Etichetă: Economic

Încrederea în economie s-a prăbușit în a doua parte a anului 2025. Cum a fost creșterea economică în mandatele Ciolacu vs Bolojan

Indicatorii privind încrederea în economie și dinamic PIB-ului scot la iveală o deteriorare vizibilă a perspectivelor economice ale României. La această criză se mai adaugă și revizuirile pe minus făcute de FMI și Banca Mondială cu privire la economia României, scrie Mediafax. Încrederea în economia României se află la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani, în paralel cu o încetinire accentuată a creșterii economice. În ultimele luni, situația economică a țării se menține dificilă, chiar și cu adoptarea măsurilor fiscal-bugetare de către guvernul Bolojan în vara anului 2025. În timp ce FMI și Banca Mondială au revizuit în jos estimările privind economia României pentru acest an, indicatorii de încredere economică arată, implicit, o deteriorare vizibilă. Datele Eurostat privind România, din perioada iunie 2023-martie 2026, arată o schimbare semnificativă. Indicele încrederii în economie ESI este un indice care agregă încrederea managerilor din principalele sectoare și a consumatorilor în economie. Pentru a fi interpretat pozitiv, indicele trebuie să fie peste 100 de puncte, iar acest lucru s-a întâmplat din iunie 2023 și până în aprilie 2025. Cel mai bun indice din perioada menționată s-a înregistrat în octombrie 2024, înainte de alegerile prezidențiale. Anularea alegerilor prezidențiale a avut un impact inclusiv pe acest palier. Astfel, în ianuarie 2025, acest indice a scăzut la 99,7 puncte, pentru ca până în aprilie 2025 inclusiv să depășească din nou pragul de 100 de puncte. Indicele încrederii în economie, în scădere în a doua parte a anului 2025 În mai 2025 – luna noilor alegeri prezidențiale organizate – indicele încrederii în economie se situa ușor sub 100 de puncte, respectiv la 99,3 puncte. Două luni mai târziu, în iulie, când Guvernul Bolojan a adoptat măsurile pentru reducerea deficitului bugetar, situația a început să se agraveze. Datele Eurostat arată că Indicele încrederii în economie ESI a scăzut puternic în a doua parte a anului 2025, în ultimele 10 luni fiind sub 95 de puncte, sensibil sub pragul de alertă de 100 de puncte, văzut ca semnal pentru recesiune. Ultimele date Eurostat, disponibile pentru martie 2026, arată că indicele de încredere în economie a ajuns la 92 de puncte. Creșterea economică a României în 2025 în mandatul Ciolacu vs. mandatul Bolojan În privința creșterii economice pe trimestre în anul 2025, datele Eurostat arată o schimbare semnificativă. În trimestrul 2 din 2025, respectiv în timpul mandatului lui Marcel Ciolacu în calitate de premier, România a înregistrat o creștere economică de 1%, a treia cea mai mare creștere din UE, după Malta și Danemarca, potrivit datelor Eurostat. La momentul respectiv, România a stat mai bine la capitolul creștere economică decât marile economii europene – Franța, Germania, Spania. După șase luni de guvernare Bolojan, situația economică s-a schimbat. Datele Eurostat arată că în trimestrul 4 din 2025, România a ajuns la polul opus, respectiv a înregistrat a doua cea mai mare scădere din UE, respectiv -1,9%. Țara care ne-a „întrecut” la această scădere este Irlanda, cu -3,8%. Luxembourg și Estonia au înregistrat scăderi mai ușoare, de -0,1%. Această inversare rapidă de tendință sugerează o sensibilitate ridicată la măsurile de politică fiscală și la evoluțiile externe. În mod particular, scăderea încrederii în economie este corelată cu reducerea consumului, dar și cu incertitudinile din mediul de afaceri, factori care contribuie direct la temperarea creșterii economice. Autorul recomandă:

Cât de safe e SAFE pentru bugetul României

Companiile din industria noastră de apărare ar putea primi doar o treime din fondurile alocate prin programul SAFE pentru achiziția de echipamente militare. Spre deosebire de alte țări din UE, România va achita dobânzi usturătoare dacă nu producem suficiente echipamente militare în țară. Dobânzile împrumutului pentru mega-programul de înarmare SAFE ajung la aproape jumătate din suma totală. Guvernanții caută soluții pentru ca un procent cât mai mare din producție să se facă la noi, însă experții și reprezentanții industriei sunt sceptici. Un expert fiscal a explicat pentru Gândul de ce există riscul major ca românii să plătească în următorii 45 de ani un împrumut uriaș, fără ca banii să se întoarcă în economia locală. Cu alte cuvinte, încă o gaură neagră la orizont pentru bugetul României. Programul SAFE (Security Action For Europe) este un program de credite cu buget total de 150 de miliarde, gândit de Uniunea Europeană pentru a întări industria de apărare europeană și ca sistemul de apărare european să fie mai solid, în termen scurt, până în 2030. Alocarea provizorie pentru România este de 16,680 miliarde de euro, fiind a doua cea mai mare sumă, după Polonia. România primește aproape 17 miliarde de euro prin SAFE. Cum se împart banii Țara noastră a obținut o alocare totală de aproape 17 miliarde de euro. Din această sumă, 9,5 miliarde vor ajunge la Armată. Potrivit documentelor oficiale, vor fi cumpărate sisteme de armament individual la standarde NATO, nave, sisteme de apărare antiaeriană, radare, muniții, elicoptere, transportoare blindate, mașini de luptă destinate infanteriei samd. 11 dintre cele 21 de programe de înzestrare reprezintă achiziții individuale ale statului român. Celelalte vor fi realizate în comun cu alte țări din blocul comunitar. De 2,8 miliarde de euro din SAFE beneficiază Ministerul de Interne și alte structuri din sistemul de apărare națională. Vor să cumpere, printre altele, aeronave medicale, drone și sisteme anti-dronă, vehicule blindate ușoare și armament. Unele dintre ele ar urma să fie produse de companii românești. 4,2 miliarde de euro vor fi alocate pentru lucrări de infrastructură destinată atât civililor, cât și militarilor. Astfel, de exemplu, ultimul segment din Autostrada Moldovei, cuprins între Pașcani și Siret, va fi finanțat din SAFE. Împrumutul SAFE vine cu o dobândă de aproximativ 7-8 miliarde de euro, aproape jumătate din suma împrumutată Prin SAFE, statele membre ale Uniunii Europene pot accesa împrumuturi cu dobânzi avantajoase care pot fi achitate în termen de 45 de ani. Nu însă și România, care se înscrie la capitolul dobânzi usturătoare. Trebuie precizat că toate produsele trebuie să fie livrate până în anul 2030. Calendarul strâns îi face pe experți și pe reprezentanții industriei de apărare să creadă că localizarea producției în România nu ar fi posibilă pentru o mare parte din echipamentele contractate. Potrivit lui Sorin Encuțescu, coordonatorul Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare, suma totală de rambursat pentru cele 9 miliarde care revin direct Armatei României va atinge, cu tot cu dobânzi, circa 16 miliarde de euro. „Noi trebuie să ne uităm în acești 45 de ani cam care va fi valoarea dobânzii pe care o plătim. Ori din calcule rezultă că va fi cam undeva între 7 și 8 miliarde. Deci dacă la cei 9 miliarde pe care îi rambursăm mai adăugăm 7 miliarde, per ansamblu, va rezulta o sumă de rambursat la 16 miliarde. Nu toate sistemele vor putea fi localizate, pentru că nu există încă acele capabilități”, a declarat acesta pentru Euronews România. Dacă investițiile greenfield din apărare vor părăsi România, deficitul va fi și mai mare Răzvan Pîrcălăbescu, președintele OPIA și managerul general ROMARM – una din marile companii românești care va prelua o parte din contracte – atrage atenția că dacă fabricile de tip greenfield (n.r. – investiție de la zero) vor părăsi la un moment dat România, prejudiciile sunt evidente. România intră pe piața de armament și investește în fabricile de producție / Sursa FOTO: wikimedia.org „Riscurile sunt dacă banii nu vor ajunge cu adevărat în economia românească. Adică dacă se vor realiza fabrici de tip greenfield și la un moment dat companiile respective vor pleca, să spunem într-un termen de 5-10 ani, noi va trebui să rambursăm acest credit pe o perioadă de 30-40 de ani, deci ele nu vor mai aduce un beneficiu real economiei pe termen mediu si lung”, a  declarat acesta pentru sursa citată. Expert fiscal: SAFE poate fi util doar dacă România reușește să transforme aceste achiziții în efect economic intern În opinia expertului fiscal Veronica Duțu (foto jos), contractul implică riscuri fiscale serioase pe termen lung. Practic, povara dobânzilor foarte mari la care ne împrumutăm, dacă nu se transpune în aport local, va apăsa serios pe umerii generațiilor viitoare. „Din perspectivă fiscală și bugetară, programul SAFE poate fi util doar dacă România reușește să transforme aceste achiziții în efect economic intern. Altfel, riscăm să vorbim despre un împrumut foarte mare, contractat pe termen lung, care apasă pe buget fără să lase în urmă suficientă producție locală, locuri de muncă, taxe colectate și capacități industriale. SAFE este un instrument european de până la 150 de miliarde de euro, bazat pe împrumuturi pe termen lung pentru investiții în apărare. Iar România este indicată printre statele cu o alocare foarte mare, de aproximativ 16,7 miliarde de euro”, a explicat aceasta pentru Gândul. Expert fiscal Veronica Duțu. Foto; Facebook SAFE, test de inteligență economică Problema nu este doar valoarea principalului, ci costul total al banilor și randamentul economic al acestor cheltuieli, mai spune specialista. Astfel, dacă finanțăm achiziții de circa 17 miliarde de euro, „iar o parte semnificativă din producție, integrare și mentenanță rămâne în afara României, atunci multiplicarea economică internă scade puternic. În timp ce obligația de rambursare rămâne integral la statul român”. „Cu alte cuvinte, pentru bugetul României, un astfel de program devine avantajos doar dacă banii atrași generează în paralel venituri fiscale suplimentare. TVA din lanțul de producție intern, contribuții salariale, impozit pe profit, investiții în fabrici, transfer de tehnologie și contracte de mentenanță pe termen lung. Dacă însă majoritatea echipamentelor sunt cumpărate din import,

Argentinienii, dezamăgiți de Javier Milei din cauza scumpirilor: Nu-mi permit să plătesc chiria, dar tot nu voi vota cu partide de stânga

Criza economică din Argentina duce la scumpirea alimentelor. Pentru mulți consumatori, carnea de măgar a devenit o alternativă mai ieftină la produsele alimentare esențiale. Carnea de vită a devenit atât de scumpă încât că mulți argentinieni au trecut la carnea de porc și la cea de găină. Tot mai mulți argentinieni consumă carne de măgar după ce carnea de vită s-a scumpit Ulterior, au început să renunțe chiar și la carnea de pui și să se mulțumească doar cu ouă. Numărul argentinienilor care au început să consume carne de măgar este în creștere, scrie Brasil 247. Chiriile au crescut. Tinerii de dreapta se gândesc să plece din țară O tânără intervievată de Eldestape se plânge că nu mai are bani să-și plătească chiria la locuință, deși și-a pus speranțele în președinția lui Javier Milei. „L-am votat pe Jaier Milei și acum nu-mi mai permit să stau cu chirie nicăieri”. Tânăra spune că ia în considerare să emigreze. Oricât de nemulțumită pare de președintele de dreapta actual, ea declară totuși că nu va vota niciodată cu partidele de stânga. „Probabil că voi emigra din țară, dar tot nu voi vota niciodată cu partide de stânga”. Sursa Video: Eldestape via Clash Report Sursa Foto: Facebook, Javier Milei Autorul recomandă: Viktor Orban și Milei, președintele Argentinei, s-au distrat, s-au amuzat și au cântat împreună în pauzele de la Consiliul Păcii. Imagini de senzație

Ministrul Energiei: Proiectul strategic de la Mintia avansează, autoritățile accelerează finalizarea centralei până în octombrie

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a fost sâmbătă în vizită în județul Hunedoara, acolo unde se construiește cea mai mare centrală pe gaz din Europa Centrală și de Est – termocentrala Mintia.  Într-un mesaj video publicat pe Facebook, Ivan a declarat că vizita sa a avut loc pentru a verifica stadiul lucrărilor și respectarea termenelor asumate de investitor. „Am venit să mă asigur cu ochii mei, cu specialiștii din domeniu, că această lucrare merge înainte, că statul român dă tot suportul pentru ca ea să fie operațională până în octombrie acestui an”, a declarat Ivan. Potrivit acestuia, proiectul reprezintă o investiție privată în valoare de 1,2 miliarde de euro și a fost declarat strategic de către Guvernul României. Oficialul a subliniat că, în ultimele săptămâni, autoritățile au accelerat procedurile necesare pentru ca lucrarea să fie finalizată la termen. „1,2 milioane de euro, o investiție privată, un proiect declarat strategic de Guvernul României, pentru care în ultimele săptămâni am lucrat între noi cu colegii mei pentru a grăbi toate procedurile și pentru a da tot suportul pentru ca ea să fie gata la termen în luna octombrie”, a mai spus Ivan.  Odată cu intrarea centralei în producție, ea va avea o capacitate instalată de aproximativ 1.700 MW, ceea ce ar reprezenta circa 20% din producția națională de energie electrică. „Cu intrarea ei în producție, vom avea 1700 de megawatt în plus, adică aproximativ 20% din totalul producției naționale de energie electrică. România, pentru a deveni o forță economică, trebuie să producă mai multă energie electrică în bandă”, a explicat ministrul Energiei. În final, Bogdan Ivan a subliniat că obiectivul autorităților este creșterea capacităților de producție și stocare a energiei, pentru a reduce dependența de importuri și pentru a contribui la scăderea prețurilor. „Ne asigurăm în fiecare clipă că România produce, stochează energie, în așa fel încât prețurile să ajungă să scadă și România să nu mai depindă de importuri de energie electrică”, a conchis ministrul.

România, în derivă. Impactul recesiunii tehnice și revizuirile în jos ale instituțiilor internaționale financiare privind performanța economiei

În 2026, România a intrat oficial în recesiune tehnică, marcată de o contracție în a doua jumătate a anului 2025. Acest lucru s-a produs după ce în vara anului trecut, Guvernul a adoptat o serie de măsuri fiscal-bugetare pentru a reduce deficitul. În aceste condiții, și instituțiile financiare internaționale și-au revizuit semnificativ în scădere prognozele privind economia României pentru 2026 și 2027. Declinul economic vine pe fondul măsurilor fiscale adoptate vara trecută de Guvern, în încercarea de a reduce deficitul prin majorări de taxe și înghețări de venituri, scrie Mediafax. În data de 13 februarie 2026, INS anunța că economia României a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB) față de trimestrele anterioare. INS arată că, în trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, PIB a scăzut cu 1,9% în termeni reali, pe seria ajustată sezonier. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul III produsul intern brut a scăzut față de trimestrul II cu 0,1%. După anunțul INS privind intrarea României în recesiune tehnică, șeful Executivului, Ilie Bolojan, a spus, la momentul respectiv, că această situație este una temporară și că efectele măsurilor de austeritate vor fi absorbite în lunile următoare, urmând ca din a doua jumătate a anului să se creeze premise pentru un început de creștere economică. În pofida măsurilor fiscale adoptate de Guvernul Bolojan, instituțiile financiare internaționale și-au revizuit estimările privind economia României Odată cu învestirea Guvernului Bolojan, au fost adoptate măsuri pentru reducerea deficitului, în practică acestea fiind cunoscute ca măsuri de austeritate. Pentru a reduce deficitul bugetar, guvernul a majorat cota TVA și accizele, iar indexările pensiilor și salariilor au fost blocate. Deși măsurile acestea trebuiau să ducă la o îmbunătățire a situației fiscal-bugetare a României, nu s-a întâmplat așa. Rata anuală a inflației a ajuns la un record de 9,9% în martie 2026, potrivit INS. Și instituțiile financiare internaționale și-au revizuit, în acest context, estimările privind economia României. Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus prognoza de creștere economică a României în acest an. Potrivit raportului, economia României este aşteptată să crească acum cu 0,7% în 2026, comparativ cu un avans de 1,4% estimat în toamna anului 2025. Totuși, economia țării noastre ar urma să crească, din 2027, cu 2,5%, potrivit FMI. De asemenea, FMI a revizuit estimările și în privința inflației. În 2026, inflația ar urma să fie de 7,8%, față de 6,7% cât estima instituția în raportul publicat în octombrie. Pe lângă FMI, și Banca Mondială a revizuit în jos prognoza privind România. Acum, Banca Mondială estimează că economia românească va crește doar cu 0,5% în 2026. Comparativ, prognoza anterioară, din ianuarie, era pentru o creștere economică de 1,3%. Și prognoza pentru 2027 a fost revizuită în jos, de la 1,9% la 1,4%. Autorul recomandă:

Ministrul Finanțelor: Toți partenerii urmăresc atent ce se întâmplă în România. Nazare lansează un avertisment privind stabilitatea politică

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, se află în această săptămână la Washington, alături de alți miniștri ai cabinetului Bolojan, iar sâmbătă a încheiat o serie de întâlniri cu instituții-cheie din arhitectura economică și de influență a SUA. „Uși deschise pentru România la Washington. Depinde doar de noi cum mergem mai departe. Am încheiat un turneu de întâlniri săptămâna aceasta, alături de colegii din Guvern, cu instituții-cheie din arhitectura economică și de influență a SUA, acolo unde se decid și se susțin marile direcții de investiții globale”, a scris Nazare pe Facebook. Ministrul a subliniat că România a reluat, cu această ocazie, colaborarea cu Grupul Băncii Mondiale pentru investiții în energie și infrastructură și a consolidat dialogul cu administrația SUA pe proiecte strategice din domeniul energetic. „Împreună cu Grupul Băncii Mondiale/ World Bank Group, prin MIGA şi IFC – instituții esențiale pentru finanțarea marilor proiecte – am reluat colaborări importante pentru investiții în energie și infrastructură, de la rețeaua de gaze la proiectele nucleare de la Cernavodă. În paralel, am consolidat dialogul direct pe energie cu administrația SUA, inclusiv cu Secretarul american pentru Energie, Chris Wright”, a completat Nazare. Acesta a punctat că „toate aceste uși şi ferestre de oportunitate nu sunt deschise întâmplător României”, ci reprezintă „rezultatul ultimelor luni de dialog constant și al vizitelor anterioare în Statele Unite, în care am construit, pas cu pas, încredere și parteneriate cu oameni – cheie ai administrației americane”. Ministrul Nazare a subliniat faptul că partenerii americani urmăresc atent evoluțiile din România și a punctat că stabilitatea politică din România este esențială atât pentru menținerea investițiilor, cât și pentru evitarea unor costuri mai mari de finanțare. „Mesajul primit în toate aceste întâlniri este însă unul foarte clar: toți partenerii urmăresc atent ce se întâmplă în România, iar din acest punct de vedere direcția și, implicit, stabilitatea politică sunt esențiale. În lipsa acestora, lucrurile se traduc rapid în costuri mai mari de finanțare, investiții amânate sau anulate și scăderea încrederii investitorilor – de pe urma cărora toți pierdem. Sunt şanse importante, deschise cu mult efort, în relația cu SUA. Iar România trebuie să le valorifice, cu determinare şi seriozitate, nu să le ocolească”, a conchis ministrul. Ministrul Alexandru Nazare participă la reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional. Evenimentul va avea loc la Washington DC, în perioada 14 – 20 aprilie 2026.

Ce salarii au curierii Sameday, Fan Courier, DHL și GLS România. Cine câștigă mai bine în 2026

Ce salarii au curierii Sameday, Fan Courier, DHL și GLS România. Cine câștigă mai bine în 2026. DHL International ar fi compania care oferă cel mai bun salariu fix, dar unde normele de conduită sunt extrem de riguroase. Salariul net de bază este situat între 3.800 și 4.200 lei, se oferă bonuri de masă de 45 lei/zi: 945 lei, bonusuri de performanță/calitate: 300-600 lei, iar totalul net ajunge la 5.000-5.700 lei lunar. La rândul lor, cei de la SAMEDAY oferă un venit și în funcție de cât de harnic ești pe traseu sau dacă încarci Easybox-uri. Astfel, salariul net de bază se încadrează în plaja 3.000-3.400 lei, cu bonuri de masă (45 lei/zi): 945 lei, bonusuri (volum colete/Easybox): 800-1.500 lei (peste 1.500 de lei în lunile foarte aglomerate). Total net ajunge astfel la 4.700-5.800 lei. Unde ar fi cel mai bun job La FAN COURIER, se mizează pe echilibru fix-bonus. Salariul net de bază este de 3.200-3.600 lei, cu bonuri de masă (45 lei/zi): 945 lei, bonusuri de vechime/target de 400-800 lei, ajungând la un total net de 4.500-5.300 lei. GLS ROMANIA oferă un program de muncă stabil, cu salariu net de bază de 3.100-3.400 lei, bonuri de masă (45 lei/zi): 945 lei, bonusuri (rata succes livrare) de 300-700 lei și ajungi la un salariu total net de 4.300-5.000 lei. Depinde de fiecare dintre candidați ce dorește, dar, dacă ar fi să alegi doar după bani în mână, Sameday poate fi firma de curierat cu cel mai mare potențial, datorită volumului mare, dar DHL oferă cea mai mare siguranță în privința salariului fix. Autorul recomandă:

România, cea mai mare inflație din UE, cele mai mari scumpiri la alimente și o putere de cumpărare în scădere. Consumul și investițiile s-au prăbușit

România a ajuns la începutul lui 2026 să aibă cea mai mare inflație din UE, cele mai mari scumpiri la alimente și cu puterea de cumpărare în scădere. Consumul și investițiile bugetare sunt pe minus comparativ cu perioada de dinaintea măsurilor dure impuse de Guvernul Bolojan. Datele economice arată o realitate care nu poate fi ignorată, scrie Mediafax. În ultimul an, România a înregistrat o deteriorare generală a nivelului de trai. Țara noastră este, la începutul lui 2026, pe primul loc în UE atât la inflație generală, cât și la inflația la alimente, conform datelor Eurostat. Mai mult, consumul este pe minus, investițiile finanțate din bugetul de stat s-au prăbușit, iar puterea de cumpărare a salariilor și a pensiilor s-a erodat puternic. În februarie 2026, rata anuală a inflației din România a „explodat” la 8,3%, de aproape patru ori peste media UE, de 2,1%. Nicio altă țară din UE nu „rivalizează” cu România: următoarele locuri sunt ocupate de Slovacia, cu 4,0% și Croația, cu 3,9%. În ianuarie 2026, țara noastră a avut cea mai mare inflație alimentară din UE, 7,6%, în condițiile în care media europeană a fost de 2,5%. Estonia a ajuns la 6,1%, iar Grecia la 4,7%, dar diferența față de România este majoră. Alimentele s-au scumpit masiv după vara lui 2025 Evoluția internă a prețurilor la alimente arată că începutul lui 2026 este net mai slab decât lunile dinaintea măsurilor drastice luate de actuala guvernare pentru diminuarea dificitului. După un început de 2024 cu ritmuri moderate și chiar două luni de ieftinire, seria a reintrat pe creștere din a doua jumătate a lui 2024. În 2025, inflația alimentară a urcat de la 4,3% în ianuarie și februarie la 5,5% în aprilie și 6,7% în mai, apoi a accelerat la 7,7% în iunie, 8,0% în iulie și 8,9% în august. Chiar dacă vârful din august a fost urmat de o ușoară corecție, nivelul a rămas ridicat până la începutul lui 2026: 7,6% în ianuarie. În „traducere liberă”, prețurile la alimente au rămas persistent peste nivelurile din perioada anterioară. Recul de 55%! Consumul a scăzut, investițiile de la buget, la fel Datele despre cerere confirmă slăbirea economiei românești. Seria ajustată a consumului era încă pe plus în prima jumătate a lui 2025: 4,7% în februarie, 3,4% în martie și 3,5% în iulie. Din august, însă, indicatorul a trecut pe minus și nu a mai revenit: -2,1% în august și septembrie, -4,1% în octombrie, -6,0% în ianuarie 2026 și -6,2% în februarie 2026. În același timp, investițiile finanțate din bugetul de stat s-au redus abrupt. În primele două luni din 2026 s-au ridicat la 2.596 milioane de lei, față de 5.718 milioane de lei în aceeași perioadă din 2025, ceea ce înseamnă un recul de 55%. Ce mai putem lua din salariu și pensie: Tot mai puțin Degradarea se vede și în indicatorii de putere de cumpărare. În cazul câștigului salarial mediu net, seria era încă pozitivă în primăvara lui 2025: 3,2% în aprilie și 2,0% în mai. Din iunie a coborât la 1,3%, iar din iulie a intrat în teritoriu negativ: -2,4% în iulie, -5,0% în august, -5,3% în septembrie și -5,0% în februarie 2026. Probabil cel mai spectaculos contrast apare în graficul referitor la puterea de cumpărare a pensiei medii. În a doua parte a lui 2024, indicatorul a atins niveluri foarte ridicate: 32,9% în septembrie 2024, 32,8% în octombrie, 32,3% în noiembrie și 32,6% în decembrie. În primele luni din 2025, valorile rămân încă solide: 16,8% în ianuarie, 16,9% în februarie, 17,0% în martie și 17,0% în aprilie. În mai, indicatorul scade la 16,4%, în iunie la 16,1%, în iulie la 13,8% și în august la 11,7%. Din septembrie 2025, seria trece însă brusc sub zero: -8,2% în septembrie, -8,1% în octombrie, -8,1% în noiembrie, -8,1% în decembrie, -8,3% în ianuarie 2026 și -8,3% în februarie 2026. Trecerea de la un plus de peste 30% la un minus de peste 8% într-un interval relativ scurt arată o pierdere foarte puternică de putere de cumpărare pentru pensionari. În termeni practici, pensia medie acoperă mai puțin decât acoperea anterior în raport cu nivelul general al prețurilor.

Marea Britanie se pregătește pentru penurie alimentară

Marea Britanie se pregătește pentru penurie alimentară dacă războiul din regiunea Orientului Mijlociu se va prelungi până în vară.  Criza energetică ar putea duce în mod direct la o criză alimentară, scrie BBC .  Regatul Unit ar putea fi prima țară dezvoltată care va fi lovită de criza alimentară globală. Scenariu de COȘMAR În iulie 2026, britanicii care vor merge la supermarket vor fi întâmpinați cu rafturi goale, împânzite de ceva timp cu etichete galbene cu prețuri „astronomice”. Conserve, făină, zahăr, pâine, lapte, ouă, ulei și alte alimente esențiale – mai deloc! Poate vor mai fi câteva dulciuri și condimente ale căror ambalaje colorate mai atenuează atmosfera anxioasă. Este un scenariu care evocă provocări economice și industriale cu care țările dezvoltate nu s-au mai lovit din perioada interbelică, pe durata Marii Depresiuni. Blocajele navale din zona Golfului Persic vor provoca probleme lanțului global de aprovizionare și comerțului mondial. O sursă guvernamentală a transmis către BBC că a fost planificat un scenariu care ar presupune închiderea Strâmtorii Ormuz pe termen îndelungat. Nu va duce la penurie de petrol, dar și la o penurie de dioxid de carbon. CO2 este esențial pentru uciderea unor animale și conservarea cărnii. Un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Mediu, Alimentație și Afaceri Rurale a spus că va continua să colaboreze îndeaproape cu întreprinderile mici pentru a aborda impactul războiului. „Scenariile rezonabile, cele mai pesimiste, sunt un instrument de planificare folosit de experți și nu reprezintă o predicție a evenimentelor viitoare”, a adăugat acesta. Liderii din sectoarele alimentare indică că sunt mai îngrijorați de creșterile prețurilor decât de potențiala penurie. Consiliul Britanic pentru Păsări de Curte a făcut apel la calm tocmai după ce guvernul a anunțat măsuri de contingență pentru CO2. „Membrii noștri nu raportează nicio dificultate până acum, dar monitorizăm îndeaproape situația”, a declarat directorul executiv Richard Griffiths. Consorțiul Britanic de Comerț cu Amănuntul a declarat că are așteptări ca guvernul să fie pregătit pentru toate scenariile. Comerciații cu amănuntul au mai experimentat perturbări ale lanțului de aprovizionare după pandemia de COVID-19 în 2020-2021. „Cu toate acestea, situația din Orientul Mijlociu continuă să adauge presiuni inflaționiste într-un moment în care comercianții cu amănuntul se confruntă deja cu costuri semnificative din cauza politicilor interne”, a precizat asociația comercială. Marea Britanie se pregătește pentru penurie alimentară și în HoReCa Directorul lanțului de magazine Tesco a declarat că „nu există probleme cu disponibilitatea alimentelor” după ce planurile de contingență au fost publicate de revista Times. Publicația a scris că o penurie majoră de CO2 ar putea avea impact semnificativ și asupra industriei ospitalității. Sursa Foto: Autorul recomandă: Liderii UE avertizează: războiul din Iran ar putea cauza efecte similare cu cele ale pandemiei de COVID-19

Spania este aproape de o bulă imobiliară din cauza Madridului

Spania este aproape de o bulă imobiliară după ce capitala a devenit o atracție pentru investitori din „Lumea Nouă”.  În timp ce locuitorii Barcelonei se plâng de supraturism, închirierile de scurtă durată au înrăutățit criza imobiliară din Spania. Investitorii nord-americani și sud-americani continuă să cumpere locuințe și să le închirieze sau să le vândă la prețuri tot mai mari. Și cumpără locuințe chiar din cartierele bogate. Madridul pare să devină un „El Dorado” pentru investitorii imobiliari. Nu și pentru localnici, potrivit unui reportaj realizat de France24. Pentru americani, Madridul este paradisul. Pentru localnici, a devenit un infern Tinerii americani experimentează „paradisul” -precum Danielle Grobman. Este uimită că în Spania poate să aibă parte de un sistem medical accesibil și adoră viața culturală a Madridrului. Dar pentru localnici, situația este devastatoare din cauza exodului de investitori și cumpărători din „Lumea Nouă”. O bulă imobiliară a mai fost și între anii 2006-2007, dar a fost cauzată atunci de băncile care acordau prea multe împrumuturi. Criza imobiliară actuală este provocată de lipsa ofertei de locuințe noi. Numărul proprietarilor tineri (26-29 de ani) a scăzut de la 59% în 2007 la 27% în 2024. Accesul lor la locuințe este posibil doar datorită sprijinului financiar din partea familiilor lor. În Salamanca, fiecare metru pătrat a ajuns să coste 10.000 de euro. Pentru agenți imobiliari străini, ca Alin Enriquez, sau investitori ca Alfonso Tamayo din Mexic, este o afacere profitabilă. Ei cumpără și scot la vânzare sau închiriază apartamente cu sufragerii spațioase. Spaniolii sunt nemulțumiți Octavio Rojas, șeful unei asociații mexicane, spune că Madridul este o atracție pentru investitori fiindcă are un nivel mai mare de securitate. În centrul capitalei, activiștii civili protestează împotriva afaceriștilor imobiliari bogați și au ocupat o clădire în semn de boicot. Irene Moreno Castro, o rezidentă amenințată cu evacuarea, spune că localnicii ca ea nu mai pot face față costurilor. Ea spune că rezidenții „dau viață” orașului.  Prețurile la chirii s-au dublat în ultimii ani. Sursa Foto: Shutterstock/Envato/Profimedia Autorul recomandă:„Spania e teribilă”. Cum s-a răzbunat Trump pe Spania după ce țara nu l-a lăsat să lanseze atacuri din bazele sale militare