Etichetă: Economic

Metrourile Alstom nu au nici acum avizele pentru intrarea în circulație

Situația trenurilor de metrou produse de Alstom, pentru care Metrorex a plătit un avans de 20 de milioane de euro, devine tot mai complicată. Din cele 13 trenuri care trebuie livrate, doar 12 sunt la București. Una dintre garnituri încă se află în Franța, în posibile teste. Cert este că, până în prezent, potrivit unui răspuns la solicitarea Gândul, niciun tren nu a obținut agrementarea tehnică (avizele tehnice și de siguranță) de la Autoritatea Feroviară Română. Din cauza întârzierilor, Alstom a acumulat penalități uriașe. „La data de 02.12.2020 Metrorex a încheiat cu Alstom Transport Franța un contract în valoare de 103.244.383,49 euro, pentru furnizarea a 13 trenuri. Perioada până la care furnizorul s-a obligat să furnizeze cele 13 trenuri și care include omologarea/agrementarea tehnică a produsului la AFER, testarea și punerea în funcțiune cu călători (P.I.F. cu călători) este de 30 de luni de la semnarea Contractului. Până la data prezentei, au fost transportate la București 12 trenuri. Pentru introducerea în exploatare a trenurilor, primele garnituri trebuie să efectueze împreună cu Autoritatea Feroviară Română testele statice de tip și testele dinamice de tip, la finalizarea cărora AFER va emite Agrementul Tehnic Feroviar, document esențial pentru trecerea la etapa următoare. La acest moment, niciunul din trenuri nu a primit agrementarea AFER”, se arată într-un răspuns al reprezentanților Metrorex, la solicitarea Gândul, semnată de Mariana Miclăuș, director general al companiei. Trenul prototip Alstom trebuie să parcurgă rodajul de 10 mii de kilometri înainte de intrarea în circulație Potrivit sursei citate, după obținerea Agrementului Tehnic Feroviar trebuie efectuate testele de anduranță: „Pentru trenul prototip înseamnă parcurgerea a 10.000 km și 2.000 km pentru fiecare dintre celelalte trenuri”, spun reprezentanții Metrorex. Rodajul trebuie realizat pe Magistrala 5 – Drumul Taberei. Gândul a dezvăluit că mecanicii români trebuie să facă 500 de ture pentru rodajul metroului adus din Brazilia. Magistrala 5 de metrou are 20 de kilometri dus-întors. Asta înseamnă cam 500 de ture pentru rodajul de 10.000 de kilometri. Ultimul termen avansat de către cei de la Alstom pentru intrarea în circulație a noilor trenuri era 1 iulie 2026. Alstom a acumulat penalități uriașe, care vor fi disputate în instanță Surse din cadrul Metrorex au dezvăluit pentru Gândul că și acest termen a fost devansat. Aceste întârzieri au dus la penalități uriașe. „Referitor la valoarea penalităților, la acest moment, acestea însumează cca. 60 milioane euro. Plata penalităților este disputată în instanță”, au mai precizat oficialii Metrorex în exclusivitate pentru Gândul. Mai mult, trenurile Alstom au fost implicate în câteva incidente. Ultimul dintre ele s-a consumat în luna februarie, când, în timpul unor teste, mecanicul Metrorex a rămas în mână cu butonul pentru frâna de siguranță. Potrivit unui document intrat în posesia Gândul, ca urmare a acestui incident, cei de la Alstom au decis să interzică „orice deplasare în regim de tracțiune proprie a acestor trenuri până la elucidarea cauzei defectării butonului «Frâna de Siguranță»”. De asemenea, anul trecut, în martie, pe Magistrala 2 de Metrou, garnitura „Ilfov” circula cu viteza de 80 km/oră de la stația Pipera spre stația Tudor Arghezi, moment în care, între stațiile Aurel Vlaicu și Aviatorilor, s-au smuls patru captatori de la vagoanele M2 și MP2 și un capac de la panoul de frână de la R2. Caracteristicile noilor trenuri: au caroserie din oţel inoxidabil; 114 metri lungime şi 3 metri lăţime; asigură o capacitate totală de 1.200 de pasageri per tren; fiecare tren cu 6 vagoane are 216 locuri într-o dispunere longitudinală; asigură două zone speciale de acces destinate pasagerilor cu dizabilităţi; au aer condiționat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Noul metrou Alstom, incident pe Magistrala 2. I-au sărit captatorii la 80 de km pe oră, între Aviatorilor și Aurel Vlaicu, când se afla în teste Explicațiile halucinante oferite de Alstom, producătorul metrourilor care nu circulă, după ce Gândul a dezvăluit că mecanicii Metrorex au rămas în mână cu maneta pentru frâna de siguranță. „Sunt incidente normale în etapa de testare”

Cu câți lei a ajuns să se vândă 1 euro, la o săptămână după demiterea lui Bolojan. Paradoxul cireșelor: Cât costă un kilogram

Cu câți lei a ajuns să se vândă 1 euro, la o săptămână după demiterea lui Bolojan. Paradoxul cireșelor: Cât costă un kilogram. „Cursul euro/leu a crescut, prețul la cireșe a scăzut!”, este mesajul Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România. Un kilogram de cireșe pietroase „foarte, foarte dulci” costă 20 lei la piață. În același timp, 1 euro se vinde cu 5.324 lei și se cumpără cu 5.096 lei, la casele de schimb valutar. Cât costă un kilogram de cireșe în piețele din Sibiu. „Avem clienți” Potrivit Ora de Sibiu, în Piața Cibin din Sibiu, cireșele din Spania se vând la un preț piperat. Cireșele de Spania din Cibin pot fi cumpărate cu 180 de lei kilogramul. În condițiile în care cireșele românești vor apărea de abia peste o lună și jumătate (cel mai devreme), comercianții spun că au clienți, chiar și cu prețul exorbitant. Cât costa un kilogram de cireșe pietroase în iulie 2025 într-o piață din București Pe 20 iulie încă se mai găseau cireșe în piețele din București. Comercianții spuneau că sunt românești, de la Voinești, iar prețul pentru un kilogram de cireșe ajunsese la un sfert față de începutul sezonului. De exemplu, în Piața Gorjului din cartierul Militari, Sector 6, duminică, de Sfântul Ilie, erau cel puțin cinci tarabe care vindeau aceste fructe, pietroase.

Profiturile AI, împărțite cu poporul. Ce a urmat pentru cele mai profitabile companii din lume, după anunțul șoc din Coreea de Sud

Șeful politicii prezidențiale a declarat că Coreea de Sud ar trebui să împartă profiturile generate de boom-ul inteligenței artificiale cu toți cetățenii săi iar declarația a dus la scăderea acțiunilor producătorilor de cipuri de memorie din țară, anunță Financial Times. Valoarea de piață a Samsung a depășit 1 trilion de dolari Într-o postare de luni pe Facebook, Kim Yong-beom a lansat ideea redistribuirii unei părți din profiturile în creștere ale producătorilor de cipuri din Coreea de Sud, după ce valoarea de piață a Samsung Electronics a depășit 1 trilion de dolari săptămâna trecută, iar acțiunile SK Hynix aproape s-au triplat anul acesta. Kim a spus că ultima creștere a pieței semiconductorilor a indicat un superciclu prelungit care ar putea genera venituri fiscale uriașe pentru guvern. „Atunci, întrebarea cum să folosim acești bani nu este doar o chestiune opțională de elaborare a politicilor – devine o chestiune de design instituțional care trebuie luată în serios în considerare”, a scris el. Comentariile au greutate, deoarece extrem de influentul Kim contribuie la stabilirea cadrului de bază al politicii economice a guvernului. Acțiunile Samsung și SK Hynix au scăzut după anunț După anunț, acțiunile Samsung și SK Hynix au scăzut marți cu 3,5%, respectiv 1,4%, în timp ce indicele Kospi a scăzut cu până la 5%, investitorii încercând să evalueze potențialele consecințe pentru sector. „Comentariile sale sună foarte controversate, mai ales că inițial a sugerat că profiturile corporative în exces, precum și veniturile fiscale mai mari ar trebui redistribuite”, a declarat Chaiwon Lee, președintele Life Asset Management, cu sediul la Seul. „Investitorii au nevoie de semnale mai clare despre cum ar funcționa acest lucru. Dar nu va fi ușor pentru guvern să ia măsuri împotriva principiilor de bază ale capitalismului.” Kim a clarificat ulterior că se referea doar la „veniturile fiscale în exces” generate de boom-ul inteligenței artificiale, în loc să propună o nouă taxă pe profiturile corporative. El a spus că veniturile fiscale neașteptate din boom-ul semiconductorilor din 2021-2022 au fost cheltuite ad-hoc, avertizând că „permiterea disipării acestor câștiguri în același mod ar putea echivala cu risipa unei oportunități istorice unice într-o generație”. Samsung și SK Hynix = 3% din PIB-ul Coreei de Sud Samsung și SK Hynix au generat anul trecut profituri operaționale combinate de 90 de trilioane de won (61 de miliarde de dolari), echivalentul a aproximativ 3% din PIB-ul Coreei de Sud. Vizate sunt profiturile excesive generate în era inteligenței artificiale CW Chung, co-director al departamentului de cercetare a acțiunilor pentru Asia-Pacific la Nomura, a estimat că profiturile lor combinate ar putea ajunge la 600 de trilioane de won în acest an – aproximativ un sfert din economia sud-coreeană. Kim a susținut că una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Coreea de Sud era aceea că „profiturile excesive generate în era inteligenței artificiale ar putea lărgi structural diviziunea în formă de K din cadrul societății” și a subliniat necesitatea de a utiliza o parte din aceste câștiguri pentru a păstra stabilitatea socială. Comentariile sale vin în contextul în care cipurile de memorie au devenit esențiale în lanțul global de aprovizionare cu infrastructură de inteligență artificială, capacitatea cipurilor de memorie avansate cu lățime de bandă mare ale Samsung și SK Hynix pentru acest an fiind deja epuizată. Cererea puternică a transformat cele două companii în unele dintre cele mai profitabile afaceri din lume. Performanța lor a intensificat, de asemenea, dezbaterea despre modul în care bogăția generată de boom-ul inteligenței artificiale este împărțită cu lucrătorii, evidențiind disparitățile tot mai mari dintre o mână de sectoare în plină expansiune și restul economiei. Samsung, cel mai mare producător de cipuri de memorie din lume, a intrat marți în ultima zi de discuții salariale mediate de guvern cu sindicatul său, în încercarea de a evita o grevă planificată . Compania se află într-o dispută cu angajații cu privire la modul de împărțire a câștigurilor din boom-ul semiconductorilor bazat pe inteligență artificială, sindicatele amenințând cu o grevă de 18 zile începând cu 21 mai, dacă Samsung nu acceptă salarii și bonusuri mai mari. „Investitorilor nu le plac surprizele neașteptate și lipsa de vizibilitate”, a declarat Namuh Rhee, președintele Forumului Coreean de Guvernanță Corporativă, un grup de advocacy. „Comentariile lui Kim au fost percepute ca un indiciu al unei politici anti-piață, iar investitorii sunt îngrijorați că guvernul ar putea renunța la reformele sale privind piața și guvernanța.”

Bolojan, despre PNRR la Ministerul Energiei: Întârzierile sunt mari

Premierul Ilie Bolojan, care a preluat interimar și portofoliul Energiei, anunță pe Facebook întârzieri în ceea ce privește PNRR. Bolojan susține că după preluarea mandatului de ministru interimar al Energiei a cerut o situație a proiectelor de investiții. „Să putem lua măsuri pentru a termina investițiile până în august și să nu pierdem banii europeni. Am văzut că avem bani, avem proiecte, dar avem blocaje și probleme care întârzie lucrările”, a scris pe Facebook Bolojan. „Avem blocaje și probleme care întârzie lucrările” Premierul subliniază că, în primele patru luni ale acestui an, pe PNRR, s-au făcut plăți de 60 milioane de euro. Încă 135 de milioane de euro sunt solicitați la plată, în 82 de cereri neprocesate, „multe depuse de luni de zile”. Conform lui Bolojan, cea mai mare parte a acestora sunt depuse de anul trecut, dar există și câteva și din 2024. Patru luni până la termenul limită „Mai avem 4 luni pentru a putea termina lucrările și a face plăți. Am mai avea de achitat peste 400 milioane euro, fără cererile depuse și nerezolvate. Întârzierile sunt mari, iar concluzia este simplă: nu este suficient să avem finanțare. Trebuie să avem organizare, procesare rapidă și plăți făcute la timp. Altfel, lucrările nu se vor termina și putem pierde fondurile europene”, a mai scris ministrul interimar al Energiei pe rețeaua de socializare. Soluțiile pe ultima sută de metri Premierul a anunțat și o parte dintre măsurile dispuse: mai mulți oameni la verificare și plăți, din minister, norma de avizare crescută pentru cei implicați în procesul de verificare, schimbarea modului de lucru cu experții Băncii Europene (BEI), pentru reducerea timpului de verificare a plăților sprijin (cu personal) din partea Ministerului Justiției și a Ministerului Proiectelor Europene, pentru a debloca avizarea juridică și verificarea cererilor. Sporurilor pentru cei care lucrează pe fonduri europene, la control Bolojan anunță că în această săptămână va fi verificat și modul de acordare a sporurilor pentru cei care lucrează pe fonduri europene. „Până acum, aceste sporuri nu se acordau după realizări, ci în funcție de calificativul anual obținut pentru anul trecut. Sporul se acorda la maximum, pentru că aproape toți au calificativul . Vom introduce evaluări lunare, iar sporul va fi legat de livrabile: dosare soluționate plăți deblocate termene respectate Nu eliminăm stimulentele pentru colegii care muncesc. Eliminăm plata lor din oficiu. Cine livrează trebuie recompensat. Cine nu livrează nu poate primi aceleași beneficii doar pentru că, pe hârtie, totul arată ”, mai transmite Ilie Bolojan. Acesta anunță că în următoarele două săptămâni se vor face plăți de peste 60 de milioane de euro, încheie premierul. Recomandarea autorului: A patra zi consecutivă de scădere a euro. Cursul se stabilizează

Leul continuă să respire ușurat după căderea guvernuluin Bolojan. Înregistrează a treia zi de creștere consecutivă

Marți, 12 mai, BNR a anunţat un curs de referinţă de 5,2103 lei/euro, faţă de 5,2222 lei/euro, referinţa anunţată în urmă cu o zi. Curs euro/leu – Euro a început să scadă încă de ieri, 11 mai, ajungând în această dimineață la nivelul de 5,19 lei. În orele următoarea, euro a crescut la 5,20 lei, pe piaţa interbancară, după care s-a stabilizat la 5,21 lei. Leul a început săptămâna în creştere faţă de nivelul înregistrat vineri la cursul BNR Leul a început săptămâna cu o ușoară apreciere față de nivelul consemnat vineri la cursul BNR. În dimineața zilei de luni, euro era tranzacționat pe piața interbancară la 5,21 lei, comparativ cu 5,23 lei, cât indicase cursul oficial publicat vineri de Banca Națională. După ora 9:30, moneda europeană a coborât la 5,20 lei. Potrivit purtătorului de cuvânt al BNR, Dan Suciu, cursul leu/euro ar putea continua să fluctueze în perioada următoare, în funcție de evoluțiile privind stabilitatea politică și financiară a României. Luni, 11 mai 2026, BNR a anunțat un curs de referință de 5,2222 lei pentru un euro, în scădere față de nivelul de 5,2364 lei/euro afișat vineri. Înainte de această corecție, euro înregistrase patru ședințe consecutive de creștere record în raport cu leul: 5,1417 lei pe 30 aprilie, 5,1998 lei pe 4 mai, 5,2180 lei pe 5 mai și 5,2688 lei pe 6 mai 2026. De la finalul lunii aprilie și până pe 6 mai, pe fondul intensificării crizei politice, moneda europeană s-a apreciat cu aproximativ 3,5% față de leu, atingând cel mai ridicat nivel din istorie. Pe 28 aprilie 2026, cursul oficial anunțat de BNR era de 5,0937 lei/euro. Pe piața interbancară, euro a atins pragul de 5,26 lei miercuri, 6 mai 2026, nivel la care s-a menținut și în cursul zilei de joi, 7 mai 2026. AUTORUL RECOMANDĂ

Bolojan, propuneri pentru scăderea prețului la energie: Deschiderea accesului în sistem, creșterea producției și a stocării

„Nu vom putea avea o energie mai ieftină în anii următori, dacă nu vom deschide accesul în sistem, dacă nu vom avea o producție mai mare și mai ales o stocare mult mai mare față de ceea ce avem”, a declarat Ilie Bolojan.  Acesta a precizat că, spre exemplu, energia care se produce de primăvara și până toamna într-un parc fotovoltaic, care, în intervalul de la prânz este o energie care se vinde la prețuri foarte mici, precizând că este „risipită”. Bolojan a afirmat că ea poate fi stocată iar seara, când prețul energiei este foarte mare, această energie stocată să poată fi livrată. Bolojan a precizat că miza blocajului accesului la rețelele energetice este una „foarte mare”. „Când cineva vrea să facă o investiție și se duce la Transelectrica, o investiție mare, nu mai poate primi astăzi un aviz tehnic de racordare, pentru că practic rețelele sunt blocate și s-a schimbat procedura și atunci are două posibilități, să aștepte mult timp sau să primească un semnal din piață de la cei care au hârtii gata făcute, că îi se poate vinde un astfel de proiect, adică îi se dă hârtia și avizul, fără altceva, ceea ce înseamnă niște sume imense”, a declarat Bolojan.  Premierul interimar a acuzat că există o responsabilitate în zona de decizie: „(…) este clar că acest sistem a fost pervertit în totalitate, este evident asta și faptul că am ajuns în această situație arată că este o doză de iresponsabilitate în zonele astea de decizie, pentru că permiți, practic, să-ți blochezi accesul în sistem”, a declarat Bolojan.  Premierul interimar a acuzat încă din aprilie că speculatorii au obținut avize tehnice de racordare cu mult peste capacitatea rețelelor, iar astfel proiectele „investitorilor serioși”, nu mai pot fi implementate.

Ilie Bolojan, subiectul anchetei ASF Pentru ce este anchetat

Ilie Bolojan, premierul interimar și ministru al Energiei, a devenit obiectul unei analize riguroase din partea Autoritatea de Supraveghere Financiară. Piața de capital din România se află în fața unui moment fără precedent, în care acțiunile guvernului publică Financial Intelligence. În centrul problemei se află cel valoros emitent al Bursa de Valori București, Hidroelectrica. Miza este modul în care deciziile politice de la vârful Guvernului sunt comunicate investitorilor posibil privigeliați. Suspiciuni grave de abuz de piață și divulgare selectivă de informații privilegiate Ancheta ASF nu vizează doar o simplă eroare administrativă. Ridică suspiciuni grave de abuz de piață și divulgare selectivă de informații privilegiate, fapte care, conform reglementărilor europene, pot atrage sancțiuni severe. După căderea cabinetului prin moțiune de cenzură, intervenția lui Ilie Bolojan asupra conducerii Hidroelectrica a declanșat un conflict juridic ce pune sub semnul întrebării respectarea regulilor de guvernanță corporativă la cel mai înalt nivel al statului. ASF: “Situația existentă la Hidroelectrica face obiectul unei analize specifice, inclusiv din perspectiva modalității de comunicare a unor evenimente care pot face obiectul ordinii de zi a AGA din 29.05.2026, precum și din perspectiva calificării evenimentelor în cauză drept informații privilegiate” Totodată, vă facem cunoscut faptul că verificările de specialitate întreprinse de ASF nu au caracter public, masurile publice ale Autorității, dispuse în urma efectuării acțiunilor de supraveghere și control, putând fi consultate în Buletinul ASF.” Posibila manipulare a Bursei prin omisiune Reacția Autorității de Supraveghere Financiară vine după informațiile privind intenția Ministerului Energiei de a solicita suspendarea președintelui Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, pe fondul unui dosar de corupție, informație publicată pe site-ul ministerului, dar care nu a apărut pe platforma Bursei de Valori București, unde sunt informaţi investitorii. Ulterior, Hidroelectrica a anunțat că nu a recepționat o solicitare formală de completare a ordinii de zi a AGA din 29 mai, din partea acționarului majoritar, Statul Român prin Ministerul Energiei, însoțită de documentația aferentă prevăzută de cadrul legal aplicabil, potrivit unui raport transmis Bursei de Valori București. Reacția Hidroelectrica, integral “În contextul informațiilor apărute în spațiul public prin intermediul unui comunicat de presă emis de acționarul majoritar, Statul Român prin Ministerul Energiei, la data de 8 mai 2026, referitoare la intenția de suplimentare a ordinii de zi a Adunării Generale a Acționarilor („AGA”) S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. („Hidroelectrica” sau „Societatea”), cu propunerea de suspendare a Președintelui Consiliului de Supraveghere prin act adițional la contractul de mandat, se impun o serie de clarificări privind cadrul legal aplicabil emitenților listați și principiile de guvernanță corporativă incidente. Potrivit prevederilor Legii nr. 24/2017, art. 105 alin. (3) lit. a), completarea ordinii de zi a adunărilor generale se realizează prin transmiterea unei solicitări formale către emitent, cu condiția ca fiecare punct să fie însoțit de o justificare sau de un proiect de hotărâre propus spre adoptare de adunarea generală, în termenele prevăzute de lege, urmând ca emitentul să asigure publicarea și diseminarea acesteia prin canalele oficiale de raportare către piață, respectiv prin sistemul Bursei de Valori București („BVB”) și mecanismele reglementate de Autoritatea de Supraveghere Financiară („ASF”). Ordinea de zi a AGA convocată pentru data de 29 mai 2026 poate fi completată până la data de 14 mai În situația de față, ordinea de zi a AGA convocată pentru data de 29 mai 2026 poate fi completată până la data de 14 mai 2026, astfel incât convocatorul completat să fie publicat în Monitorul Oficial în data de 18 mai 2026, ulterior aprobării formale de către Directorat. Totodată, conform Legii nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, art. 83^1 lit. b), precum și Regulamentului ASF nr. 5/2018 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață, art. 234 alin. (1) lit. b), constituie informație privilegiată „solicitarea adresată de acționarii îndreptățiți să convoace/să completeze convocatorul AGA”. Astfel, la data prezentei, Hidroelectrica nu a recepționat o solicitare formală de completare a ordinii de zi din partea acționarului majoritar, Statul Român prin Ministerul Energiei, însoțită de documentația aferentă prevăzută de cadrul legal aplicabil. În acest context, informațiile privind intenția de suplimentare a ordinii de zi au fost făcute publice prin intermediul unui comunicat de presă anterior primirii de către emitent a unei solicitări oficiale de completare a ordinii de zi, fapt care a generat imposibilitatea societății de a verifica, analiza și comunica în mod corespunzător informația către piață, în conformitate cu obligațiile legale ce revin unui emitent listat. Suspendarea Președintelui Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica De asemenea, subiectul comunicat public, respectiv suspendarea Președintelui Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, reprezintă un aspect sensibil din perspectiva guvernanței corporative și a stabilității conducerii societății, cu potențial impact semnificativ asupra percepției investitorilor, reputației emitentului și evoluției prețului acțiunii pe piața de capital, în conditiile in care informația a fost diseminată în timpul orelor de tranzacționare, anterior unei comunicări oficiale a emitentului prin canalele reglementate ale pieței de capital, aspect susceptibil să genereze volatilitate, interpretări incomplete sau reacții investiționale în absența unui cadru informațional complet, verificat și comunicat în mod oficial de către societate. Abuzul de piață În plus, având în vedere natura informației comunicate și calificarea expresă a acesteia drept informație privilegiată de către legislația pieței de capital, modalitatea de diseminare utilizată ridică serioase preocupări din perspectiva respectării obligațiilor prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 596/2014 privind abuzul de piață (MAR), cu precădere în ceea ce privește prevenirea divulgării selective de informații și menținerea integrității pieței. Publicarea unui comunicat prin canale externe mecanismelor oficiale de informare a pieței, în absența unei raportări curente realizate de emitent și anterior notificării oficiale a societății ridică îngrijorări din perspectiva respectării principiilor de guvernanță corporativă și a obligației de asigurare a tratamentului egal al acționarilor și investitorilor, prevăzute atât de Legea nr. 24/2017, cât și de OUG nr. 109/2011. Informații susceptibile de a influența deciziile investiționale În cazul unui emitent listat, informațiile susceptibile de a influența deciziile investiționale trebuie comunicate pieței într-o manieră simultană, completă și nediscriminatorie, prin intermediul canalelor oficiale de raportare, orice abatere de la acest mecanism fiind susceptibilă să genereze asimetrii informaționale între diferitele categorii de investitori și să afecteze accesul egal la informație al acționarilor minoritari. Suplimentar celor

Țara care a comis cea mai mare eroare de politică monetară: ambiția i-a determinat să tipărească bani în mod necontrolat pentru a finanța războaie

Ascensiunea Imperiului Mongol a fost unul dintre cele mai importante evenimente din istoria omenirii. În vastele stepe eurasiatice, mii de triburi de călăreți trăiau prinse într-un cerc vicios de război, sânge și devastare care a durat secole. În aceste câmpii din Asia Centrală nu existau mari resurse, ci doar strictul necesar pentru supraviețuire. Nu existau orașe, nimeni nu aparținea unui loc anume, se trăia pe spatele calului, iar singura lege și singura cale de a supraviețui era forța, notează El Economista. În acest context, un om pe nume Temujin, care a pornit singur și exilat din propriul clan încă din adolescență, a reușit, după decenii de lupte, să unească toate triburile și să se ridice ca Ginghis Han („cel care conduce totul sub cer”). Conducând hoardele nomade, a cucerit mare parte din China și întreaga Persie, precum și teritorii vaste din stepă. Fiii săi au guvernat un imperiu care se întindea de la coastele Coreei până în Rusia și Ucraina și de la Bagdad și actualul Ormuz până în Siberia. În apogeu, au pornit spre cucerirea Europei și, după ce i-au învins pe polonezi, unguri și duci germani, doar moartea „regelui regilor” i-a împiedicat să-și atingă obiectivul. A fost cel mai mare imperiu pe care lumea îl cunoscuse până atunci și al doilea ca întindere din istorie, depășit doar de Imperiul Britanic. Cum a putut cădea un asemenea imperiu? Răspunsul este că nu a fost învins de sabie, ci de o simplă bucată de hârtie. Mongolii, care au învins aproape toți adversarii, au colapsat dintr-o serie de motive, însă totul indică faptul că un factor decisiv a fost ambiția economică legată de o invenție chineză pe care au dus-o la extrem: moneda de hârtie. Adică ceea ce astăzi numim bancnote și care, la acea vreme, era de neimaginat în mare parte a lumii. Marea rută comercială Totul a început când Imperiul Mongol se afla la apogeu. Existau zeci de regate independente (ilhanate), dar toate îi erau supuse lui Kublai Han, marele lider care conducea lumea din China. Nepotul lui Temujin a înțeles că mongolii deveniseră stăpânii Drumului Mătăsii, cea mai importantă rută comercială din istoria omenirii, care lega industria chineză de piețele occidentale. Cu un singur conducător asupra întregii rute, comerțul a înflorit ca niciodată, iar Drumul Mătăsii a intrat în epoca sa de aur, cunoscută drept Pax Mongolica. În această perioadă de siguranță și prosperitate, Europa descoperă Asia, iar un călător precum Marco Polo vizitează China și petrece ani în curtea Marelui Han Kublai. Unul dintre marile avantaje care le-au permis mongolilor să treacă de la statutul de stăpâni tribali ai stepei la cucerirea lumii a fost capacitatea lor de a identifica și valorifica inovațiile popoarelor cucerite. De aceea, când au ajuns în China, au fost fascinați de o invenție care exista de secole, dar care nu se răspândise aproape deloc în restul lumii: moneda de hârtie. Există dovezi că în China, încă din secolul al VII-lea, se foloseau „jiaozi”, un fel de titluri de plată care funcționau în practică drept bani fără valoare intrinsecă în aur, argint sau cupru. La început erau utilizate rar, dar în timpul dinastiei Song, unul dintre regatele cucerite ulterior de mongoli, sistemul a fost instituționalizat. Comercianții locali au descoperit că era mult mai util să transporte aceste hârtii decât să călătorească cu aur, argint și cupru. Statul a înțeles riscurile de a lăsa acest sistem în mâini private și a decis că doar guvernul poate emite această monedă. În teorie, valoarea ei era echivalentă cu metalele prețioase, însă tentația de a tipări mai mult în momente de nevoie a dus la apariția inflației. Utilizarea obligatorie a bancnotelor După secole de utilizare, sistemul funcționa, cu suișuri și coborâșuri. În plus, nu era obligatoriu, oamenii puteau folosi în continuare monede și lingouri. Bancnotele erau mai degrabă o soluție comodă pentru comerțul la distanță. Însă mongolii au fost fascinați de ideea de a crea bogăție bazată doar pe voință și încredere. Kublai Han, confruntat cu cheltuieli tot mai mari pentru războaie, a decis să transforme această idee într-un sistem central. A lansat „chao”, o monedă unică pe bază de hârtie, obligatorie în întreg imperiul. Toate tranzacțiile comerciale, plățile oficiale și taxele trebuiau realizate în această monedă. Orice comerciant care refuza era pedepsit, uneori chiar cu moartea. Deși metalele continuau să circule în mediul rural, dominația bancnotelor era totală în economie. Falsul sprijin în aur, argint și cupru Teoretic, valoarea era legată de metale prețioase, însă în realitate era stabilită de stat. Nu exista convertibilitate liberă. Sistemul funcționa pentru că toți primeau salariile în hârtie și o foloseau în schimburi. Marco Polo descria fascinat acest sistem, subliniind că toate plățile se făceau în hârtie și că nimeni nu putea folosi altă monedă. El observa că Marele Han putea crea oricât „bani” dorea. În practică, statul putea tipări peste valoarea reală fără consecințe imediate. Cheltuielile erau uriașe, iar tentația de a emite bani a crescut constant. Deși inițial sistemul a stimulat comerțul, o criză latentă începea să se contureze. Criza din Persia Ideea s-a răspândit rapid în întreg imperiul. Gaykhatu, conducătorul Ilhanatului Persiei, confruntat cu cheltuieli mari și o criză agravată de o epidemie, a decis să adopte sistemul chinezesc. A ordonat tipărirea masivă de bancnote și a interzis utilizarea aurului și argintului. Cei care refuzau erau executați. Astfel, întreaga populație a fost obligată să folosească moneda de hârtie. Rezultatul a fost devastator și imediat. În acel moment, lumea a înțeles că un astfel de sistem se bazează pe încredere. Un mecanism fără rezerve în metale prețioase, impus peste noapte și susținut doar de teama de moarte, a fost pus sub semnul întrebării chiar din clipa în care a fost decretat. Populația și comercianții au refuzat să își schimbe aurul și argintul valoros pe hârtie, interpretând măsura ca pe o confiscare. Pentru a evita pedeapsa capitală, supușii Ilhanatului au ales să își abandoneze activitățile. Oamenii au ascuns tot ce avea valoare, și-au închis prăvăliile, au încetat să mai vândă și au revenit la troc, întorcându-se cu sute

Indicele de la Bursa de Valori București atinge un nou maxim istoric. Luni dimineață a depășit pragul psihologic de 30.000 de puncte

Indicele de referință al Bursei de Valori de la București a atins luni, 11 mai, un nivel pe care nu l-a mai văzut niciodată, într-o şedinţă marcată de cumpărări pe larg în piaţă şi de context extern relativ favorabil pentru pieţele emergente, notează Ziarul Financiar. La ora 10:04, indicele BET avansa cu 1,24%, după ce deschisese în urcare şi a atins un maxim intrazilnic de 30.087,35 puncte. Săptămânal, indicele a câştigat aproape 7%, iar faţă de începutul anului plus 23%. BET s-a apreciat cu 82,5% față de anul trecut Comparativ cu anul trecut, BET s-a apreciat cu 82,5% – unul dintre cele mai mari randamente dintr-un an calendaristic pentru un indice bursier european major. Printre cele mai active acţiuni din şedinţa de luni s-au numărat Romgaz (SNG), în creştere cu aproape 5%, şi Premier Energy (PE), cu un avans de peste 5%. Evoluția Bursei de Valori de la criza economică din 2008 Indicele BET a depășit 10.000 de puncte, chiar înainte de criza economică din 2008, iar ulterior a avut o scădere majoră, la jumătate. Abia pe 30 iulie 2025, Bursa de Valori de la București a depășit pragul de 20.000 de puncte, la aproape 18 ani distanță de pragul de 10.000. Listarea Hidroelectrica un impact major în evoluția BET Motivele pentru ascensiunea rapidă a indicelui BET, într-un singur an, de la 20.000 de puncte la 30.000, sunt rezultatele financiare ale marilor emitenţi listaţi, politicile de dividende generoase, precum și un flux de capital care a continuat să se îndrepte către bursa locală inclusiv în perioade de incertitudine externă. De asemenea, un impact major l-a avut și listarea şi aprecierea consistentă a Hidroelectrica (H2O) – cea mai mare listare din istoria BVB, din vara lui 2023. Pieţele europene se pregăteau luni dimineaţă să deschidă în teritoriu mixt, după ce negocierile dintre SUA şi Iran privind un acord de pace au intrat într-un nou impas. Indicele BET s-a apreciat la doar câteva ore de la demiterea premierului Bolojan La doar câteva ore de la moțiunea de cenzură pentru demiterea premierului Ilie Bolojan, indicele BET s-a apreciat marți, 5 mai, cu 0,95%, în timp ce tranzacţiileau crescut la 71 mil. lei. În topul creşterilor din BET se aflau Romgaz (2,6%), Transgaz (0,7%), BRD SocGen (0,5%). FOTO: Envato Recomandarea autorului: Investitorii aplaudă căderea Guvernului Bolojan. Bursa creşte, dobânzile scad Fact-checking Gândul. Bolojan a mințit în timpul moțiunii de cenzură. Acesta a susținut că Hidroelectrica nu face investiții. Cifrele oficiale îl contrazic. Numai în 2025, s-au apropiat de 800 milioane de lei. Un grad de realizare de 95% Documente confidențiale: ce arată acordurile negociate de Ilie Bolojan cu austriecii de la OMV Petrom, în spatele ușilor închise

De unde a pornit scandalul în urma căruia George Copos amenință cu închiderea telecabinei de pe Tâmpa și a restaurantului Panoramic. Un USR-ist se află în spatele plângerii depuse împotriva omului de afaceri

Scandalul privind accesul auto pe Muntele Tâmpa, arie naturală protejată din Brașov, a escaladat în ultimele zile. După ce Garda Forestieră a închis drumul, omul de afaceri George Copos a anunțat că va ajunge să pună lacătul pe telecabina de pe Tâmpa și restaurantul Panoramic. La mijloc stă decizia de blocare a circulației autovehiculelor pe drumul care urcă spre vârful muntelui. Cine l-a reclamat pe Copos Totul a început după ce o serie de organizații civice și mai mulți brașoveni au reclamat faptul că drumul folosit la început pentru lucrările de modernizare a restaurantului Panoramic și a telecabinei este în continuare deschis circulației. Iar mașinile companiilor din grupul Ana Holding, controlat de George Copos, circulă cu regularitate pe acolo. Deloc surprinzător, având în vedere istoricul formațiunii politice, plângerea oficială care a dus la intervenția autorităților a fost depusă de un consilier local din partea USR. Alexandru Gheorghe este cel care a sesizat Garda Forestieră. El a reclamat utilizarea excesivă a drumului de pe Tâmpa, în condițiile în care zona este rezervație naturală. Acolo, susține acesta, accesul auto ar trebui permis doar vehiculelor de intervenție. „În 8 aprilie am sesizat Garda Forestieră cu privire la utilizarea excesivă a drumului de pe Tâmpa, iar astăzi inspectorul general George Gârbacea și echipa de la Garda Forestieră Brașov s-au deplasat la fața locului și au dispus măsura închiderii drumului, cu acces permis exclusiv instituțiilor de intervenție. Surpriza a fost că, fix în timpul controlului, pe drum circula un autoturism care transporta muncitori. După cum arătau și după sculele pe care le aveau asupra lor, aceștia ar fi putut foarte bine să urce cu telecabina. Este încă o dovadă clară că drumul nu este folosit doar în situații excepționale, ci în mod abuziv și nejustificat”, a scris Alexandru Gheorghe pe pagina sa de Facebook. În paralel, ONG-ul „Asociația Scut pentru Spații Verzi” a lansat petiția „Fără mașini pe Tâmpa”. Peste 3200 de oameni au semnat, reclamând că mașinile lui Copos afectează habitatul natural și speciile protejate din zonă. Soluția găsită de ONG-iști: aprovizionarea cu marfă a restaurantului să se facă folosind telecabina! Vineri, în urma sesizărilor primite de la consilierul USR, inspectorul general al Gărzii Forestiere, George Gârbacea, s-a deplasat la fața locului și a dispus închiderea accesului auto pe drum, cu excepția instituțiilor de intervenție. De fapt, măsura închiderii drumului ar trebui să-i revină Regiei Publice Locale a Pădurilor (RPLP) Kronstadt). Tot cei de la RPLP Kronstadt au obligația de a veghea respectarea interdicției. De partea cealaltă, George Copos susține că drumul folosit este esențial pentru funcționarea restaurantului și a telecabinei. El amintește investițiile uriașe făcute în cele două obiective, care depășesc suma de 21 de milioane de euro. În opinia sa, drumul este necesar pentru aprovizionare cu marfă și evacuarea deșeurilor. Copos insistă asupra faptului că toate lucrările s-au făcut având autorizațiile necesare și cu acordul instituțiilor locale. „Eu pot să spun doar că am investit acolo peste 21 de milioane de euro în cele două obiective: restaurantul Panoramic, care a fost părăsit în ultimii 20 de ani, și în telecabina Tâmpa. Deci, am plătit 21 de milioane. Doi: avem toate autorizațiile care sunt necesare conform legislației pentru a face acea investiție. Inclusiv am avut acordul tuturor instituțiilor din Brașov pentru a repara drumul și a-l folosi în consecință pentru mașinile de salvare, pentru mașinile de pompieri și pentru a face de două ori în 24 de ore aprovizionarea Panoramicului. Noi putem foarte bine să închidem totul, pentru că încă aducem bani de acasă, și cu asta am terminat. „V-ați urca într-o telecabină cu care am dus gunoiul?” V-ați urca într-o telecabină cu care am dus gunoiul? Păi, spuneți-mi și mie cum duci gunoiul de acolo, cum aduci pompierii dacă ai nevoie, cum aduci Salvarea? A fost un drum de șantier construit acum 55 de ani sau 60 de ani și e normal să poți să-l folosești de două ori pe zi pentru a duce gunoiul de acolo și pentru a fi folosit de Salvare dacă este cazul sau de mașina de pompieri. El nu este nici măcar drum forestier, este drum de șantier, așa a fost făcut. Deci lucrurile sunt foarte clare. Dacă vrem să facem ceva în țara asta… Sau depinde ce vrem: vrem să blocăm și să trimitem acasă 100 de oameni pentru care noi plătim impozite, plătim taxe, plătim salarii, plătim TVA și așa mai departe. Sau stăm să ne uităm și nu facem nimic în România. Închidem totul și cu asta am terminat. Dacă închidem, nu mai plătim impozite, nu mai ținem 100 de angajați, nu mai plătim taxe, nu se mai bucură lumea de investiție. Pentru mine, lucrurile sunt foarte simple. Grupul Ana este un grup foarte mare, foarte puternic, așa că vom face lucrul acesta”, a declarat George Copos, potrivit profit.ro. Istoria telecabinei și a restaurantului Panoramic Restaurantul Panoramic și telecabina de pe Tâmpa au fost modernizate în perioada 2024-2025. Investiția a depășit 21 de milioane de euro. În timpul lucrărilor, echipa de muncitori a folosit un drum care urcă din Răcădău (în spatele Tâmpei) spre vârful muntelui. Problema este că respectivul drum era încadrat ca fiind traseu turistic. După terminarea lucrărilor, în toamna lui 2025, angajații holdingului „Ana” au continuat să folosească drumul pentru aprovizionarea și evacuarea deșeurilor de la restaurantul Panoramic. Telecabina Tâmpa a fost inaugurată în 1970, iar restaurantul Panoramic s-a deschis în 1975. Ambele sunt considerate în prezent două dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Brașov. RECOMANDAREA AUTORULUI: FOTO | Lovitură marca George Copos: De la 1 ianuarie 2023, Athenee Palace devine Intercontinental Athenee Palace! George Copos, declarație dură! Omul care a finanțat RAPID 20 de ani a tunat: „Două campionate, cel puţin, ne-au fost furate” Fiica lui George Copos vrea să reprezinte România la Jocurile Olimpice! Ce SPORT practică fata fostului patron al celor de la Rapid