Etichetă: Economic

Costul războaielor Statelor Unite din ultimii 76 de ani

Au trecut 63 de zile de când președintele american Donald Trump a băgat Statele Unite într-un nou război. Se anunță a fi un război prelungit și costisitor la fel ca cele din Irak și Afganistan. Din 28 februarie 2026, 15 militari SUA au murit, iar alți 538 au fost răniți. Costurile? Sunt de ordinul a zeci de miliarde de dolari. Oficialii de la Pentagon estimează 25 miliarde $. The Watson School of International and Public Affairs raportează pierderi 30 de miliarde de dolari pentru consumatorii americani de la scumpirea carburanților.  Site-ul Iran Cost Ticker estimează 67 miliarde de dolari.  Iranul ar putea deveni unul din șirul de cele mai costisitoare războaie ale SUA de după al Doilea Război Mondial. „Praf lunar” Coreea, Vietnam, Afganistan, Irak, acum Iran. „L-am numit praf lunar”, a spus veteranul de 61 de ani Jeffery Camp din Florida. El a servit în armata SUA între 2008 și 2009, în războiul din Afganistan. Vara, particule fine de praf se depuneau în vehicule, echipamente și în plămânii noștri. În timp ce verile erau uscate, iernile erau geroase, a spus veteranul pentru Al Jazeera.  Jeffery Camp a fost unul din cei 832.000 de militari americani care au fost staționați în Afganistan, între 2001 și 2021. Afganistan, cel mai lung război din istoria Americii A fost cel mai lung război din istorie, fiind provocat de atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Turnurile Gemene au fost distruse după ce au fost lovite cu avioanele deturnate. Pentagonul a fost avariat. Au murit 2.977 de oameni în aceea zi fatidică. Pacea mondială de după Războiul Rece a fost definitiv clătinată după ce numai 19 teroriști coordonați de al-Qaeda au deturnat patru avioane cu pasageri. A fost un război fără rezultat: regimul democrat rezultat în urma câștigării alegerilor din 2004 de către Hamid Karzai s-a prăbușit într-o zi de vară din 2021, când trupele SUA s-au retras. Talibanii au revenit la putere după 20 de ani, iar femeile și persoanele vulnerabile sunt oprimate în Emiratul Islamic instaurat în Afganistan. Președintele în exercițiu, democratul Joe Biden, a fost învinuit pentru evacuarea haotică a personalului american din Afganistan, deși Trump negociase cu un an în urmă retragrea trupelor cu talibanii. Războiul cu talibanii a costat economia SUA circa 300 de milioane de dolari pe zi. 2.461 de soldați americani au fost uciși și alți 20.000 au fost răniți în războiul de 20 de ani.  176.000 de civili au fost uciși în Afganistan – matematic, înseamnă 72 de civili uciși de fiecare soldat american, potrivit The Data Project.AI. Irak – un război internațional pentru „arme chimice” negăsite „Am lăsat Irak și Afganistan cu un respect profund pentru costul uman al războiului. Nu doar pentru militarii americani. Dar și pentru populația acelor țări.  Războiul nu este curat, iar oamenii care îndură cea mai lungă povară nu sunt cei care iau decizii”, a mai spus Camp. Potrivit analizelor Proiectului Costurile de Război condus de rown University’s Watson Institute of International and Public Affairs, SUA au cauzat moartea a 940.000 de oameni. În Afganistan, Irak, Pakistan, Siria, Yemen și alte zone de conflict post-9/11. Administrația președintelui republican George W. Bush a acuzat regimul totalitar al dictatorului Saddam Hussein pentru deținere de arme chimice. Pe 20 martie 2003, SUA au declanșat atacurile aeriene de tip „șoc și uimire”, combinată cu invazia cu trupe terestre. La numai două săptămâni, pe 9 aprilie 2003, trupele SUA și forțele Coaliției au ocupat Bagdadul. Saddam Hussein a fost capturat și executat ulterior. Din partea forțelor Coaliției Internaționale, în jur de 309.000 – 584.799 de militari au luat parte la operațiunile de schimbarea regimului irakian, între 2003 și 2011. SUA au trimis în total 192.000 – 466.985 de militari și angajați. Regatul Unit a trimis 45.000 militari.  SUA au pierdut 4.431 de militari, dar 300.000 de civili irakieni au murit din cauza războiului. Dar presupusele arme de distrugere în masă n-au fost găsite, iar regimul democrat instalat a fost destabilizat de creșterea atacurilor teroriste și de războaiele sectariene. Războiul din Irak a costat economia SUA 684 de milioane de dolari pe zi. După ce președintele democrat Barack Obama a retras trupele SUA în 2011, gruparea teroristă Daesh, care s-a afișat cu înregistrări video cu executarea ostaticilor, a ocupat teritorii din Siria și Irak și a proclamat crearea Statului Islamic al Siriei și Irakului.  A urmat un nou război care a durat trei ani, în care SUA , Marea Britanie, Franța și chiar Iran au ajutat Irakul să-și recupereze teritoriile de sub controlul ISIS. Iran: Ar putea deveni cel mai costisitor război din istorie? Războiul cu Iran declanșat din 28 februarie a provocat moartea a  6.285 – 8.817 de oameni până la 27 aprilie: 3.375 de oameni uciși erau din Iran 118 din Irak 7 din Kuweit 3 din Bahrain 12 din Emiratele Arabe Unite 3 din Oman 3 din Arabia Saudită 4 din Palestina 2.509 din Liban 4 din Siria. Mai trebuie adăugați încă circa 26.500 de răniți, potrivit ministerului iranian al Sănătății. În cazul prelungirii cu 1-2 ani, războiul declanșat de SUA cu Iran ar putea fi cel mai costisitor conflict de după 1945. Nu din cauza costurilor operațiunilor militare, ci a pierderilor cauzate de criza petrolieră rezultată din închiderea Strâmtorii Ormuz. Potrivit Pentagon, administrația Trump a cheltuit 11,3 miliarde de dolari în primele șase zile de război, numai pe muniție. Până la armisițiul din 8 aprilie, SUA ar fi cheltuit circa 1 miliard de dolari pentru fiecare zi de război. Ali Khamenei și mulți comandanți ai Gărzilor Revoluționare au fost eliminați de forțele israeliene. Dar cu costuri uriașe pe termen îndelungat, după ce barilul de petrol a depășit 100 de dolari. „1 miliard de dolari cheltuiți în fiecare zi” Mark Cancian, consilier de la Departamentul de Securitate și Apărare și al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, a tras un semnal de alarmă. Într-un interviu pentru Al Jazeera, el a spus că „războiul s-a dovedit a fi extrem de scump în primele zile”, după ce SUA au foosit muniție de rază lungă. Printre

Toni Neacșu, după ce România a pierdut 458,7 milioane euro: „Dragoș Pâslaru anunță ca o mare victorie faptul că nu ne-au tăiat și restul sumelor”

Avocatul Toni Neacșu comentează anunțul făcut de ministrul Investițiilor Dragoș Pîslaru, chiar de 1 Mai, în care anunță românii că țara noastră a pierdut aproape jumătate de miliard de euro din PNRR. Neacșu atrage atenția că ministrul liberal Pîslaru consideră „o victorie” faptul că Uniunea Europeană nu a tăiat României și cele 350 de milioane de euro suspendate. „România pierde definitiv 460 de milioane euro din PNRR pentru ca nu și-a indeplint obligații restante încă din 2023, aproape exact suma de care spun încă de anul trecut că va fi pierdută, iar ministrul Dragoș Pâslaru anunță ca o mare victorie faptul că nu ne-au tăiat și restul sumelor suspendate (350 mil euro). Când ești la putere, politician, și vinovat, printre mulți alții, pentru pierderi, vezi numai partea plină a paharului”, transmite pe Facebook Toni Neacșu. „Sumele pierdute sunt majoritar pentru numirile politice și clientelare în societățile de stat” Potrivit avocatului, pierderea a jumătate de miliard de euro din PNRR este consecința numirilor pe interese politice în companiile de stat și a unei gestionări deficitare din partea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). „Sumele pierdute sunt majoritar pentru numirile politice și clientelare în societățile de stat din energie și transporturi, precum și pentru activitatea AMEPIP”, mai menționează Toni Neacșu. „Urmează eșecul cu cererea de finanțare nr 4” Neacșu aduce în discuție și cererea de finanțare nr.4, în valoare de 2,6 miliarde de euro, despre care Dragoș Pîslaru anunțase încă din luna februarie că a fost depusă la Comisia Europeană, încă nici până la acest moment nu se știe răspunsul Comisiei Europene. Avocatul Toni Neacșu consideră că și acest demers este, cel mai probabil, un eșec. „Poate o fi și primit răspunsul Comisiei dar îi e frică să o spuna public chiar înaintea moțiunii de cenzură”, adaugă, concluzionează, ironic, Toni Neacșu. „Urmează eșecul cu cererea de finanțare nr 4 (2,6 miliarde euro), despre care același ministru Dragoș Pâslaru spunea că va fi soluționată la pachet cu cererea nr. 3. Poate o fi și primit răspunsul Comisiei dar îi e frică să o spuna public chiar înaintea moțiunii de cenzură”, conchide avocatul. Dragoș Pîslaru anunță de 1 Mai că România a pierdut aproape jumătate de miliard de euro În plină vacanţă de 1 Mai, când nimeni nu este atent, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat, pe Facebook, că România pierde încă o tranşă din PNRR, de aproape jumătate de miliard de euro. Banii se adaugă celor 7 miliarde pierdute deja de România încă de anul trecut. „Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro din banii care inițial au fost suspendați; pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”, își începe Dragoș Pîslaru postarea. „Am primit, ieri seară (joi seara – n.r.), evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, spune Pîslaru. Banii pierduți, jalon cu jalon În mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător. „Din 23 iunie, când am preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, am folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați: discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene. A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro, bani care erau inițial suspendați. Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane Euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane Euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon”, mai arată Pîslaru. Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat. „Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane Euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni”, adaugă ministrul. Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie: „Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane Euro și recuperează 48 milioane Euro”, mai adaugă ministrul. Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi — CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. „Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane Euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane Euro. Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente. Nu poți

Noi tensiuni comerciale între SUA și UE. Trump anunță că impune taxe vamale de 25% pe mașinile europene de săptămâna viitoare. Care sunt excepțiile

Donald Trump reia războiul comercial cu Uniunea Europeană , după ce a anunțat că va impune tarife cu 25% mai mari pentru producătorii de mașini și camioane din Uniunea Europeană. Trump acuză UE că nu a respectat acordul comercial încheiat anul trecut cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.  „Având în vedere faptul că Uniunea Europeană nu respectă Acordul Comercial pe care l-am convenit pe deplin, am plăcerea să anunță că de săptămâna viitoare voi crește tarifele percepute Uniunii Europene pentru autoturismele și camioanele care intră în Statele Unite.”, a scris președintele pe Truth Social. Excepțați de la tarife vor fi producătorii auto europeni care au fabrici amplasate în SUA, a spus liderul de la Casa Albă. „Tariful va fi majorat la 25%. Este pe deplin înțeles și convenit că, dacă se produc autoturisme și camioane în fabricile din SUA, NU va exista NICIUN TARIF.” , a scris președintele. „Multe fabrici de automobile și camioane sunt în prezent în construcție, cu investiții de peste 100 de miliarde de dolari, UN RECORD în istoria producției de autoturisme și camioane. Aceste fabrici, cu personal american, se vor deschide în curând – Nu s-a mai întâmplat niciodată așa ceva în America astăzi!”, a încheiat președintele. Autorul recomandă:Ursula von der Leyen se află în Scoția pentru a se întâlni cu Donald Trump. Discuţii privind un ACORD comercial UE-SUA

Manifestații de Ziua Muncii în întreaga lume din cauza scumpirilor

Manifestații de Ziua Muncii au fost programate să se desfășoare în întreaga lume după creșterea costurilor vieții cauzate de războiul SUA-Iran.  Vineri, 1 mai,  mii de muncitori din fiecare țară  care vor ieși la proteste vor solicita creșteri de salarii și condiții de muncă mai decente. Aceștia ar urma să facă și apel la pace, potrivit France24. Mulți se plâng că s-au săturat să suporte costurile războiului declanșat de președintele SUA, Donald Trump, cu Iranul. „Oamenii muncitori refuză să plătească prețul războiului lui Donald Trump în Orientul Mijlociu. Manifestațiile de azi vor demonstra cum oamenii muncii nu vor sta degeaba și își vor vedea locurile de muncă și standardele de trai ruinate”, a transmis Confederația Europeană a Sindicatelor. Cum se vor desfășura protestele în următoarele țări: SUA: marșuri și boicoturi împotriva politicilor lui Donald Trump; Franța: demonstrații sub slogajul „pâine, pace și libertate. Muncitorii sunt îngrijorați din cauza costurilor vieții crescute de la războaiele din Ucraina și Iran; Italia: partidele de opoziție și muncitorii organizează proteste, deși guvernul a aprobat  investiții de 1 miliard de euro pentru combaterea abuzurilor la locul de muncă; Portugalia: s-a propus „legea muncii”, dar sindicatele reclamă că angajaților li se impune să muncească ore suplimentare și că li s-au redus beneficiile; Coreea de Sud: proteste împotriva creșterii costurilor vieții; Turcia: au fost arestați zeci de manifestanți care încercau să mărșăluiască în Piața Taskim. Polițiștii au folosit gaze lacrimogene; Filipine: proteste masive din cauza creșterii prețurilor la carburanți; Indonezia: proteste după ce sindicatele au atenționat împotriva presiunilor economice tot mai mari asupra gospodăriilor; Pakistan:  mulți muncitori pakistanezi se plâng că nu-și mai pot permite să-și ia liber de Ziua Muncii. Legumele s-au scumpit; Sursa Foto: Hepta Autorul recomandă:Drumul spre mare de 1 Mai. Cum se circulă acum și care sunt prețurile la carburanți în benzinăriile din Costinești, Mangalia și de pe autostradă

Raiffeisen își vinde sediul central din România. Ce se va întâmpla cu cei 1.500 de angajați care lucrează în clădire

Grupul financiar Raiffeisen a descis să își vândă sediul central din România, amplasat în clădirea de birouri FCC, de lângă turnul Sky Tower, din zona Pipera, București, arată informațiile obținute de Profit.ro. Raiffeisen Bank România are aproximativ 4.800 de angajați și deservește peste 2,2 milioane de clienți. Clădirea de birouri FCC, denumită anterior Floreasca Office, a devenit sediu central al Raiffeisen Bank România în 2013, după construcția complexului care cuprinde și turnul Sky Tower și Promenada Mall. De asemenea, Raiffeisen ocupă și o parte din Sky Tower. FCC are o suprafață de 17.130 de metri pătrați, structurată pe 7 etaje și are amenajate aproximativ 1.500 de posturi de lucru, potrivit unor calcule bazate pe suprafața medie alocată fiecărui angajat de marile corporații din București. Imediat după finalizarea construcției, în 2013, Sky Tower și FCC au intrat în proprietatea Property Holding International (RPHI), o subsidiară a grupului Raiffeisen. „Raiffeisen Property Holding International analizează o posibilă vânzare a clădirii FCC din București, iar după ce am primit mai multe solicitări pentru acest activ, am decis să demarăm un proces structurat pentru o potențială tranzacție. Raiffeisen Bank România are un contract de închiriere pe termen lung pentru această clădire. Suntem dispuși să vindem imobilul doar dacă prețul tranzacției depășește pragul minim, care este în mod clar peste nivelul de 40 de milioane de euro. În ceea ce privește SkyTower, urmăm o strategie de păstrare.”, a spus Leo Forstner, Managing Director al RPHI Romania, pentru Profit.ro. Raiffeisen a cumpărat Garanti Bank România Vânzarea sediului central din România vine în contextul în care Raiffeisen a realizat mai multe mișcări importante pe piața din România. Recent, a fost semnată cumpărarea Garanti Bank România, tranzacție care ar duce grupul bancar austriac pe locul 4 sau 3, dacă va reuși să treacă și de UniCredit, în topul instituțiilor de credit din țară. De asemenea, constructorul austriac Stranag, din care grupul Raiffeisen/Uniqa deține 26.6%, a semnat o tranzacție importantă pe piața închirierilor din București. A închiriat un sediu pentru aproximativ 400 de angajați în viitoarea clădire de birouri Queens, dezvoltată de investitorul belgian Speedwell și construit chiar de Strabag, la doar un kilometru distanță de SkyTower și FCC. RECOMANDAREA AUTORULUI: Raiffeisen este pe cale să cumpere Garanti Bank România pentru 550 de milioane de euro Reacția bancherilor din România la investigația Consiliului Concurenței asupra dobânzilor

Mini-vacanța începe cu noi scumpiri la pompă. Cât costă azi benzina și motorina în benzinăriile din Capitală

Românii care plănuiesc să călătorească cu mațina vineri, 1 Mai, au parte de vești extrem de proaste. În prima zi de minivacanță, atât benzina, cât și motorina au înregistrat creșteri de până la 0,20 lei/litru, arată datele centralizate de peco-online.ro. O schimbare importantă pe piața de profil este dispariția motorinei sub pragul de 9 lei din toate lanțurile de benzinării. Ce prețuri au carburanții / sursă foto: Shutterstock În București, benzina standard a atins praguri ce se apropie de 9 lei/litru. Cea mai mare scumpire de astăzi a fost operată de stațiile Petrom și Socar, unde litrul de benzină a urcat cu 20 de bani până la 8,92 lei/litru, respectiv 8,99 lei/litru. Rețeaua OMV din Capitală a afișat o creștere de 10 bani pe litru, prețul fixându-se la 8,82 lei, în timp ce benzinăriile Mol și Rompetrol au menținut tarifele de joi. La nivel național, în Timișoara, Iași și Constanța, un litru de benzină se vinde cu 8,79 de lei, față de 8,72 lei în ziua precedentă. Noi majorări de preț pentru motorină Motorina standard lovește și mai tare bugetele de vacanță ale românilor. În Capitală, prețul unui litru a ajuns la 9,47 lei la stațiile Mol, după o majorare de 9 bani. Petrom, OMV și Socar au aplicat scumpiri de 20 de bani pe litru, astfel că prețurile afișate la motorină sunt 9,58 lei, 9,67 lei, respectiv 9,69 lei. Cel mai ridicat tarif rămâne la stațiile Lukoil, unde motorina se vinde cu 9,79 lei/litru. În plan teritorial, motorina urmează aceeași tendință ca benzina, cu prețuri de 9,47 lei/l în București, Timișoara, Iași și Constanța. La Cluj-Napoca, motorina se vinde cu 9,27 lei/l, nivel neschimbat față de data de 30 aprilie. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Prețul petrolului explodează: peste 126 de dolari/baril, cel mai ridicat nivel din ultimii 4 ani Mini-vacanță cu mini prețuri la benzina premium de la Rompetrol

Document. CSM desființează proiectul cu care se laudă Pîslaru

Într-un răspuns adresat Ministerului Muncii, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) desființează practic proiectul de lege pentru eliminarea cumulului pensiei și salariului în domeniul public. Conform avizului negativ al CSM, ambele sunt drepturi fundamentale, care nu pot fi îngrădite. „Echivalează cu îngrădirea dreptului la muncă. Or, potrivit art. 41 alin. (1) fraza întâi din Constituţie, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. 58. Curtea constată că un drept fundamental sau exercitarea acestuia nu poate exclude beneficiul altui drept fundamental, de asemenea reglementat în Constituţie și reprezintă opţiunea beneficiarului de valorificare a celor două drepturi fundamentale”, transmite CSM. Proiectul care interzice cumulul pensie-salariu la stat a fost adopta Guvernul a aprobat în ședința de astăzi, 30 aprilie, proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiei speciale cu salariul la stat, o măsură care a stârnit deja controverse atât în spațiul politic, cât și în sistemul judiciar. Proiectul nu interzice complet cumulul, însă persoanele care aleg să rămână angajate la stat vor pierde cea mai mare parte din pensie (aproximativ 85%), în timp ce cei care doresc pensia integrală vor trebui să renunțe la funcția publică. Ministrul responsabil de proiect, Dragoș Pîslaru, a declarat într-o conferință de presă că: „Un proiect de lege care aduce și o claritate pe un fenomen care a devenit un fel de «sport național» în administrație și anume detașările și transferurile. Cunoaștem cazurile care au ajuns în mass media, cu detașări din zona de primărie care devine consul sau persoane care se transferă din administrația publică locală în centrală, fără să aibă neapărat toate calitățile”, a declarat Pîslaru, în conferința de presă susținută după ședința extraordinară a Executivului, de joi. Întrebat ce economii ar face statul prin eliminarea pensiilor speciale și tăierea detașărilor și transferurilor, Dragoș Pîslaru a declarat că, potrivit unor evaluări parțiale, statul ar putea face „economii substanțiale”. Legea urmează să fie trimisă Parlamentului pentru dezbatere și adoptare, în procedură de urgență. Până atunci, subiectul rămâne unul sensibil, aflat la intersecția dintre reformă economică și respectarea drepturilor constituționale.

Firma de la care România cumpără arme, scandal uriaș de dare de mită în Grecia!

România încredințează aproape 6 miliarde de euro companiei germane Rheinmetall, unul dintre cei mai mari producători de armament din Europa. Deși este un gigant al industriei, compania are în spate un istoric controversat, marcat de un scandal de corupție în Grecia. Mai mulți oficiali greci au fost mituți de o subsidiară a Rheinmetall pentru atribuirea unor contracte cu dedicație. Rheinmetall a fost în centrul unui dosar de corupție în Grecia În 2014, Rheinmetall a fost implicată într-un dosar de corupție legat de atribuirea unor contracte militare în Grecia. O filială a companiei, Rheinmetall Defence Electronics (RDE) a mituit oficiali greci pentru a cumpăra un sistem de apărare aeriană în valoare de 150 de milioane de euro. În centrul tranzacției a fost un intermediar grec, fost ofițer de marină, Papagiotis Efstathiou. Procurorii au documentat plăți ilegale către oficiali greci, realizate cu scopul de a facilita atribuirea unor contracte de armament. Compania a fost amendată cu peste 36 de milioane de euro În cele din urmă, Efstathiou a recunoscut în fața anchetatorilor germani că a folosit banii RDE pentru a efectua plăți regulate între 1998 și 2011 către oficiali ministeriali și militari din Atena. Intermediarul grec a insistat că oficialii RDE au pus presiune pe el pentru a da mită și a spus că aproximativ jumătate din cele 20 de milioane de euro plătite de RDE au fost folosite pentru a asigura tranzacția. În cele din urmă, RDE a fost amendată cu 300.000 de euro, iar Rheinmetall cu 36,77 milioane de euro. Compania a acceptat amenda, iar anchetatorii au fost de acord să închidă cazul, evitând astfel un proces în instanță. „La Rheinmetall s-au făcut greșeli pentru care ne asumăm vina. Modalitățile de a evita problema nu ne-ar fi dus nicăieri”, a declarat atunci președintele Armin Papperger, pentru Süddeutsche Zeitung. Același CEO, și atunci și acum. Armin Papperger a apărut alături de premierul Bolojan Un element care atrage atenția este legat de conducerea gigantului de armament. Armin Papperger a preluat funcția de CEO al Rheinmetall în ianuarie 2013, exact în perioada în care anchetele privind dosarul de corupție din Grecia au devenit publice și s-au finalizat cu sancțiuni pentru companie. Inițial, compania a negat acuzațiile, dar s-a răzgândit după mai multe percheziții la sediul RDE din Bremen. Chiar dacă Rheinmetall a scăpat doar cu amendă, situația din Grecia pune sub semnul întrebării corectitudinea contractelor de furnizare de armament. Armin Papperger și Ilie Bolojan, la Guvern Practic, aceeași conducere care a gestionat compania în timpul scandalului de corupție se află și astăzi la butoane. Mai mult, Papperger a apărut în România în contexte oficiale, inclusiv alături de premierul Ilie Bolojan,în condițiile în care Guvernul României și compania Rheinmetal au ajuns la o înțelegere de cooperare industrială și de furnizare echipamente militare. Pe 3 noiembrie 2025, prim-ministrul Ilie Bolojan, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, și CEO Armin Papperger au participat la semnarea contractului privind înființarea societății Rheinmetall Victoria SA, rezultată din parteneriatul între Pirochim Victoria, subsidiară a Romarm, și Rheinmetall. Compania din orașul Victoria, județul Brașov, va produce pulbere propulsivă și propulsori modulari. Nemții vor lua o treime din banii alocați României prin SAFE Rheinmetall a obținut 6 din cele 15 contracte derulate de România în cadrul programului european SAFE, consolidându-și poziția de principal furnizor în proiectele de înzestrare militară. Gigantul german ar urma să încaseze cea mai mare parte a banilor, peste 5,6 miliarde de euro. Interesant este faptul că SAFE România alocă o parte infimă producției românești. Proiectul arată că singurele investiții pur românești vor fi la IAR Ghimbav și la Șantierul Naval Mangalia, care, potrivit ministrului Apărării, Radu Miruță, va fi salvat de la faliment. Companiile europene acuză România de lipsă de transparență Contractele au fost atribuite direct, fără licitație, deci fără oportunitatea de a se negocia un preț final mai avantajos. Deja au început să apară primele contestații. Miercuri, compania italiană Beretta a acuzat guvernul României de practici netransparente. RECOMANDAREA AUTORULUI:  În timp ce România virează miliardele împrumutate prin SAFE direct în conturile Germaniei și Franței, Polonia își dezvoltă industria de apărare cu banii din program. Motivul uluitor pentru care autoritățile române nu fac la fel Ilie Bolojan, anunț crucial privind dotarea ARMATEI. Înțelegerea cu gigantul german din industria armamentului va fi aprobată în CSAT Bolojan a semnat un contract de cooperare cu cel mai mare fabricant de arme al Germaniei. Ce înseamnă asta pentru România

După ani de zile în care a încercat să o interzică, UE capitulează și face fix invers: accelerează investițiile în energie nucleară

În contextul celei mai mari crize petroliere, Uniunea Europeană este presată de timp pentru a trece la energii alternative. Iar Belgia deja poartă discuții cu compania franceză Engie pentru naționalizarea activelor nucleare. Astfle, durata de viață a reactoarelor ar putea fi prelungită și să repornească cele dezactivate. Cele șapte reactoare trebuiau să fie demontate până în 2025. Țara ar lua în considerare redeschiderea sau construirea unui al treilea reactor. Repornirea centralelor nucleare este extrem de costisitoare și presupune studii de fezabilitate. Motivele pentru care Belgia revine la energia nucleară În urma unui acord dintre guvernul belgian și Englie, durata de viață a două dintre reactoare a fost prelungită cu 10 ani. „S-a ajuns la un acord cu Engie pentru a defini condițiile și a lansa studiile necesare pentru preluarea completă a flotei nucleare belgiene. Toate activitățile de dezmembrare sunt suspendate cu efect imediat.”, a scris joi, pe X, premierul belgian Bart De Wever. Atomic power station or nuclear power plant producing electricity next to sunflower field. Potrivit Financial Times , Belgia, la fel ca Germnaia, i-a întors spatele energiei nucleare de teama riscurilor legate de accidentele nucleare.  De la invazia rusă a Ucrainei care a declanșat o criză energetică și o creștere a inflației, Belgia a amânat planul pentru abandonarea energiei nucleare. Acum, Belgia ia în discuție un plan pentru naționalizarea reactoarelor nucleare până în octombrie. Pe de altă parte, Englie se teme că nu va putea încasa un câștig semnificativ din urma vânzării. Compania franceză va putea să transfere obligațiile aferente transferului fabricilor și al lucrătorilor. Ce țări se reorientează către energia nucleară? Multe alte țări europene rămân la energia nucleară, inclusiv Franța, care a anunțat construirea a șase noi reactoare din 2040. Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii și Cehia au anunțat că au început accelerarea tranziției la energia nucleară. În privința Germaniei, chiar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că țara sa natală a făcut o greșeală strategică să-și demoleze centralele nucleare. Se pregătește UE pentru o „eră post-petrol” Comisia Europeană a prezentat o strategie și pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici. Pe măsură ce criza petrolieră cauzată de blocada iraniană a tranzitului petrolier în Strâmtoarea Ormuz continuă, UE caută să se adapteze la o eră post-petrol. Prin Acordul Climatic European, UE urmărește să atingă neutralitatea climatică și nivelul de zero emisii de dioxid de carbon până în anul 2050. Efectele crizei petroliere asupra transportului european Blocul european nu urmărește interzicerea zborurilor, dar ia în considerare să reducă masiv emisiile de carbon cauzate de avioane, potrivit unui articol publicat de POLITICO din ianuarie 2026. Penuria de kerosen deja a dus la anularea multor zboruri aeriene, o problemă care s-ar putea agrava de la jumătatea lunii mai. Mijloacele de transport alternative recomandate pentru deplasări la distanță ar fi căile ferate  și  automobilele electrice. Germania ia în considerare să extindă sistemul Transrapid (tren cu levitație magnetică), dezvoltat de Siemens și ThyssenKrupp. Pentru cine își dorește să călătorească în Europa, trenurile Maglev, ca mijloc de transport transcontinental, ar fi o alternativă ideală la zborul cu avionul. Iar Țările de Jos deja au început să dezvolte tehnologia pentru dezvoltarea unui mijloc de transport rapid Hyperloop în Europa. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Zborurile ar putea fi anulate din a doua jumătate a lunii mai din cauza crizei kerosenului

UE accelerează tranziția la energia atomică

În contextul celei mai mari crize petroliere, Uniunea Europeană este presată de timp pentru a trece la energii alternative. Iar Belgia deja poartă discuții cu compania franceză Engie pentru naționalizarea activelor nucleare. Astfle, durata de viață a reactoarelor ar putea fi prelungită și să repornească cele dezactivate. Cele șapte reactoare trebuiau să fie demontate până în 2025. Țara ar lua în considerare redeschiderea sau construirea unui al treilea reactor. Repornirea centralelor nucleare este extrem de costisitoare și presupune studii de fezabilitate. Motivele pentru care Belgia revine la energia nucleară În urma unui acord dintre guvernul belgian și Englie, durata de viață a două dintre reactoare a fost prelungită cu 10 ani. „S-a ajuns la un acord cu Engie pentru a defini condițiile și a lansa studiile necesare pentru preluarea completă a flotei nucleare belgiene. Toate activitățile de dezmembrare sunt suspendate cu efect imediat.”, a scris joi, pe X, premierul belgian Bart De Wever. Atomic power station or nuclear power plant producing electricity next to sunflower field. Potrivit Financial Times , Belgia, la fel ca Germnaia, i-a întors spatele energiei nucleare de teama riscurilor legate de accidentele nucleare.  De la invazia rusă a Ucrainei care a declanșat o criză energetică și o creștere a inflației, Belgia a amânat planul pentru abandonarea energiei nucleare. Acum, Belgia ia în discuție un plan pentru naționalizarea reactoarelor nucleare până în octombrie. Pe de altă parte, Englie se teme că nu va putea încasa un câștig semnificativ din urma vânzării. Compania franceză va putea să transfere obligațiile aferente transferului fabricilor și al lucrătorilor. Ce țări se reorientează către energia nucleară? Multe alte țări europene rămân la energia nucleară, inclusiv Franța, care a anunțat construirea a șase noi reactoare din 2040. Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii și Cehia au anunțat că au început accelerarea tranziției la energia nucleară. În privința Germaniei, chiar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că țara sa natală a făcut o greșeală strategică să-și demoleze centralele nucleare. Se pregătește UE pentru o „eră post-petrol” Comisia Europeană a prezentat o strategie și pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici. Pe măsură ce criza petrolieră cauzată de blocada iraniană a tranzitului petrolier în Strâmtoarea Ormuz continuă, UE caută să se adapteze la o eră post-petrol. Prin Acordul Climatic European, UE urmărește să atingă neutralitatea climatică și nivelul de zero emisii de dioxid de carbon până în anul 2050. Efectele crizei petroliere asupra transportului european Blocul european nu urmărește interzicerea zborurilor, dar ia în considerare să reducă masiv emisiile de carbon cauzate de avioane, potrivit unui articol publicat de POLITICO din ianuarie 2026. Penuria de kerosen deja a dus la anularea multor zboruri aeriene, o problemă care s-ar putea agrava de la jumătatea lunii mai. Mijloacele de transport alternative recomandate pentru deplasări la distanță ar fi căile ferate  și  automobilele electrice. Germania ia în considerare să extindă sistemul Transrapid (tren cu levitație magnetică), dezvoltat de Siemens și ThyssenKrupp. Pentru cine își dorește să călătorească în Europa, trenurile Maglev, ca mijloc de transport transcontinental, ar fi o alternativă ideală la zborul cu avionul. Iar Țările de Jos deja au început să dezvolte tehnologia pentru dezvoltarea unui mijloc de transport rapid Hyperloop în Europa. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Zborurile ar putea fi anulate din a doua jumătate a lunii mai din cauza crizei kerosenului