Surpriză de la BNR. În prima zi de criză politică în România, leul a crescut față de euro

Banca Națională a României (BNR) a publicat astăzi cursul valutar oficial de referință. Deși România a intrat într-o criză politică după ce PSD, principalul partid din Coaliție, a decis retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, leul a crescut față de moneda europeană. Datele publicate de BNR arată fluctuații importante pentru principalele monede internaționale. Moneda națională a înregistrat pierderi în fața francului elvețian, dolarului și lireim dar a recuperat ușor în raport cu euro. Cea mai importantă scădere a fost înregistrată în raport cu francul elvețian care a crescut semnificativ. Leul a pierdut peste un ban astfel că, francul elvețian a ajuns la o valoare de 5,5603 lei. Este cel mai ridicat nivel înregistrat din 26 martie 2026 până în prezent. Leul a înregistrat o depreciere și în raport cu dolarul american. Moneda SUA a ajuns la o valoare de 4,3365 lei (+0,0024), iar fluctuațiile dolarului sunt importante pentru companiile care operează pe piețele internaționale. De asemenea, moneda națională s-a depreciat în raport cu lira sterlină. Moneda britanică a ajuns la o cotație de 5,8567 lei (+0,0005). Surpriza de la BNR. Leul crește față de euro În contrast cu celelalte monede, leul a reușit să se aprecieze ușor în raport cu euro. Moneda unică eruopeană a fost cotată la 5,0988 lei (-0,001). Deși scăderea monedei europene este una modestă, este semnificativă, mai ales că România a intrat într-o criză politică. Euro rămâne principala monedă de referință pentru economia românească deoarece, dacă euro crește, românii vor plăti mai mult pentru chirii, abonamente sau credite luate în valută. PSD i-a retras sprijinul politic lui Ilie Bolojan Reamintim că Partidul Social Democrat a decis, luni, să îi retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. S-au înregistrat 97,7% din voturi în favoarea retragerii sprijinului politic şi 2,3% au votat împotrivă. PNL îşi exprimă sprijinul ferm pentru continuarea guvernării sub conducerea prim-ministrului Ilie Bolojan şi pentru finalizarea reformelor asumate, conform rezoluţiei votate în unanimitate marţi de Biroul Piolitic Naţional al PNL. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernatorul BNR critică lipsa educației financiare: Îl ia pe bietul ROBOR de dimineaţă până seara și îl tăvăleşte, îl face marele duşman al României PSD a votat retragerea sprijinului politic premierului Bolojan. Culmea ironiei, viitorul politic al lui Bolojan a fost decis în sala I.C. Brătianu
ANAF vrea să desființeze jumătate din unitățile fiscale din țară. Ce se întâmplă cu angajații

Șefii administrațiilor județene ale ANAF au propus, pe baza unor criterii stabilite de către centrala Fiscului din Capitală, ca 76 de unități fiscale din orașe, municipii și comune să fie desființate, conform Profit.ro. Astfel, în fiecare județ ar rămâne, în medie, aproximativ două unități fiscale. Președintele ANAF, Adrian Nica, a solicitat ca numărul unităților propuse pentru desființare să fie mai mare, parte a unui proces de eficientizare care implică reducerea costurilor fără concedieri, având în vedere ritmul accelerat în care Fiscul pierde oameni prin plecări și pensionări. La nivelul structurii ANAF sunt acum 161 de unități fiscale, din care 50 unități fiscale municipale, 105 unități fiscale orășenești și 6 unități fiscale comunale. Adrian Nica, șeful ANAF. Foto: Facebook Câte unități ANAF vor fi închise Astfel, au fost propuse pentru desființare 76 de unități fiscale, din care 3 unități fiscale municipale, 67 unități fiscale orășenești și toate cele 6 unități fiscale comunale. Selecția pentru închidere se va face pe baza a 18 criterii stabilite de către conducere, dintre care cel mai important este costul colectării, inclusiv chirii pentru sediul de funcționare. De asemenea, în județele în care se elimină unități fiscale, personalul ar urma să fie redistribuit cu precădere în orașul de reședință de județ sau în alte orașe din același județ. Președintele ANAF spune că angajații vor fi relocați Reorganizarea Fiscului ar urma să înceapă în aproximativ două săptămâni și să dureze cam două luni, a spus președintele ANAF. Acesta a mai transmis că nu vor exista concedieri, ci relocări de personal, fără a pune presiune pe angajați să se mute la distanțe mari de la localitățile de domiciliu. „Principala acțiune a ANAF în zona reorganizării este de a duce personalul din zonele unde costul colectării este unul ridicat în zonele unde nu avem personal suficient și unde nu facem o colectare de calitate. Și pot să vă dau exemplu municipiul București, unde personalul e subdimensionat față de anumite structuri din țară, iar reorganizarea va viza în principal alucerea posturilor vacante din țară și să avem un proces în acest sens în a dezvolta și a aduce personal în zonele cu risc fiscal mare”, a spus Adrian Nica. RECOMANDAREA AUTORULUI: A fost depus proiectul de lege pentru amnistia firmelor cu cod TVA anulat sau suspendat de ANAF. Ce prevede documentul ”Nu vor mai fi pile” la ANAF. Ministrul Finanțelor face marele anunț. ”S-a terminat cu bunurile confiscate”
Anunțul BNR în a doua zi de criză politică în România. Ce se întâmplă cu creditele românilor

Dobânzile la creditele în lei au rămas la același nivel, în jur de 6%, arată datele publicate de Banca Națională a României (BNR). Deși România a intrat într-o criză politică după ce PSD, principalul partid din Coaliție, a decis retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, datele BNR arată că nu există variații ale dobânzilor. ROBOR la 3 luni, utilizat la calculul dobânzilor pentru credite în lei acrodate înainte de luna mai 2019, a fost cotat miercuri la 5,87%, la fel ca în ziua precedentă. Și valorile pentru 6 luni și 12 luni au rămas neschimbate, la 5,94%, respectiv 6,00%, arată datele BNR. Indicatorul este calculat zilnic pe baza dobânzilor la care se împrumută băncile între ele. Chiar dacă este actualizat în fiecare zi lucrătoare, nivelul lui poate rămâne identic atunci când nu apar mișcări importante în piață. Sursa: cursbnr.ro IRCC rămâne sub ROBOR Pentru creditele acordate după mai 2019 se folosește indicatorul IRCC. Pentru trimestrul al patrulea din 2025, acesta este de 5,58%, ușor sub nivelul indicelui ROBOR. IRCC este calculat diferit, pe baza tranzacțiilor efective din piață, și este actualizat o dată la trei luni, motiv pentru care reacționează mai lent la schimbările din economie. Sursa: cursbnr.ro Dobânda-cheie a BNR rămâne neschimbată Dobânda de politică monetară, stabilită de banca centrală și care influențează costul general al banilor în economie, inclusiv dobânzile la credite și depozite, este de 6,50% și nu a mai fost modificată din august 2024. De asemenea, dobânda la care băncile se pot împrumuta de la BNR este de 7,50%, iar cea pentru depozitele plasate la banca centrală este de 5,50%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Surpriză de la BNR. În prima zi de criză politică în România, leul a crescut față de euro Guvernatorul BNR critică lipsa educației financiare: Îl ia pe bietul ROBOR de dimineaţă până seara și îl tăvăleşte, îl face marele duşman al României
România, campioana deficitului bugetar în Uniunea Europeană în 2025. Datoria publică a țării a fost aproape 60% din PIB anul trecut

Deficitul bugetar al României a fost cel mai mare din întreaga Uniune Europeană la sfârșitul anului trecut, conform metodologiei ESA, aplicată unitar la nivelul blocului comunitar, arată datele publicate de Eurostat. Doar câteva state membre au reușit să încheie anul cu un buget pe plus, în timp ce altele continuă tradiția împrmuturilor la costuri uriașe. Deficitul bugetar al României, calculat după standard ESA, a fost anul trecut de 7,9% din PIB și cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Guvernul României anticipase un deficit ESA de 7,8%, cu puțin sub cel anunțat de Eurosat. Astfel, datele eurostat plasează țara noastră pe primul loc în clasamentul dezechilibrelor bugetare pentru al doilea an consecutiv. Sursa: Eurostat Clasamentul dezechilibrelor este completat de Polonia, -7,3%, Belgia, -5,2% și Franța cu -5,1%, în timp ce media UE se siutează la 3%. La polul opus țări precum Cipru +3,4%, Danemarca +2,9%, Irlanda +1,8%, Grecia +1,7% și Portugalia +0,7%, au raportat excedent. Când vine vorba de datoria publică, cea a României s-a situat la 59,3% din PIB, în creștere de la 54,8% din PIB în 2024. La polul opus se află Estonia, 24,1%, Luxemburg, 26,5%, Danemarca, 27,9%, Bulgaria, 29,9%, Irlanda, 32,9%, Suedia, 35,1% și Lituania 39,5%. Nu stăm totuși cel mai rău la acest capitol. Datoria publică a Greciei a depășit 146% din PIB, cea a Italiei 137%, iar a Franței 115,6%. Sursa: Eurostat Țara noastră a fost campioană și la capitolul cheltuieli, acolo unde majoritatea statelor europene au reușit să adune mai mulți bani la buget. Cheltuielile publice din România în 2025 au fost de 43,3% din PIB, în timp ce veniturile bugetare s-au situat la 35,4%. Media Uniunii Europene pentru 2025 a fost de 49,8% pentru cheltuieli și de 46,9% pentru venituri. Deși datoria României a rămas sub limita de 60% din PIB, statul este nevoit să se împrumute în continuare și să plătească dobânzi din ce în ce mai mari pentru a acoperi golurile bugetare. Ilie Bolojan a îngropat economia Ilie Bolojan a venit ca un salvator pentru țară și economie, când a preluat mandatul, pe 23 iunie 2025. Guvernul a adoptat în vara anului trecut creșteri substanțiale de taxe pentru a stabiliza bugetul, în contextul în care România era sub presiune pe piețele externe din partea creditorilor și agențiilor de rating să își pună ordine în finanțele publice. Dar, cum măsurile din vara lui 2025 nu au fost suficiente, Guvernul a implementat alte pachete de taxe și unele reduceri de cheltuieli bugetare. Astfel, deficitul bugetar a scăzut, dar este departe de „refacerea echilibrului bugetar”, așa cum promitea premierul. Pe de altă parte, costurile scăderii deficitului au fost uriașe. RECOMANDAREA AUTORULUI: Moștenirea lui Bolojan, cea mai dezastruoasă guvernare pentru economie de după Revoluție. Toți indicatorii din România s-au dus în cap în mai puțin de un an. Cifrele oficiale sunt devastatoare A îngropat guvernul Bolojan economia sau nu? Cu cifrele pe față. Gândul prezintă indicatorii economici la preluarea conducerii guvernului și cum arată acum inflația, șomajul și creșterea economică
Prima zi de concediu medical va fi plătită pentru mai multe categorii de pacienți. Rogobete: Pentru mulți, acea primă zi este o alegere imposibilă: mergi bolnav la muncă sau pierzi bani”

Mai multe categorii de pacienți, printre care cei cronici, persoanele incluse în programele naționale de sănătate, urgențele medico-chirurgicale și pacienții care beneficiază de spitalizare de zi, vor primi prima zi de concediu medical plătită, după ce Parlamentul a aprobat excepțiile propuse de Ministerul Sănătății, potrivit ministrului Alexandru Rogobete. „Am încercat să corectăm inechitatea generată cu prima zi de concediu medical neplatită, rapid, prin ordonanță de urgență în Guvern. Nu a trecut. Nu am renunțat și am susținut proiectul în Parlament. Astăzi s-au votat în Plenul Camerei Deputaților excepțiile propuse de Ministerul Sănătății și care au fost introduse de colegii parlamentari”, a scris Alexandru Rogobete, pe Facebook. Camera Deputaților este for decizional, astfel că măsura va intra în vigoare după promulgarea de către președintele Nicușor Dan. După acest pas, prima zi de concediu medical va fi plătită pentru pacienții cronici, cei din programele naționale de sănătate, pacienții aflați în spitalizare de zi și persoanele cu urgențe medico-chirurgicale. Ministrul Sănătății a explicat și care este impactul social al măsurii. „Pentru mulți români, acea primă zi însemna o alegere imposibilă: mergi bolnav la muncă sau pierzi bani. Nu e o alegere corectă. Și nu este un sistem care își protejează oamenii (…) Concediul medical nu este un beneficiu acordat cu jumătate de măsură. Este o formă de protecție reală – pentru pacient, pentru cei din jur și pentru întregul sistem”, a adăugat Alexandru Rogobete.
Adrian Câciu: Dobânzile la care se împrumută România pe termen lung sunt mai mici cu 4% decât în urmă cu un an!

Adrian Câciu spune că dobânzile la care se împrumută România pe termen lung sunt mai mici cu 4% față de anul trecut. Fostul ministru PSD al Finanțelor critică interpretările apărute în presa internațională, pe care le consideră distorsionate și folosite pentru a lega costurile de finanțare de instabilitatea politică. Într-o postare recentă pe rețelele sociale, Adrian Câciu spune că dobânzile la care se împrumută România sunt mai mici decât cele ale Germaniei, care are dobânzi mai mari cu 23% față de anul precedent, Franței cu dobânzi mai mari cu 12,8%, Italiei cu 5,7% și Poloniei, cu 6%. „Dobânzile la care se împrumută România pe termen lung sunt MAI MICI cu 4% decât în urmă cu un an! Asta în timp ce, de exemplu, Germania, la același tip de maturități are dobânzi MAI MARI cu 23% fața de anul precedent! Franța, MAI MARI cu 12,8% față de anul precedent, Italia cu 5,7% MAI MARI, Polonia cu 6% mai mari!”. „Prostia costă! Încăpățânarea de a nu face nimic pentru economie, costă!” Câciu a atras atenția asupra unei știri publicate de Bloomberg care distorsionează datele sau cauzele pentru care dobânzile României fluctuează. Fostul ministru spune că știrea nu este importantă pentru investitori, dar subliniază că aceasta devine importantă atunci când este preluată de publicații care vor să demonstreze că instabilitatea politică aduce costuri în plus pentru stat. „Spun asta în speranța că se vor potoli cei de la Bloomberg, Sectia Română, sa mai prezinte distorsionat datele sau cauzele pentru care dobanzile României cresc sau scad. Nu ar fi importanta stirea de la Bloomberg, pentru ca investitorii fac altfel calculele de investitii si ele tin 80% de diferentialul de dobânda și de constanta cursului valutar, după care vin elementele de rating, perspectivă, ancore fiscal-bugetare si politice. Dar devine importantă stirea Bloomberg pentru că este preluată, manipulator, de tot felul de site-uri/publicații #hashtagiste care vor ele să arate că instabilitatea politica costă! Nu, domnilor, prostia costă! Încăpățânarea de a nu face nimic pentru economie, costă!”. „România se împrumută mai ieftin cu 4% față de acum un an” De asemenea, fostul ministru al Finanțelor spune că România se împrumută mai ieftin cu 4% față de anul precedent și mai ieftin cu 0,7% față de acum o lună. În finalul mesajului, acesta a explicat că instabilitatea geopolitică mondială este cea care determină fluctuația costurilor de finanțare. „România se împrumuta mai ieftin cu 4% față de acum un an și mai ieftin cu 0,7% fața de acum o lună! Costurile de finantare fluctuează, in aceasta perioada doar din cauza instabilitatii geopolitice mondiale, pentru ca riscul declaratiilor belicoase se rasfrange asupra capitalului si au loc vanzari sau cumparari pe „short” functie de declaratia zilei in conflictul US-Iran. Enjoy si să bage minciuna in pod, cine minte!”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Adrian Câciu aruncă bomba: „Sunt deja ca şi pierdute 5 miliarde euro din cele 10 rămase de luat. Renunțaţi la Bolojan” Adrian Câciu: În România, criza a început cu mult înainte de a începe războiul din Golf! Criză socială, criză economică! Cam asta a produs Bolojan
Ucraina vrea să redeschidă conducta Drujba cu petrol rusesc către Ungaria chiar după ce alegerile au fost pierdute de Orban

Guvernul de la Kiev a anunțat noua conducere aleasă de la Budapesta că dorește să redeschidă conducta petrolieră Drujba joi. Informația provine de la doi oficiali europeni care au declarat pentru TVP World. Din ianuarie 2026, tranzitul petrolier din Rusia către Ungaria a fost suspendat. Kiev a anunțat că în urma unor bombardamente ruse, conducta a fost avariată. Peter Magyar a cerut luni, 20 aprilie, pre;edintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, să redeschidă conducta petrolieră avariată Drujba de îndată ce va fi funcțională. „Dacă de partea ucraineană conducta Drujba este pregătită pentru livrările de petrol, atunci ei ar trebui să aibă bunăvoinţa să o redeschidă aşa cum au promis”, a declarat Peter Magyar. Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj politic” și de închiderea conductei Drujba Viktor Orban, premierul Ungariei, a acuzat Ucraina de „șantaj politic” și că a întrerupt intenționat tranzitul de petrol rusesc ieftin, esențial pentru economia maghiară. Anterior, Ungaria s-a opus aderării Ucrainei la UE. Pe 12 aprilie, partidul FIDESZ al lui Viktor Orban a pierdut alegerile parlamentare. TISZA a câștigat alegerile, iar Peter Magyar a fost nominalizat să devină noul premier al Ungariei. Ungaria și Slovacia n-au mai primit petrol de la Rusia prin conducta Drujba din 27 ianuarie. Zelenski a afirmat că reparațiile necesită timp după ce aceasta ar fi fost avariată într-un atac cu drone al Rusiei. Cu Orban eliminat din peisajul politic, Ucraina speră să primească banii de la UE și redeschide conducta Ucraina speră că după dispariția lui Orban din peisajul politic, să primească mai repede împrumutul de 90 de miliarde de dolari din partea UE. Viktor Orban a dat veto, lăsând Ucraina fără ajutor financiar vital pentru a se apăra de invazia rusă în următorii doi ani. Sursele au declarat pentru TVP World că Ucraina a derulat teste tehnice pe conducta Drujba care transportă petrol către Ungaria și Slovacia. Conducta ar urma să devină operațională de joi, 23 aprilie. Sursa Foto: Shutterstock/Mediafax Foto Autorul recomandă: Viktor Orban îl reclamă pe Zelenski la UE în problema conductei de petrol Drujba
Piețe și magazine tot mai goale. Vânzătorii comerciali lasă din prețuri din lipsa clienților

Piețele și magazinele alimentare din România sunt tot mai goale. Pensionarii țin cu dinții de puținii bani pe care îi mai au. În Constanța, la o piață unde era furnicar de oameni, peisajul este tot mai dezolant. Potrivit reportajului realizat de Kanal D, mai trec doar câțiva pensionari rătăciți în a căror pungi mai bate doar vânt de pagubă. Pensionarii vin în piață mai mult la plimbare decât la cumpărături Stau și așteaptă. „Erau ca furnicile aici. Nu aveai loc să treci. Bate vântul. Scumpe toate”. Vânzătorii mai lasă de la ei pentru a nu rămâne cu marfa nevândută. O spune chiar Elena Garoafă, care de 40 de ani vinde la aceeași tarabă. „Mai pun o legătură în plus. Mai pun 2 roșii în plus. Nu au. Mai vin unii, bătrâni neputincioși și se roagă „mai dă-mi o feliuță de pepene, o pară”. Astea sunt vremurile. Înainte cumpărau cu sacoșa”. Într-o altă piață, clienții sunt mai mult la plimbare. „Cașcaval. 60 lei. Să-l cumperi? N-ai cum.”. Peștele este 58 lei kilogramul. Unii pensionari sunt nevoiți să-și caute de muncă Cu o pensie de 3.000 lei, bătrânul spune că este nevoit să muncească în continuare. „Fac menteneanță la un hotel particular. Că nu-mi ajung banii. Cu 3.000 lei nu pot să mănânc. Și mai iau 1500 lei”. O fostă directoare de hotel, cu o pensie de 2.000 lei, spune: „Nu pot să cumpăr o roșie. A ajuns 5 lei o legătură de leuștean. Am trăit toate vremurile. Mai rău ca acum nu se poate”. Cu cât a scăzut puterea de cumpărare în România? Dinamica puterii de cumpărare a pensiei medii a scăzut de la 32,6% în decembrie 2024 la -8,1% în decembrie 2025. Două roșii au ajuns să coste 20 lei. În urmă cu un an, cu 20 lei se puteau cumpăra patru roșii. „Dacă ne uităm în urmă cu un an, un pensionar își putea să facă cumpărături cu 1000 lei și rămânea cu un mic confort. Azi, același cost îl costă pe același pensiona 1100 lei, în timp ce pensia n-a crescut proporțional. Pierde între 100 și 150 lei putere de cumpărare reală”, a spus Flavius Jakubowicz, expert financiar. Sursa Video: Kanal D Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: 6 crize mondiale iminente dacă nu se deblochează Strâmtoarea Ormuz. Expert: Petrolul este doar începutul
Cel mai mare producător de prezervative crește prețurile. Cum a ajuns războiul SUA-Iran să fie cauza principală

Karex, cel mai mare producător global de anticoncepționale, plănuiește să crească prețurile la prezervative de la 20% la 30%. Compania atenționează că s-ar putea confrunta chiar cu perturbări majore în lanțul de aprovizionare din cauza crizei petroliere. De la începerea războiului din 28 februarie, au crescut costurile fabricării cauciucului sintetic, foliei de aluminiu și a prezerativelor. Războiul SUA-Iran, principala cauză Directorul executiv a declarat marți pentru Reuters că principala cauză este războiul dintre SUA și Iran. Conflictul a dus deja la scumpiri în masă în domeniul energiei. Karex susține că ar putea crește cererea de prezervative fiindcă brandurile care îi sunt clienți au rămas cu stocurile scăzute, a mai declarat directorul companiei, Goh Miah Kiat, pentru Reuters. Cererea de prezervative a crescut cu 30% în ultimul an. Livrările către Europa și SUA durează până la 2 luni din cauza blodadei iraniene asupra Strâmtorii Ormuz. „Situația este foarte fragilă, prețurile devin mai mari…. Nu avem de ales decât să transferăm costurile chiar acum către clienți”, a spus Goh. Karex produe anual 5 miliarde de prezervative și este principalul furnizor pentru branduri ca Trojan și Durex, precum și pentru sistemele de sănătate publică din Marea Britanie și programele ONU. Prezervativele se află printre primele produse care s-au scumpit din cauza războiului, alături de mănușile de plastic, sticlele de plastic și orice produs care are la bază petrolul. Șeful Agenției Internaționale de Energie face predicții dezastruoase pentru luna Aprilie. „Multe țări vor începe raționalizarea energetică” Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează. Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. Zborurile ar putea fi anulate din mai Un grup care reprezintă 360 de linii aeriene se așteaptă ca zborurile să fie anulate în Asia și Europa chiar de la finalul lunii mai, exact la debutul sezonului vacanțelor de vară. IATA (Asociația Internațională de Transport Aerian) a declarat pentru The Telegraph că ar putea fi anulate zboruri de la finalul luni mai. Agenția Internațională de Energie a atenționat că Europa ar putea rămâne fără combustibil pentru avioane în doar 6 săptămâni. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă:Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie cum n-a mai experimentat lumea vreodată. Ce țări vor fi cele mai grav afectate
SUA lansează un portal de rambursare a taxelor vamale ale lui Trump după ce au fost anulate de Curtea Supremă

Acum circa un an, Donald Trump a proclamat 2 aprilie ca „Ziua Eliberării”. Președintele a lansat o serie de noi taxe vamale asupra mai multor țări din Asia și Europa. Pe 20 februarie 2026, Curtea Supremă a anulat o parte mare a taxelor vamale impuse de administrația Trump. Taxele vamale ale lui Trump au fost anulate din februarie Din 9 aprilie 2026, 56.500 de întreprinderi au făcut demersuri pentru rambursarea taxelor vamale plătite. Suma ar ajunge la 127 de miliarde de dolari. Pe 20 aprilie, Agenția americană a Vămii a anunțat că portalul de rambursarea taxelor vamale este deschis cererilor întreprinderilor. Ce trebuie să facă înteprinderile pentru a-și recupera banii taxați? Întreprinderile trebuie să precizeze produsele vizate de taxele vamale. În plus, administrația Trump trebuie să verifice documente cu privire la 53 de milioane de intrări de produse în SUA. Agenția estimează că 330.000 de întreprinderi au importat produse de la aplicarea taxelor vamale. Trump a solicitat aoplicarea unei noi taxe de 10%. Sursa Foto: Profimedia/Shutterstock Autorul recomandă:Trump se proclamă „regele tarifelor vamale” și amenință țările care îi stau în cale pentru a opri anexarea americană a Groenlandei