Oana Gheorghiu atacă Gândul. Sugerează că publicația noastră este plătită să o denigreze și publică un text plin de greșeli factuale despre Schwarz. Gândul îi demontează minciunile și publică date noi
Vicepremierul demis Oana Gheorghiu continuă războiul cu Gândul și presa care a publicat dezvăluirile despre presiunile pe care le-a făcut în favoarea grupului german Schwarz. A publicat un nou text pe Facebook, dar plin de greșeli factuale, începând cu numele și numărul de angajați ai grupului german în România, pe care l-a crescut de 20 de ori. Gândul demontează minciunile Oanei Gheorghiu și aduce date noi în scandalul cu acuzații de trafic de influență Gheorghiu-Schwarz. Replica agresivă și plină de neadevăruri vine ca urmare a dezvăluirilor ziarului legate de emailurile în care vicepremierul Oana Gheorghiu întreba dacă instituții cheie ale statului sunt interesate de produsele Schwarz Digits. După întâlnirile de la Guvern, Schwarz anunță brusc că angajează ingineri IT în România Ca o coincidență, după ce în ianuarie și februarie au avut loc mai multe întâlniri și discuții „exploratorii” cu Oana Gheorghiu și instituții ale statului, la începutul lunii martie germanii anunță în presă că își extind operațiunile IT din România și angajează specialiști, ca și cum ar fi siguri de următoarele contracte ale companiei. „Schimbarea include și redenumirea Schwarz IT în Schwarz Digits Romania pe plan local. În acest context, compania își propune să crească echipa locală de la aproximativ 200 la 300 de specialiști până la finalul acestui an. Schwarz Digits se concentrează pe dezvoltarea și operarea soluțiilor digitale care oferă un control mai mare asupra datelor și infrastructurii IT, atât pentru companiile din cadrul Schwarz Group, cât și pentru clienți externi”, se arată într-un comunicat Schwarz, preluat de profit.ro în data de 3 martie 2026. Altă „coincidență” este că CEO-ul Schwarz vorbește în comunicat de „suveranitate digitală”, concept preluat și de Oana Gheorghiu inclusiv în postarea de astăzi. Comunicatul promovat de Schwarz vine după întâlnirile „exploratorii” cu vicepremierul Oana Gheorghiu și în buza întâlnirii oficiale cu premierul Ilie Bolojan. Demontăm minciunile Oanei Gheorghiu. Vicepremierul demis a umflat numărul de angajați Schwarz în România de la 30.000 la 600.000 În încercarea de a justifica promovarea companiei germane Schwarz pentru ca instituțiile statului să cumpere produsele IT de la aceasta, Oana Gheorghiu scrie pe Facebook că grupul german angajează în România 600.000 de oameni. Numărul real, însă, este de puțin peste 30.000 de angajați în Kaufland, Lidl și, pe ultimul loc, Schwarz Digits. Dacă se adaugă și noua achiziție La Cocoș, numărul angajaților rămâne sub 34.000 în România, deci de aproape 20 de ori mai puțini decât a scris Oana Gheorghiu. 600.000 de angajați nu are grupul nici măcar la nivel european. Cifra comunicată de Gheorghiu rămâne, așadar, un mister, ca să nu zicem un FAKE NEWS care gonflează artificial poziția de pe piață din România, doar pentru a da grupului și argumentului greutatea publică pe care în mod evident nu o au. Mai mult, divizia de IT, de unde a pornit scandalul de fapt, are 200 de angajați, așa cum chiar Schwarz scrie în comunicatul de presă difuzat în martie. Nici la nivel european Schwarz nu este un lider în digitalizare, așa cum a dezvăluit Ziarul Financiar și cum, în mod mincinos, susțin premierul Ilie Bolojan și Oana Gheorghiu, „Acest grup (Schwarz – n.red.) este cam cel mai mare grup european atât în materie de comerţ, având peste 600.000 de angajaţi, cât şi în materie de cloud european pe zona de IT”, a declarat Bolojan pentru Hotnews, citat de ZF. Pe zona de IT, de cloud guvernamental, Schwarz Digits (numele sub care funcţionează grupul originar din Germania) nu este în topul celor mai mari jucători europeni. În postare, vicepremierul demis a greșit și numele nemților: corect este Schwarz Group, nu Schwartz. Jurnaliști acuzați că își fac meseria – publică informații de interes public „Partidul primește bani publici și îi folosește pentru a plăti presă: Antena3, Realitatea, Gândul — trusturi care declanșează campanii de denigrare exact când cineva devine incomod”, acuză Oana Gheorghiu. Scandalul emailurilor în care Oana Gheorghiu se interesa dacă se pot vinde produse Schwarz instituțiilor statului a făcut înconjurul României. Din momentul în care Gândul a publicat emailurile, știrea a ajuns pe toate televiziunile, site-urile și social media și a generat un interes public uriaș și dezbateri aprinse. În cel mai elementar manual de presă scrie că nu este o știre când o instituție își face treaba, ci este o știre când o instituție face un abuz sau comite o posibilă ilegalitate în serviciu. Gândul a decis să publice și a considerat că este de interes public să informăm cetățenii ce documente s-au transmis de la cabinetul vicepemierului, ce au conținut acestea și în favoarea cui au fost emise. Ziarul nu a formulat acuzații, ci a adresat public întrebări – așa cum au procedat inclusiv publicațiile prietene cu guvernul, care au pus la îndoială corectitudinea demersului vicepremierului Oana Gheorghiu. AUTORUL RECOMANDĂ:
Alexandru Nazare, după avertismentul S&P: Trebuie să fim foarte atenți, poziția rating-ului este una vulnerabilă cu o perspectivă negativă
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reacționat după ce agenția de rating S&P Global a reconfirmat ratingul suveral al României, dar a avertizat că instabilitatea politică și dificultățile de reducere a deficitului bugetar pot duce la o retrogradare în perioada următoare. Agenția de evaluare financiară a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul „BBB-/A-3”, atât pentru datoria pe termen lung, cât și pentru cea pe termen scurt, anunță Ministerul Finanțelor. Acțiunea de rating a fost una neplanificată, fiind în afara calendarului anunțat la începutul anului, motivul fiind demiterea guvernului Bolojan în urma votului de neîncredere din Parlament. Nazare: Sunt necesare continuarea ajustării bugetare și atragerea fondurilor UE Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat că reconfirmarea ratingului este un aspect îmbucurător, dar a atras atenția asupra impactului pe care decziile politice îl au asupra încrederii investitorilor față de țara noastră. „Reconfirmarea ratingului suveran al României într-un context politic incert, desi un aspect îmbucurător, atrage atenția asupra impactului major pe care deciziile politice îl au asupra încrederii investitorilor față de România. Într-un mediu extern complicat, România a confirmat că poate implementa politici curajoase și eficiente pentru atingerea dezideratului de consolidare fiscală, evoluțiile actuale de pe scena politică fiind urmărite cu atenție atât de agențiile de rating, cât și de investitori, menținerea unui rating recomandat investițiilor fiind o certificare a faptului că România este pe o traiectorie pozitivă, fiind de altfel subliniată execuția bugetară aferentă primului trimestru”. De asemenea, Alexandru Nazare, a subliniat că România trebuie să fie foarte atentă în ceea ce privește ratingul suveran, care, cu perspectiva negatică din prezent, este vulnerabil. „Totuși, trebuie să fim foarte atenți, poziția rating-ului fiind una vulnerabilă cu o perspectivă negativă, menținerea traiectoriei de ajustare precum și absorbția fondurilor europene în cadrul PNRR, SAFE si fondurilor de coeziune fiind necesare pentru păstrarea gradului investițional”, a transmis ministrul Finanțelor. RECOMANDAREA AUTORULUI: Agenția de rating S&P Global avertizează că ar putea reduce ratingul României dacă impasul guvernamental se prelungește Alexandru Nazare avertizează înaintea evaluarilor agenților de rating: „Există îngrijorări din cauza turbulențelor politice”
Jerome Powell își încheie azi mandatul de șef al Rezervei Federale, unul dintre cei mai mari adversari ai lui Trump. Cine este succesorul desemnat
Vineri, 15 mai 2026, Jerome Powell își încheie mandatul de șef al Rezervei Federale al SUA. Considerat unul dintre cei mai mari adversari ai președintelui Donald Trump, Jerome Powell s-a aflat în funcție din 5 februarie 2018. Mandatul de la conducerea Rezervei Federale s-a încheiat, dar războiul cu președintele Trump este pe departe să se termine. „ Plănuisem demult să mă pensionez”, a spus Powell în ultima sa conferință de presă în postura de șef al Rezervei Federale. Născut pe 4 februarie 1953, Jerome Powell a absolvit Universitatea Princeton și Universitatea Georgetown, și-a început cariera în finanțe și investiții și a devenit partener al Grupului Carlyle din 1997. Din 1987, este căsătorit cu Elissa Leonard și are trei copii. Fiind membru al Partidului Republican, Powell a intrat în serviciul public din 1990, având multiple poziții în cadrul Departamentului de Trezorerie al SUA. Din 2012 a devenit membru al Biroului Guvernatorilor al Rezervei Federale după ce a fost nominalizat de fostul președinte Barack Obama. În 2018, Donald Trump l-a nominalizat pentru funcția de șef al Rezervei Federale. Încă de la începutul mandatului, a intrat în conflict cu președintele republican. Trump l-a descris ca fiind „nebun”, „loco” și „sălbatic”, deși a negat că ar fi vrut să-l dea la o part din funcție. Sub administrația fostului președinte Joe Biden, Powell a condus sistemul bancar central în vremuri marcate de recesiunea provocată de pandemia de coronavirus din anii 2020-2021, de creșterea inflației dintre anii 2021 și 2023 și de destabilizarea comerțului global în urma războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu. În mandatul său, piețele bursiere au suferit un declin în 2020 și în 2022. Din 2025, în timpl celui de-al doilea mandat al lui Trump, Powell a devenit ținta unei investigații federale. Președintle și-a exprimat dezacordul privind menținerea ratelor ale dobânzilor mai ridicate de către Rezerva Federală. După încheierea mandatului, Jerome Powell va fi succedat de către Kevin Warsh, finanțator și procuror cu origini evreiești. Sursa Foto: Hepta Autorul recomandă:
Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia
Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică, iar indicatorii economici s-au deteriorat puternic de când actuala guvernare a preluat frâiele țării. Recordul negativ este confirmat inclusiv de datele evoluției economice în primul trimestru al anului, publicate de Inistitutul Național de Statistică (INS). Economia României a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026. Majoritatea indicatorilor care arată starea economiei s-au înrăutățit, iar cifrele arată clar: Guvernul Bolojan a preluat o economie în creștere, o inflație considerată mare de economiști și un șomaj de 5,8%. Acum, economia este în pragul crizei, inflația este una record, iar șomajul a crescut. Economia României a scăzut în primul trimestru din 2026 Conform datelor publicate de INS, Produsul intern brut (PIB) a înregistrat o scădere cu 1,7% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier faţă de acelaşi trimestru din anul 2025. Scăderea vine după o recesiune tehnică și la final de 2025. Cu recesiune tehnică la final de an (două trimestre de scădere consecutive), economia României a început anul 2026 slăbită Produsul intern brut al României în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025, acesta fiind al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul 3 produsul intern brut a scăzut față de trimestrul 2 cu 0,2%. Sursa: Institutul Național de Statistică Ilie Bolojan a îngropat economia României Ilie Bolojan a venit ca un salvator pentru țară și economie, iar atunci când a fost numit premier, acesta a declarat că scopul său este acela de a reduce drastic deficitul bugetar. Acesta a fost motivul care a stat la baza unei austerității dramatice însă efectele așteptate nu s-au materializat, iar România s-a transformat într-o țară chinuită fără motiv. De la preluarea mandatului, nu este clar ce a salvat guvernul Bolojan, dar, așa cum arată cifrele de la Institutul Național de Statistică, este clar ce s-a dus în cap. Deși deficitul bugetar a scăzut, este departe de „refacerea echilibrului bugetar”, așa cum promitea premierul. Pe de altă parte, costurile scăderii deficitului au fost uriașe. „Ne vom concentra pe refacerea echilibrului bugetar, absorbția fondurilor europene, continuarea investițiilor, sprijinirea mediului de afaceri și menținerea solidarității sociale”, a spus Ilie Bolojan, în discursul său de învestitură. De la creștere economică la recesiune Economia României creștea, în prima jumătate din 2025, cu 1,1%. Era o creștere modestă, sub potențialul de 3% pe care îl indică de obicei specialiștii, dar, totuși, o creștere. Acum, economia traversează o perioadă dificilă, după ce datele oficiale publicate de INS arată o nouă scădere a PIB-ului în primul trimestru al acestui an. Potrivit statisticii oficiale, economia a scăzut cu 0,2% în primul trimestru față de ultimele trei luni ale anului trecut. Inflația galopează și ajunge la aproape 11% Inflația a crescut la aproape 11%, de la 5,7%, cât era în momentul în care Bolojan a preluat mandatul. Conform INS, după 8 luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală a atins pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a fost de 10,71%, iar cele mai mari creșteri de prețuri au fost înregistrate la servicii, 13,04%. Sursa: Institutul Național de Statistică Salariul mediu net ar fi crescut cu 19 lei, arată datele, adică un avans de 0,3%. În realitate, a scăzut, pentru că inflația, în aceeași perioadă a fost mult mai mare, deci este inutil că salariul a crescut marginal, dacă, cu bani mai mulți cumperi produse mai puține. Șomajul din România a crescut de asemenea, de la 5,8% la 6%. Motorul economiei românești este în picaj Industria țării, cel mai important segment economic, care înseamnă circa 20% din PIB pe metoda formării, creștea, chiar dacă cu greu, cu 2% în iunie 2025, la preluarea mandatului lui Ilie Bolojan. În februarie 2026, cele mai recente date ale INS, producția din industria scădea cu 1,8%, față de aceeași lună din anul anterior. Consumul, reflectat în datele statistice prin cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, creștea cu 1,8% în iunie. În 10 luni, consumul a ajuns să se prăbușească cu 6,8%. Consumul este coloana vertebrală a oricărei economii. Dacă el se prăbușește, întreaga economie se prăbușește. RECOMANDAREA AUTORULUI: Moștenirea lui Bolojan, cea mai dezastruoasă guvernare pentru economie de după Revoluție. Toți indicatorii din România s-au dus în cap în mai puțin de un an. Cifrele oficiale sunt devastatoare A îngropat guvernul Bolojan economia sau nu? Cu cifrele pe față. Gândul prezintă indicatorii economici la preluarea conducerii guvernului și cum arată acum inflația, șomajul și creșterea economică Guvernul Bolojan a făcut un sacrificiu mare pentru un câștig mic. Încasările din TVA au crescut cu numai 11% în 2025, dar majorarea a adus inflație, șomaj și scăderea consumului
BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%. Care sunt estimările băncii centrale cu privire la evoluția inflației
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR), a hotărât, în ședința de vineri, 15 mai, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, conform comunicatului publicat după ședința de politică monetară. În cadrul celei de-a patra ședințe de politică monetară din acest an, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, a hotărât următoarele: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu BNR se așteaptă la o inflație mai ridicată De asemenea, Banca Națională se așteaptă la o creștere a ratei inflației în perioada următoare, peste nivelurile anticipate în raportul din februarie. „Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va crește în trimestrul II 2026 peste nivelurile previzionate anterior, în principal ca urmare a efectelor anticipate a fi exercitate de scumpirea combustibililor, pe fondul măririi deosebit de ample a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în același interval pe segmentul energie, dar și influențelor așteptate să vină din liberalizarea pieței gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici și din eliminarea ulterioară a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază”, arată BNR. Inflația a ajuns la aproape 11% în aprilie Rata inflației a urcat la 10,7% în aprilie, după ce inflația lunară a accelerat din nou, pentru a doua lună la rând, la peste 0,8%. România a avut de altfel cele mai ridicate creșteri lunare ale prețurilor de consum de la începutul anului din regiunea Europei Centrale și de Est. Sursa: Institutul Național de Statistică „După opt luni de creștere la valori de peste 9%, în aprilie 2026 inflația anuală atinge pragul de 10,7%. Astfel, în aprilie rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,71%”. Seriviciile și mărfurile nealimentare din ce în ce mai scumpe Cele mai recente date, publicate de INS, arată că la alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut tot la cafea, prețul acesteia majorându-se cu 21,76%. Ouăle se află pe locul secund cu o creștere a prețurilor de 14,78%, în timp ce carnea de bovine s-a scumpit cu 12,24%. „Cele mai mari creșteri de preţuri au fost înregistrate la servicii, 13,04%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,02%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,39%”, mai arată datele INS. La capitolul mărfuri nealimentare, cele mai mari creșteri din aprilie s-au menținut la tariful energiei electrice, care s-a majorat cu 54,18%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Alte majorări ale tarifelor în aceasta categorie au mai fost înregistrate la carburanți, benzină cu 22,42% și la motorină cu 32,68%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Moștenirea lui Bolojan. Inflația galopează și ajunge la aproape 11%. În continuare, de departe cea mai mare din UE Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia
Adrian Câciu, atac dur la adresa lui Bolojan după apariția datelor INS: Spânul a distrus economia! A acționat fix ca un asasin economic!
Adrian Câciu, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene în guvernul Ciolacu, a lansat un atac dur la adresa lui Ilie Bolojan după ce INS a publicat datele privind evoluția economică a țării. Într-o postare pe rețelele sociale, acesta îl acuză pe premierul intermiar că a distrus economia prin politicile de austeritate aplicate. Fostul ministru acuză că „Spânul” a distrus economia și subliniază că acesta a acționat asemenea unui asasin economic. Atacul lui Adrian Câciu vine pe fondul datelor îngrijorătoare publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Conform datelor, economia României a înregistrat o contracție de 1,5% în primul trimestru al anului 2026, după o scădere similară în trimestrul IV din 2025. „Spânul a distrus economia! A acționat fix ca un asasin economic! Contracție majoră a ecomomiei românești în trimestrul I al anului 2026”. De asemenea, Adrian Caciu spune că INS ar fi „coafat” cifrele reale, care ar fi fost inițial de -2%. În plus, acesta a menționat că inflația a ajuns aproape de pragul de 11%, în timp ce consumul și industria sunt la pământ. În finalul mesajului, fostul ministru l-a descris pe Ilie Bolojan drept „călăul care taie și distruge o țară” și l-a asociat cu Spânul, personajul negativ din basmele românești. „Inflația are două cifre, aproape 11%, consumul prăbușit, productie industriala prăbușită. Bolojan a acționat ca un asasin economic! Ca un călau care taie și distruge o țară! El este Spânul din poveste! Problema este că nu trăim în povești, iar românii sunt sărăciți în viața reală! Spânul, acest asasin economic al României. Ce a pățit spânul? Bolojanurile, pleaca acasă la Oradea! Ai ciuruit o țară întreaga! Ajunge!”, a mai scris Adrian Câciu pe Facebook. RECOMANDAREA AUTORULUI: Moștenirea lui Bolojan. Inflația galopează și ajunge la aproape 11%. În continuare, de departe cea mai mare din UE Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică. O confirmă primele date oficiale ale INS pe 2026. Cu cât a scăzut economia
Trafic de influență în Guvernul Bolojan? Vicepremierul Oana Gheorghiu, apeluri către instituții ale statului și către un serviciu secret pentru grupul german din care face parte și Kaufland, care a donat pentru Dăruiește Viață. Gândul publică mailul trimi
Vicepremierul Oana Gheorghiu a făcut presiuni asupra mai multor instituții în interesul grupului german Schwarz, rezultă din mai multe documente consultate de Gândul. În luna februarie, Gheorghiu a trimis mai multe emailuri de pe adresa oficială a Guvernului în care întreba diferite instituții dacă sunt interesate de serviciile oferite de gigantul german. Serviciile ar fi urmat să fie oferite de Schwarz Digits, o filială a grupului. Schwarz deține și Kaufland sau Lidl. Coincidență sau nu, Kaufland a fost un donator extrem de generos în campaniile ONG-ului Oanei Gheorghiu și a finanțat cu 250.000 de euro unul dintre proiecte. Ce spun documentele În data de 12 februarie, Oana Gheorghiu a trimis un email la Autoritatea pentru Digitalizarea României în care întreba dacă instituția este interesată de serviciile și produsele Schwarz. „În contextul întâlnirilor exploratorii desfășurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental, cu reprezentanți ai grupului Schwarz (Schwarz Digits), (…) vă rog să ne comunicați dacă, din perspectiva STS, au fost identificate potențiale soluții, servicii sau capacități de interes”, a scris Oana Gheorghiu către ADR. Ulterior, a revenit și și-a cerut scuze, pentru că a trimis anterior acest email și spre Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și a luat textul cu copy-paste. „Ne interesează perspectiva ADR, nu STS… am dat copy/paste textului, fără să fac modificările necesare”. Din informațiile Gândul, Gheorghiu a trimis, într-adevăr, un email copy-paste la STS, către generalul inginer Ionel-Sorin Bălan, directorul instituției. Prezentam mai jos emailul: „Stimate domnule Balan, În contextul întâlnirilor exploratorii desfășurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental, cu reprezentanți ai grupului Schwarz (Schwarz Digits), precum și având în vedere direcțiile strategice europene privind suveranitatea digitală, reducerea dependențelor tehnologice, guvernanța datelor și consolidarea rezilienței infrastructurilor digitale, vă rog să ne comunicați dacă, din perspectiva STS, au fost identificate potențiale soluții, servicii sau capacități de interes. Precizez că aceste întâlniri au avut un caracter exploratoriu, fiind dedicate evaluării opțiunilor tehnologice disponibile și analizării gradului de aliniere cu obiectivele strategice ale României. Răspunsul dumneavoastră va fi integrat într-o informare consolidată către domnul Prim-Ministru, în vederea fundamentării unor eventuale decizii strategice ulterioare. Vă rog să aveți amabilitatea de a transmite punctul de vedere al instituției până la data de 19 februarie, la adresa [email protected]. Cu considerație, Oana Gheorghiu” Schwarz, donator generos pentru Oana Gheorghiu Gigantul german a donat, prin Kaufland, 250.000 de euro pentru unul dintre proiectele Oanei Gheorghiu. Schwarz Digits este brațul IT al grupului german Schwarz. „Schwarz Digits, divizia de IT a Grupului Schwarz, livrează soluții și produse digitale de încredere”, se arată pe site-ul oficial. captură de ecran https://schwarz-digits.de/en Lidl și Kaufland sunt pilonii retail ai grupului, PreZero gestionează zona de reciclare, iar Schwarz Digits zona cloud/cyber/IT. Corporația este prezentă în 32 de țări, are aproape 600.000 de angajați și afaceri de 175 mld. euro în 2024, conform estimărilor. În România este prezent mai ales prin Kaufland, Lidl și Schwarz Digits. Grupul are afaceri cumulate pe plan local de circa 9 mld. euro și are peste 30.000 de angajați. Schwarz, întâlniri „confidențiale” cu Guvernul Bolojan Așa cum rezultă din documente, reprezentanții Schwarz au fost în România în ianuarie 2026 și în martie 2026. Despre întâlnirea din ianuarie nu s-a aflat nimic, până acum. Oana Gheorghiu transmite, în emailurile în care sondează dacă instituțiile statului sunt interesate de produsele Schwarz, că au fost întâlniri la nivel guvernamental. „În contextul întâlnirilor exploratorii desfășurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental, cu reprezentanți ai grupului Schwarz (Schwarz Digits)…”, scrie ea în documente. După apelurile Oanei Gheorghiu, reprezentanții Schwarz au fost primiți, oficial, la Palatul Victoria. Este vorba de întâlnirea premierului Bolojan cu CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, în luna martie 2026, care, conform informațiilor ZF, ar fi avut ca subiect central „reducerea deficitului comercial al României”. Publicul nu a aflat însă că nu era prima întâlnire „exploratorie” a guvernului cu reprezentanții grupului german. Întâlnirea reprezentanților Guvernului Bolojan cu șefii Schwarz Group, 10 martie 2026 „Premierul Bolojan a mulțumit reprezentanților Schwarz Group, Gerd Chrzanowski și Christian Groh, pentru investițiile realizate în România de această companie și a adăugat că economia națională oferă oportunități pentru dezvoltarea portofoliului de proiecte pe piața românească”, a transmis guvernul Bolojan la acea dată. Decapitarea șefului ADR de către Oana Gheorghiu Povestea culminează cu demiterea șefului Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Vlad Dragoș, de către vicepremierul Oana Gheorghiu, pe 4 mai 2026. Același șef asupra căruia Oana Gherghiu punea presiuni chiar de pe adresa de email de la minister, a fost demis, conform postării vicepremierului de pe Facebook, pentru „eșecuri operaționale” și „insubordonare și opacitate instituțională: refuzul repetat de a colabora cu ministerul tutelar”. Ieri, vicepremierul Oana Gheorghiu făcea un apel public ca Parchetul General să ofere consultanță Guvernului despre cum să găsească dovezi de activități infracționale. Și atunci rămâne întrebarea: ar trebui ca procurorii să vină la guvern, dar nu pentru a instrui angajații, ci mai degrabă pentru a ancheta un posibil trafic de influență? AUTORUL RECOMANDĂ:
Bătălia pentru pământ, ultimul tun al Guvernului Bolojan. Presiuni mari la Ministerul Agriculturii pentru declasarea terenurilor agricole – SURSE
Ordonanța de urgență privind modificarea și completarea Legii nr. 268/2001 ar putea îngropa definitiv „grânarul Europei”. Actul a fost adoptat de Guvernul Bolojan cu puțin timp înainte de a fi demis prin moțiune de cenzură. Ordonanța reglementează transferul terenurilor agricole către proiectele de energie regenerabilă, sub pretextul condiționării unor jaloane din PNRR. Potrivit surselor Gândul, în Ministerul Agriculturii se fac presiuni uriașe pentru a transforma hectare întregi de culturi viabile în lanuri de eoliene și panouri fotovoltaice. Ordonanța pare să vină ca o ultimă lovitură în actuala criză a terenurilor agricole, criză despre care a Gândul a scris AICI. Statul se luptă să eticheteze rapid terenurile părăsite de fermieri ca fiind degradate și le pune în zestrea energiei verzi. Circuitul prin care fermierii își pot pierde terenurile agricole 1. Statul crește taxele și impozitele. 2. Fermierii se văd nevoiți să împrumute sume uriașe din bănci pentru a-și menține business-ul pe linia de plutire. 3. Băncile îi execută silit (cu tot cu terenurile agricole) pe fermierii care nu își mai pot achita datoriile 4. Statul preia terenurile executate de la bănci prin intermeiul concesionării prin licitație publică. 5. Terenurile sunt reclasificate ca fiind „degradate” și devin eligibile pentru parcurile fotovoltaice. Potrivit surselor Gândul, în Ministerul Agriculturii se pune o presiune enormă, miza fiind uriașă: retrogradarea terenurilor agricole de calitate la categoria degradate. Ordonanța a primit aviz negativ de la Consiliul Legislativ Gândul a obținut proiectul de ordonanță de urgență (vezi detalii AICI). Potrivit documentului, prin utilizarea terenurilor agricole considerate degradate aflate în proprietatea statului se creează premisele valorificării unor suprafețe care, în prezent, nu sunt utilizate în scop agricol, contribuind totodată la atragerea de investiții și la dezvoltarea zonelor rurale. Demersul face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), componenta RePowerEU. Potrivit decidenților, noua lege vizează crearea unui cadru juridic pentru utilizarea terenurilor aflate în proprietatea statului ca zone de accelerare pentru investițiile în surse regenerabile de energie. sursa: Profimedia Decidenții au pus ochii de cel puțin 14 ani pe terenuri bune, deși unii miniștri ai Agriculturii s-au opus Războiul între agricultori și stat durează de cel puțin 14 ani, amintește Jurnalul, menționând că acest valoros capital este râvnit de guvernanți, dornici să le transforme în suprafețe pentru eoliene și panouri fotovoltaice. Astfel, foști miniștri ai Agriculturii, de la Daniel Constantin (2012-2015) până la Florin Barbu (PSD, care a demisionat înainte de inițierea moțiunii de cenzură), au refuzat să transfere suprafețe mari de teren agricol către producerea de energie regenerabilă. Însă, a recuperat guvernul Bolojan chiar pe ultima sută de metri înainte de a fi demis. Raiul fotovoltaicelor, iadul culturilor agricole, jalon în PNRR După amplasarea de panouri solare terenul agricol se degradează în mod irecuperabil, conform specialiștilor. În același timp, transferul terenurilor, este inclus într-un jalon din celebrul Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – componenta pompos intitulată RePowerEU. Cum se vinde la licitație un teren agricol confiscat? Demersul statului e ajutat substanțial și de bănci. La terenurile se vor adăuga terenurile nelucrate de mai mulți ani de producătorii agricoli și executate silit de către bănci. Autoritatea Națională pentru Administrarea Domeniilor Statului, Pescuit și Acvacultură va concesiona, prin licitație publică cu strigare, terenurile degradate care se află în proprietate publică, dar și pe cele care constituie proprietatea privată a statului, în scopul producerii de energie electrică, prin amplasarea unor panouri solare pe suprafețe extinse, prin ordonanța, reclamată de Avocatul Poporului. Fermierii își pierd terenurile pe bandă rulantă Un astfel de caz de pierdere a terenurilor de către fermierii români este relatat de publicația de specialitate Agrointeligenta. Astfel, la finalul anului 2025, zeci de hectare de teren agricol ale unui fermier din județul Botoșani (comuna Mihălășeni) au fost scoase la vânzare în contul unor datorii la o bancă. Este vorba de aproape 50 de hectare de teren care au fost scoase la licitație de un executor judecătoresc din Suceava. AUTORUL RECOMANDĂ: Terenurile agricole ale României dispar pe zi ce trece. Polonia și Ungaria au interzis prin lege achiziția terenurilor de către străini sau pun condiții drastice Avocatul Poporului anunță pentru Gândul că sesizează CCR pentru OUG dată de Bolojan după demitere Cum poate fi frânată prăbușirea economică a României? Doi reputați analiști prezintă pentru Gândul cele mai rapide soluții de redresare recomandate viitorului Guvern
Dragoş Pîslaru: România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. 15 miliarde de euro
Dragoş Pîslaru afirmă că România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. Din cauza zecilor de proiecte și reforme rămase neîndeplinite, statul ar putea ajunge la penalități de până la 15 miliarde de euro. Suma pe care o mai poate încasa din Planul Național de Redresare și Reziliență este de aproximativ 13 miliarde de euro, conform ministrului Fondurilor Europene. Potrivit unei informări privind stadiul PNRR România are 38 de ținte și jaloane aferente reformelor din PNRR care încă nu au fost îndeplinite, deși planul de redresare se încheie peste trei luni, preia Digi24. Din această cauză, țara noastră riscă penalități totale de peste 15 miliarde de euro (informarea poate fi consultată AICI). Același document arată că, până în prezent, România a depus patru cereri de plată. Și a primit fonduri în valoare totală de 10,72 miliarde de euro, reprezentând 50,08% din total. Dintre cele 38 de ținte și jaloane nefinalizate, 14 sunt considerate reforme cu impact semnificativ. 11 dintre acestea necesită inițiative legislative, adică au nevoie să treacă prin Parlament. Nouă proiecte au nevoie de acord politic, mai arată documentul. Implementarea reformelor este greoaie „Ritmul de implementare a reformelor este unul greoi. Fiind înregistrat progres foarte scăzut, iar în unele cazuri inexistent. Această situație generează riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea termenelor asumate prin PNRR. În acest context, atragem atenția asupra penalităților substanțiale aplicabile în cazul neîndeplinirii reformelor la termenele stabilite, subliniind necesitatea accelerării măsurilor și a unei implicări sporite din partea coordonatorilor responsabili”, este informarea transmisă de Ministerul Fondurilor Europene. O jumătate e miliard de euro din PNRR, deja pierduți P 1 Mai ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, anunţa, pe Facebook, că România a pierdut încă o tranşă din PNRR. Aproape jumătate de miliard de euro. Banii se adaugă celor 7 miliarde pierdute deja de România încă de anul trecut. „Pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți. Am primit, ieri seară (30 aprilie n.r.) evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, a transmis Dragoș Pîslaru pe Facebook. Jaloanele din PNRR, promovate prin proiecte de lege Pe de altă parte, premierul interimar Ilie Bolojan a anunţat, joi, despre jaloanele din PNRR, că toate proiectele de lege care vor fi finalizate în următoarele două săptămâni. Ele vor fi depuse la Parlament sub formă de iniţiative legislative de către membrii guvernului. Guvernul, fiind interimar, nu mai poate da Ordonanţe de urgenţă şi nici adopta proiecte. Bolojan a menţionat că prioritar este să nu pierdem fondurile europene. Recomandarea atutorului: Sorin Grindeanu i-a scris ministrului Dragoş Pîslaru: „Vă rog să-mi transmiteți cât mai urgent lista cu proiectele legislative PNRR”
Dragoș Pîslaru: Cererea de plată 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro, este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan
Dragoș Pîslaru, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat joi că România a depășit pragul de 60% implementare a PNRR. Executivul negociază acum forma finală a planului cu Comisia Europeană, preia Mediafax. Comisia Europeană a confirmat în mod oficial joi validarea cererii de plată de 2,6 miliarde de euro din PNRR. „Aș vrea doar să vă mai spun că, în acest moment, cu cererea de plată 4 astfel aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare. Nu mai suntem la coada clasamentului”, comunică Pîslaru. 100% Bolojan Pîslaru ține să sublinieze că meritul este exclusiv al Guvernului Bolojan. „Comisia Europeană a avizat astăzi pozitiv cea de-a patra cerere de plată a României în valoare de 2,62 miliarde de euro (…) Vă readuc aminte faptul că această cerere de plată 4 este pregătită în totalitate de Guvernul Bolojan. Este o cerere care nu are niciun fel de corecție, niciun fel de sumă suspendată. Și acest lucru nu s-a mai întâmplat de la prima cerere de plată a României. Atât cererea 2, cât și cererea 3 au fost cu suspendări”, a declarat Pîslaru, într-o conferință de presă. Fonduri nerambursabile de 5,2 miliarde de euro Ministrul a comparat rezultatele actualului Executiv cu sumele atrase anterior prin PNRR. „Ca să fie mai clar despre ce discutăm aici, de când a început PNRR-ul, din 2021. Dacă însumăm toate cererile de plată depuse de România, deci nu pun prefinanțarea, suma totală obținută din cererea de plată 1, cererea de plată 2 cu o sumă suspendată și pierdută, cererea de plată 3 parțial primită, totalul sumelor pe care le-am primit pe grant, pentru că asta contează, fondurile nerambursabile, au fost 5,2 miliarde de euro. Ceea ce noi am făcut în acest guvern, condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, în 10 luni, am salvat, după cum țineți minte, 350 de milioane de euro din cererea de plată 3 și am aprobat, iată, 2,62 miliarde de euro, deci 2,96 miliarde de euro obținute în 10 luni, față de 5,2 miliarde de euro obținute din 2021 până în prezent”, a afirmat ministrul. Cererea de plată 4 a inclus reforme privind gestionarea durabilă Pîslaru a spus că cererea de plată 4 a inclus reforme privind gestionarea durabilă a pădurilor, decarbonizarea, digitalizarea și revizuirea cadrului fiscal. Ministrul a precizat că următorii pași procedurali sunt analiza în Comitetul Economic și Financiar, pe 27 mai, și decizia finală în Consiliu, pe 5 iunie, după care fondurile vor fi transferate României. Ministrul a spus că, prin aprobarea cererii de plată 4, România a depășit pragul de 60% implementare a PNRR și că Executivul negociază acum forma finală a planului cu Comisia Europeană. „Nu mai suntem atât de departe” „Cu cererea de plată 4 astfel aprobată, PNRR-ul României trece de 60% implementare. Nu mai suntem la coada clasamentului. Asta vă pot spune cu siguranță, și mai avem de încasat. Ceea ce contează de altfel, pe partea de grant, o sumă de 4,9 miliarde de euro, dacă o luăm cu tot cu suma brută, sau 4,2, dacă scădem prefinanțarea deja obținută. Cu alte cuvinte, nu mai suntem atât de departe. Avem, într-adevăr, și pe partea de împrumut o sumă de 5 miliarde de euro, tot brută, per total 7,7 miliarde sumă netă sau 10 miliarde sumă brută. Acestea sunt sumele pe care le mai avem de obținut din cererile 5 și 6 pentru a finaliza PNRR”, a precizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Recomandarea autorului: Dragoş Pîslaru: România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. 15 miliarde de euro penalități