Etichetă: Economic

Guvernul Merz reduce la jumătate previziunile de creștere

Guvernul cancelarului german Friedrich Merz reduce la jumătate previziunile de creștere economică pentru anul acesta. Este foarte posibil să fie mai puțin optimiste previziunile și pentru anul 2027.  Prețurile la petrol și gaze sunt în creștere din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Iar proiecțiile pentru inflație sunt îngrijorătoare. Economia germană era oricum într-un trend descrescător încă cu mult înainte ca SUA să atace Iranul pe 28 februarie 2026. În februarie, producția industrială a scăzut cu 0,3% față de luna ianuarie, când a stagnat. Previziunile pentru creștere economice, sub așteptările inițiale O sursă a declarat pentru Reuters că guvernul german se așteaptă la o creștere economică de doar 0,5% în acest an, sub previziunile care arătau 1%. De asemenea, previziunile economice pentru 2027 arătau o creștere economică de 1,3%. Din cauza crizei energetice, au scăzut la 0,9%. Cea mai mare putere economică din Uniunea Europeană încă se luptă de la începutul pandemiei de coronavirus să-și recapete avântul din epoca Merkel. Dar concurența sporită din partea Chinei, conflictele economice cu SUA și prețurile mai mari la energie cauzate de războiul Rusiei în Ucraina și de războiul lui Trump cu Iran îi pun la încercare modelul economic german bazat pe exporturi. Guvernul Merz reduce la jumătate previziunile de creștere economică din cauza inflației Atacurile SUA asupra Iranului, care a determinat regimul de la Teheran să riposteze prin blocarea Strâmtorii Ormuz, au contribuit la creșterea inflației la 2,8% în Germania, din luna martie. Guvernul german se așteaptă ca inflația să accelereze la 2,7% în 2026 și la 2,8% în 2027. În 2025, inflația era de 2,5%. Din cauza inflației și scumpirilor, creșterea consumului ar putea încetini, ajungând la 3,2% în 2026 și 3,3% în 2027. Anul trecut, consumul luase avânt cu 4,2%. Comerțul nu poate salva Germania acum. Ce ar însemna pentru România? Sursa a declarat pentru Reuters că exporturile ar putea crește cu 1,3% în 2027. Dar nu vor face minuni. Este de așteptat ca importurile să crească rapid, cu 1,8% în 2027. Dar tarifele comerciale ale lui Trump și incertitudinea provocată de crizele globale își pun amprenta. Fondul Monetar Internațional a redus marți previziunile de creștere economică ale Germaniei pentru acest an și pentru anul viitor. Germania a devenit țara din zona euro care trece acum prin cea mai mare retrogradare.Și pentru România este grav, purtând relații comerciale cu Germania. Importurile din România au atins aproape 20 miliarde de euro în 2024, în timp ce exporturile Germaniei către țara noastră au depășit 21 de miliarde de euro. Investițiile germane au fost vitale pentru orașele, școlile și industriile României. Peste 10.000 de companii germane colaborează cu mii de firme locale românești. În următorii doi ani, economia României ar putea avea de suferit după ce Germania, cel mai mare partener comercial și investitor străin, a ajuns să fie retrogradată economic. Autorul recomandă:Germania vrea să scape de umbrela nucleară americană și să se bazeze pe francezi și britanici. Ce a declarat cancelarul Merz

Ilie Bolojan anunță lista companiilor de stat care vor fi închise sau comasate. Ce se va întâmpla cu celelalte

Premierul Ilie Bolojan a scris un lung mesaj pe Facebook în care a explicat deciziile Guvernului. „Avem o imagine mai clară asupra companiilor de stat și un plan de lucru structurat pentru perioada următoare. România are peste 1.500 de companii în care statul este acționar, iar multe dintre ele funcționează ineficient și generează pierderi semnificative pentru bugetul public. În total, vorbim de aproximativ 14 miliarde de lei pierderi în ultimii ani, bani care ar fi putut merge în investiții importante pentru români. Am început această reformă cu un proiect-pilot care vizează 22 de companii din energie, transporturi și industrie. Doar acestea au acumulat, într-un singur an, datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei”, a explicat Ilie Bolojan. Ce propune Guvernul Pe baza analize, Guvernul a stabilit câteva direcții de acțiune. „Companiile din infrastructura critică, precum ELCEN, Oil Terminal sau CFR SA, vor fi susținute prin investiții și o administrare mai profesionistă, pentru că au un rol esențial în funcționarea economiei. În același timp, pentru companii cu rol strategic, precum Avioane Craiova sau Romaero, deciziile vor fi luate coordonat între instituțiile implicate, pe baza unor analize și audituri independente, astfel încât să fie clar cum poate fi valorificat mai bine potențialul lor industrial. Acolo unde este nevoie de modernizare, avem în vedere alinierea la modele europene, cum este cazul Companiei pentru Controlul Cazanelor (CNCIR), care va fi reorganizată pentru a deveni o structură mai competitivă și mai apropiată de standardele operatorilor similari din Europa”, a mai transmis Bolojan. Ce se va întâmpla la companiile cu pierderi Premierul s-a referit și la companiile cu pierderi. „Companiile cu probleme (pierderi, subvenții în creștere an de an), precum CFR Călători, Metrorex sau TAROM, intră într-un proces de redresare operațională, cu măsuri de eficientizare și expertiză internațională. Nu mai putem să prelungim situații care produc pierderi an de an. Unde există suprapuneri și ineficiență, vom face fuziuni și integrări. De exemplu, în cazul unor companii precum Telecomunicații CFR sau Tipografica Filaret, scopul este reducerea costurilor și creșterea eficienței. Iar acolo unde companiile nu mai au viitor, le închidem treptat și ordonat. Cazuri precum CFR Marfă sau Petrotrans arată de ce această reformă nu mai poate fi amânată. Nu mai putem accepta situații în care companii aflate în faliment de ani de zile continuă să consume bani publici. Petrotrans este o companie aflată în faliment din 2007, care nici astăzi nu este lichidată complet, dar care a continuat să genereze costuri pentru stat, inclusiv plăți anuale pentru active care există doar pe hârtie”, a adăugat Ilie Bolojan. Alte companii vor fi listate la bursă. „În paralel, este în lucru o listă de companii care ar putea fi listate la bursă, prin vânzarea de pachete minoritare de acțiuni, în funcție de profilul fiecăreia. Statul va rămâne acționar majoritar, iar controlul asupra deciziilor strategice va fi menținut integral. Printre companiile avute în vedere se află Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank, iar pentru altele, precum Transgaz, Portul Constanța sau Poșta Română, procesul depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile. Această etapă va contribui la dezvoltarea pieței de capital din România, la creșterea transparenței și la o performanță mai bună a companiilor de stat”, a scris Ilie Bolojan. Urmează alte evaluări Premierul a mai anunțat că evaluările vor continua. „Acesta este doar primul pas. În următoarele 30 de zile vom lansa un nou val de evaluări, pe baza unor criterii legate de importanța strategică și situația financiară a companiilor. România nu își mai permite risipa și blocajele de până acum. Reforma companiilor de stat dusă la capăt va însemna rezultate reale în economie și în bugetul public, în beneficiul României și al oamenilor”, a precizat Ilie Bolojan.

Pasaj subteran nou la Aeroportul Otopeni

Problema traficului foarte aglomerat din zona Aeroportului Otopeni ar putea fi diminuată printr-un nou proiect de infrastructură, care promite o ieșire mai rapidă spre Capitală. Valoarea contractului pentru studiul de fezabilitate este de 648.000 de lei, acesta fiind atribuit unei firme care va prezenta minim două scenarii tehnico-economice. Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) anunță un nou proiect de infrastructură, vizând îmbunătățirea accesului rutier la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din Otopeni. O subtraversare a DN1 va facilita ieșirea rapidă a traficului către București Concret, planul prevede realizarea unei subtraversări a DN1, menită să faciliteze ieșirea rapidă a traficului auto către Capitală, informează un comunicat al instituției. DN1 / sursă foto: Shutterstock Proiectul se află în faza de studiu de fezabilitate, care vizează identificarea celor mai eficiente soluții tehnice pentru construirea unui pasaj subteran în partea de sud a aeroportului internațional. Obiectivul este reducerea aglomerației și optimizarea fluxurilor de trafic într-una dintre cele mai circulate zone din apropierea Bucureștiului. Pentru directorul general al CNAB, Bogdan Mîndrescu, miza investiției arată că dezvoltarea infrastructurii de acces este esențială pentru adaptarea aeroportului la creșterea traficului aerian și urban. „Aeroportul «Henri Coandă» trebuie să ţină pasul cu dinamica traficului aerian şi a mobilităţii urbane. Investiţiile în infrastructura de acces, precum acest pasaj subteran, sunt esenţiale pentru a susţine dezvoltarea pe termen lung şi pentru a consolida rolul aeroportului ca principal hub aerian al României”, spune Bogdan Mîndrescu, directorul general al CNAB. Firma câștigătoare va trebui să prezinte minim două scenarii tehnico-economice Contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate, în valoare de 648.000 de lei, a fost atribuit companiei GEBES MPROJECT. Aceasta va analiza cel puțin două scenarii tehnico-economice și va propune varianta optimă. Documentația va include evaluarea soluțiilor din punct de vedere tehnic, constructiv și economic. Ea va fi elaborată conform legislației în vigoare privind proiectele de investiții publice. Proiectul face parte dintr-o serie mai amplă de investiții prin care CNAB și-a propus să modernizeze infrastructura aeroportuară. În cadrul acesteia, un rol central îi va reveni consolidării rolului Aeroportului Henri Coandă ca principal hub aerian al României. AUTORUL RECOMANDĂ Guvernul a făcut „recensământul” găurilor negre: CFR Marfă, SN CFR și Romaero. Ce datorii au companiile de stat

Tranzacția de 12,5 milioane de euro prin care Dorinel Umbrărescu preia ArcelorMittal Hunedoara a fost încheiată oficial. Câți oameni vor fi dați afară

Tranzacția prin care ArcelorMittal Hunedoara este preluat de UMB Steel, controlată de Dorinel Umbrărescu, a fost încheiată oficial miercuri, prin semnarea unui document de închidere. Documentul va servi drept addendum la Acordul de Cumpărare a Activelor (APA), potrivit unui document consultat de Agerpres.  ArcelorMittal Hunedoara are în prezent aproximativ 100 de angajați cu normă întreagă și, cu ocazia încheierii tranzacției, majoritatea acestora vor fi eliberați și vor primi plăți compensatorii în conformitate cu reglementările și politicile interne aplicabile. Aproximativ 20 de salariați din cei aproape 100 vor ramâne la entitatea juridică a companiei care va continua să funcționeze. „În completarea raportului din data de 19.02.2026 şi din 14.04.2026, ArcelorMittal Hunedoara informează că a atins un moment cheie în vânzarea planificată a activelor sale către UMB Steel, după anunţarea închiderii permanente a producţiei pe acest amplasament în octombrie 2025. Acordul de Cumpărare a Activelor (APA) dintre părţi a fost încheiat la 17 februarie 2026, iar toate condiţiile precedente necesare pentru finalizarea tranzacţiei au fost acum îndeplinite. Cu toate aprobările obţinute, tranzacţia a fost încheiată oficial astăzi, 15 aprilie, prin semnarea unui document de închidere, care va servi drept addendum la APA. Conform termenilor acordului, întreaga bază de active a ArcelorMittal Hunedoara va fi transferată către UMB Steel”, se arată în document. De asemenea, în cadrul aceluiași document se arată că ArcelorMittal Hunedoara și UMB Steel sunt angajate să asigure o tranziție lină și transparentă pentru toate părțile interesate pe parcursul ultimelor etape ale procesului. Cât a plătit Dorinel Umbrărescu pentru combinatul de la Hunedoara Reamintim că activele ArcelorMittal Hunedoara au fost preluate de familia Umbrărescu pentru suma de 12,5 milioane de euro (+TVA aplicabil). Tranzacția a fost aprobată de acționarii societății prin Hotărârea Adunării Generale Extraordinare din date de 9 debruarie 2026. De asemenea, la data de 8 aprilie, Consiliul Concurenței a anunțat că a autorizat tranzacția prin care UMB Steel preia activele care aparțin Arcelor Mittal Hunedoara. „În urma analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această operaţiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia şi că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal”. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Combinatul Siderurgic Hunedoara a fost achiziționat de omul de afaceri Umbrărescu. Tranzacție de 12,5 milioane de euro. Cine este indianul care a distrus industria din România. A cumpărat marile combinate și le-a fărâmițat. Cum a închis statul ochii în tot acest timp

Alexandru Nazare la Washington, despre discuțiile cu US Exim Bank privind finanțarea proiectelor strategice: Nu sunt doar despre infrastructură energetică. Ele înseamnă energie mai sigură, accesibilă”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a purtat la Washington discuții cu reprezentanții US Exim Bank, despre posibilele mecanisme de finanțare pentru proiectele strategice din energie și infrastructură. Tema centrală a întâlnirilor a vizat consolidarea investițiilor majore și întărirea poziției României în arhitectura de securitate energetică a regiunii, a transmis ministrul într-o postare pe Facebook. „O nouă întâlnire la Washington cu John Jovanovic, CEO al US Exim Bank, în continuarea discuţiilor începute anul trecut, privind finanţarea unor proiecte strategice pentru România. Reluarea discuţiilor confirmă că România este considerată un partener serios şi predictibil, iar oportunităţile de proiecte comune promovate de România sunt privite cu interes real de partea americană”, a scris miercuri, pe Facebook, Alexandru Nazare. În cadrul conversațiilor, atenția principală a fost orientată către accelerarea proiectelor aflate deja în derulare și deschiderea unor direcții noi de investiții, mai ales în sectorul energetic, care este prioritar pentru stabilitatea economică și regională. „Ce am discutat concret: obiectivul principal în dialogul cu US Exim Bank este accelerarea proiectelor deja începute şi pregătirea unor noi investiţii majore, în special în domeniul energiei – un sector esenţial pentru securitatea economică a României şi a întregii regiuni”, a declarat el. Nazare a precizat că au fost discutate mai multe direcții de acțiune, de la proiecte nucleare și infrastructură de gaze până la noi instrumente financiare comune. Printre acestea se află și modernizarea capacităților existente, dezvoltarea unor noi proiecte energetice și extinderea cooperării prin mecanisme de garantare și finanțare internațională. De asemenea, au fost menționate proiecte care au un impact regional, inclusiv inițiative energetice cu rol în conectarea piețelor și sprijinirea dezvoltării economice din zona Mării Negre și a procesului de reconstrucție a Ucrainei. „Proiectele discutate nu sunt doar despre infrastructură energetică. Ele înseamnă: energie mai sigură şi mai accesibilă pentru populaţie şi economie, stabilitate economică pe termen lung şi poziţionarea României ca hub energetic regional, inclusiv în contextul reconstrucţiei Ucrainei şi al dezvoltării regiunii Mării Negre. Am subliniat în discuţii că România are astăzi o abordare pragmatică şi orientată spre rezultate, iar parteneriatul cu instituţii precum US Exim Bank este esenţial pentru a transforma proiectele mari în investiţii concrete. Continuăm să construim parteneriate care aduc finanţare reală şi proiecte concrete pentru România. În perioada următoare, vom continua lucrul pentru ca aceste proiecte să avanseze cât mai rapid şi să producă rezultate vizibile pentru economie”, a scris Nazare. Ministrul Finanțelor se află în Statele Unite pentru a participa la reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional, desfășurată la Washington DC în perioada 14-20 aprilie 2026.

Economistul lui Bolojan avertizează că România intră într-o zonă economică complicată.Era bine să nu fim dezarmați

România se îndreaptă spre o perioadă economică complicată, influențată atât de contextul internațional tensionat, cât și de problemele interne acumulate în ultimii ani. Avertismentul vine de la consilierul onorific al premierului, Ionuț Dumitru, într-o intervenție la Digi24.  Ionuț Dumitru spune că revizuirea în sens negativ a prognozelor economice reflectă schimbările recente din plan global, dar și vulnerabilitățile deja existente în economia României. Potrivit acestuia, războiul din Orientul Mijlociu și impactul asupra prețurilor la energie și combustibili afectează inevitabil toate economiile, inclusiv pe cea românească. „Nu e vorba de a avea sau nu încredere, ci de a fi conectați la noile realități în care trăim. Dacă ne uităm la ce s-a schimbat în ultimele săptămâni, avem acest război în Iran, care are implicații majore asupra prețului combustibilului și energiei în general. În contextul acesta, nicio țară nu poate rămâne neafectată. Știm că atunci când au existat șocuri majore la nivelul prețului petrolului, economia mondială a avut mult de suferit”, a explicat consilierul onorific.  Măsurile fiscale erau inevitabile pentru România Consilierul premierului a explicat că măsurile fiscale adoptate de Guvern nu puteau fi evitate din cauza nivelului ridicat al deficitului bugetar. Acesta a arătat că un deficit de 9-10% din PIB impune intervenții pentru corectarea dezechilibrelor, întrucât investitorii, agențiile de rating și instituțiile europene așteaptă astfel de măsuri. „Situația bugetară nu putea fi menținută. Când ai un deficit de 9-10% din PIB, nu poți continua în aceeași formulă. Ai o nevoie de finanțare foarte mare și toată lumea: investitori, agenții de rating, Comisia Europeană, se uită la tine și așteaptă măsuri de corecție. Ajustarea fiscală era obligatorie”, a spus acesta. „Ajustarea fiscală duce inevitabil la o creștere economică mai mică” Ionuț Dumitru a atras atenția că impactul măsurilor era anticipat, inclusiv încetinirea creșterii economice și presiunile inflaționiste, mai ales în contextul majorării taxelor. De asemenea, acesta a explicat că România a parcurs deja o parte importantă din procesul de corecție bugetară și a spus că deficitul a fost redus spre aproximativ 6-6,2% din PIB. „Ajustarea fiscală duce inevitabil la o creștere economică mai mică și la presiuni inflaționiste, mai ales în condițiile în care au fost majorate taxe precum TVA sau accizele. Nu trebuie să ne mire aceste efecte.” România este expusă în fața șocurilor economice Consilierul avertizează că România este expusă în fața unor eventuale șocuri economice, în condițiile în care nu mai dispune de resursele necesare pentru a interveni. Consilierul premierului a subliniat că această situație este rezultatul deciziilor din anii trecuți, când resursele bugetare au fost consumate în perioade favorabile. În final, Ionuț Dumitru a subliniat că nu există un singur scenariu pentru evoluția economică, însă riscurile sunt semnificative, iar stabilitatea devine esențială pentru perioada următoare. „În astfel de situații era bine să avem spațiu fiscal, adică să nu fim dezarmați, așa cum suntem acum. Nu putem face intervenții de amploare pentru a susține consumatorii, pentru că avem deficite foarte mari”, a mai spus Ionuț Dumitru. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Scenariul DEMISIEI lui Ilie Bolojan, dezvăluit de consilierul său. Ionuț Dumitru a spus cine pune „frână” reformelor premierului Economistul lui Bolojan crede că ANAF este nefuncțională: „Ar avea nevoie de „o abordare care ar trebui să fie mai radicală”

Alexandru Nazare anunță prima finanțare a Băncii Mondiale în domeniul nuclear din ultimii 60 de ani. România, lider pe scena regională a energiei

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, aflat în vizită oficială în Statele Unite împreună cu ministrul Energiei, Bogdan Ivan, și cu ministrul Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat printr-o postare pe rețelele de socializare „prima finanțare a Băncii Mondiale în domeniul nuclear din ultimii 60 de ani”.  Declarația lui Nazare vine după întâlnirea cu Ajay Banga, președintele Grupului Băncii Mondiale. Potrivit ministrului, România „câștigă rapid încredere și devine un actor regional tot mai relevnat, pe fondul măsurilor de stabilizare economică și de consolidare fiscală din ultimul an”. „România, lider pe scena regională a energiei. Prima finanţare a Băncii Mondiale în domeniul nuclear din ultimii 60 de ani. Întâlnire importantă la Washington cu Ajay Banga, preşedintele World Bank Group – o premieră a acestui nivel de deschidere pentru România, care confirmă eforturile ultimelor luni: ţara noastră câştigă rapid încredere şi devine un actor regional tot mai relevant, pe fondul măsurilor de stabilizare economică şi de consolidare fiscală din ultimul an”, a scris ministrul Finanţelor pe Facebook. Nazare: Ar fi prima finanțare a Băncii Mondiale în domeniul nuclear din ultimele decenii Oficialul mai spune că discuţia a fost axată pe proiecte concrete, cu impact direct asupra economiei şi asupra vieţii de zi cu zi a românilor, precum investiţii în retehnologizare la Centrala Nucleară Cernavodă – o iniţiativă strategică pentru securitatea energetică a României şi a întregii regiuni. „Ar fi prima finanţare a Băncii Mondiale în domeniul nuclear din ultimele decenii, ceea ce arată nivelul ridicat de încredere câştigat de România în ultima perioadă”. Sursa foto: Facebook/Alexandru Nazare De asemenea, Alexandru Nazare a mai transmis că alte proiecte concrete vizează domeniul gazelor naturale, inclusiv dezvoltarea Coridorului Vertical de transport al gazelor, cu implicarea Transgaz, acces la finanțări și garanții pentru investiții energetice de amploare, prin mecanismele Grupului Băncii Mondiale și sprijin pentru proiecte inovatoare industriale de mare capactiate, dezvoltate cu expertiza tehnică a Grupului. „Un mesaj important transmis de președintele Băncii Mondiale: eforturile României de stabilizare macroeconomică și consolidare fiscală vor începe să producă rezultate vizibile în următorii ani, dacă sunt susținute de investiții consistente și reforme continue”. Ministrul Finanțelor spune că România are nevoie de proiecte solide în contextul internațional tensionat În finalul postării, ministrul Finaneţlor subliniază că acest parteneriat contează acum, „într-un context internaţional marcat de crize energetice şi volatilitate”, întrucât România are nevoie de „proiecte solide” care să asigure energie sigură şi la preţuri accesibile pentru populaţie şi economie, investiţii care susţin creşterea economică şi o poziţie mai puternică a României în regiune. Sursa foto: Facebook/Alexandru Nazare „Am subliniat, totodată, în cadrul întâlnirii, un obiectiv strategic: România își propune să devină o platformă regională pentru reconstrucția Ucrainei, valorificând experiența acumulată în proiecte realizate împreună cu Banca Mondială. În același timp, rămâne clar că reforma economică și investițiile trebuie să meargă împreună: consolidarea fiscală trebuie echilibrată prin proiecte care creează creștere economică și locuri de muncă”. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Scandal între ministrul Muncii și ministrul Finanțelor. Manole îl acuză pe Nazare că blochează biletele de tratament balnear pentru 100.000 de pensionari Ce spune Ministrul Energiei despre vizita în SUA: „România să fie prima țară din lume în care Banca Mondială finanțează producția de energie nucleară”

Prețurile polițelor RCA au explodat din nou. Sunt mai scumpe cu 20% față de anul trecut. Față de acum cinci ani, s-au dublat

Piața RCA din România a fost marcată de intervențiile guvernamentale care au plafonat tarifele în perioada 2024-2025 pentru a proteja șoferii de scumpirile mari, dar în 2026 deținerea unui autoturism implică costuri mai mari comparativ cu anii precedenți. Creșterea accizelor la carburanți, majorarea impozitului auto și scumpirea poliței RCA pun presiune tot mai mare pe bugetele șoferilor. În prezent, prețurile pentru asigurarea obligatorie au explodat, astfel că românii plătesc în medie 1.800 de lei pe an, mai mult cu 10-20% numai față de anul trecut. Față de acum 10 ani, însă, prețurile asigurărilor RCA s-au triplat. Cea mai ieftină poliță RCA din acest moment este în jurul sumei de 1.100 de lei pe an. Spre comparație, în 2021, cel mai ieftin tarif era de circa 410 lei. Pe lângă carburanți și întreținere, asigurările pentru autovehicule au devenit un capitol care lasă o gaură adâncă în bugetele românilor. Tarifele de referință pentru RCA au fost actualizate în 2026, iar costul final diferă în funcție de vârsta conducătorului auto, capacitatea cilindrică a motorului și istoricul de daune din sistemul Bonus-Malus. Autoritatea de Supraveghere Financiară susține că tarifele polițelor RCA au crescut în medie cu 5% pentru persoanele fizice și cu 8% pentru cele juridice, însă șoferii se plâng că prețurile s-au dublat sau chiar triplat din cauza falimentelor forțate de pe piața asigurărilor. Spre deosebire de anul trecut, nivelul referinței a crescut cu 5-30% în funcție de grupă. De asemenea, tinerii și deținătorii de mașini cu motoare mari sunt puternic afectați, iar regiunea București-Ilfov are cele mai mari prime de referință din țară. De exemplu, un șofer din București care avea de plată 996 de lei în 2025, a primit în 2026 o ofertă unde cel mai mic preț e de 1.267 de lei, iar următoarea de 1.736 de lei.  Șoferii sub 30 de ani plătesc cele mai mari asigurări Șoferii din București și Ilfov plătesc mai mult pentru că sunt considerați cu risc mai mare de daună, dar diferențele sunt și mai vizibile atunci când analizăm costurile în funcție de vârstă. Pentru cei cu vârsta sub 30 de ani, costurile cu asigurarea sunt cele mai ridicate din piață. De exemplu, pentru o mașină cu motor sub 50 KW, un tânăr din București trebuie să plătească 3.700 de lei/an, în timp ce în alte județe tariful ajunge la 2.152 lei/an. În funcție de puterea motorului, prețul asigurării obligatorii poate ajunge la 5.129 lei/an în Capitală, în timp ce în restul țării tariful ajunge la un maxim de 4.089 lei/an. Sursă: Autoritatea de Supraveghere Financiară/Tarife de referință RCA – noiembrie 2025 La categoria de vârstă 31-40 de ani, șoferii beneficiază de tarife ceva mai blânde. Un șofer din această categorie poate să plătească între 1.998 și 3.667 de lei/an în funcție de puterea motorului și regiunea în care locuiește. Următoarea categorie este cea a șoferilor cu vârsta cuprinsă între 41-50 de ani care pot să plătească o asigurare cuprinsă între 1.194 și 3.758 de lei/an. Românii între 51 și 60 de ani plătesc cel mai ieftin RCA În segmentul 51-60 de ani, asigurarea devine ceva mai accesibilă. Tariful minim este de 1.122 lei în afara București/Ilfov și un maxim de 2.000 de lei pentru motoarele mai mari. Pentru șoferii cu vârsta de peste 60 de ani, tarifele RCA pentru 2026 nu scad sub 1.000 de lei. Cel mai mic preț pe care trebuie să-l achite un șofer este 1.979 lei/an în Capitală și 1.194 lei/an în alte județe ale țării. La fel ca în cazul celorlalte categorii de vârstă, motoarele mai puternice includ costuri mai mari, chiar și de 4.310 lei/an. Ce prețuri aveau polițele RCA în trecut În retrospectivă, diferențele de preț pentru polițele RCA sunt semnificative. De exemplu, în perioada 2015-2016, o poliță RCA pentru un autoturism obișnuit putea fi cumpărată cu un preț cuprins între 400-700 lei/an, în funcție de profilul șoferului și de capacitatea motorului. De asemenea, șoferii cu experiență și fără daune la activ plăteau chiar și sub 500 de lei, mai ales în afara Bucureștiului. În perioada 2020-2021, prețurile polițelor RCA au început să crească treptat, dar rămâneau relativ accesibile comparativ cu nivelul actual. O poliță RCA costa, în medie, între 700-1.200 de lei/an pentru majoritatea șoferilor. În 2024, piața RCA s-a aflat încă sub plafonarea tarifelor, impusă de Guvern, însă chiar și în aceste condiții prețurile au continuat să crească treptat, pe fondul inflației uriașe și al majorării costurilor de despăgubire. Astfel, prima medie RCA anualizată, la nivelul întregii piețe, s-a situat în jurul valorii de 1.271 de lei în 2024, în creștere cu 10% comparativ cu 2023. Tendința s-a menținut și în 2025, când, potrivit datelor Autorității de Supraveghere Financiară, creșterea medie a fost de aproximativ 5,5% în ultimul trimestru. În realitate însă, ofertele din piață au variat semnificativ, iar unii șoferi au ajuns să plătească chiar și cu până la 40% mai mult, în funcție de profilul de risc. Deși polița este calculată individual, diferențele dintre șoferi rămân mari, iar cei încadrați în categorii cu risc ridicat ajung să plătească mult peste medie, a explicat Sorin Mititelu, vicepreședintele responsabil de asigurări din cadrul ASF. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Aberațiile noilor taxe și impozite Bolojan. Mașinile hibride au un impozit mai mare decât un diesel vechi. Lista completă a creșterilor de taxe la mașini după noua lege fiscală Mașina, un lux în 2026, în România. Iată ce cheltuieli ai, ca șofer, anul acesta

România, depășită de Bulgaria și Ucraina în datele FMI. Fondul ne înjumătățește prognoza de creștere pentru 2026. Până și Ucraina, țară în război de 4 ani, ne întrece la creștere economică

România a fost lăsată cu mult în urmă de Bulgaria, conform analiștilor Fondului Monetar Internațional (FMI). Instituția a trecut Bulgaria la categoria țărilor avansate în cea mai recentă statistică publicată. În cel mai recent raport World Economic Outlook, țara vecină este în plutonul țărilor avansate, în vreme ce România este în categoria economiilor emergente, adică în curs de dezvoltare. Mai mult, creșterea economică din Ucraina, spre exemplu, va fi de 2% în 2026, conform sursei citate. În aceeași vreme, în România, avansul economic ar urma să fie de numai 0,7%. Bulgaria deja este în plin urcuș economic, cu un avans prognozat la 2,8% de către economiștii FMI. În analiza citată, Bulgaria, vecinul nostru de la coada clasamentului, ne-a depășit și se alătură țărilor dezvoltate din Europa precum Germania, Franța sau Finlanda, în timp ce România rămâne la coada clasamentului, alături de Serbia sau Belarus, dar și Polonia. Analiza realizată de FMI este importantă mai ales pentru investitori și instituții internaționale deoarece reflectă nivelul de dezvoltare economică, stabilitatea instituțională și gradul de integrare în economia globală a unui stat. Când vine vorba de creșterea economică, Bulgaria pornește cu un avantaj considerabil în primii doi ani, însă România este proiectată să aibă o revenire mai puternică în 2027. În 2025 România a avut o creștere economică de doar 0,7% în timp ce Bulgaria a avut o creștere de 3,1%. Pentru acest an, creșterea economiei românești va rămâne neschimbată, în timp ce pentru vecinii noștri va scădea cu 0,3 puncte procentuale, până la 2,8%. În 2027, atât economia României, cât și cea a Bulgariei vor avea același ritm de creștere de 2,5%. Războiul din Iran ar putea duce economia globală în pragul recesiunii În ceea ce privește economia mondială, FMI a redus ușor estimarea pentru 2026, dar avertizează că impactul războiului din Iran ar putea deveni mult mai sever dacă conflictul se prelungește și duce la noi scumpiri ale energiei. Instituția estimează o creștere economică globală de 3,1% în 2026, cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât prognoza din ianuarie, dar FMI avertizează că într-un scenariu mai grav, în care prețurile petrolului și gazelor naturale ar crește cu 100-200% față de nivelurile din ianuarie și rămân ridicate până în 2027, creșterea economică globală ar putea scădea până la doar 2%. România va avea o creştere economică mai mică decât Ucraina În cazul României, Fondul Monetar Internațional a redus progonza de creștere economică la jumătate, de la 1,4% la 0,7%. Abia din 2027 economia țării noastre ar urma să crească cu 2,5%. Inflația din acest an ar urma să fie de 7,8%, față de 6,7% cât estima instituția în raportul publicat în octombrie, iar șomajul ar urma să fie de 6% în 2026, față de 5,8% în raportul precedent. Veștile proaste nu se opresc aici pentru că prognoza FMI arată că Ucraina va avea o crestere mai mare decât cea a României în 2026, după ce a avut creștere economică mai mare și în 2025. Anul trecut, Ucraina a avut o creștere economică de 1,8% în timp ce țara noastră a avut o creștere de doar 0,7%. În 2026, situația rămâne neschimbată pentru România, datele recente arată că vom avea o creștere identică cu cea de anul precedent. În tot acest timp, la polul opus, Ucraina va avea o creștere de 0,2 puncte procentuale, până la 2,0%. Diferența majoră va fi în 2027 când Ucraina ne va depăși cu 1 punct procentual la acest capitol și va avea o creștere economică de 3,5%, deși este o țară care se află în război de 4 ani. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Duș rece de la FMI. Datoria globală galopează și va trece de 100% din PIB. Cum stă România Vești proaste de la FMI: PIB-ul, revizuit în scădere. Inflația rămâne ridicată în următoarele 12 luni. Șomajul, în creștere

România câștigă arbitrajul cu Plaza Centers, în litigiul legat de proiectul imobiliar Casa Radio. Investitorul israelian cerea peste 400 de milioane de dolari despăgubiri. Nazare: „Un rezultat favorabil important”

Tribunalul de arbitraj de la Washington a respins pretențiile formulate de dezvoltatorul israelian Plaza Centers N.V. împotriva României, în litigiul legat de proiectul imobiliar „Casa Radio” din București, anunță Mediafax. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată într-un termen de până la patru luni. Decizia a fost luată de International Centre for Settlement of Investment Disputes (ICSID) – Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor privind Investițiile, instituția Băncii Mondiale care soluționează disputele dintre investitori și state. Compania Plaza Centers N.V. a anunțat luni că a primit hotărârea tribunalului, care a respins cererile formulate de aceasta pe motive de jurisdicție și că decizia s-a bazat pe concluzii privind conduita companiei și pe acorduri istorice încheiate între părți în perioada 2016–2020. Potrivit documentelor ICSID consultate de Mediafax, hotărârea a fost pronunțată la trei zile după ce procedura de arbitraj a fost declarată închisă. Procedura de arbitraj a fost inițiată încă din 2022 În aprilie 2024, compania israeliană a actualizat valoarea despăgubirilor solicitate până la 425,5 milioane de euro. În octombrie 2025, Plaza Centers arăta că, într-o procedură separată desfășurată la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de la Londra (LCIA), Ministerul Finanțelor din România a cerut încetarea acordului de parteneriat public-privat din 2006 și revenirea tuturor activelor proiectului către statul român. De asemenea, valoarea pretențiilor formulate de partea română a crescut de la aproximativ 96 de milioane de euro la circa 2 miliarde de euro. Procedura de arbitraj a fost inițiată în 2022 de dezvoltatorul imobiliar israelian, în baza tratatului bilateral de investiții dintre România și Olanda. Tratatul permite investitorilor să dea în judecată statele atunci când își consideră încălcate drepturile. Ce însemna proiectul „Casa Radio” Proiectul „Casa Radio”, redenumit ulterior Dâmbovița Center, a fost demarat în 2006 ca un parteneriat public-privat între statul român și Plaza Centers, parte a grupului israelian Elbit Imaging, activ în domeniul imobiliar. Pentru dezvoltarea proiectului Dâmbovița Center a fost înființată o companie în care statul român, prin Ministerul Dezvoltării Regionale de la acea dată, deținea 15%, în timp ce Plaza Centers controla 75%, restul fiind deținut de o companie românească. Astfel de companii sunt create în proiecte mari de investiții pentru a separa proiectul de restul activităților partenerilor și pentru a gestiona mai ușor finanțarea, contractele și riscurile asociate. Investiția viza transformarea clădirii abandonate Casa Radio, situată pe Splaiul Independenței și începută înainte de 1989, într-un complex urban multifuncțional, cu centre comerciale, birouri, spații hoteliere și rezidențiale. Dezvoltatorul a acuzat statul român că a blocat o investiție de 1 miliard de euro Proiectul a fost anunțat în 2006 drept unul dintre cele mai mari din Europa Centrală și de Est, cu o valoare estimată la aproximativ 1 miliard de euro și o suprafață de peste 450.000 de metri pătrați. Investiția nu a mai fost realizată, iar dezvoltatorul a acuzat statul român că a blocat-o. Conform regulilor ICSID, decizia tribunalului de arbitraj în cazul Plaza Centers împotriva României nu este definitivă și poate fi contestată într-un termen de până la patru luni. Regulamentul ICSID prevede că tribunalul trebuie să emită hotărârea către părți în termen de 120 de zile de la încheierea procedurii. În cazul în care nu poate redacta hotărârea în acest interval, tribunalul arbitral își poate acorda o perioadă suplimentară de 60 de zile. În cadrul procedurii, hotărârea este comunicată părților, care au la dispoziție 20 de zile pentru a informa tribunalul ICSID dacă sunt de acord cu publicarea motivării, în totalitate sau parțial. În acest interval, reprezentanții părților pot discuta executarea acesteia. Ulterior, părțile au la dispoziție patru luni pentru a o contesta. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a reacționat după ce România a obținut un rezultat favorabil într-un arbitraj internațional privind proiectul Casa Radio, evitând astfel plata unor despăgubiri de peste 300 de milioane de euro. „România a obținut un rezultat favorabil important într-un arbitraj internațional desfășurat la Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiții – International Centre for Settlement of Investment Disputes de la Washington, în cazul proiectului Casa Radio din Bucureşti”, se arată în mesajul publicat marți de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. „România a câștigat un arbitraj internațional cu o miză de peste 300 de milioane de euro. O corecție importantă a unor erori din trecut, care pune interesele statului şi ale cetățenilor pe primul loc”, mai spune Nazare. Acesta a precizat că suma aflată la mijloc depășea 300 de milioane de euro, existând și varianta unor despăgubiri de peste 200 de milioane de euro, la care s-ar fi adăugat dobânzi și costuri de arbitraj. Nazare a subliniat și rolul Ministerului Finanțelor în acest proces, instituția coordonând componenta financiară și susținând argumentele privind impactul asupra bugetului de stat. De asemenea, ministrul a punctat că același investitor este implicat într-un alt litigiu internațional, în care statul român urmărește recuperarea unor prejudicii de ordinul sutelor de milioane de euro. „În vremuri în care fiecare leu contează, astfel de rezultate înseamnă resurse critice pentru România. Atunci când ne susținem corect poziția, putem proteja eficient interesele financiare ale statului”, mai notează Nazare. AUTORUL RECOMANDĂ: Statul român solicită despăgubiri de peste 80 de milioane de euro pentru întârzierile trenurilor Alstom