Etichetă: Economic

Războiul din Iran subminează promisiunea lui Merz privind relansarea economiei Germaniei în 2026

Creșterea prețurilor la energie, alimentată de războiul din Iran, pune presiune pe economie, accelerează inflația și afectează încrederea companiilor și a consumatorilor. În acest context, guvernul german și-a redus la jumătate prognoza de creștere economică pentru 2026, la 0,5%, notează Bloomberg. Primele date indică deja o evoluție slabă. Economiștii estimează că economia a crescut cu doar 0,2% în primul trimestru, după un avans de 0,3% la finalul lui 2025. Pentru luna aprilie este anticipată o inflație de aproximativ 3,1% în Germania și în jur de 3% în zona euro. În acest context, Banca Centrală Europeană ia în calcul posibile majorări de dobânzi, care ar putea frâna economia. Autoritățile avertizează că evoluția economiei depinde în mare măsură de durata crizei energetice și de blocajele din aprovizionarea cu petrol și gaze în zona Strâmtorii Ormuz. Pentru a limita impactul, guvernul a anunțat măsuri de sprijin pentru populație și companii. Totuși, aceste măsuri sunt considerate insuficiente pentru a susține consumul, în condițiile în care populația începe să își reducă cheltuielile. În paralel, mediul de afaceri cere reforme pentru stimularea creșterii economice, precum reducerea birocrației și a taxelor. Capacitatea guvernului de a adopta astfel de măsuri este însă limitată de tensiunile politice din coaliția de guvernare. Chiar dacă Berlinul a lansat un program amplu de investiții, inclusiv un fond de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură, impactul acestuia riscă să fie diminuat de criza energetică.

Ministrul Alexandru Nazare anunță reorganizarea teritorială a administrației fiscale: ANAF nu putea rămâne o instituție ineficientă la nesfârșit

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat, prin intermediul unei postări pe rețelele sociale, o reorganizare a ANAF, cu desființarea unor sedii și relocarea angajaților. Reforma vizează digitalizarea, combaterea evaziunii și creșterea colectării la bugetul de stat. Alexandru Nazare susține că ANAF nu putea rămâne o instituție ineficientă la nesfârșit și a anunțat începerea unui proces amplu de transformare al Fiscului, împreună cu președintele, Adrian Nica. Oficialul mai spune că intervenția este una necesară, construită pe analize de eficiență și pe date din teren și a subliniat că implementarea se va derula pe parcursul a aproximativ două luni. „ANAF nu putea rămâne o instituție ineficientă la nesfârșit. Am demarat reorganizarea teritorială a administrației fiscale – pentru că viitorul fiscalității în România trebuie să fie unul digitalizat, performant, care susține bugetul public mai mult decât consumă. Am început, ireversibil, împreună cu preşedintele ANAF, Adrian Nica, un proces amplu de transformare al acestei instituții – care vizează modul în care statul își colectează veniturile și, mai ales, modul în care îşi respectă contribuabilii.” Cum va arăta reorganizarea ANAF Oficialul a explicat că procesul de reorganizare se referă la desființarea unui număr important de sedii fiscale din orașe, municipii și comune. Prin intermediul acestor desființări, spune Nazare, vor exista mai puține ghișee fizice ineficiente și mai multă digitalizare adaptată. Șefii administrațiilor județene ale ANAF au propus ca 76 de unități fiscale din orașe, municipii și comune să fie desființate. „Concret, procesul de reorganizare va însemna desființarea unui număr important de sedii fiscale fizice – municipale, orăşeneşti şi comunale. Nu lăsăm comunități fără servicii, ci regândim modul în care acestea sunt oferite: mai puțin prin ghișee fizice ineficiente și mai mult prin digitalizare și servicii adaptate anului 2026. În paralel, echipele ANAF din aceste sedii nu vor fi concediate, ci relocate acolo unde este cu adevărat nevoie – în zonele cu risc ridicat de evaziune, pentru a întări capacitatea de control”. Alexandru Nazare: Este o schimbare de logică De asemenea, ministrul Finanțelor descrie reforma ca „o schimbare de logică”, de la o „prezență birocratică dispersată” la „eficiență operațională și rezultate măsurabile”, în contetxul în care controalele recente au evidențiat mai multe probleme. „Este o schimbare de logică: de la prezență birocratică dispersată, la eficiență operațională și rezultate măsurabile. În ultimele luni, controalele desfășurate au arătat clar unde sunt vulnerabilitățile sistemului. ANAF a identificat rețele complexe de firme create exclusiv pentru fraudă fiscală, unele formate din zeci de societăți, cu datorii considerabile la bugetul de stat, mecanisme artificiale de facturare și utilizarea repetată a insolvenței pentru a evita plata obligațiilor. Aceste realități nu mai pot fi tolerate. Ele confirmă nevoia unui ANAF mai bine organizat, mai prezent acolo unde apare evaziunea și mai eficient în utilizarea resurselor.” RECOMANDAREA AUTORULUI:  ANAF vrea să desființeze jumătate din unitățile fiscale din țară. Ce se întâmplă cu angajații Ministrul Alexandru Nazare anunţă ce se întâmplă cu deficitul bugetar: „Schimbările abrupte de direcție transmit un semnal negativ”

Cheltuielile pe frimă cu mașina au fost luate în vizor de ANAF. La ce se uită inspectorii

Cheltuielile „pe firmă” cu mașina nu mai sunt o simplă rutină contabilă, ci o țintă pentru inspectorii ANAF. De la combustibil și reparații, până la leasing și asigurări, tot mai multe companii au intrat în atenția Fiscului și, în cele mai multe cazuri, suspiciunea este aceeași: mașinile sunt folosite în scop personal, dar costurile sunt trecute integral pe firmă. Mașinile sunt printre puținele active care jonglează între impozitul pe profit, TVA, impozitul pe venit și contribuțiile salariale. Mai mult decât atât, acestea se află la intersecția dintre activitatea economică și uzul personal, zonă în care interpretările variază. În acest context, diferența dintre deductibilitatea fiscală limitată, 50%, și deductibilitatea fiscală integrală, 100%, nu mai este o chestiune de opțiune contabilă, ci un subiect pe care inspectorii ANAF îl analizează cu strictețe. Care sunt regulile de deductibilitate aplicate de ANAF Regula de la care pornește ANAF este una simplă, dar care creează mai multe probleme în practică. Statul face o diferență clară și aplică un tratament diferit pentru cheltuielile cu mașina care se încadrează în două categorii: utilizare mixtă și utilizare exclusivă. În cazul utilizării mixte, atât pentru firmă, cât și în scop personal, cheltuielile nu mai sunt considerate integral „de business”. Astfel, legea permite deducerea a doar 50% din cheltuieli. Practic, firma nu poate să scadă integral din taxe toate costurile cu mașina. În această categorie intră aproape toate cheltuielile cu mașina, inclusiv combustibilul, reparațiile, reviziile, piesele, taxele de drum, asigurările RCA și CASCO sau leasingul. De partea cealaltă, există varianta în care o firmă poate deduce 100% din cheltuieli, dar acest avantaj vine cu condiții mult mai stricte. Respectiva firmă trebuie să demonstreze că autoturismul este folosit exclusiv în scopul activității economice, iar ANAF nu ia în considerare doar ce declară firma și cere dovezi mai amănunțite. La ce documente se uită inspectorii În timpul verificărilor, inspectorii ANAF analizează mai mult decât facturile din contabilitate. Inspectorii cer frecvent facturi emise pe firmă pentru toate cheltuielile cu mașina, contracte de leasing sau de utilizare, ordine de deplasare, foi de parcurs, polițe RCA și CASCO și justificări pentru traseele efectuate. Lista documentelor pe care le verifică inspectorii în cazul utilizării exclusiv în scopul activității economice: politica internă privind utilizarea autovehiculelor; documente financiar contabile care reflectă cheltuielile suportate de societate; documente justificative privind modul de utilizare a autovehiculelor de serviciu, acolo unde se susține utilizarea exclusivă în scop profesional – de ex., foi de parcurs ce conțin informațiile minime prevăzute de lege; există sau nu reguli clare privind suportarea costurilor aferente utilizării personale. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Ministrul Alexandru Nazare anunță reorganizarea teritorială a administrației fiscale: „ANAF nu putea rămâne o instituție ineficientă la nesfârșit” ANAF scoate la licitație un Ferrari F430 Spider. Care este prețul de pornire și ce dotări are bolidul

Instanța supremă din Bulgaria respinge definitiv acțiunea CITR împotriva contractului de reasigurare Euroins România EIG Re Instanța supremă din Bulgaria respinge definitiv acțiunea CITR împotriva contractului de reasigurare Euroins România EIG Re

Curtea Supremă de Casație din Bulgaria a respins solicitarea formulată de lichidatorul judiciar al Euroins România (EIRO), CITR, prin care se cerea anularea deciziei tribunalului internațional de arbitraj de la Sofia. Aceasta confirmase valabilitatea contractului de reasigurare încheiat între asigurătorul intrat în faliment, după retragerea licenței de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), și EIG Re, precum și dreptul legal al reasigurătorului de a păstra prima achitată de compania românească, potrivit informațiilor disponibile și hotărârii instanței, scrie Mediafax. Decizia definitivă pronunțată la Sofia confirmă valabilitatea juridică a contractului de reasigurare încheiat cu EIG Re (actual Phoenix Re), reasiguratorul Euroins Insurance Group (EIG), grupul bulgar care deținea Euroins România înainte de intrarea în faliment. În acest context, Euroins România, prin administratorul judiciar CITR, este obligată să achite cheltuieli de judecată de aproximativ 13 milioane de euro (circa 66 de milioane de lei). Hotărârea instanței bulgare întărește poziția echipei de apărare a grupului din Bulgaria, atât în litigiile aflate pe rol în România, cât și în cele două proceduri de arbitraj de la Washington, fiind relevantă inclusiv în perspectiva unei posibile acțiuni la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, potrivit Mediafax. Curtea Supremă de Casație (CSC) din Sofia, instanța supremă de apel din Bulgaria, a respins recent solicitarea formulată de lichidatorul român privind anularea deciziei pronunțate în iulie 2024 de Curtea Internațională de Arbitraj de pe lângă Institutul de Drept Internațional Privat din Bulgaria, respectiv Tribunalul Internațional de Arbitraj din Sofia. Acea decizie confirmase legalitatea și valabilitatea contractului de reasigurare încheiat între Euroins România și EIG cu aproximativ o lună și jumătate înainte ca licența companiei să fie retrasă. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) din România a retras licența Euroins România, lider al pieței RCA la acel momen, la 17 martie 2023, decizie care a condus la falimentul asigurătorului în luna iunie a aceluiași an. Ulterior, pe lângă procesele din instanțele naționale, Eurohold a inițiat două acțiuni împotriva statului român la Centrul Internațional pentru Soluționarea Disputelor privind Investițiile (ICSID), solicitând despăgubiri totale de peste un miliard de euro. În raportul privind cauzele falimentului, finalizat în aprilie 2024, CITR a identificat mai multe deficiențe de ordin operațional și financiar care au contribuit la prăbușirea companiei, inclusiv „încheierea contractului cu EIG Re, prin care active financiare constând în titluri de valoare, creanțe din reasigurare și numerar în casă, în valoare totală de peste 1,5 miliarde de lei, au fost transferate de la societate; acest contract este înaintat judecătorului de faliment spre examinare.” Care sunt consecințele deciziei Prin hotărârea sa, Curtea Supremă de Casație respinge în esență toate solicitările CITR, care urmăreau anularea deciziei arbitrale și declararea nulității contractului de reasigurare. Potrivit autorităților bulgare, efectele juridice directe sunt clare: EIG Re își păstrează garanția constituită de Euroins România în baza contractului, situație considerată de partea română drept o deturnare de active.  CITR pierde posibilitatea de a cere recuperarea acestor fonduri în instanțele din Bulgaria, iar lichidatorul va trebui să achite o taxă judiciară considerabilă, de 12,77 milioane de euro, la care se adaugă costurile serviciilor juridice utilizate la Sofia. Oficialii bulgari consideră că decizia instanței supreme ar putea reprezenta un moment de cotitură în evoluția litigiilor legate de Euroins România, având în vedere că acest contract a fost unul dintre principalele puncte de dispută între autoritățile române și grupul de asigurări din Sofia. „Contractul de reasigurare reprezintă un pas important în acest caz complex și are un impact direct asupra adecvării capitalului asigurătorului român aflat în faliment. Valabilitatea acestui contract poate fi acceptată ca probă în viitoarele bătălii juridice, demonstrând că EIRO era o companie cu capital adecvat și solvabilă la data revocării licenței (17 martie 2023) și că era capabilă să-și acopere fără nicio dificultate cheltuielile și datoriile curente și viitoare rezultate din cererile de despăgubire și daune, garantate de reasiguratorul Grupului EIG și de reasiguratorii europeni cu care EIG Re colaborase. În plus, aceasta este și evaluarea din raportul actuarului internațional angajat în martie 2023 de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care este acționar minoritar în EIG”, au declarat reprezentanții EIG pentru Mediafax. În plus, în urma acestei hotărâri, CITR este obligată să achite aproape 13 milioane de euro cu titlu de cheltuieli de judecată către instanța bulgară, după ce nu a reușit să obțină anularea deciziei arbitrale. În iulie 2024, reprezentanții CITR declarau pentru Economica că hotărârea tribunalului de arbitraj din Sofia nu are relevanță pentru procedura de faliment din România și că Tribunalul București este singura instanță competentă să se pronunțe asupra legalității anulării contractului de reasigurare. „Tribunalul din București judecă acțiunea de anulare a contractului de reasigurare încheiat între EUROINS și EIG RE și este singura instanță competentă, în conformitate cu dispozițiile legale, să se pronunțe asupra legalității unui astfel de contract, având în vedere că EUROINS face obiectul unei proceduri de faliment reglementate de legislația română. Pronunțarea unei hotărâri de către instanța de arbitraj din Bulgaria nu are niciun impact asupra desfășurării cauzei pendinte în fața Tribunalului din București, care urmărește anularea efectelor contractului de reasigurare, spre deosebire de acțiunea inițiată de EIG RE, care a avut ca obiect stabilirea legalității contractului în conformitate cu legislația bulgară. Următoarea ședință în cadrul acțiunii în anulare este programată pentru 13 septembrie 2024”, a declarat Alina Popa, coordonatoarea echipei CITR, pentru Economica, cea care gestionează falimentul Euroins, în iulie 2024. „Aceasta ridică următoarea întrebare: dacă lucrurile stau așa, de ce s-a angajat CITR în această acțiune la Sofia și de ce provoacă acum pierderi de peste 66 de milioane de lei contribuabililor români? Pe lângă cheltuielile de judecată, trebuie luate în calcul și onorariile avocaților plătite la Sofia și, potrivit informațiilor noastre, lichidatorul a angajat una dintre cele mai scumpe firme de avocatură din Sofia, în speranța de a câștiga procesul în fața Curții Supreme de Casație. „Ce încerca CITR să demonstreze dacă arbitrajul de la Sofia era irelevant și de ce a lansat atunci această ofensivă?”, au declarat sursele din Sofia. Totodată, compania-mamă Euroins Insurance Group, alături de acționarii săi Eurohold și BERD, a propus în repetate rânduri soluționarea amiabilă

Ursula von der Leyen, despre criza energetică: Sprijinul trebuie să fie direcționat doar către cei care au cea mai mare nevoie de el

Comisa Europeană a anunțat că va adopta o abordare coordonată cu privire al situația crizei carburanților, în special a combustibilului pentru aviație. Turismul european ar putea fi pus în pericol după ce mai multe companii aeriene au atenționat că ar putea fi nevoite să reducă sau chiar să anuleze zboruri.  Ursula von der Leyen a declarat într-o conferință de presă că „sprijinul trebuie să fie direcționat către cei care au cea mai mare nevoie”. „Aceasta este lecția învățată din criza energetică din 2022, când Rusia ne-a întrerupt furnizarea de gaze: trebuie să fie temporar, cu o dată clară de încheiere și, mai presus de toate, trebuie să fie coordonat la nivel european pentru a avea un impact maxim”, a explicat președinta. Ea a adăugat: „Vom aplica acum aceeași abordare rezervelor de combustibil, în special combustibilului pentru avioane și motorinei, unde piețele se contractează.” Europenii și asiaticii trebuie să-și amâne vacanțele Nu doar agricultura, transportul și sistemul energetic ar putea fi grav afectate, dar și turismul. Turiștii care și-au făcut planuri de vacanță pentru această vară vor fi nevoiți să le amâne pe termen nedefinit. Un grup care reprezintă 360 de linii aeriene se așteaptă ca zborurile să fie anulate în Europa chiar de la finalul lunii mai. Exact la debutul sezonului vacanțelor de vară. Zborurile ar putea fi anulate din a doua jumătate a lunii mai Agenția Internațională de Energie a atenționat că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar 6 săptămâni. Iranul a ținut închisă Strâmtoarea Ormuz timp de 50 de zile. Directorul general al IATA, Willie Walsh, spune că avertismentul emis de IEA este „sumbru”. „Am estimat și noi că de la finalul lunii mai, am putea să începem să vedem câteva anulări de zboruri în Europa din cauza penuriei de carburanți. Deja se întâmplă în părți ale Asiei”. IATA solicită o derogare în cazul în care se ajunge la raționalizare. „Pe lângă faptul că se fac toate eforturile pentru a asigura linii alternative de aprovizionare, este important ca autoritățile să aibă planuri comunicate și bine coordonate în cazul în care raționalizarea devine necesară, inclusiv pentru reducerea numărului de sloturi”, a spus Willie Walsh. Companiile aeriene deja au anulat sute de zboruri Două dintre cele mai mari companii aeriene europene au anulat deja sute de zboruri. Lufthansa a anunțat închiderea liniei aeriene regionale din acest weekend. Compania olandeză KLM a anunțat că va renunța la 160 de zboruri în luna mai. Autorul recomandă: Zborurile ar putea fi anulate din a doua jumătate a lunii mai din cauza crizei kerosenului

INS a publicat calculele despre lungimea căilor de transport din România. Cu câți kilometri de autostradă s-a îmbogățit țara noastră în 2025

Lungimea autostrăzilor din România a crescut cu 131 de kilometri în 2025, iar lungimea rețelei de drumuri publice totaliza 87.200 km, din care 18.193 km erau drumuri naționae, 35.131 km drumuri județețe și 33,896 km drumuri comunale, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).  Din total, 18.193 km (20,8%) sunt drumuri naționale, 35.131 km (40,3%) drumuri județene, iar 33.896 km (38,9%) drumuri comunale. Sursa: Institutul Național de Statistică „La 31.12.2025, lungimea rețelei de drumuri publice totaliza 87220 km, din care 18193 km (20,8%) drumuri naţionale, 35131 km (40,3%) drumuri judeţene şi 33896 km (38,9%), drumuri comunale.”, arată datele INS.  Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, structura rețelei de drumuri publice înregistra 52,5% (45.806 km) drumuri modernizate (în proporție de 94,9% drumuri modernizate cu îmbrăcăminți asfaltice de tip greu și mijlociu), 23,5% (20.455km) drumuri cu îmbrăcăminți ușoare și rutiere și 24,0% (20.959) drumuri pietruite și de pământ. Sursa: Institutul Național de Statistică RECOMANDAREA AUTORULUI:  Vești bune de pe Autostrada Transilvania. Șeful CNAIR anunță că stadiul lucrărilor este de 94% între Nădășelu și Zimbor. O altă secțiune a depășit 98% Ciprian Șerban anunță construirea unui nou drum expres în România. În cât timp ar urma să fie gata

Reacția bancherilor din România la investigația Consiliului Concurenței asupra dobânzilor

Asociația Română a Băncilor (ARB) susține că băncile din România respectă legislația națională privind modul de stabilire a indicelui ROBOR. Reacția bancherilor vine după ce Consiliul Concurenței a finalizat etapa de documentare în cadrul investigației demarate în 2022 cu privire la activitatea celor zece bănci participante la stabilirea dobânzilor.  Consiliul Concurenței a finalizat recent etapa de documentare în cadrul investigației și umrează să audieze cele 10 bănci implicate. Toate inistuțiile vizate au primit o copie a raportului elaborat de autoritatea de concurență și mai multe dintre ele au reacționat spunând că au avut o conduită conformă și aliniată la cerințele legale. Bogdan Chirițoiu / Foto – Mediafax Foto (Alexandra Pandrea) ARB a transmis că fiecare bancă stabilește în mod independent strategia de preț și cotațiile, iar similitudinea cotațiilor nu reprezintă o înțelegere. De asemenea, asociația a subliniat că evoluția ROBOR e determinată de fundamentele pieței monetare, „nu de acorduri între bănci”. Consiliul Concurenței investighează posibile înțelegeri între bănci pentru fixarea ratei dobâznii ROBOR Investigația Consiliului Concurenței la cele 10 bănci care stabilesc ROBOR a vizat activitatea băncilor pe piața monetară interbancară desfășurată în cadrul procedurii de fixing, precum și cea din intervalul de 15 minute după fixing, adică atragerea și plasarea depozitelor interbancare de băncile participante la stabilirea ratelor de referință ROBOR/ROBID la nivel național. Potrivit datelor Asociației Piețelor Financiare (ACI), cele 10 bănci care îndeplinesc rolul de participant la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, OTP Bank România, Raiffeisen Bank și Unicredit Bank. ARB: Analiza finală va confirma că băncile au acționat cu bună-credință Asociația Română a Băncilor a transmis că analiza autorităților va confirma faptul că băncile implicate au acționat în conformitate cu cadrul legal și de regelementare aplicabil, dar și cu regulile și metodologiile stabilite de autoritățile competente. „Băncile din România respectă legislaţia naţională privind modul în care este stabilit indicele de referinţă ROBOR şi au o conduită conformă normelor de concurenţă, aceasta reprezentând o preocupare permanentă şi prioritară la nivelul comunităţii bancare.”, a transmis Asociaţia Română a Băncilor într-o reacţie transmisă la raportul Consiliului Concurenţei legat de investigaţia privind ROBOR. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Ce se întâmplă cu ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor. Chirițoiu, Consiliul Concurenței: Dacă băncile din sistemul ROBOR sunt găsite vinovate amenzile sunt semnificative Consiliul Concurenței confirmă investigația ce vizează cele 10 bănci care cotează ROBOR-ul. Chirițoiu: „Nimeni nu e vinovat până nu dovedim că e vinovat”

Vicepremierul Tanczos Barna: Reducerile de cheltuieli și austeritatea nu rezolvă o criză bugetară

„Nu cred că o să genereze un șoc. De ajutat, cu siguranță, nu ajută această criză politică. Am fi avut nevoie de calm, de liniște și de reforme, de măsuri economice care să ajute la relansarea economică”, a declarat Tanczos Barna, la Digi24. Vicepremierul a declarat că austeritatea nu rezolvă crizele bugetare. „Nicăieri austeritatea, doar austeritatea, n-a rezolvat nici o criză bugetară. În nicio țară. Nici în Grecia, nici în alte țări europene sau nici în alte țări de pe alte continente. Pur și simplu, reducerile de cheltuieli și austeritatea nu rezolvă o criză bugetară, mai ales dacă pornim de la 9,6% sau 9,3% deficit”, a spus Tanczos Barna. El a explicat că ajustările bugetare trebuie făcute gradual, pentru a evita efecte negative în economie. „Corecțiile majore se resimt în economie imediat. O corecție de 1,4%, o corecție făcută în anul 2025, e o corecție majoră care poate fi apreciată de piețele internaționale sau de Comisia Europeană ca un rezultat extraordinar. Dar toată lumea trebuie să aibă în vedere că peste tot unde s-au făcut corecțiile prea repede și prea abrupt, au generat o spirală de adâncire a crizei”, a afirmat vicepremierul. „Corecțiile majore se resimt în economie imediat” El a spus că ajustările bugetare făcute prea rapid pot avea efecte negative asupra economiei. „Corecțiile majore se resimt în economie imediat. O corecție de 1,4%, o corecție făcută în anul 2025, e o corecție majoră care poate fi apreciată de piețele internaționale sau de Comisia Europeană ca un rezultat extraordinar. Dar toată lumea trebuie să aibă în vedere că peste tot unde s-au făcut corecțiile prea repede și prea abrupt, au generat o spirală de adâncire a crizei”, a spus vicepremierul. Întrebat dacă declarațiile sale reprezintă o critică la adresa premierului Ilie Bolojan, Tanczos Barna a spus că, în primele luni, nu au existat alte opțiuni decât respectarea cerințelor Comisiei Europene.

Industria românească a început anul în picaj. INS: Cifra de afaceri din industrie a scăzut în primele două luni din 2026 cu 3,3%

Cifra de afaceri din industrie pe total, piața internă și piața externă, a scăzut, în termeni nominali, cu 3,3% în primele două luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Declinul a fost determinat de evoluțiile negative din industria extractivă, -9% și industria energetică, -3,4%.  Cifra de afaceri din industrie s-a majorat, în termeni nominali, în luna februarie 2026 comparativ cu luna precendetă, pe total cu 12,6%, datorită creșterii înregistrate în industria prelucrătoare, +12,8% și în industria extractivă, +7,7%, arată datele INS. Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat sectorul energetic, -9,8%, industria bunurilor de folosință îndelungată, -6,7%, industria bunurilor intermediare, -5,5% și al bunurilor de uz curent, -1,8%. Singura industrie care a înregistrat un ușor avans a fost cea a bunurilor de capital, cu 0,2%. Sursa: Institutul Național de Statistică Cum arată cifra de afaceri din februarie 2026 comparativ cu cea din ianuarie Cifra de afaceri din industrie a crescut, în termeni nominali, în luna februarie 2026 comparativ cu luna precedentă, pe total, cu 12,6%, datorită creșterii înregistrate în industria prelucrătoare, +12,8% și în industria extractivă, +7,7%. Sursa: Institutul Național de Statistică Pe marile grupe industriale, creșteri au înregistrat: industria bunurilor de capital (+16,0%), industria bunurilor intermediare (+15,9%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+12,3%) și industria bunurilor de uz curent (+8,6%). Industria energetică a scăzut cu 4,7%. Februarie 2026 comparativ cu februarie 2025 Cifra de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, în luna februarie 2026 faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, pe ansamblu, cu 2,5%, ca urmare a scăderii înregistrate în industria extractivă, -7,6% și în industria prelucrătoare, -2,2%. Sursa: Institutul Național de Statistică Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria energetică, -10,6%, industria bunurilor de folosință îndelungată, -9,1%, industria bunurilor intermediare, -3,6% și industria bunurilor de capital, -0,2%. Industria bunurilor de uz curent a crescut cu 0,5%. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Moștenirea lui Bolojan, cea mai dezastruoasă guvernare pentru economie de după Revoluție. Toți indicatorii din România s-au dus în cap în mai puțin de un an. Cifrele oficiale sunt devastatoare Bate vântul crizei. Afacerile au crescut sub nivelul inflației din 2025. Ce sectoare merg încă

Consiliul Concurenței aprobă preluarea Fabricii de Zahăr Luduș de către Mihaela Elena Neagu

Consiliul Concurenței a anunțat, joi, într-un comunicat, că a autorizat tranzacția prin care Mihaela Elena Neagu preia integral Fabrica de Zahăr Premium Luduș. Anterior tranzacției, fabrica era deținută de Mihalea Neagu și Mihail-Daniel Matache, alături de alți acționari minoritari.  Din 2023, Fabrica de Zahăr Premium Luduș SA era deținută de Mihaela Elena Neagu și Mihail-Daniel Matache, alături de alți acționari minoritari. Acum, Mihaela Neagu preia integral producătorul național de zahăr prin intermediul firmei Best Achiziții, care desfășoară diverse activități, printre care importul de zahăr vrac, pe care ulterior ăl ambalează și comercializează. Fabrica de Zahăr Luduș Consiliul Concurenței a constatat că operațiunea nu ridică obstacole în calea concurenței efective pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia și nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurențial normal. „Mihaela Elena Neagu preia producătorul național de zahăr prin intermediul Best Achiziții SRL, care desfășoară diverse activități, printre care importul de zahăr vrac (produs finit), pe care ulterior îl ambalează și comercializează.  În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că operațiunea nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia și nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurențial normal.”, se arată în comunicat.  În anul 2023, fabrica de zahăr Luduș a trecut în proprietatea antreprenorilor Mihaela Neagu și Mihail-Daniel Matache, după ce grupul francez Tereos decisese închiderea unității. De asemenea, la începutul acelui an, fabrica de zahăr fost vândută de gigantul industrial Tereos, cel mai mare producător de zahăr din Franța și al doilea producător mondial, către cei doi antreprenori români. Mihaela Neagu este director general al Best Achiziții, care a cumpărat în 2021 și Fabrica de Zahăr Bod. Mihaela Neagu, proprietarul Fabricii de Zahăr Luduș RECOMANDAREA AUTORULUI:  Consiliul Concurenței avertizează firmele asupra creșterilor coordonate de prețuri. Cum ar fi încălcată legea Consiliul Concurenței analizează tranzacția prin care frații Pavăl vor să preia Carrefour România. Ce condiții trebuie îndeplinite