Etichetă: Economic

Isteria de 4 bani. Cum a ajuns o creștere de curs de 0,8% să fie prezentată ca o catastrofă economică. Masacru și sânge, ies miliardele din țară

O creștere a cursului euro-leu de la 5,1004 la 5,1417, adică de doar 4 bani, a ajuns „masacru și sânge”, conform declarațiilor susținătorilor premierului Ilie Bolojan. Panica s-a instalat pe rețelele sociale, după ce Banca Națională a României (BNR) a afișat o creștere a cursului valutar de 0,8% joi, față de miercuri, 29 aprilie. Nu este nicio dovadă că ar „ieși” miliarde din țară sau că „BNR ține cu dinții de curs”. Dar o serie de date este clară: Rezervele valutare ale BNR sunt de 67 de miliarde de euro. Mai multe publicații au prezentat acest fapt ca o panică generală: „Curs BNR: Euro trece de 5,1 lei” / „Şoc valutar în România. Cel mai mare euro din istorie la cursul BNR. A sărit de 5,15 lei pe interbancar – curs valutar 30 aprilie 2026”/ „Record istoric pentru cursul leu-euro. Un euro e cotat la 5,14 lei”/ „BNR a cotat moneda europeană la 5,1417 lei, cel mai mare nivel din istorie”, sunt doar câteva din exemple. Influencerii care îl susțin pe Bolojan, postări alarmiste despre majorarea de 4 bani Mai mulți influenceri care îl susțin pe premierul Ilie Bolojan, printre care Andrei Caramitru, Iancu Guda sau Lucian Mîndruță au prezentat în acest mod creșterea euro cu doar 4 bani. „Masacru și sânge”, scrie Andrei Caramitru, referindu-se la creștertea de 4 bani. „Miliardele ies accelerat din țară, a plusat Caramitru. „La sfârșitul zilei ieri la Londra Ron s-a tranzacționat la 5.12. Dobânzile pe titluri de stat de zece ani cresc accelerat spre 8%. Asta DEȘI BNR intervine masiv, arde din rezerve. Azi e iar masacru și sânge – ies miliardele din țară accelerat. Am tot explicat ca avem 4 săptămâni rezerve sa rezistam la un șoc. Atât. Și după nu mai avem bani deloc. 4 săptămâni. Au trecut deja primele câteva zile”, a precizat Andrei Caramitru. „Cum iți dai seama că PSD și AUR sunt partide pro-europene? Simplu. Țin cu moneda comuna. Azi, 5,1 lei pentru un euro!”, a Lucian Mîndruță, încercând o ironie. Iancu Guda, susținător asumat al lui Ilie Bolojan scrie că: „RON se tranzacționează deja acum la 5,14. În ritmul ăsta, trece de 5,2 în câteva zile (asta deși BNR arde rezerva valutară la greu ca să țină cu dinții de RON)… Dobânda medie cu care se finanțează statul a crescut deja cu aproape 1% în ultima săptămână (DOAR ASTA NE COSTĂ 13 MILIARDE RON/an) Totul se va scumpi, totul se prăbușește… creșteri de șomaj și insolvențe. DE CE?! Cine a cauzat toate acestea?! O singură explicație: parteneriatul AUR & PSD în susținerea moțiunii prin care se dinamitează coaliția și se blochează orice reformă” „Depreciere, dobânzi mai mari, prețuri mai mari, șomaj mai mare, locuri de muncă mai puține, alternative mai puține. Se întâmplă deja!”, a precizat, de asemenea, Cristian Păun. Recomandările autorului:

În timp ce TAROM își așteaptă ultima strigare, o altă companie aeriană românească prinde aripi

AnimaWings a anunțat că BT Asset Management SAI, Winners Holding Investments și EVERGENT Investments vor intra în acționariatul companiei. În urma tranzacției, cele trei entități ar urma să dețină împreună 50% din companie. Acordul a fost semnat la București și urmează să fie analizat și aprobat de Consiliul Concurenței și de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe. Fondatorii companiei, Marius Pandel și Cristian Pandel, își păstrează participațiile, iar Marius Pandel va continua să ocupe funcția de CEO. Structura de management rămâne aceeași, în condițiile în care compania își continuă planurile de dezvoltare. AnimaWings a fost fondată în 2020 și face parte din Memento Group, alături de Christian Tour. Extindere de flotă și rute Compania operează în prezent 7 aeronave Airbus și are în plan extinderea flotei la 14 aeronave până la finalul anului 2027. Aeronavele sunt configurate pe trei clase de servicii: Business, Premium Economy și Economy. În sezonul de vară, operatorul va avea 60 de rute către 30 de destinații, incluzând zboruri interne între București și orașe precum Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Oradea, dar și curse externe către destinații europene. Pentru vara 2026, compania a anunțat și un program extins de zboruri charter către destinații din Grecia, Italia, Turcia și Spania, cu plecări din București și alte orașe din țară. De ce este incert viitorul TAROM La jumătatea lunii aprilie, Vicepremierul Oana Gheorghiu anunța că TAROM generează pierderi de mai bine de 10 ani și anunța că Guvernul urma să decidă ce va face în cazul acestei companii, în cazul în care planul de restructurare a acestei companii nu ar fi fost prelungit de Comisia Europeană și aceasta ar fi fost nevoită „să își regândească întregul flux”. Ministerul Transporturilor analizează în prezent situația companiei, iar Guvernul așteaptă un răspuns oficial privind direcția de urmat. Tarom este singura companie din portofoliul ministerului pentru care nu există încă o poziție clară. Executivul ia în calcul și un scenariu negativ, în care Comisia Europeană nu va aproba prelungirea planului de restructurare. În acest caz, autoritățile spun că vor fi necesare decizii rapide. Există semnale că implementarea este întârziată, iar echilibrul financiar rămâne fragil. TAROM funcționează în continuare sub controlul statului și este inclusă într-un plan de redresare aprobat de Comisia Europeană, care vizează reducerea pierderilor și stabilizarea operațiunilor, însă finalizarea acestuia depinde de deciziile politice și de capacitatea de a atrage capital sau parteneriate externe.

Cel mai slab leu din istorie. Euro a crescut până la 5,14 lei la cursul BNR

Banca Naţională a României a anunţat un curs de referinţă de 5,1417 lei/euro, în creştere cu 4 bani faţă de nivelul de ieri, 29 aprilie, când BNR a anunţat un curs de referinţă de 5,1004 lei/euro. De asemenea, moneda europeană a ajuns pe piaţa interbancară la 5,15 lei. Gândul a prevenit încă de ieri că urmează ca evoluția cursului valutar să fie folosită pe post de sperietoare. Cu rezerve valutare de 67 de miliarde de euro, ceea ce guvernatorul Isărescu clamează ca misiunea primordială a BNR – menținerea cursului – iată că eșuează. Coincidență sau nu, variațiile de curs apar în general în momente-cheie și generează emoție. Cursul valutar BNR comunicat în 30 aprilie 2026:  1 EURO = 5.1417 Lei +0.0413 Lei 1 USD = 4.3965 Lei +0.0370 Lei 1 EURO = 1.1695 USD -0.0005 USD Tensiunile politice se transmit în îngrijorarea piețelor În contextul crizei politice declanșate de PSD, care s-a aliat cu AUR pentru a îl demite pe premierul Ilie Bolojan, investitorii au început să vândă iar din deținerile lor de obligațiuni în lei ale României și să își retragă banii din România, ceea ce pune presiune pe curs din moment ce la retragere leii investitorilor se schimbă în valută. În același timp, populația se refugiază în general în euro în perioade de incertitudine, paradoxal inclusiv din cauza temerilor de depreciere eventuală a leului, element ce pune presiune suplimentară pe curs. Ce efecte are deprecierea monedei naționale Efectele acestei deprecieri se vor resimți imediat în buzunarele românilor. O depreciere controlată spre pragul de 5,2 lei este deja vizibilă în piața interbancară, însă scenariul pesimist vizează o explozie a prețurilor la combustibil. Pe lângă scumpirile de la pompă, instabilitatea politică a dus deja la creșterea dobânzilor la care statul se împrumută, acestea ajungând la 7,4%. Această schimbare înseamnă un cost suplimentar de 250 de milioane de euro pentru bugetul de stat, bani care reprezintă doar dobânzi acumulate într-un interval scurt de timp. Rata de schimb a crescut brusc după primul tur al alegerilor prezidențiale Nu este pentru prima dată când pragul psihologic de 5 lei este depășit într-un context politic tensionat. În mai 2025, moneda națională s-a depreciat semnificativ față de euro și a fost pentru prima dată în istorie când pragul psihologic de 5 lei/euro a fost depășit. Recordul a fost înregistrat în contextul alegerilor prezidențiale în care Nicușor Dan și George Simion au intrat în turul al doilea, după anularea primului tur al prezidențialelor din noiembrie 2024. Situația a apărut după aproximativ 2 ani în care Banca Națională a menținut cursul de schimb, inclusiv până la alegeri, la limita de 4,97 de lei/euro. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat atunci că leul ar fi fost „imposibil de apărat” și că România „s-a jucat cu focul”. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Deja vu. Se pregătește operațiunea „euro sugrumă leul / țara intră în faliment” dacă pleacă Bolojan Euro a sărit de 5,1 lei. Se repetă scenariul sperietorii „explodează cursul” dacă pică guvernul Bolojan? Aceeași amenințare, folosită și în campania electorală a lui Nicușor Dan

Polonia alocă o mare parte din SAFE companiilor poloneze, România celor franco-germane

Polonia și România sunt primele două țări din UE ca valoare a alocărilor din cadrul programului european de înarmare strategică SAFE. Între cele două state există însă o abordare radical diferită: dacă țara vecină alocă cea mai mare parte a bugetului primit de la Bruxelles (89%) producției locale de armament, în România lucrurile stau exact invers. Diferența de nuanță este una majoră: dacă polonezii au decretat în Parlament SAFE drept “un program patriotic“, în care au fost implicate 12.000 de companii poloneze, în România programul nu a fost dezbătut și votat în Parlament, ci a fost aprobat foarte discret în comisiile de specialitate ale celor două Camere. În realitate, așa cum arată raportul prezentat ieri în comisii, SAFE umple vistieria complexului industrial franco-german. Mai mult, contractele au fost atribuite direct, fără licitație, către companiile franco-germane, invocându-se faptul că țara noastră nu mai are fabrici de armament. Astfel, s-a ratat oportunitatea unor negocieri mai bune în prețul final al contractelor. Polonia și România sunt principalele țări câștigătoare ale mecanismului european SAFE, cel puțin. Însă, în privința șansei de revitalizare a propriei industrii de armament și de întoarcere a banilor în economie pe verticală și pe orizontală, cu ajutorul acestor sume imense (aproape 44 miliarde de euro Polonia, respectiv aproape 17 miliarde de euro România), lucrurile stau exact invers. Cum se împart banii SAFE și care este mecanismul Program SAFE Pe lângă Polonia și România, și alte state UE sunt incluse în granturile SAFE: Franța și Ungaria (16.2 miliarde euro fiecare) Italia (aproape 15 miliarde euro) Belgia (peste 8.3 miliarde euro) Lituania (6.37 miliarde euro) Portugalia (5.84 miliarde) Letonia (3.49 miliarde) Bulgaria (3.26 miliarde) Estonia (2.34 miliarde) Slovacia (2.31 miliarde) Croația (1.7 miliarde) Cipru (1.18 miliarde) Finlanda și Spania (1 miliard de euro fiecare) Grecia (787 milioane euro) Danemarca (46.8 milioane euro). Este important de spus că mecanismul SAFE, creat pe 29 mai 2025, combină două tipuri de împrumuturi. Pe de o parte, Uniunea Europeană împrumută capital din piețele internaționale, apoi îl împrumută din nou țărilor membre. Creditele oferite statelor membre au o perioadă scadentă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani asupra plății principale. Concret, pentru prima decadă, bugetul statelor creditate nu va suporta dobândă. Mai mult de jumătate din împrumutul acordat României va finanța companii din Franța și Germania Mecanismul prevede ca minim 65% din valoarea componentelor de echipament finanțat să provină din UE , zona Economică Europeană sau Ucraina. În 2026, Polonia va primi prima tranșă din bani sub forma a 15% (aproximativ 6.5 miliarde), iar rata dobânzii este de 3.17%. În cazul României, dobânda este aproape similară, de 3%. 10 din cele aproape 17 miliarde de euro destinate României vor pleca spre Franța și Germania. Cel mai mare contract de achiziție este cu nemții de la Rheinmetall, de aproape 6 miliarde de euro. O cotă importantă îi revine și Franței, cu peste 1 miliard de euro destinat înzestrării cu aeronave Airbus. Însă francezii mai beneficiază și de alte contracte mai mici, care duc suma totală alocată Franței la o valoare mai mare. Prin SAFE, statele membre ale Uniunii Europene pot accesa împrumuturi cu dobânzi avantajoase care pot fi achitate în termen de 45 de ani. Mai trebuie precizat că toate produsele trebuie să fie livrate până în anul 2030. Așa cum arată raportul obținut de Gândul, suma totală de 16,6 miliarde de euro alocate României cuprinde 35 de programe prin hotărârea CSAT 138/2025. Dintre care 21 de programe revin Ministerului Apărării.  Guvernul se scuză spunând că nu mai există industrie locală de armament, însă “a uitat“ să facă licitații În general, SAFE România alocă o parte infimă producției românești. Raportul complet poate fi citit  Proiectul arată că singurele investiții pur românești vor fi la IAR Ghimbav și la Șantierul Naval Mangalia, care, ne asigură ministrul Apărării Radu Miruță, va fi salvat de la faliment. Mai grav este că aceste contracte au fost atribuite direct, fără licitație și deci fără oportunitatea de a se negocia un preț final mai avantajos. Deja au început să apară primele contestații, miercuri compania italiană Beretta acuzând guvernul României de practici netrasparente (Detalii AICI). Rheinmetall va lua o treime din banii alocați României prin SAFE Din 17 miliarde de euro alocate României prin programuil SAFe, gigantul german Rheinmetall AG are de luat aproape mai bine de o treime. Pachetul integrat Rheinmetall AG: 5,69 miliarde euro pentru 6 programe (vehicule de luptă a infanteriei Lynx, două nave de patrulare maritimă, două vedete pentru scafandri, sisteme antiaeriene SKYNEX/Skyranger/Millennium, muniție 35 mm). Potrivit autorităților, negocierea condusă direct de Prim-ministrul Ilie Bolojan cu CEO-uI Rheinmetall (foto) a redus prețul cu aproximativ 820 milioane euro față de oferta de listă din martie 2026 (6,51 miliarde euro). Polonezii au decis în Parlament că SAFE este „un program patriotic” Spre comparație, Polonia va primi peste 43.7 miliarde de euro în cadrul instrumentului SAFE (Security Action for Europe). Este cea mai mare valoarea alocată unui membru al Uniunii Europene. Cel mai interesant aspect în cazul țării vecine este faptul că producția de armament va fi realizată aproape în totalitate în fabricile locale. Anunțul a fost făcut în luna februarie, în Parlamentul de la Varșovia (Sejm), care a adoptat în Senat amendamentele la proiectul de lege de implementare a SAFE. Potrivit guvernului polonez, banii, care vor fi cheltuiți între 2026 și 2030, vor acoperi o largă varietate de sisteme de apărare, inclusiv artilerie, cybersecuritate, lupte terestre și altele. 12.000 de companii poloneze vor împărți cele 44 de miliarde de euro “O Polonie bine înarmată, auto-suficientă pe cât posibil, va coopera simultan cu aliații săi într-o modalitate modernă —este prioritatea absolută. Nu există o problemă mai importantă astăzi. Fiecare lună, săptămână și oră vor impacta nivelul de securitate pentru noi, pentru regiune, pentru întreaga lume”, a declarat premierul Donald Tusk în momentul aprobării proiectului de lege, invocând rolul Poloniei de frontieră cheie a Uniunii Europene la granița cu Federația Rusă. “SAFE is not a political program, but a patriotic one. It is a zone of security and development that fulfills the dreams

Confederația Patronală Concordia: Criza politică are un preț; îl plătesc companiile și cetățenii

Criza politică are un cost economic direct și măsurabil. Se vede în dobânzile la care se împrumută statul, în cursul de schimb valutar, în ratele la bănci și în fondurile PNRR, pe care România riscă să nu le mai acceseze, susține Confederația Patronală Concordia. „În primul rând, instabilitatea politică are un cost economic direct și măsurabil. Se vede în dobânzile la care se împrumută statul, în cursul de schimb, în ratele la credite și în fondurile PNRR, pe care România riscă să nu le mai acceseze. România plătește deja o penalizare zilnică pentru instabilitatea și suprapunerea de crize pe care le parcurge. Dobânzile la care se împrumută statul au crescut brusc, cu aproape un punct procentual față de nivelul din februarie, de la 6,4%, la 7,31%. Dacă instabilitatea persistă, aceste creșteri se pot adânci și mai mult, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru companii și rate lunare mai ridicate pentru populație”, se arată într-un comunicat al Concordia, transmis marți. Cursul euro poate „exploda” Potrivit Concordia, cursul euro poate urca cu 1-2%, de la 5,09 lei, spre 5,20 lei, iar România, cu unul dintre cele mai ridicate grade de transmitere a cursului în inflație din regiune, va simți imediat această mișcare în prețurile de consum. În același timp, ratele la credite pot crește cu aproximativ 7,5-10%, ceea ce înseamnă venituri disponibile mai mici și o presiune suplimentară asupra consumului. Pe termen mediu și lung, miza este, însă, mult mai mare pentru că, dacă această criză compromite reducerea deficitului bugetar, România riscă să piardă ratingul de țară investment grade. „Ungaria a trecut prin acest scenariu și a plătit cu o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare. Aplicat României, un astfel de scenariu ar genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile de +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027, +22 miliarde în 2028, +30 miliarde în 2029 și +33 miliarde în 2030, adică peste 100 de miliarde de lei în cinci ani”, avertizează Concordia. Scenariul pe care România nu și-l permite Pentru a acoperi costurile suplimentare și a menține bugetul de stat în parametrii asumați față de partenerii europeni, țara noastră ar trebui să crească TVA cu încă 3 puncte procentuale sau să majoreze toate celelalte impozite. Un scenariu pe care România nu și-l permite, arată patronatele. Conform analizei Concordia, în scenariul optimist, România pierde minimum 30% din sumele PNRR așteptate în 2026, circa 3,5 miliarde euro. În această situație, există două variante posibile. Dacă proiectele se opresc, creșterea economică scade cu 0,2-0,3 puncte procentuale, statul pierde 600-700 de milioane de euro din taxe nerealizate, iar deficitul bugetar ajunge la 6,43% din PIB, însoțit de șomaj mai mare și firme în faliment. Dacă statul acoperă diferența din bugetul propriu pentru a continua investițiile, deficitul urcă la 6,9% din PIB, un nivel greu de finanțat în contextul costurilor de împrumut în creștere. În scenariul negativ, pierderea ajunge la 50%, aproximativ 5,7 miliarde euro. Fără compensare bugetară, creșterea economică scade cu 0,35-0,40 puncte procentuale, statul pierde 1,4-1,5 miliarde euro din încasări fiscale, iar deficitul crește la 6,61% din PIB. Cu compensare din bani publici, deficitul depășește 7,2%, un nivel care pune în pericol direct ratingul de țară. „În scenariul critic, majoritatea reformelor asumate prin PNRR sunt ratate, iar pierderile ating 70%, circa 8 miliarde euro. Fără compensare, PIB-ul scade cu 0,6-0,7 puncte procentuale, pierderile fiscale ating 1,9-2,0 miliarde euro, iar deficitul urcă la 6,75%. Cu acoperire din fonduri naționale, deficitul ajunge la 7,8% din PIB, cu probabilitate ridicată de retrogradare la statutul de junk. Costul instabilității politice îl plătesc companiile și cetățenii. Decidenții politici au datoria să restabilească, cât mai repede, încrederea mediului privat, a investitorilor și a cetățenilor în direcția, stabilitatea și predictibilitatea României”, menționează documentul citat. Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, cu o contribuție de 30% din PIB și aproape jumătate de milion de angajați în peste 4.200 de companii mari și mici, cu capital românesc și străin. Confederația patronală este singura organizație din România membră BusinessEurope, Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE) și Business at OECD (BIAC). Autorul recomandă:

Petronel Chiriac, Hidroelectrica, la Gândul Energy Now: Strategia de aplatizare a volatilităților generate de perioadele de secetă, în condițiile puterilor avizate prin ATR-urile deținute de Hidroelectrica aferente marilor hidrocentrale, are în vedere dez

Hidroelectrica își accelerează strategia de investiții în stocare și hibridizare, mizând atât pe proiecte de lungă durată, precum hidrocentralele cu acumulare prin pompaj, cât și pe soluții rapide, precum bateriile și parcurile fotovoltaice, inclusiv flotante. Potrivit lui Petronel Chiriac, director al Direcției Financiare Hidroelectrica, compania are în dezvoltare proiecte care însumează peste 1.500 MW. Declarațiile au fost făcute în cadrul Conferinței Gândul Energy Now, eveniment din seria Europa Connect. Oficialul Hidroelectrica a explicat că una dintre direcțiile de investiții vizează demararea proiectului hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești, considerat esențial pentru stocarea energiei pe termen lung, în asociere cu EDF, așa cum a aprobat AGA în ianuarie 2026: „Stocarea nu se face doar din baterii și vorbim despre această centrală prin pompaj. Problema fundamentală pe care trebuie să o rezolvăm este ca lacul de deasupra să permită o perioadă suficientă de stocare”, a declarat acesta. Petronel Chiriac a subliniat că un astfel de proiect trebuie să asigure autonomie de minimum 24 de ore pentru a fi eficient; altfel, ar funcționa similar unei simple investiții în baterii. Compania mai are în analiză și un alt proiect de pompaj de aproximativ 300 MW. Investițiile mari au orizonturi de implementare de peste 7 ani Directorul Direcției Financiare a avertizat că astfel de proiecte de pompaj de mari dimensiuni nu pot fi implementate rapid: „Aceste proiecte sunt cu perioade de implementare foarte, foarte lungi. Dacă cineva are așteptări sub 7 ani, mă îndoiesc că sunt realiste”, a punctat Petronel Chiriac. În acest context, Hidroelectrica se orientează și către soluții care pot fi implementate mai rapid, pentru a răspunde nevoilor actuale ale pieței. Baterii și proiecte finanțate din fonduri europene Printre investițiile cu termen mai scurt de realizare se numără proiectele de stocare în baterii, unele cu termen de implementare pentru 2026 sau începutul anului 2027. Compania dezvoltă proiecte de stocare asociate activelor existente, inclusiv în zona parcurilor solare și eoliene, pentru a gestiona volatilitatea producției: „Avem în portofoliu un parc eolian de aproximativ 108 MW, iar această volatilitate, precum și dezechilibrele pe care le generează un astfel de parc, ne obligă să facem această stocare”, a explicat oficialul. Astfel, la Crucea se dezvoltă un proiect de stocare pe baterii de 36 MW, adiacent parcului eolian existent.’ Totodată, la Gogoșu – PF2 se dezvoltă un alt proiect de stocare cu baterii de 64 MW, finanțat parțial din fonduri europene. Strategia: hibridizare și valorificarea ATR-urilor existente Un element-cheie al strategiei Hidroelectrica este utilizarea eficientă a ATR-urilor (Avize Tehnice de Racordare) existente, multe dintre ele acordate în urmă cu ani, pentru capacități și puteri mari sau foarte mari. „Strategia noastră este să folosim puterile maxime avizate prin aceste ATR-uri și să aducem noi proiecte hibride lângă marile centrale, astfel încât să ajungem la puterile aprobate inclusiv în perioadele de secetă”, a precizat Petronel Chiriac. Prin această abordare, compania urmărește să maximizeze infrastructura existentă și să eficientizeze activele deja deținute. Proiecte flotante și dezvoltare selectivă Hidroelectrica dezvoltă și soluții inovatoare, precum proiectele fotovoltaice flotante. „Avem în implementare un proiect pilot de 10 MW de solar floating și sperăm să fie un proiect de succes”, a spus Chiriac. În același timp, compania nu intenționează să achiziționeze toate proiectele disponibile din piață, ci să selecteze doar acele dezvoltări care aduc valoare și se integrează în strategia proprie.  Peste 1.500 MW în dezvoltare Per ansamblu, proiectele aflate în dezvoltare în cadrul Hidroelectrica depășesc 1.500 MW. Prin această strategie, compania își propune să reducă volatilitatea producției de energie, să optimizeze utilizarea infrastructurii existente și să își consolideze poziția de lider în tranziția energetică din România. Conferința Gândul „ENERGY NOW 2026, ediția a IV-a – Politici europene în domeniul energiei și impactul lor asupra României” și-a propus să aducă în prim-plan principalele direcții ale politicilor europene în domeniul energiei, oportunitățile de finanțare și provocările legislative care influențează dezvoltarea sectorului energetic din România.  Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București și Bruxelles.

Euro a sărit de 5,1 lei. Se repetă scenariul sperietorii explodează cursul dacă pică guvernul Bolojan? Aceeași amenințare, folosită și în campania electorală a lui Nicușor Dan

Euro a crescut, miercuri, la peste 5,1 lei, anunță Banca Națională a României (BNR). Este un nou prag psihologic, chiar dacă majorarea zilnică este de numai 0,0067 lei și deja unii influenceri trimit mesaje de panică: cursul va exploda dacă pică Guvernul Bolojan. Între tururile 1 și 2 de la alegerile prezidențiale din 2025, evoluția cursului de schimb a pus multă presiune pe alegeri, pentru că s-a acreditat ideea că dacă nu va ieși Nicușor Dan președinte, cursul euro leu va exploda și, odată cu el, ratele românilor, prețurile mașinilor, caselor și așa mai departe. Dacă vreți să NU se oprească investițiile, votați Nicușor!” Așa suna una dintre „speritorile de campanie” clamate de Nicușor Dan, înainte să devină președinte. România lui George Simion ar fi fost un iad pentru investitori, iar companiile străine ar fi fost descurajate să mai investească în țara noastră. Un alt factor alarmant era ratingul de țară BBB- pe care agenția Fitch l-a dat României pe 18 decembrie 2024, după anularea alegerilor prezidențiale. Ce s-a întâmplat, de fapt? Ilie Bolojan a pus frână investițiilor, motivând că România nu mai poate susține ritmul. Premierul transmitea într-un interviu pentru Digi24 că multe dintre investiții vor fi încetinite. „Votați Nicușor, altfel dobânzile și cursul Euro vor exploda!” Așa suna o altă sperietoare lansată de susținătorii lui Nicușor Dan, care anunțau o adevărată „apocalipsă economică” în scenariul în care George Simion ar fi ajuns președintele României. Principalul argument era faptul că Euro a crescut alarmant după primul tur, rupând bariera psihologică de 5 lei și stabilindu-se la peste 5,1 lei. Mai mult, chiar cu două zile înainte de turul al doilea, indicele ROBOR atinsese un record de 7,36. Ce s-a întâmplat, de fapt? Venirea lui Nicușor Dan nu a însemnat și revenirea cursului și dobânzilor la valorile de dinainte de alegeri. Euro a rămas cocoțat aproape de 5,1 lei.

Deja vu. Se pregătește operațiunea euro sugrumă leul / țara intră în faliment dacă pleacă Bolojan. Cifrele oficiale demonteză lozincile: România sub Bolojan a ajuns cu cea mai mare inflație din UE, recesiune economică și prăbușirea consumului

PSD și AUR au strâns semnăturile necesare pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva premierului. Astfel, în spațiul public a fost lansată o întreagă operațiune, de tip „economia va fi distrusă”, dacă Ilie Bolojan va pleca din fruntea Guvernului. Povestea nu este nouă. Între Turul I și II de la alegerile prezidențiale din 2025, aceleași mesaje erau lansate: economia României este distrusă dacă nu iese președinte Nicușor Dan: dobânzile cresc, euro sugrumă leul, fug investitorii din țară. Apcalipsa după Bolojan Mai mulți susținători ai premierului invocă scenarii apocaliptice pentru economia României, de la creșterea accelerată a dobânzilor și deprecierea leului, până la pierderea finanțărilor europene. Ilie Bolojan ar putea să-și ia rămas-bun de la fotoliul de prim-ministru al României în condițiile în care PSD și AUR au strâns deja 251 de semnături, cu mult peste cele 233 necesare pentru moțiunea de cenzură. În acest context, în spațiul public au apărut reacții imediate din partea susținătorilor actualului premier, care au reluat mesaje de tipul „euro sugrumă leul” sau „țara intră în faliment” în cazul schimbării guvernului. Ministrul de Finanțe confundă dobânda la care se împrumută România cu randamentele titlurilor de stat Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, într-un mesaj alarmist pe Facebook în care sugera că deja crește costul de împrumut al României, ca urmare a crizei politice, confundă dobânzile la care se împrumută statul cu randamentele titlurilor de stat cu maturitate la 10 ani (10 year bond yields). Reamintim că ministrul de Finanțe, oricare ar fi el, este persoana care are în mână sutele de miliarde pe care le gestionează statul. Confuzia pe care o face actualul ministru de Finanțe este între costul efectiv de împrumut al statului, care se reflectă în dobânzile la împrumuturi sau la titluri de stat achiziționate de investitori instituționali sau persoane fizice și randamentul pe care îl au aceleași titluri de stat revândute pe piața secundară. „Dobânda la care se împrumută România pe 10 ani a urcat rapid la 7,3% în ultimele zile, de la aprox 6,7% la jumătatea lunii aprilie, în contextul deteriorării percepției mediilor investiționale generată de tensiunile interne. Sunt semnale clare că instabilitatea politică începe să fie deja inclusă în costul finanțării.”, a scris ministrul de Finanțe pe Facebook.  Or, dobânzile la care se împrumută statul, așa cum a scris ministrul, nu au cu+m să crească de la o zi la alta decât dacă, ipotetic, Finanțele au ieșit în piață pentru a contracta un nou împrumut. Nu este cazul însă pentru că tocmai ministrul a publicat un grafic anexat la text care arată o evoluție zi de zi. Mai mult, vârful despre care vorbește Alexandru Nazare a fost înregistrat la o altă dată decât cea în care a fost făcută postarea. Sursa: Bloomberg Plecarea lui Ilie Bolojan: Faliment rapid, leul la 7 și dobânzi explodate Andrei Caramitru, fiul actorului Ion Caramitru, a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook în care susține că un guvern format din PSD și AUR s-ar traduce printr-o catastrofă economică absolută pentru România. Acesta subliniază că țara noastră va intra rapid în faliment, finanțările vor fi zero, euro va sugruma leul, dobânzile vor exploda, iar Fondul Monetar Internațional va arunca România în categoria „junk”. În opinia sa, un euro ar ajunge la 7 lei într-un astfel de scenariu. „Un guvern PSD-AUR ar însemna falimentul rapid al țării , zero finanțări, catastrofă economică absolută. Leul la 7, junk, dobânzi de 12%, FMI. Așa că – cum așa ceva ar fi prea de tot prea mare pericol – se va găsi o mare “șmecherie”. Guvernul Cioloș 2, dar fără Cioloș, un alt om de paie care dă bine la societatea civilă și la Bruxelles, dar care acoperă furtul general din spate.”, a scris Andrei Caramitru.  Același Caramitru invocă sperietori cu privire la evoluția cursului valutar și capacitatea Băncii Naționale de a susține leul în cazul unei schimbări de guvern. Acesta susține că rezervele valutare ar permite BNR să susțină moneda națională pentru o perioadă scurtă de timp, iar lipsa intrărilor de capital ar duce la o depreciere rapidă a leului. „Noi avem cam trei săptămâni, în mod real, rezerve la nivelul BNR-ului pentru a ține leul cât de cât într-o… hai, două, depinde de cât de agresiv este. Toți cei 11 miliarde care trebuiau să intre, care susțineau leul, probabil că n-o să mai intre. Deci, în momentul ăla vorbim de un leu la șapte.”, a declarat Caramitru într-o intervenție la DC News. Totuși, datele publicate de BNR nu confirmă acest scenariu și arată o evoluție a rezervelor valutare. Potrivit instituției, în martie 2026, rezervele au crescut cu aproximativ 2 miliarde de euro și au ajuns la un total de 67 de miliarde de euro. Sursa: Banca Națională a României Siegfried Mureșan: „O demitere a premierului pune în pericol fondurile pentru România” Europarlamentarul PNL, Siegfried Mureșan, susține că AUR și PSD s-au înțeles să depună o moțiune de cenzură împotriva „celui mai reformator premier de la Revoluție încoace”. Acesta mai spune că banii din PNRR și SAFE vor fi pierduți dacă Ilie Bolojan va fi schimbat din funcție și subliniază că aceasta este cea mai scumpă moțiune din istoria României. Mureșan a făcut și calculele și subliniază că moțiunea depusă de PSD și AUR ar urma să-i coste pe români aproximativ 50 de miliarde de euro. „O moțiune care s-ar putea să ne coste aproape 50 de miliarde de euro: 16,7 miliarde de euro pe care trebuie să îi primim prin Programul European de Apărare SAFE, 10 miliarde de euro care au rămas de atras anul acesta prin PNRR plus alte peste 20 de miliarde de euro fonduri de coeziune din exercițiul financiar 2021 – 2027.”, a scris europarlamentarul PNL pe Facebook.  Europarlamentarul avertizează că banii din programele SAFE și PNRR, negociate cu actualul premier și partenerii europeni, ar intra în visteria statului doar dacă sunt implementate „măsurile și reformele de modernizare” agreate de oficial cu Comisia Europeană. Ultimatulul dat de Siegfried Mureșan este acela că plecarea din funcție a premierului pune în pericol fondurile europene pentru România. „Atât

Ursula von der Leyen, avertisment alarmant: Europa suportă pierderi de 500 de milioane euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu

Europa pierde aproape 500 de milioane de euro pe zi din cauza războiului din Orientul Mijlociu care a dus la scumpirea carburanților. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a avertizat că criza energetică cauzată de războiul din Golful Persic continuă să afecteze piețele energetice. „În doar 60 de zile de conflict, factura la importul de combustibili fosili a crescut la peste 27 miliarde de euro, fără să avem o moleculă suplimentară de energie” , a declarat Ursula von der Leyen în Parlamentul European de la Strasbourg, potrivit POLITICO. Prețuri carburanți luni, 27 aprilie 2026. Benzina s-a scumpit din nou în România. Marți, potrivit Wall Street Journal, președintele Donald Trump și-a instruit administrația să se pregătească pentru o blocadă prelungită asupra Iranului, cu scopul de a sufoca economia regimului islamist de la Teheran prin a restricționa livrările de la porturile iraniene. Blocarea livrărilor cu gaz și petrol prin Strâmtoarea Ormuz afectează un sfert din piața globală de carburanți și duce la o penurie de fertilizanți și alimente. Ursula von der Leyen spune că amploarea crizei energetice și a războiului arată că  UE trebuie să accelereze tranziția la energiile verzi. „Calea este evidentă. Trebuie să ne reducem dependența de carburanți importați și să accelerăm aprovizionarea cu energie curată, accesibilă, produsă local”. Președinta Comisiei Europene a mai avertizat că războiul din Orientul Mijlociu ar putea afecta Europa pentru mai mulți ani. „Există însă și o realitate dură cu care trebuie să ne confruntăm cu toții: consecințele acestui conflict se pot resimți luni sau chiar ani de zile. De aceea, energia a fost în fruntea agendei reuniunii informale a Consiliului European. Aceasta este a doua criză majoră a energiei într-un interval scurt de patru ani. Lecția ar trebui să fie clară pentru toți: într-o lume turbulentă ca a noastră, pur și simplu nu ne putem permite să depindem excesiv de energia importată”, a spus Ursula von der Leyen.

Bancherii din America pariază împotriva economiei României. Cea mai mare bancă de investiții din lume crede că va fi criză în 2026

Cele mai mari instituții bancare din lume devin din ce în ce mai pesimiste cu privire la economia României. Gigantul american Goldman Sachs vede chiar o scădere economică. Prognozele Consensus ale băncilor și instituțiilor internaționale din luna aprilie arată o înrăutățire a perspectivelor economice ale României, cu o creștere economică aproape de stagnare, inflație ridicată și dezechilibre externe. Potrivit datelor din raportul Consensus Economics, media prognozelor de creștere a PIB-ului României în 2026 a scăzut la 0,5% de la 0,9% luna precedentă și 1,4% în urmă cu trei luni. Scăderea prognozei medii pentru 2026 arată că economia României este văzută de către analiști la limita stagnării sau chiar în recesiune. Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci de investiții, prognozează o scădere economică de 0,2% în 2026 și este prima instituție financiar-bancară care ia în calcul un scenariu de recesiune pentru România. În același timp, banca britanică HSBC ia în calcul o creștere de doar 0,3% pentru economia românească, în timp ce Deutsche Bank ia în calcul o creștere de 0,4%. Alte instituții importante precum Oxford Economics și JP Morgan plasează creșterea în jurul valorii de 0,5%. Scenarii mai optimiste pentru economia României au PKO Bank Polski, 0,8% și agenția de rating Moddy’s cu 0,9%. Cea mai optimistă estimare pentru 2026 vine din partea agenției de rating Fitch, care plasează creșterea în jurul valorii de 0,5%. Consumul, principalul motor economic, continuă să scadă Veștile pentru economia românească nu sunt cele mai favorabile, iar unul dintre cele mai importante semnale de alarmă vine din zona consumului. Prognoza pentru 2026 indică o creștere de doar 0,1%, iar pentru români acest lucru se traduce printr-o creștere lentă a veniturilor reale sau chiar stagnare a nivelului de trai. De altfel, datele prezentate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că România trece prin cea mai mare cădere a consumului de la criza financiară din 2009 până în prezent. În scenariile instituțiilor bancare internaționale, consumul scade, iar valorile estimate sunt negative, de până la -1,7%. Britanicii HSBC preconizează o scădere de 1,7 a consumului, în timp ce restul băncilor văd scăderi cuprinse între 0,1-0,5%. Abia în 2027 consumul ar urma să revină la un ritm mai normal, de maxim 2,2%, dar fără a recupera dinamica din anii precedenți. Guvernul Bolojan a băgat România în criză economică Cifrele, publicate tocmai de instituțiile din subordinea Guvernului, acum Bolojan, arată limpede că toți indicatorii privind nivelul de trai s-au deteriorat puternic de când actualul guvern a preluat frâiele țării. Singura îmbunătățire este la nivelul deficitului bugetar, care a scăzut. Urmează zile decisive pentru premierul Ilie Bolojan / Foto – Mediafax Creșterea economică era de 1,1% în iunie 2025, conform datelor de la Statistică. Cele mai recente cifre arată că, pentru două trimestre consecutive, economia Românei a scăzut. –1,9% a fost declinul din trimestrul al patrulea. Dar inflația a crescut la aproape 10%, de la 5,7%, cât era în momentul în care Bolojan a preluat mandatul. Prețurile la raft se resimt mult mai puternic decât o creștere de 10%. De asemenea, șomajul din România a crescut de asemenea, de la 5,8% la 6%. RECOMANDAREA AUTORULUI:  România, campioana deficitului bugetar în Uniunea Europeană în 2025. Datoria publică a țării a fost aproape 60% din PIB anul trecut România, în derivă. Impactul recesiunii tehnice și revizuirile în jos ale instituțiilor internaționale financiare privind performanța economiei Moștenirea lui Bolojan, cea mai dezastruoasă guvernare pentru economie de după Revoluție. Toți indicatorii din România s-au dus în cap în mai puțin de un an. Cifrele oficiale sunt devastatoare