USR propune desființarea Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior. Cine ar urma să preia atribuțiile instituției
USR propune desființarea Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) și preluarea integrală a atribuțiilor de către Ministerul Afacerilor Externe, conform Profit.ro. Partidul susține că în acest fel se va asigura o clarificare a responsabilităților și o utilizare mai eficientă a resurselor administrative. USR susține că proiectul este în concordanță cu programul de guvernare și cu misiunea partidului de a reduce risipa din bani publici. ARICE a fost înființată în 2022, prin ordonanță de urgență, prin divizarea parțială a Ministerului Antreprenoriatului și Turismului și după ce Claudiu Năsui, ministru al Economiei la acea vreme, a început să facă ordine în „rețeaua de specialiști în comerț exterior”. Țoiu și Bolojan au criticat modul de funcționare al instituției După preluarea mandatului la conducerea MAE, ministrul Oana Țoiu a criticat modul de funcționare al Agenției și a spus că există unii angajați care nu știu nici limba engleză, nici limba țării în care sunt detașați. Inclusiv premierul Ilie Bolojan a criticat funcționarea ARICE înainte de a-l numi pe Daniel Constantin în fruntea instituției la 1 februarie. „Instituțional, suntem mai mulți cei care credem că ARICE, ca atare, mai ales proporțional cu bugetul pe care l-a avut disponibil, are nevoie de o reformă semnificativă”, a spus Oana Țoiu. Inițiatorii proiectului arată că ARICE a avut în 2025 un buget total de peste 270 mil. lei, din care 176,8 mil. lei credite de angajament și 94 mil. lei credite bugetare. Astlfe, datele macroeconomice recente, deși indică o creștere a exporturilor României la aproximativ 96,6 mld. euro în 2025, concomitent se înregistrează majorarea importurilor la circa 129,3 mld. euro, adică un deficit al balanței comerciale. „Deși exporturile au inregistrat o creștere anuală de 4,2%, iar importurile de 2,6%, dezechilibrul comercial persistă, evidențiind necesitatea consolidării mecanismelor de promovare a intereselor economice exteme ale statului”, se arată în proiectul depus de USR. Proiectul USR de lege propune desființarea ARICE și preluarea integrală a atribuțiilor acesteia de către MAE, la nivelul Direcției Generale pentru Investiții și Comerț Exterior. Proiectul reglementează și transferul patrimoniului ARICE, al drepturilor și obligațiilor, al contractelor, acordurilor și litigiilor. De asemenea, personalul instituției ar urma să fie preluat și încadrat în noua direcție generală a MAE cu respectarea regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de funcții și a drepturilor salariale prevăzute de lege. RECOMANDAREA AUTORULUI: MAE evaluează activitatea Agenţiei Române pentru INVESTIȚII şi Comerţ Exterior. Oana Țoiu: „Au fost și vești bune, dar mai degrabă anecdotic” Sebastian Burduja, după adoptarea ordonanței privind înființarea Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior: ”Un vis împlinit, o parte din planul de a face un salt cuantic pentru țară”
Guvernatorul BNR critică lipsa educației financiare: Îl ia pe bietul ROBOR de dimineaţă până seara și îl tăvăleşte, îl face marele duşman al României
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a afirmat, în cadrul unui eveniment al Academiei de Studii Economice, că educația financiară a elevilor și studenților cunoaște progrese, dar în ceea ce privește educația și înțelegerea problemelor la nivelul publicului sunt decalaje mari. Oficialul susține că românii nu înțeleg ce este ROBOR după zeci de ani de explicații. Guvernatorul BNR a evidențiat că nivelul de înțelegere a mecanismelor financiare în rândul populației generale este încă insuficient. Mugur Isărescu a subliniat că acest deficit generează interpretări greșite și confuzii și a dat ca exemplu dezbaterea publică cu privire la ROBOR, pe care o consideră una dintre cele mai relevante pentru a demonstra riscurile dezinformării. „După atâţia ani, să spunem ROBOR-ul, care este indicatorul pieţei monetare. ROBOR-ul la trei luni este cel în funcţie de care se stabileşte creditul la debitori, băncile comerciale. Poate s-a spus că nu este bun, s-a trecut la IRCC. Dacă nici acum nu este bun, faceţi, fraţilor, altul, ca să mă exprim aşa. Dar lăsaţi-ne ROBOR-ul că nu putem să funcţionăm altfel. Cum să spunem mai clar despre aceste confuzii şi neclarităţi? Îl ia pe bietul ROBOR de dimineaţă până seara şi îl tăvăleşte şi îl face marele duşman al României”, a spus guvernatorul BNR. Mugur Isărescu: Noi nu stăm într-un turn de fildeș Isărescu a mai spus că cei de la BNR nu stau într-un turn de fildeș și majorează dobânda. Oficialul a precizat că nu banca centrală dă credite populației sau societăților comericiale într-o economie de piață, ci băncile comericale. Vicepremierul Romaniei, Tanczos Barna (S), si Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu (D), participa la Forumul Educatiei Financiare, eveniment organizat de Academia de Studii Economice din Bucuresti (ASE), desfasurat in Aula Magna, luni, 20 aprilie 2026. ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO „Piaţa monetară e formată numai din banca naţională şi băncile comerciale. Piaţa monetară sau interbancară este esenţială. Prin ea se transmite politica monetară. Noi nu stăm acolo într-un turn de fildeş şi zicem am majorat dobânda. Şi ce dacă am majora-o, dacă ea nu se duce în economie? Şi prin ce se duce în economie? Prin piaţa monetară. Banca centrală într-o economie de piaţă nu dă credite populaţiei, asta de 35 de ani, nu dă credite societăţilor comerciale, băncile comerciale fac asta. Şi atunci această piaţă monetară este cea prin care se duce în economie politica monetară”, a afirmat Isărescu. Guvernatorul BNR a descris rolul băncilor comerciale De asemenea, Mugur Isărescu a atras atenția cu privire la percepția conform căreia băncile comerciale au doar rolul de acordare de credite. Guvernatorul a spus că această percepție este eronată și ignoră funcțiile esențiale ale sistemului bancar. În acest sens, Isărescu a subliniat importanța sistemelor de plăți în funcționarea economiei și riscurile ascoiate blocării acestora. „Zău? Dar plăţile? Sunt 300 de mii de plăţi care se fac în România în fiecare zi – 300 de mii. Fiecare bancă are între 10-20 de mii dintre cele 10 care participă la ROBOR. 10-20-30 de mii de plăţi zilnice. Păi, primul lucru care apărea acum vreo 35 de ani despre un atac terorist era blocaţi sistemul de plăţi. Face parte din arsenalul războiului hibrid. Şi cine se ocupă de plăţi? Sistemul bancar, nu se ocupă altcineva”, a mai afirmat Mugur Isărescu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan vede război la tot pasul: Noi trăim un război informațional / Inclusiv la reclame pe internet Guvernatorul Mugur Isărescu a primit sfaturi de la omologul lui grec. Care sunt lecțiile pe care le-ar putea învăța România din criza Greciei
OMV cumpără țiței din rezerva de urgență pentru a stabiliza piața
OMV a achiziționat o cantitate de 56.000 de tone metrice de țiței din rezerva de urgență obligatorie. Ministerul Economiei din Austria a recurs la această măsură pentru a stabiliza piața. În martie, Agenția Internațională pentru Energie a eliberat aproximativ 400 de milioane de barili de petrol din rezervele sale. Austria încearcă să atenueze scumpirile la carburanți Scopul a fost să atenueze creșterea prețurilor la petrol din cauza crizei energetice și a războiului din Orientul Mijlociu. Reuters scrie că este cea de-a șasea eliberare de petrol din rezervele sale strategice și cea mai mare operațiune realizată în istoria agenției. Austria a fost printre cele 32 de țări despre care AIE a declarat că au agreat eliberarea rezervelor de urgență. Austria a eliberat 2% din rezervele de urgență pentru 90 de zile „Cota austriacă (din comunicatul AIE) totalizează 325.000 de tone de țiței; într-o fază inițială, OMV va achiziționa 56.000 de tone”, a declarat ministerul într-un comunicat. „Acest volum va fi pus la dispoziție la prețurile pieței, astfel încât rezervele suplimentare să intre pe piață și să contribuie la stabilizarea piețelor energetice”, a precizat acesta. Cantitatea eliberată luni reprezintă aproximativ 2% din rezervele de urgență de 90 de zile ale Austriei. Guvernul austriac a declarat că țara este optim aprovizionată cu petrol. Dar nu va putea fi imună în cazul întreruperii majore a aprovizionării. „Austria nu este decuplată de piața globală. Dacă situația internațională nu se îmbunătățește, acest lucru va avea un impact și asupra Austriei”, a declarat Wolfgang Hattmannsdorfer, ministrul Economiei. Ministrul a avertizat că reducerea livrărilor de combustibil va fi resimțită în Europa din luna mai.
Moștenirea lui Bolojan, cea mai dezastruoasă guvernare pentru economie de după Revoluție. Toți indicatorii din România s-au dus în cap în mai puțin de un an. Cifre oficiale sunt devastatoare
Cifrele, publicate tocmai de instituțiile din subordinea Guvernului, acum Bolojan, arată limpede că toți indicatorii privind nivelul de trai s-au deteriorat puternic de când actualul guvern a preluat frâiele țării. Singura îmbunătățire este la nivelul deficitului bugetar, care a scăzut. Rămâne însă întrebarea: cu ce scop a scăzut deficitul bugetar, când inclusiv dobânzile la care se împrumută guvernul au rămas similare cu nivelul de dinainte de guvernarea Bolojan? Este un record de distrugere a tuturor indicatorilor privind nivelul de trai din România într-un timp atât de scurt. Cifrele sunt seci și nu spun toată povestea, dar în spatele lor sunt oameni care și-au pierdut locul de muncă, cărora li s-a scumpit substanțial traiul zilnic, care au dat faliment cu afacerea lor. Nota de plată pentru scăderea deficitului este uriașă: prețurile au explodat, economia este în recesiune, consumul a scăzut puternic, producția din industrie s-a prăbușit. Salvatorul Ilie Bolojan a îngropat economia Ilie Bolojan a venit ca un salvator pentru țară și economie, când a preluat mandatul, pe 23 iunie 2025. La numai 10 luni de la mandat, nu este clar ce a salvat guvernul Bolojan, însă, așa cum arată cifrele de la Institutul Național de Statistică și de la Ministerul de Finanțe, este clar ce s-a dus în cap. „Ne vom concentra pe refacerea echilibrului bugetar, absorbția fondurilor europene, continuarea investițiilor, sprijinirea mediului de afaceri și menținerea solidarității sociale”, a spus Ilile Bolojan, în discursul său de învestitură. Deși deficitul bugetar a scăzut, este departe de „refacerea echilibrului bugetar”, așa cum promitea premierul. Pe de altă parte, costurile scăderii deficitului au fost uriașe. Cifrele vorbesc singure Creșterea economică era de 1,1% în iunie 2025, conform datelor de la Statistică. Cele mai recente cifre arată că, pentru două trimestre consecutive, economia Românei a scăzut. –1,9% a fost declinul din trimestrul al patrulea. Dar inflația a crescut la aproape 10%, de la 5,7%, cât era în momentul în care Bolojan a preluat mandatul. Prețurile la raft se resimt mult mai puternic decât o creștere de 10%. Salariul mediu net ar fi crescut cu 19 lei, arată datele, adică un avans de 0,3%. În realitate, a scăzut, pentru că inflația, în aceeași perioadă a fost mult mai mare, deci este inutil că salariul a crescut marginal, dacă, cu bani mai mulți cumperi produse mai puține. Șomajul din România a crescut de asemenea, de la 5,8% la 6%. Industria este în picaj Industria țării, cel mai important segment economic, care înseamnă circa 20% din PIB pe metoda formării, creștea, chiar dacă cu greu, cu 2% în iunie 2025, la preluarea mandatului lui Ilie Bolojan. În februarie 2026, cele mai recente date ale INS, producția din industria scădea cu 1,8%, față de aceeași lună din anul anterior. Consumul, reflectat în datele statistice prin cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, creștea cu 1,8% în iunie. În 10 luni, consumul a ajuns să se prăbușească cu 6,8%. Consumul este coloana vertebrală a oricărei economii. Dacă el se prăbușește, întreaga economie se prăbușește. La 10 luni de mandat, când scaunul premierul se clatină și influencerii care îl susțin incită la proteste, nu este clar care sunt realizările guvernului. Pentru că cifrele care indică nivelul de calitate a guvernării, în mod obiectiv, sunt un dezastru. AUTORUL RECOMANDĂ:
Orașul fără șomeri din România. Care este singura localitate în care toți oamenii au loc de muncă
În ultimii ani, un municipiu a devenit caz aparte pe harta economică a țării. Și asta deoarece mulți îl numesc orașul „fără șomeri” din România. Aici, aproape toți oamenii au loc de muncă. Cum au reușit autoritățile din această localitate să facă să dispară șomajul? În anumite perioade, rata șomajului în Sebeș (județul Alba) a coborât spre zero, un fenomen rar întâlnit nu doar la nivel național, ci și european. Potrivit celor mai recente date disponibile, în martie 2026, rata șomajului la nivelul județului Alba a fost de 4,03%. Dar Sebeș a „tras” constant această medie în jos, înregistrând valori mult mai reduse, adesea sub 1% sau chiar apropiate de zero în perioadele de vârf industrial. În cifre absolute, situația este sugestivă pentru ce s-a reușit la Sebeș. Evidențele Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Alba arată că numărul șomerilor din oraș este extrem de redus, de ordinul câtorva zeci sau cel mult câteva sute de persoane. Asta, raportat la o populație de peste 27.000 de locuitori! Explicația acestui fenomen ține, în principal, de investițiile masive care au fost atrase în zonă. În ultimii ani, Sebeșul a devenit un pol industrial important, în special în domeniul auto și al prelucrării lemnului. Companii mari au dezvoltat aici unități de producție. Astfel, s-au generat mii de locuri de muncă și a fost stimulată economia locală. Un bun exemplu este grupul german Daimler, care prin divizia „Star Transmission” a investit sume uriașe în extinderea capacităților de producție din Sebeș. Recent, nemții au cheltuit aproximativ 40 de milioane de euro la Sebeș, contribuind direct la crearea a peste 1000 de locuri de muncă. Și sectorul prelucrării lemnului joacă un rol important. Companii precum Holzindustrie Schweighofer, Kronospan sau alte firme din domeniu asigură sute de locuri de muncă. De asemenea, toate acestea contribuie la dinamica economică a orașului. Presa locală scrie că mediul de afaceri din zonă continuă să se dezvolte. Se vorbește despre extinderea unor lanțuri de producție în domenii cum ar fi procesarea cânepii industriale, susținută de inițiative locale. Lecție despre cum se colectează taxele și impozitele Sebeș este un oraș care are succes economic, iar acest lucru se vede dacă analizezi și alți factori. Autoritățile locale au atins un grad de colectare a taxelor și impozitelor de aproximativ 95%. În paralele, nivelul de trai a crescut vizibil în ultimii ani. Astfel, municipiul Sebeș devine un exemplu de dezvoltare accelerată, în care cererea de forță de muncă depășește oferta. În același timp, alte regiuni ale țării se confruntă cu dificultăți pe piața muncii. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bonus de criză în Germania: 1.000 de euro. Cine primește banii. Și românii din Germania pot fi avantajați Românii nu protestează din cauza taxelor, a inflației sau a sărăciei, dar se inflamează când vine vorba de justiție. Doi sociologi explică fenomenul paradoxal, pentru Gândul
Șefa FMI: Efectele economice ale războiului din Orientul Mijlociu și a crizei petroliere vor afecta grav țările sărace
Efectele economice ale războiului din Iran ar putea lovi cel mai grav țările sărace, au avertizat oficialii FMI. Criza din Orientul Mijlociu încă reprezintă o „amenințare gravă” la economia globală chiar dacă războiul s-ar încheia mâine. Președinta FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat în urma discuțiilor de la Washington despre criza din Orientul Mijlociu. Ea spune că sunt multe țări care au nevoie de ajutor suplimentar de la creditori oficiali în cazul în care situația se înrăutățește. Care vor fi cele mai afectate țări Potrivit Financial Times , majoritatea țărilor afectate sunt din Africa. Între 5 și 8 țări africane care sunt în programul FMI au nevoie de noi împrumuturi. „Mă doare faptul că majoritatea țărilor din Africa Subsahariană se află în acest cadran de vulnerabilitate.”, a spus directoarea FMI. Adam Posen, președintele Institutului Peterson pentru cercetare, a atenționat că vor fi „lovituri triple” pentru importatorii energetici în privința prețurilor la îngrășăminte, energie și alimente, combinate cu un „dolar mai întărit”. „Lumea este lumea în care durerea va fi mult mai suportată de țările în curs de dezvoltare decât țările dezvoltate”, a adăgat acesta. Un guvernator bancar central european a caracterizat războiul SUA ca un „act de vandalism economic”. Ar putea urma o criză alimentară globală Potrivit publicației, creșterile de prețuri la carburanți cauzate de războiul SUA împotriva Iranului ar putea perturba comerțul global de îngrășăminte. La numai 7 săptămâni, probabilitatea ca o foamete mondială să pornească este tot mai crescută. Ar putea fi loviți milioane de oameni din țări vulnerabile din Africa și Asia. Indicele prețurilor la energie au crescut în martie cu 41,6%. Prețurile la alimente au crescut cu 2,7%, iar cele la îngrășăminte cu 26,2%. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a avertizat că dacă criza va persista, prețurile la îngrășăminte ar putea crește cu 15-20% în cea de-a doua parte a anului. Cu tranzitul comercial paralizat în Golful Persic, țările africane precum Somalia, Ghama, Mozambic și Zimbabwe au de pierdut după ce exporturile de grâu și orez din Emiratele Arabe Unite au fost suspendate. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Trump acuză Iranul de încălcarea armistițiului după ce a închis din nou Strâmtoarea Ormuz. Președintele amenință cu anihilarea: „Le vom distruge tot”
FMI și Banca Mondială confirmă dezastrul pentru România. Previziunile de creștere economică, tăiate la jumătate
FMI și Banca Mondială confirmă, cu cifre ca un duș rece, dezastrul economic provocat de politicile guvernării Bolojan. În timp ce administrația Bolojan nu acceptă realitatea și menține propriile prognoze nerealiste, forurile economice internaționale lansează un avertisment fără precedent, scrie Mediafax. Cifrele care îl contrazic pe Bolojan În doar câteva luni, perspectivele economiei românești s-au deteriorat grav. Ultimele evaluări venite de la Washington, publicate în luna aprilie 2026, indică o neîncredere totală în capacitatea actualului guvern de a genera dezvoltare economică. Atât Fondul Monetar Internațional (FMI), cât și Banca Mondială și-au revizuit drastic în jos estimările privind performanța economiei noastre pentru anul curent. Graficul „Prăbușirii economiei” este edificator pentru modul în care guvernarea alege să se raporteze la criză. În ciuda avertismentelor clare și a înjumătățirii ritmului de creștere de către experții independenți, estimările asumate de „Planul Bolojan” rămân încremenite la 1,0%, ignorând complet deteriorarea accelerată a mediului de afaceri, scăderea consumului și impactul negativ al supra-taxării. Această tăiere masivă a prognozelor de către instituțiile financiare internaționale nu reprezintă doar niște simple procente pe o foaie de hârtie. Ele se traduc, în viața de zi cu zi a românilor, prin mai puține locuri de muncă, înghețarea investițiilor, imposibilitatea susținerii reale a creșterilor de pensii și salarii, și prelungirea agoniei economice. Este confirmarea oficială, la nivel internațional, că actualul plan economic a eșuat. Autorul recomandă:
Puterea de cumpărare a pensiilor, în cădere liberă în ultimele luni
România a înregistrat, la începutul lui 2026, cea mai ridicată inflație la alimente din UE, potrivit datelor Eurostat, în timp ce puterea de cumpărare a pensiilor a scăzut pronunțat, conform datelor INS și CNPP, citate de Mediafax. Statisticile Eurostat arată că, în ianuarie 2026, inflația la alimente în România a ajuns la 7,6%, raportat la aceeași lună a anului precedent. Nivelul este semnificativ peste media UE, de aproximativ 2,5%, și plasează România pe primul loc în clasamentul statelor membre. În timp ce în unele țări europene prețurile alimentelor au stagnat sau chiar au scăzut, România a continuat să înregistreze creșteri susținute, tendință care s-a accentuat în a doua parte a anului 2025 și s-a menținut la început de 2026. Evoluția afectează direct costul coșului de consum, în special pentru gospodăriile cu venituri fixe. Pensiile pierd din puterea de cumpărare În paralel, datele privind dinamica puterii de cumpărare a pensiei medii indică o deteriorare rapidă. După o perioadă de creșteri nominale în 2024, efectul acestora a fost anulat de inflație. Începând din a doua jumătate a anului 2025, indicatorul a intrat în teritoriu negativ și a ajuns la valori de aproximativ –8% spre finalul anului și începutul lui 2026. Nivelul este comparabil cu episoadele de corecție severă din ultimele două decenii. Scăderea puterii de cumpărare afectează în mod direct pensionarii, în contextul în care alimentele și medicamentele au o pondere ridicată în cheltuielile acestora. Specialiștii atrag atenția că, în absența unor ajustări care să țină pasul cu inflația, presiunea asupra nivelului de trai va continua. Datele sunt publicate în contextul aplicării unor politici de consolidare fiscală și de control al cheltuielilor bugetare, promovate de actuala conducere guvernamentală, asociată cu mandatul premierului Bolojan. Statisticile oficiale indică o combinație de factori cu impact direct asupra populației vulnerabile: creșteri accelerate ale prețurilor la alimente și o reducere semnificativă a puterii de cumpărare a pensiilor. Evoluțiile din ultimele luni plasează România într-o poziție nefavorabilă la nivel european și ridică serioase semne de întrebare privind sustenabilitatea nivelului de trai pe termen scurt. Autorul recomandă:
Eșecul Planului Bolojan. Notă de plată pentru români: Cea mai severă prăbușire a nivelului de trai de la criza financiară încoace
România trece prin cea mai drastică scădere a puterii de cumpărare din ultimii 15 ani. Cifrele INS dezvăluie realitatea cruntă: „Planul Bolojan” înseamnă români care sărăcesc pe zi ce trece, loviți de o dublă criză, o inflație explozivă și o amputare masivă a valorii reale a salariilor, scrie Mediafax. Bani luați din buzunarul fiecărui român Așa cum indică evoluția indicelui prețurilor de consum, rata inflației s-a dublat în doar câteva luni, urcând de la 4,9% în primăvara anului trecut la un alarmant 9,9% în martie 2026. Această explozie a prețurilor nu este un accident de parcurs, ci consecința directă a creșterilor abrupte de taxe, în special majorarea TVA-ului și a accizelor. În absența acestor măsuri fiscale care au lovit economia reală, inflația s-ar fi situat la un nivel mult mai ușor de suportat, de doar 4,5%. În schimb, pe parcursul mandatului lui Bolojan, România a ajuns „oaia neagră” a Europei. Avem de departe cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, la un nivel dublu față de următoarea țară din clasament și de peste trei ori mai mare decât media europeană. Această diferență reprezintă, în esență, o taxă mascată pe care fiecare cetățean o plătește zilnic la raft. Record negativ: Cea mai mare cădere a puterii de cumpărare din ultimii 15 ani Graficul câștigului salarial real arată o prăbușire fără precedent. După o perioadă de susținere a veniturilor (n.r. până în mai 2025), puterea de cumpărare a intrat într-un declin abrupt, trecând rapid pe minus. Astăzi vorbim despre 8 luni de scădere consecutivă a valorii reale a muncii românilor. În decurs de 9 luni, puterea de cumpărare a salariului mediu s-a contractat la nivel național cu 7,4%. Impactul este însă mult mai devastator în sectoarele cheie, unde ultimele date oficiale INS indică scăderi dramatice. Trecerea de la un ritm pozitiv de creștere a câștigului salarial real (n.r. de peste 8% la jumătatea lui 2024) la o scădere de -5% în primele luni din 2026 arată dimensiunea dezastrului. „Planul Bolojan” nu a generat dezvoltare, ci a adus o inflație record și a anulat ani de creștere a nivelului de trai pentru cetățeni, provocând cea mai severă criză pe bugetul familiilor de la marea criză financiară până în prezent. Autorul recomandă:
Încrederea în economie s-a prăbușit în a doua parte a anului 2025. Cum a fost creșterea economică în mandatele Ciolacu vs Bolojan
Indicatorii privind încrederea în economie și dinamic PIB-ului scot la iveală o deteriorare vizibilă a perspectivelor economice ale României. La această criză se mai adaugă și revizuirile pe minus făcute de FMI și Banca Mondială cu privire la economia României, scrie Mediafax. Încrederea în economia României se află la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani, în paralel cu o încetinire accentuată a creșterii economice. În ultimele luni, situația economică a țării se menține dificilă, chiar și cu adoptarea măsurilor fiscal-bugetare de către guvernul Bolojan în vara anului 2025. În timp ce FMI și Banca Mondială au revizuit în jos estimările privind economia României pentru acest an, indicatorii de încredere economică arată, implicit, o deteriorare vizibilă. Datele Eurostat privind România, din perioada iunie 2023-martie 2026, arată o schimbare semnificativă. Indicele încrederii în economie ESI este un indice care agregă încrederea managerilor din principalele sectoare și a consumatorilor în economie. Pentru a fi interpretat pozitiv, indicele trebuie să fie peste 100 de puncte, iar acest lucru s-a întâmplat din iunie 2023 și până în aprilie 2025. Cel mai bun indice din perioada menționată s-a înregistrat în octombrie 2024, înainte de alegerile prezidențiale. Anularea alegerilor prezidențiale a avut un impact inclusiv pe acest palier. Astfel, în ianuarie 2025, acest indice a scăzut la 99,7 puncte, pentru ca până în aprilie 2025 inclusiv să depășească din nou pragul de 100 de puncte. Indicele încrederii în economie, în scădere în a doua parte a anului 2025 În mai 2025 – luna noilor alegeri prezidențiale organizate – indicele încrederii în economie se situa ușor sub 100 de puncte, respectiv la 99,3 puncte. Două luni mai târziu, în iulie, când Guvernul Bolojan a adoptat măsurile pentru reducerea deficitului bugetar, situația a început să se agraveze. Datele Eurostat arată că Indicele încrederii în economie ESI a scăzut puternic în a doua parte a anului 2025, în ultimele 10 luni fiind sub 95 de puncte, sensibil sub pragul de alertă de 100 de puncte, văzut ca semnal pentru recesiune. Ultimele date Eurostat, disponibile pentru martie 2026, arată că indicele de încredere în economie a ajuns la 92 de puncte. Creșterea economică a României în 2025 în mandatul Ciolacu vs. mandatul Bolojan În privința creșterii economice pe trimestre în anul 2025, datele Eurostat arată o schimbare semnificativă. În trimestrul 2 din 2025, respectiv în timpul mandatului lui Marcel Ciolacu în calitate de premier, România a înregistrat o creștere economică de 1%, a treia cea mai mare creștere din UE, după Malta și Danemarca, potrivit datelor Eurostat. La momentul respectiv, România a stat mai bine la capitolul creștere economică decât marile economii europene – Franța, Germania, Spania. După șase luni de guvernare Bolojan, situația economică s-a schimbat. Datele Eurostat arată că în trimestrul 4 din 2025, România a ajuns la polul opus, respectiv a înregistrat a doua cea mai mare scădere din UE, respectiv -1,9%. Țara care ne-a „întrecut” la această scădere este Irlanda, cu -3,8%. Luxembourg și Estonia au înregistrat scăderi mai ușoare, de -0,1%. Această inversare rapidă de tendință sugerează o sensibilitate ridicată la măsurile de politică fiscală și la evoluțiile externe. În mod particular, scăderea încrederii în economie este corelată cu reducerea consumului, dar și cu incertitudinile din mediul de afaceri, factori care contribuie direct la temperarea creșterii economice. Autorul recomandă: