Etichetă: Economic

Tudor Chirilă a scris o postare lungă în care s-a plâns că este dezamăgit de Nicușor Dan și de România. Lumea îl întreabă în comentarii dacă și-a plătit taxele

Tudor Chirilă a fost luat la întrebări de utilizatorii de pe social-media, după ce Gândul a dezvăluit că acesta ar achita o sumă modică la stat din încasările firmei pe care o deține. Aceste reproșuri au apărut chiar la o postare în care artistul se declară dezamăgit de Nicușor Dan și de România în general. Urmăritorii însă au fost preocupați de statutul de contribuabil al lui Chirilă, care, așa cum a arătat Gândul, a plătit sume infime la stat, dar a avut venituri pe firmă de milioane de euro pe mai mulți ani. Citește mai multe AICI. Oamenii îi cer, în cor, lui Chirilă să-și plătească taxele la stat: „Ai numai contracte cu statul, din banii noștri” După ce și-a exprimat revolta față de Nicușor Dan și PSD, unii îi reproșează lui Tudor Chirilă că ar avea contracte cu statul pe banii cetățenilor. „Ma abţin cu mare greutate sa îți spun urmatoarele: artist, zero! Nu pot fi acuzat de ceea ce spun, e o tara libera, încă…..În al doilea rand, de când te pricepi tu la politică, geopolitică, economie etc ??? Bă, individule, tu te uiți în oglindă?? Serios, în ce calitate te exprimi tu? Tu, care ai numai contracte cu statul, pt evenimente, din banii noștri, ai mei….” spune unul dintre utilizatori. Nu numai publicația Gândul s-a sesizat cu privire la discrepanța uriașă dintre profitul net și încasări. Un alt cetățean îi atrage atenția că aceste două sume ar trebui să fie aproximativ egale. „Tudorică, ajustează puțin cheltuielile tată, tu ești prestator de servicii. Profitul tău net, ar trebui sa fie aproximativ același cu cifra de afaceri Am înțeles ca asta ar fi societatea ta. La 1400 ron profit/luna, ma întreb de ce nu o radiezi? Fii onest, nu PSD-ist”, este comentariul altui utilizator. „Chirilă dă banii la stat și nu te mai smiorcăi” Unii utilizatori fac haz de necaz și sunt mai degrabă ironici la adresa lui Tudor Chirilă. „Poți să cânți la înmormântări”, îi transmite cineva, în glumă, ca o aluzie la plata dărilor către stat. Mulți dintre cei care au comentat la postarea lui Chirilă, în care acesta se plânge de Nicușor Dan și PSD, îi recomandă să facă un drum până la ANAF, să-și plătească taxele. „Chirilă dă banii la stat și nu te mai smiorcăi”, scrie o utilizatoare. Un alt comentator îl întreabă direct: „Chirilă, ți-au căzut contractele?” „Acum plătești și tu impozitul ca omul de rând, ce sa faci…. Căpușe supreme ce sunteți”, spune un alt utilizator. Cum ar fi ajuns Chirilă să plătească la stat doar 46 de euro, lunar, pentru încasări pe firmă de sute de mii de euro Publicația Gândul a arătat că, potrivit datelor de la Ministerul de Finanțe, cifra de afaceri a firmei Agenția de Vise pe anul 2024, este de aproximativ 450.000 de euro pe an, în 2024. Rezultă un venit din cifra de afaceri de 37.500 de euro pe lună. Cu toate acestea, profitul declarat pentru 2024 este de numai 3.429 de euro, ceea ce înseamnă un profit net de numai 286 de euro pe lună. În urma unei impozitări de 16%, Chirilă ar trebui să plătească, lunar, doar 46 de euro la stat din încasări. Spre exemplu, un român de rând, cu salariul minim brut de 865 de euro lunar, încasează de 43 de ori mai puțin decât Tudor Chirilă. Un astfel de cetățean plătește statului 325 de euro lunar, adică de 7 ori mai mult decât cântărețul, prin firma Agenția de Vise. Cât ar trebui să achite Tudor Chirilă statului Firma Agenția de Vise a lui Tudor Chirilă are o marjă de profit (profit net / cifra de afaceri) de 0,76% în 2024. Ca o comparație, media pieței pentru companii cu același obiect de activitate este de 18,69%, de 24 de ori mai mare, conform datelor oferite de platforma Termene.ro. Pe an, din cei 450.000 de euro pe care îi încasează firma lui Chirilă din concerte, statul, acum guvernul Ilie Bolojan, încasează 549 de euro, la o marjă de profit de 0,76%. Dacă firma lui Chirilă ar avea marja de profit din media pieței (18,69%), statul ar încasa 13.456 de euro pe an, adică de 24 de ori mai mult. În afară de cariera de artist de succes, Tudor Chirilă este cunoscut și pentru activismul social, manifestat la concerte sau la proteste. Acesta și-a manifestat sprijinul față de Nicușor Dan în campania prezidențială din 2025 și a luat parte la un protest amplu din centrul Capitalei pentru susținerea actualului lider. FOTO: Mediafax, captură Facebook Recomandarea autorului: S-a declanșat operațiunea digitală: „Susțin Bolojan!”. Gândul a descoperit conturi de boți, unele folosite și la fraude online, toate dedicate lui Bolojan Tudor Chirilă învârte milioane de euro prin firma sa, dar declară profit la ANAF de câteva sute de euro pe lună. Numai în ultimii 3 ani a avut venituri de peste 1 milion de euro, dar statul nu s-a ales cu aproape nimic. Artist la fentat statul? Grupările #rezist au început mobilizarea pentru un miting pro-Bolojan! Oana Pellea și Andrei Caramitru anunță deja primul eveniment pentru luni seara, în Piața Victoriei. Nu lipsesc nici Manole și „Șora”

Vicepremierul Oana Gheoghiu: „Dacă voiam să vindem ceva, nu cred că făceam public acest lucru”

Vicepremierul Oana Gheorghiu subliniază că vânzarea accelerată a companiilor de stat nu se va face preferențial și obscur. Va fi prin listare la bursă, la vedere. Este o opțiune, punctează Gheorghiu.  Vicepremierul a respins criticile din moţiunea de cenzură depusă în Parlament de grupurile parlamentare ale PSD, AUR şi PACE, care invocă vânzarea frauduloasă a averii statului. Afitmațiile au avut loc într-o conferinţă organizată de AMEPIP la Palatul Victoria, preia Știripesurse.ro Moțiunea este o minciună Moțiunea este o minciună, acuză Gheorghiu. Totul a fost transparent, transmite vicepremierul. „Este încă o dovadă a faptului că această moţiune este o minciună. Pentru că aţi avut acces cu toţii la documente. Și sper că le-aţi prezentat public la posturile dumneavoastră de televiziune, Aşa cum erau prezentate şi aşa cum scria o listă exploratorie, fără asumare politică, pusă pe masa discuţiei în mod transparent, explică Gheorghiu. Vânzarea accelerată nu ocoleşte Bursa de Valori Vânzarea accelerată poate ocoli Bursa de Valori, ne asigură vicepremierul. Dacă voiam să vindem ceva, să ascundem ceva, nu cred că făceam public acest lucru. Vânzarea accelerată nu ocoleşte Bursa de Valori. Se face prin Bursa de Valori şi a fost pusă pe listă ca opţiune în cazul în care nu reuşim restructurarea a trei companii astfel încât să ne atingem jalonul. Să aducem banii acasă Am făcut o analiză profesionistă alături de Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Alături de toţii stakeholderii din piaţa de capital, astfel încât să avem mai multe variante şi să aducem banii acasă, afirmă Gheoghiu. Faptul că pentru o zonă politică acest lucru nu contează şi banii românilor nu contează şi au pus această moţiune, dacă au pus-o, eu n-am văzut-o, dar dacă aşa sună, se bazează pe o minciună, pentru că documentele sunt publice. Şi oamenii care vor să afle adevărul pot să-l afle foarte uşor. Sper ca oamenii să citească, pentru că era clar o listă exploratorie, precizată încă o dată, în mod transparent. Dar iată că transparenţa nu mai contează în România”, a precizat Oana Gheorghiu, într-o conferinţă organizată de AMEPIP la Palatul Victoria. Recomandarea autorului: Oana Gheorghiu demontează acuzațiile PSD: ”Activitatea mea din guvern a deranjat multe interese și mulți băieți deștepți”

Patrick André de Hillerin: Vânzarea acțiunilor unor firme de stat profitabile este strategia unor dependenți de droguri

Când li s-a spus, mai întâi timid, pe o voce sau două, apoi din ce în ce mai ferm că nu trebuie să mai scoată la vânzare companiile de stat profitabile, fie și pe bucăți mici, membrii guvernului Bolojan și ai partidelor care încă-l mai susțin pe Marele Încruntat au început să repete ca niște peruși decerebrați punctajele întocmite de echipele lor de comunicare. Din păcate pentru domniile lor, pentru adevăr și pentru bunul simț, punctajele respective nu au fost și nu sunt decât o înșiruire de inepții menite să acopere lipsa de viziune economică a unor cârpaci dispuși la orice pentru a-și crea o imagine bună în ochii alegătorilor lor. Indiferent, însă, de teoriile pseudo economice pe care încearcă să ni le vândă această onorabilă adunătură de incompetenți. Adevărul este că vânzarea de acțiuni din companiile de stat profitabile are un singur scop: acoperirea găurilor din buget și o posibilă reducere a „deficitului”, argumentul suprem pentru susținerea unor politici financiare dezastruoase. Este foarte adevărat că bugetul României are mare nevoie de venituri. Dar la fel de adevărat este că această nevoie este permanentă. Ea nu există doar astăzi, nu va dispărea mâine, nici poimâine. Nu va dispărea niciodată. Bugetul României, ca al oricărei țări, are nevoie de venituri constant. Zi de zi, an de an, deceniu de deceniu, chiar secol de secol. Este cu adevărat o poveste fără sfârșit. Sursele de venit ale statului român nu sunt foarte variate. Cea mai mare parte a veniturilor statului român, 48,8%, provin de impozite și taxe. De exemplu, TVA-ul aduce la buget 20,2% din totalul veniturilor, accizele aduc 7,3% din total, impozitul pe salarii/venit aduce aproximativ 8,9% din totalul veniturilor bugetare, iar impozitul pe profit doar 6,2%. A doua mare sursă de venituri ale bugetului României o reprezintă contribuțiile sociale: asigurările de sănătate și de pensii. De aici vin 31,4% din banii de la buget. Dar acești bani se duc direct în sistemul de sănătate și în plata pensiilor, având deseori nevoie de ajutor din alte surse ale bugetului. A treia mare categorie a veniturilor bugetare a fost reprezentată, în 2025, de banii veniți de la UE (în principal) și de la alți donatori. Dar banii ăștia au intrat în buget și au și ieșit imediat, fugind cât îi țineau picioarele pe unde aveau ei treabă: subvenții pentru agricultură (în principal), proiecte mai mari sau mai mici ale statului și proiecte mai mari sau mai mici ale mediului privat. Mai sunt și alte categorii de venituri, dar din ce în ce mai mici. Statul câștigă niște bani și din faptul că este proprietarul unor companii. Din păcate, câștigă foarte puțin din treaba asta. Cam 1,2% din veniturile bugetului sunt reprezentate de dividendele pe care le încasează statul de la companiile de stat profitabile. Profiturile sunt cam de două ori mai mari, dar statul nu are acces la profituri în întregime, pentru că în multe cazuri nu mai este unic acționar. De la unele companii încasează doar 80% din dividendele distribuite (Hidroelectrica, de exemplu), iar de la altele doar 51% sau mai puțin. Cu cât este mai mic procentul de acțiuni pe care-l mai deține statul, cu atât veniturile din dividende este mai mic. Să luăm un exemplu aproape imaginar. Vom folosi niște numere rotunde, nu pe cele reale, pentru a ușura calculele și pentru a le face inteligibile și pentru domnul Bolojan și scriitorii de punctaje ai domniei sale. Să spune că Hidroelectrica are un profit anual net de 5 miliarde de lei. Să spunem, de asemeni, că tot acest profit ar fi distribuit ca dividende. Statul român ar primi 80% din 5 miliarde, respectiv 4 miliarde, pentru că deține doar 80% din Hidroelectrica, restul de 20% aparținând unor investitori la bursă. Și înainte de listarea la bursă a Hidroelectrica din 2023, statul român tot atât deținea din companie, restul acțiunilor aparținând, din 2005, fondului Proprietatea. Să spunem, așadar, că statul român ar încasa azi din profitul Hidroelectrica 4 miliarde de lei. Dacă prețul energiei electrice nu scade, statul va încasa tot 4 miliarde și anul viitor, alte 4 miliarde peste doi ani și tot așa. Dacă, însă, la propunerea doamnei vicepremier Gheorghiu și a comitetului pe care-l coordonează, cu sprijinul PNL, USR, și al lui Ilie Bolojan însuși, statul român ar mai vinde 10% din acțiunile Hidroelectrica, atunci ar încasa cu 500 de milioane de lei mai puțin în fiecare an. Poate că statul ar câștiga astăzi 5-6 miliarde de lei vânzând 10% din Hidroelectrica. Ar mai reduce din deficit. Să spunem că, vânzând și acțiuni ale Romgaz, ale Nuclearelectrica și ale altor companii profitabile, statul român ar obține în 2026 15 miliarde de lei (asta dacă ar avea mare noroc). Ar reduce deficitul prognozat de la 127 de miliarde la 112 miliarde de lei. Doar că, fără a-și diversifica sursele de venit și fără a încerca să obțină mai mulți bani din venituri nefiscale, anul viitor deficitul va fi tot acolo, tot, probabil, la valoarea nominală de anul acesta. Anul viitor, însă, guvernul nu va mai putea acoperi din deficit folosind banii pe care i-a obținut anul acesta din vânzarea de acțiuni la companiile sale profitabile. Va trebui să vândă din nou, ca să aibă alți bani. Oricum, însă, deficitul va crește cu sumele pe care statul nu le va mai încasa din dividende. Dacă acțiunile vândute cu 15 miliarde anul acesta îi aduceau dividende de 3 miliarde, anul viitor vom adăuga la deficit, din start, aceste 3 miliarde care nu se mai constituie venit la buget. În fiecare an în care am vinde acțiuni ale companiilor de stat profitabile n-am face decât să creștem deficitul bugetar din anul următor cu valoarea dividendelor pe care nu le mai încasăm. Și tot așa, până când nu vom mai avea nici ce vinde, nici ce dividende să încasăm. Am putea ajunge acolo în doar opt ani în care am avea un guvern condus de un individ precum Ilie Bolojan. Asta nu este strategie economică, nu este reformă, nu este nimic altceva

Doi soți ieșeni, obligați de Tribunal la cererea Fiscului să facă partajul averii, ca să meargă mai departe executarea silită după falimentul firmei

Doi soți au fost obligați de judecători să-și împartă casa în care locuiau de două decenii, pentru ca ANAF să o poate scoate la mezat în contul datoriilor femeii. Soțul a fost obligat să-și cedeze jumătatea de casă către nevastă, aceasta urmând să i-o plătească, scrie Ziarul de Iași. A propus varianta inversă: să ia el casa, să-i plătească femeii jumătatea ei, iar ANAF să-și încaseze banii direct. Varianta nu a fost acceptată de judecători. Nina și Ioan N. și-au unit destinele în 1987. Un deceniu mai târziu, au cumpărat un teren în Românești. După alți 10 ani, s-au apucat să ridice o casă. La parter avea un magazin, iar la mansardă era locuința. Firma la care inițial fuseseră amândoi soți asociați a dat faliment în 2009, iar în 2011 Tribunalul a decis atragerea răspunderii personale a femeii pentru obligații fiscale de 345.000 lei. Primele măsuri de executare silită ale Fiscului nu au adus însă rezultatele dorite, anume recuperarea banilor. Cea mai sigură metodă a rămas valorificarea bunurilor imobile. Magistrații Judecătoriei au aprobat solicitarea ANAF. Citește continuare pe Ziarul de Iași Autorul recomandă:

Prețuri carburanți luni, 27 aprilie 2026. Benzina s-a scumpit din nou în România. Unde găsești cea mai ieftină motorină

Prețuri carburanți luni, 27 aprilie 2026. Începutul săptămânii a adus noi scumpiri în privința combuistibililor. De pildăm, benzina s-a scumpit din nou în România. Au fost înregistrate scumpiri chiar și de până la 45 de bani per litru. Cea mai ieftină benzină se găsește la stațiile Petrom. Ziua de luni, 27 aprilie 2026, a adus noi scumpiri în rândul carburanților. Potrivit datelor, prețul per litrul de bezină s-a scumpit față de ultima dată. Au fost înregistrate scumpiri de până la 45 de bani per litru. De altfel, prețul litrului de motorină a depășit pragul de 9 lei. Prețuri carburanți luni, 27 aprilie 2026 Prețul benzinei azi, 27 aprilie 2026 Luni, 27 aprilie 2026, cel mai mic preț al benzinei este de 8,68 de lei per litru, iar prețul poate fi găsit la stațiile Rompetrol din București. În cursul zilei de sâmbătă, prețul per litru a fost ușor mai scăzut, și anume de 8,34 de lei per litru. De sâmbătă până astăzi a fost înregistrată o creștere a prețului cu 0,34 de lei per litrul de benzină, arată stiripesurse.ro. Iată prețurile benzinei pentru astăzi: Rompetrol: 8,68 de lei per litru de benzină; Lukoil: 8,70 de lei per litru de benzină; Socar: 8,79 de lei per litru de benzină; MOL: 8,82 de lei per litru de benzină; OMV: 8,82 de lei per litru de benzină. Prețul motorinei azi, 27 aprilie 2026 Petrom: 8,98 de lei per litru; OMV: 9,07 lei per litru; Rompetrol: 9,22 de lei per litru; Lukoil: 9,22 de lei per litru. Cei mai ieftini carburanți din țară se găsesc în județul Dâmbovița, la Lungulețu, la stația RST. Benzina costă aici 8,15 lei per litru. Motorina costă 8,83 de lei per litru. Autorul recomandă: Biletele de avion sunt tot mai scumpe. Criza petrolului scumpește călătoriile în străinătate Uniunea Europeană spune că e de ajuns și vrea să promoveze E20: benzina care promite să reducă prețurile la combustibili Scumpirile la carburanți au crescut vânzările de mașini electrice în rândul șoferilor Cât te costă să ții o mașină în 2026: De la RCA, la revizii și carburant. Calcul complet pentru un an Care este cel mai mare consumator de combustibil dintr-o mașină. Germanii au aflat, iar răspunsul i-a uimit până și pe experții auto Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ

Rezervele de valută ale BNR au crescut cu 2 miliarde de euro. Ce muniție de apărare a leului are Isărescu

Banca Națională a României (BNR) a anunțat că rezervele valutare ale României au crescut, în martie 2026, cu 2 miliarde de euro față de luna precedentă. Astfel, la 31 martie 2026 rezervele valutare erau 67,032 miliarde euro, în creștere față de 65,023 miliarde euro la 28 februarie 2026.  În cursul lunii martie, instituția a înregistrat intrări de 9,424 milioane de euro reprezentând modificarea rezervelor minime ân valută constituite de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor și altele. „În cursul lunii au avut loc următoarele operaţiuni: Intrări de 9.424 milioane euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor  (inclusiv sumele rezultate din emisiunile unor euroobligațiuni ale Ministerului Finanțelor în valoare nominală de 3.000 milioane euro și în dolari americani în valoare nominală de aproximativ 1.731 milioane euro) și altele”. De asemenea, au fost înregistrate ieșiri de 7,415 milioane de euro reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și plăți din contul Comisiei Europene. „Ieşiri de 7.415 milioane euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR; plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută (aproximativ EUR 638 milioane); plăţi din contul Comisiei Europene și altele”. Nivelul rezervei de aur s-a menținut De altfel, nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 13,2 miliarde euro. În total, rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 martie 2026 au fost de 80 miliarde de euro, față de 79 miliarde de euro la 28 februarie 2026. Plăţile scadente în luna aprilie 2026 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 365 miliarde euro. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Surpriză de la BNR. În prima zi de criză politică în România, leul a crescut față de euro BNR a anunțat cu cât a crescut datoria externă a României, în primele 2 luni ale anului 2026

BNR a numărat toți banii din România. Câți lei sunt în total în circulație, cash sau în conturi în țară

Banca Națională a României (BNR) a anunțat că masa monetară în sens larg (M3) a ajuns la un sold de peste 793 de miliarde de lei în martie 2026. Totalul banilor din România a crescut cu 0,5% față de luna februarie 2026, iar în raport cu aceeași lună din anul precedent s-a majorat cu 7,3%. În termeni reali însă, puterea de cumpărare a banilor a scăzut cu 2,4%, arată datele BNR. Ce reprezintă masa monetară și din ce este compusă Masa monetară reprezintă totalitatea banilor aflați în ciruclație sub formă de numerar și depozite, Aceasta funcționează ca mijloc de schimb și este monitorizată prin agregate monetare (M1, M2, M3), în funcție de lichiditate și influențează direct inflația și politica economică. Potrivit datelor BNR, componenta M1 (masă monetară în sens larg), compusă din numerar și depozite overnight (banii din conturile curente) a crescut cu 0,1% față de luna februarie până la 475,79 miliarde de lei. Deși banii din conturile curente au crescut cu 0,4%, numerarul din buzunarele românilor a scăzut cu 0,8% față de luna februarie. Sursa: Banca Națională a României Componenta M2 (masa monetară intermediară), compusă din M1 și banii puși la bancă pe termen scurt au crescut cu 0,5% față de luna februarie până la 793,53 miliarde de lei. Ultima componentă, M3 (masa monetară în sens larg), este compusă din tot ceea ce se află în M2 dar și alte surse de bani (împrumuturi din operațiuni repo, acțiuni/unități de fond ale fondurilor de piață monetară, titluri de natura datoriei emise cu maturitate de până la doi ani inclusiv). Astfel, toți banii din România însumează 793,53 miliarde de lei, adică 156 miliarde de euro. Împrumuturile populației au crescut Soldul creditelor acordate de bănci a crescut în martie, însumând un total de 453,7 miliarde de lei. Motorul acestei creșteri  fost reprezentat în special de gospodăriile populației, care au contractat credite în lei cu 9,9% mai mult decât în primăvara anului precedent. La polul opus se află companiile care au făcut împrumuturi în lei cu 5,3% mai puține față de aceeași perioadă a anului trecut. În schimb, împrumuturile în valută din sectorul privat au crescut cu 19,3% într-un singur an. Sursa: Banca Națională a României România a continuat tradiția împrumuturilor Statul a continuat să se împrumute de la băncile comerciale astefl că, soldul creditului guvernamental a crescut cu 1,8% într-o singură lună și ajuns la apropae 280 de miliarde de lei. Comparativ cu aceeași lună a anului trecut, datoria statului către bănci a crescut cu 11,6%. „Soldul creditului guvernamental acordat de instituțiile de credit a înregistrat o creștere în luna martie 2026 de 1,8 la sută față de luna februarie 2026, până la 279 814,4 milioane lei. În raport cu martie 2025, acesta s-a majorat cu 11,6 la sută (1,6 la sută în termeni reali).”, arată datele BNR.  De asemenea, creditul neguvernamental acordat de instituțiile de credit a atins 453,79 miliarde lei, în creștere cu 1,1% față de luna precedentă. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, creditul neguvernamental a crescut cu 7,1% pe seama majorării cu 3,7% a componentei în lei și cu 15,1% a componentei în valută exprimată în lei. RECOMANDAREA AUTORULUI:  O țară chinuită degeaba. Încasările guvernului Bolojan din taxe au rămas aproape la fel ca în 2025, după avalanșa de impozite crescute și „reforme”. Gândul prezintă cifrele oficiale BNR: Depozitele în lei și valută ale populației au scăzut în ianuarie 2026 în comparație cu luna trecută

Microsoft nu mai are acces exclusiv la tehnologia OpenAI

Microsoft și-a pierdut accesul exclusiv la tehnologia OpenAI. Creatorul chatbotului cu AI generativ ChatGPT va putea să-și vândă produsele la mai multe platforme cloud. Este sfârșitul unui parteneriat strâns care a contribuit la declanșarea unui „boom” în AI. Microsoft va fi în continuare principalul partener al OpenAI Conform înțelegerii inițiale, Microsoft era principalul partener cloud al OpenAI până în 2032.OpenAi a anunțat că va continua să cotizeze la Microsoft cu o parte din veniturile sale până în 2030. Produsele fabricate vor fi întâi livrate platformei cloud Azure de la Microsoft.  Întreprinderea care a dezvoltat cel mai popular chatbot s-a bazat  pe investițiile Microsoft în serviciile de cloud computing. Ce urmăresc Microsoft și OpenAI pe termen lung? Analistul Dan Ives de la Wedbush Securisties a declarat pentru ABC News că OpenAI caută să-și reducă barierele semnificative față de parteneriatul inițial cu Microsoft. El a spus că și Microsoft caută să „dezvolte independență tehnologică față de OpenAI” în dezvoltarea Copilot. Microsoft ar căuta să-și dezvolte parteneriatul cu alți furnizori de AI, cum ar fi Anthropic, creatorul chatbot-ului Claude. Meta n-a mai putut achiziționa grupul Manus de AI Autoritățile din Republica Populară Chineză au respins achiziția de 2 miliarde de dolari a grupului Manus de către Meta. Grupul susține că a dezvoltat „agenți AI cu adevărat autonomi” și că spre deosebire de alți chatboți cărora trebuie să li se repete instrucțiunile,  chatboții creați de Manus pot planifica, executa și finaliza sarcini în mod independent, în conformitate cu instrucțiunile utilizatorilor. Compania gigantică din spatele rețelelor de socializare Facebook, Threads, Instagram și Whatsapp văzuse în grupul Manus ca un imbold pentru a-și dezvolta tehnologia AI pe toate platformele. Comisia de Reformă și Dezvoltare Națională de la Beijing a interzis luni înțelegerea și a solicitat ca ambele părți să se retragă. Un purtător de cuvânt al Meta a declarat pentru BBC că „tranzacția a respectat pe deplin legislația”.

Bilanțul lui Florin Barbu la final de mandat: România are investiții de 2 miliarde de euro în procesare, iar zootehnia trebuie susținută pentru a asigura materia primă

Barbu a declarat că pentru anul 2026 sunt prevăzute fonduri consistente pentru continuarea programelor dedicate sectorului de porc și sectorului avicol. Potrivit acestuia, pentru sectorul de porc sunt alocate 1,4 miliarde de lei, iar pentru sectorul avicol alte 500 de milioane de lei. Fostul ministru și-a exprimat dorința ca aceste programe să fie aprobate de Guvern și continuate pentru creșterea gradului de autosuficiență alimentară și pentru asigurarea materiei prime necesare unităților de procesare. „Îmi doresc în perioada următoare ca aceste programe să fie aprobate în Guvernul României și să continuăm aceste investiții pentru a asigura gradul de autosuficiență și la carnea de porc, dar mai mult de atât să realizăm materia primă pentru unitățile de procesare”, a spus Barbu. Fostul ministru a explicat că dezvoltarea procesării alimentare a fost susținută prin programul și prin două măsuri din Planul Național Strategic, DR22 și DR23. Potrivit datelor prezentate, prin Investalim au fost contractate investiții de aproximativ un miliard de euro începând din 2023, iar alte aproximativ un miliard de euro au fost direcționate către procesare prin măsurile dedicate. Barbu a susținut că, în prezent, investițiile totale în procesare depășesc două miliarde de euro, iar unitățile finanțate se află în diferite etape de construcție și montaj. El estimează că acestea ar putea fi finalizate în următorii trei ani, dacă nu vor exista blocaje administrative sau financiare. În evaluarea sa, zootehnia reprezintă „palierul de echilibru” pentru agricultura românească, deoarece noile unități de procesare vor avea nevoie de materie primă produsă intern. Fostul ministru a făcut referire și la modificările obținute la nivel european în ultimii doi ani, susținând că România a contribuit la schimbarea unor regulamente importante pentru fermieri. El a menționat eliminarea obligației de a lăsa 4% din teren în pârloagă, măsură care, potrivit acestuia, ar fi afectat aproximativ 500.000 de hectare. Totodată, Barbu a precizat că România a susținut și aprobarea unui regulament prin care animalele de reproducție sunt considerate mijloace fixe, ceea ce permite fermierilor să utilizeze fonduri europene pentru achiziția acestora în perioada 2026-2027. Potrivit bilanțului prezentat, exporturile și producția agricolă au înregistrat creșteri în mai multe sectoare. În 2024, comparativ cu 2023, producția din sectorul cărnii de porc ar fi crescut cu 9,2%, sectorul avicol cu 8,7%, iar sectorul ovin cu 62,1%. În 2025, comparativ cu 2024, Barbu a indicat noi creșteri: 11,3% pentru carnea de porc, 6,1% pentru sectorul avicol și 46,2% pentru sectorul ovin. Fostul ministru a afirmat că România a atras, în perioada 2023-2025, aproximativ 9,7 miliarde de euro din fonduri europene, iar rata de absorbție la finalul exercițiului financiar a fost de 97,57%. Barbu a mai susținut că sprijinul acordat agricultorilor în anii 2023 și 2024, marcați de probleme climatice, a depășit 2,1 miliarde de euro. El a menționat inclusiv schemele de ajutor pentru sectorul vegetal și zootehnic, precum și plata despăgubirilor pentru calamități. În opinia fostului ministru, lipsa acestor măsuri ar fi putut conduce la necultivarea a aproximativ 3 milioane de hectare în 2025, cu pierderi economice importante și diminuarea subvențiilor europene. În bilanțul său, Barbu a evidențiat și acordarea unor credite pentru fermieri cu dobândă fixă de 1,9%, fără ROBOR și fără comisioane, măsură despre care a spus că a oferit capital de lucru într-o perioadă dificilă. Un alt punct menționat a fost deschiderea pieței de export către . Potrivit fostului ministru, România a semnat protocoale pentru exporturi de cereale, carne de pasăre și produse acvatice, iar negocierile continuă și pentru produse procesate din carne de porc. Barbu a afirmat că, în prezent, peste 20 de acte normative cu impact financiar se află în circuitul de avizare și că acestea sunt necesare pentru plata schemelor de sprijin și a subvențiilor restante pentru fermieri. Printre măsurile aflate în derulare, fostul ministru a enumerat sprijinul cuplat zootehnic, ajutorul național tranzitoriu și plățile pentru sectorul ecologic. El a susținut că întârzierile invocate în spațiul public privind subvențiile sunt generate de aprobarea târzie a bugetului și de fluxurile financiare venite recent de la Ministerul Finanțelor. La finalul intervenției, Barbu a spus că și-a îndeplinit responsabilitățile față de fermieri și procesatori și a susținut că agricultura și industria alimentară rămân domenii esențiale pentru economia românească.

Statul ia măsuri contra românilor fără asigurare pentru locuință

În România există aproximativ 10 milioane de locuințe, însă doar 2,4 milioane au o asigurare obligatorie încheiată. Statul și-a propus să reducă semnificativ numărul acestora. Se anunță controale extinse la românii care nu dețin poliță de asigurare.  Polițele de asigurare obligatorie a locuințelor costă 130 de lei, în cazul locuințelor tip A (suma maximă asigurată fiind de 100.000 de lei) și 50 de euro în cazul locuințelor tip B (la o sumă asigurată de 50.000 de lei). Controale extinse la românii care nu au asigurare Statul vrea să facă o serie de controale la cei care nu au asigurări. Astfel, verificarea existenței asigurării va fi digitalizată, prin colaborarea între diferite instituții. Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) pune la dispoziția Ministerului Afacerilor Interne, prin mijloace electronice, informații detaliate privind existența polițelor de asigurare obligatorie. Accesul la date se va face prin sisteme informatice securizate sau pe baza unui protocol între MAI, ASF și PAID. În prezent, deși legea impune această obligație tuturor proprietarilor, doar aproximativ 2,4 milioane de locuințe sunt asigurate obligatoriu, dintr-un total de peste 9,7 milioane de case înregistrate în România, Astfel, peste 7 milioane de români riscă să ia amendă pentru lipsa asigurării obligatorii la locuință. PAD, o poliță ieftină, dar cu efect limitat Brokerii de asigurări susțin că sunt proprietari care consideră că, dacă au încheiat polița obligatorie PAD, locuința lor este protejată complet. În realitate, această asigurare acoperă doar 3 riscuri. Ea nu include unele dintre cele mai frecvente probleme pe care le riscă o locuință, precum incendiile, furturile, avariile la instalații sau daunele produse vecinilor. Din acest motiv recomandă și o poliță facultativă. Foto: Profimedia Images Marius Constantinescu, director de daune în asigurări, avertizează că PAD nu trebuie privit ca o protecție completă. Diferența se vede abia în momentul în care apare o daună, când proprietarul trebuie să știe ce poate recupera, unde poate locui temporar și ce cheltuieli poate acoperi. PAD costă între 50 și 130 de lei pe an și acoperă 3 riscuri: cutremur, inundații naturale și alunecări de teren. Despăgubirile sunt limitate la 100.000 de lei sau 50.000 de lei, în funcție de tipul locuinței. ”PAD este un instrument la îndemână, începem cu el, dar nu recuperează niciodată prejudiciul real al unei locuințe”, explică Marius Constantinescu pentru ziare.com. Potrivit acestuia, problema apare atunci când proprietarii cred că polița obligatorie este suficientă pentru orice situație. În realitate, PAD este o formă minimă de protecție. Ce nu acoperă polița PAD Trebuie reținut că polița obligatorie nu acoperă unele dintre cele mai frecvente daune dintr-o locuință. Multe dintre ele apar în viața de zi cu zi și pot aduce costuri semnificative pentru proprietari. Una dintre cele mai nocive idei este că PAD permite proprietarului să își reconstruiască locuința sau să își recupereze complet pierderile după o daună. „Problema nu este doar reconstrucția. Problema este ce faci a doua zi după daună”, spune Marius Constantinescu. Așadar, proprietarul trebuie să știe dacă are unde să stea, dacă poate repara rapid locuința și dacă poate acoperi pagubele produse altor persoane. Aici apare diferența dintre simpla existență a unei polițe și o protecție reală. “În viața de zi cu zi, cele mai multe daune nu vin din cutremure, ci din situații aparent obișnuite. O țeavă spartă, un incendiu pornit de la un aparat electric, o daună provocată vecinului, un furt sau un scurtcircuit pot crea probleme financiare serioase.Pentru astfel de situații, proprietarii au nevoie de o poliță facultativă completă, care să acopere riscurile reale ale locuinței”, adaugă expertul. Ce poate include o asigurare facultativă completă O poliță facultativă poate include, în funcție de tipul de contract, acoperiri pentru daune care nu intră în PAD. Printre acestea se numără: •⁠ ⁠daune la instalațiile de apă; •⁠ ⁠furt și vandalism; •⁠ ⁠răspundere față de vecini; •⁠ ⁠echipamente electrice afectate; •⁠ ⁠spargeri de geamuri; •⁠ ⁠obiecte de valoare, în limite dedicate; •⁠ ⁠cazare temporară, dacă locuința nu mai poate fi folosită. Această ultimă acoperire este importantă pentru proprietarii care nu se mai pot întoarce imediat în locuință după o daună. AUTORUL RECOMANDĂ Români amendați pentru că nu au plătit asigurările la locuințe. În ce localitate s-au dat peste 1.700 de sancțiuni într-o lună De ce nu este suficientă doar asigurarea obligatorie în caz de explozie. Zeci de familii ar putea rămâne fără despăgubiri după tragedia din Rahova