a cincea ședință consecutivă de aprecieri pentru moneda națională în fața euro. Leul s-a apreciat în raport cu euro, miercuri, 13 mai, până la 5,2056 lei, în scădere cu 0,47 bani faţă de cotaţia precedentă, de 5,2103 lei. Comparativ cu dolarul, valoarea leului a scăzut, moneda americană fiind cotată la 4,4479 lei, în creștere cu 1,27 bani, comparativ cu marți, când s-a situat la 4,4352 lei. Sursa: Curs BNR De asemenea, moneda națională a scăzut în raport cu francul elvețian până la 5,6851 lei, în creștere cu 0,48 bani față de 5,6803 lei, cotația anterioară. Lira sterlină a crescut și ea în raport cu leul, moneda fiind cotată la 6,0100 lei, în creștere cu 0,49 bani față de 6.0051 lei, cotația precedentă. Leul a început săptămâna în creștere față de de nivelul înregistrat vineri Curs euro/leu – Leul a început săptămâna în creștere față de nivelul înregistrat vineri, 8 mai, la cursul BNR. Euro se tranzacționa în dimineța zilei de luni, 11 mai, la 5,21 lei, pe piața interbancară, față de 5,23 lei, cursun anunțat vineri de BNR. După ora 9:30, euro a scăzut la 5,20 lei. Ieri, 12 mai, euro a scăzut la 5,19 lei pe piața interbancară în prima marte a zilei, iar BNR a anunțat un curs de referință de 5,2104 lei/euro, față de 5,2222 lei/euro, nivelul de luni. Moneda europeană s-a apreciat pe fondul intensificării crizei politice Euro a avut patru ședințe consecutive în care a ajuns la niveluri record în fața leului (30 aprilie 5,1417 lei/euro, 4 mai 5,1998 lei/euro, 5 mai 5,2180 lei/euro și 6 mai 5,2688 lei/euro. Moneda europeană a crescut cu 3,5% față de leu, din 28 aprilie, înainte de acutizarea crizei politice, până pe 6 mai, când a atins cel mai mare nivel din istorie în fața leului. Pe 28 aprilie 2026, BNR a anunțat un curs de referință de 5,0937 lei/euro. Sursa: Curs BNR Purtătorul de cuvânt al BNR: În perioada următoare probabil vom asista la variaţii ale cursului Potrivit purtătorului de cuvânt al BNR, Dan Suciu, cursul leu/euro ar putea continua să fluctueze în perioada următoare, în funcție de evoluțiile privind stabilitatea politică și financiară a României. „E o perioadă de instabilitate, ea se simte de pieţe, e o perioadă tulbure. Sunt multe răspunsuri pe care pieţele le aşteaptă din partea situaţiei politice şi financiare din România. În perioada următoare probabil vom asista la variaţii ale cursului, probabil în ambele direcţii, dar până când nu avem nişte răspunsuri clare în ceea ce priveşte stabilitatea politică-financiară a României, tensiunile pot continua. Este o situaţie prin care trecem, încercăm să o gestionăm la Banca Naţională cu toate resursele şi armele pe care le avem la dispoziţie, dar trebuie să înţelegem că răspunsurile sunt în altă parte, nu sunt la Banca Naţională, pentru liniştirea pieţelor”, a spus Dan Suciu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nivel istoric al cursului valutar, după căderea Guvernului Bolojan. Cu cât se tranzacționează moneda europeană Cursul euro scade, după maximele istorice publicate de BNR. La cât a ajuns azi, 8 mai 2026, în a patra zi de la demiterea Guvernului Bolojan
Datele INS confirmă declinul din industria românească. Producția industrială a crescut în martie, dar a scăzut față de anul trecut
Producția industrială din România a crescut în martie 2026 cu 11,6% față de luna precedentă, pe serie brută, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Totuși, sectorul industrial rămâne pe scădere comparativ cu anul trecut și pe ansamblul primului trimestru din 2026. Datele publicate de INS confirmă că industria românească continuă să fie afectată de slăbirea cererii și de probleme din industria prelucrătoare, principlaul motor al economiei industriale. Comparativ cu martie 2025, producția industrială a scăzut cu 0,7% pe serie brută și cu 2,2% pe serie ajustată sezonier. Sursa: Institutul Național de Statistică „Faţă de luna martie 2025, producţia industrială a fost mai mică cu 0,7% ca serie brută și cu 2,2% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate”, arată datele INS. Pe ansamblul primului trimestru din 2026 (ianuarie-martie), industria a înregistrat un declin de 2% față de aceeași perioadă din 2025 pe serie brută și de 2,4% pe serie ajustată. Seria brută arată evoluția efectivă a producției industriale, fără ajustări sezoniere, în timp ce seria ajustată elimină influențele sezoniere și ale numărului de zile lucrătoare, pentru a reflecta mai clar tendința reală. Industria prelucrătoare trage în jos rezultatele INS arată că scăderea pe termen anual este determinată în principal de industria prelucrătoare, unde producția a coborât cu 3,2%. În schimb, industria extractivă și sectorul energetic au înregistrat creșteri ușoare, între 1 și 3%, fără să compenseze însă pierderile din zona manufacturieră. Sursa: Institutul Național de Statistică „Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 2,2%, din cauza scăderii industriei prelucrătoare (-3,2%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat și industria extractivă au crescut cu 3,7%, respectiv cu 1,3%”. Sectoarele din industrie au evoluat diferit Susținută de creșteri de două cifre pe termen scurt, +24% față de februarei, pe partea de structură, industria extractivă a crescut atât lunar, cât și anual. Pe de altă parte, industria prelucrătoare a avut un parcurs neuniform, creștere lunară de 13,3%, dar scădere anuală, ceea ce indică fluctuații mari în producție. De asemenea, energia electrică și termică a scăzut ușor față de februarie, -2,8%, dar a înregistrat o creștere de 3,6% pe termen anual. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia Moștenirea lui Bolojan. Inflația galopează și ajunge la aproape 11%. În continuare, de departe cea mai mare din UE
Dezvoltator imobiliar din Iași, vizat într-un dosar Antifraudă. Prejudiciu de peste 13 milioane lei
Inspectorii ANAF au identificat un prejudiciu de peste 13 milioane de lei în domeniul imobiliar, într-un caz în care un dezvoltator din Iași este acuzat să ar fi amânat înregistrarea veniturilor și ar fi evitat plata impozitului pe profit prin înregistrări contabile considerate nereale. „Ziarul de Iași” a aflat că în acest caz este vizat dezvoltatorul imobiliar Cristinel Daniel Niculiță. Omul de afaceri respinge acuzațiile și susține că este vorba despre o interpretare eronată a situației sale fiscale. Acesta va contesta măsurile în instanță. „Este un control al ANAF Suceava, prin Antifraudă. Consider că sunt acuzații fără bază legală, și vom contesta în instanță această decizie, pe care o considerăm un abuz. Noi avem în acest moment antecontracte, nu contracte finale. Inspectorii au tratat situația ca și cum firma ar fi realizat deja profit, deși, în opinia noastră, profitul apare abia la finalizarea contractelor. Este adevărat că există o cifră de afaceri mare, însă asta nu înseamnă automat că există și profit impozabil în acest moment. În următoarele luni, când vor fi încheiate contractele finale, atunci se vor face și diferențele contabile și fiscale aferente”, a declarat Daniel Niculiță. Potrivit ANAF, societatea verificată ar fi construit și vândut opt blocuri de apartamente, iar inspectorii susțin că a fost folosit „un mecanism repetitiv și constant de înregistrări contabile nereale”, prin care veniturile ar fi fost amânate nejustificat. Citește mai mult pe Ziarul de Iași