INS: Rata anuală a inflaţiei a crescut în martie la 9,87%. Cu cât s-au scumpit alimentele
Rata anuală a inflaţiei a crescut la 9,87% în martie, de la 9,31% în februarie, potrivit datelor anunțate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Serviciile s-au scumpit cu 11,05%, mărfurile nealimentare cu 10,89%, iar mărfurile alimentare cu 7,67%, potrivit sursei citate. „Indicele preţurilor de consum în luna martie 2026 comparativ cu luna februarie 2026 a fost 100,78%. Rata inflaţiei de la începutul anului (martie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 2,3%. Vezi AICI toate datele de la INS. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2026 comparativ cu luna martie 2025 a fost 9,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2024 – martie 2025) a fost 8,5%”, precizează reprezentanții INS. Creșteri peste creșteri Conform INS, indicele armonizat al preţurilor de consum în martie 2026, comparativ cu luna februarie 2026, a fost 100,92%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2026 comparativ cu luna martie 2025 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 9,0%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2024 – martie 2025) determinată pe baza IAPC a fost 7,6%. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 3,9%, de la 3,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026 şi anticipează că aceasta va ajunge la 2,7% la sfârşitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în luna februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. BNR a mai anunţat în această lună că rata anuală a inflaţiei va creşte în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influenţelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu. AUTORUL RECOMANDĂ: INS: Rata anuală a inflaţiei a fost de 9,7%, în decembrie 2025. Energia electrică s-a scumpit cu aproximativ 61% INS: Rata anuală a inflației a stagnat la 9,8% în luna noiembrie 2025, iar mărfurile alimentare s-au scumpit cu 7,64%
Nazare vizitează Statele Unite participarea la reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și FMI și întâlniri la Casa Albă
„Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, conduce delegația României în cadrul unei noi vizite de lucru în Washington DC – Statele Unite ale Americii, în perioada 14-20 aprilie 2026. Obiectivul central al vizitei este consolidarea parteneriatului cu SUA, a poziției macroeconomice a României pe piețele internaționale și participarea la Reuniunea de primăvară a Grupului Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional (FMI)”, se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Finanțelor. În cadrul reuniunii, ministrul Nazare urmează să se întâlnească cu înalți oficiali ai administrației americane precum reprezentanți ai Casei Albe, Departamentului de Comerț și ai Trezoreriei. De asemenea, sunt programate discuții cu instituții financiare precum Development Finance Corporation și US Exim Bank. Alexandru Nazare se va întâlni și cu reprezentanți ai unor instituții financiare internaționale, printre care International Finance Corporation, Agenția Multilaterală de Garantare a Investițiilor și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. „Acestea vizează stadiul portofoliului de proiecte derulate în România, oportunități de finanțare și asistență tehnică, precum și consolidarea parteneriatelor”, se mai arată în comunicat. În plus, cu ocazia deplasării, ministrul Nazare va face și un turneu de promovare la Washington D.C. și New York, unde ministrul va avea întâlniri cu investitori internaționali și agenții de rating. „Aceste discuții sunt dedicate prezentării situației macroeconomice a României, a măsurilor de consolidare fiscală, precum și a strategiei de administrare a datoriei publice”, notează comunicatul. „Vizita reflectă angajamentul Ministerului Finanțelor de a consolida cooperarea cu instituțiile financiare internaționale și de a susține poziționarea României pe piețele globale, în sprijinul stabilității macroeconomice și al finanțării sustenabile a economiei”, se arată în încheierea comunicatului de presă.
Prețul petrolului scade sub 100 de dolari pe baril după ce Trump a afirmat că Iranul vrea un acord
Prețul internațional de referință al țițeiului Brent a crescut peste pragul psihologic cheie la începutul zilei, la un moment dat în creștere cu 6,9%, până la 101,70 dolari pe baril, pe fondul știrilor despre planul președintelui SUA de a bloca calea navigabilă pentru traficul maritim iranian, relatează The Guardian. Cu toate acestea, prețul a scăzut ulterior la puțin peste 99 de dolari pe baril, după ce Trump a declarat că blocada a intrat în vigoare la ora 10:00 ET, iar iranienii au luat ulterior legătura. Vorbind în fața Casei Albe, el a spus: „Vă pot spune că am fost sunați de cealaltă parte. Ar dori foarte mult să facă o înțelegere… Am fost sunați în această dimineață de oamenii potriviți.” Acest lucru s-a întâmplat după ce a postat pe platforma sa Truth Social că navele de atac iraniene care se apropie de blocadă vor fi „eliminate”. Prețul ar putea rămâne ridicat în prima jumătate a anului Prețurile la gaze au crescut și luni, contractul britanic pentru gaze pentru luna mai crescând cu aproape 12% mai devreme în cursul zilei, înainte de a se stabiliza ulterior cu peste 5% în creștere. Analiștii de la JPMorgan Chase au declarat săptămâna trecută că se așteaptă ca prețurile petrolului să rămână ridicate în al doilea trimestru, peste 100 de dolari pe baril, înainte de a scădea în a doua jumătate a anului.
Când ar putea adopta România euro
Adoptarea monedei europene reprezintă un obiectiv strategic pe agenda publică a țării. Adoptarea monedei euro ar reduce riscul derapajelor de politică economică și ar susține continuitatea reformelor, subliniază Leonardo Badea, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României. Potrivit oficialului BNR, aderarea României la zona Euro ar marca trecerea de la statutul de economie care face eforturi pentru menţinerea convergenţei la cel de participant deplin la mecanismele decizionale ale cadrului economic european. Leonardo Badea / Mediafax Foto, Andreea Alexandru Se reduce riscul derapajelor economice și se accelerează reformele „Într-un context caracterizat de numeroase constrângeri şi de volatilitate ridicată, obiectivul adoptării monedei unice reduce riscul derapajelor de politică economică şi susţine continuitatea reformelor. Acest obiectiv poate structura o foaie de parcurs clară pentru consolidarea echilibrelor interne şi externe, favorizând o convergenţă sustenabilă. Un efect esenţial al acestui proces este ancorarea aşteptărilor investitorilor. Angajamentul credibil faţă de integrarea monetară transmite semnalul că România îşi asumă un parcurs predictibil, bazat pe stabilitate şi disciplină economică. Adoptarea ar avea efecte favorabile din perspectiva fluxurilor de capital străin”, a declarat pentru DigiEconomic prim-viceguvernatorul BNR. Prim-viceguvernatorul BNR a oferit exemplul Croației, o țară în care procesul de adoptare a monedei a avansat substanțial, pe fondul majorității politice coerente. Dubrovnik, orașul croat de la malul mării, considerat constant unul dintre cele mai bune din lume „În Croaţia, adoptarea euro a fost susţinută printr-un angajament instituţional clar şi continuu, reflectat inclusiv în parcursul etapizat: ajustarea macroeconomică, intrarea în ERM II, asumarea Uniunii Bancare. Acest lucru a permis menţinerea direcţiei strategice indiferent de fluctuaţiile conjuncturale”, subliniază Badea. În cazul României, un astfel de proiectmajor poate fi realizat doar cu suportul majorității din Parlament. Astfel, este implicată nevoia de strategie pe termen lung, care să rămână pe agenda publică a țării indiferent de clasa politică de la guvernare. Condițiile care trebuie îndeplinite pentru adoptarea euro Condițiile adoptării euro sunt următoarele: consolidare fiscală menţinerea stabilităţii macroeconomice reforme structurale participarea la mecanismele europene premergătoare adoptării euro. Ce avantaje ar avea România dacă ar adera la Zona Euro Leonardo Badea mai arată că beneficiile adoptării euro nu se opresc la eliminarea riscului valutar și la scăderea costurilor de finanțare, ci implică o integrare mai profundă a sistemului financiar românesc în arhitectura europeană. „Participarea deplină la mecanismele Uniunii Economice şi Monetare consolidează rezilienţa sectorului financiar şi sporeşte eficienţa alocării capitalului”, mai afirmă Badea. În cazul companiilor, adoptarea monedei unice are ca efect un acces mai facil şi mai ieftin la finanţare pentru investiţii. Pentru populaţie, aduce condiţii mai favorabile de creditare, așadar o creştere a bunăstării. AUTORUL RECOMANDĂ Aderarea Bulgariei la zona euro are semne bune: nu a dus la dublarea prețurilor și inflația este la un minim istoric Nicușor Dan fixează un obiectiv ambițios, aderarea la Euro: „România trebuie să se integreze în economia europeană”
Deputat USR: Băncile au furat de la oameni cu ROBOR-ul. Iar oamenii au dreptul să-și ceară banii înapoi
„Băncile au furat de la oameni cu ROBOR-ul. Iar oamenii au dreptul să-și ceară banii înapoi. Consiliul Concurenței ar putea amenda cu sume mari cele 10 bănci bănuite că și-au coordonat cotațiile pentru a menține dobânzile la un nivel ridicat. Dar pentru milioane de români, problema nu este doar dacă vor exista amenzi. Problema este că ei au plătit deja”, a scris deputatul USR într-o postare pe Facebook. Dimitriu a spus că soluția nu trebuie să se limiteze la sancționarea băncilor, ci la despăgubirea celor afectați. „De aceea, soluția nu poate fi doar sancționarea băncilor. Soluția este ca oamenii să fie recunoscuți ca păgubiți și să își poată recupera prejudiciul. Voi depune de urgență un proiect de lege care să le permită celor afectați să își recupereze mai ușor prejudiciile”, a adăugat Dimitriu. Parlamentarul spune că proiectul legislativ va introduce „un mecanism simplu și corect”, care va permite oricărei persoane afectate de o înțelegere anticoncurențială să ceară despăgubiri în instanță. Totodată, existența unui cartel constatat de autorități ar urma să constituie probă în proces. Inițiativa prevede și recuperarea integrală a prejudiciului, inclusiv a dobânzilor, răspunderea solidară a celor găsiți vinovați, posibilitatea proceselor colective, dar și recuperarea prejudiciilor autorităților locale prin Ministerul Finanțelor. Declarațiile lui Dimitriu vin după ce Consiliul Concurenței a trimis către bănci raportul privind concluziile anchetei prin care a investigat dacă băncile s-au înțeles pentru a crește indicele ROBOR. Băncile vizate au respins acuzațiile și au transmis deja public că au respectat legislația.
Război pe prețul biletelor de transport în comun. STB cere majorarea la 5 lei
Primăria Generală a Capitalei, condusă de Ciprian Ciucu, și Consiliul General al Municipiului București, unde PSD are o influență majoră, se află într-o dispută privind majorarea tarifelor STB. După ce, în luna ianuarie, propunerea de creștere a tarifelor a fost respinsă în Consiliul General, cu doar 23 de voturi favorabile din totalul de 55, subiectul revine în prim-plan. Voturile „pentru” au venit din partea consilierilor PNL, USR, REPER și Forța Dreptei, informează Club Feroviar. Săptămâna viitoare, o nouă propunere de majorare urmează să fie înaintată primarului general de către AGA STB, cu susținerea unor consilieri PSD. Deși nu are o majoritate în CGMB, primarul general are un rol decisiv, deoarece de el depinde introducerea proiectului pe ordinea de zi. Până acum, Ciprian Ciucu nu a supus la vot propunerea susținută de PSD. „I-am trimis documentul încă odată săptămâna trecută dar nu l-a pus pe ordinea de zi”, spune Marian Artimon, consilier PSD în CGMB și membru AGA STB. Acesta neagă însă că o astfel de propunere ar fi fost discutată în ianuarie în ședință. Directorul STB spune că o majorare ar ajuta financiar compania „Încă din ianuarie 2025 am solicitat prin document să crească tariful la cinci lei căci societatea se duce în faliment. Din păcate fostul primar general (Nicușor Dan – n.r.), fostul primar interimar și actualul primar nu le-au pus pe ordinea de zi. E imperios necesar având în vedere faptul că nu se asigură compensația pe care se obligaseră să o plătească prin contract. Săptămâna viitoare în cadrul ședinței AGA voi solicita creșterea. Costul acesteia nu poate fi 50 eurocenți când la STB nivelul de clandestinitate este de peste 30%”, spune acesta. La rândul său, directorul general STB, Andrei Dinculescu, afirmă că o majorare ar ajuta fluxul de numerar al companiei. „STB a trimis un punct de vedere oficial prin AGA. Membrii AGA au transmis către Primărie dorința de a se mări acest tarif, STB a trimis la rândul lui către Primărie un astfel de proiect cu mărirea la 5 lei, dar nu a intrat pe ordinea de zi. Speram din discuțiile avute să fi intrat deja în ședința trecută. Ne-ar ajuta foarte mult și creșterea prețului pe km unde există propuneri de aproximativ un an și jumătate de majorare căci nu a mai fost actualizat din 2023 prețul pe km”, spune acesta. PSD s-a abținut la vot în ianuarie, acum susțin majorarea În funcție de numărul de kilometri parcurși și de tipul de transport, tramvai, troleibuz sau autobuz, STB primește o compensație de la Primăria Generală. Nu este clar de ce PSD susține acum majorarea, în condițiile în care, în ianuarie, consilierii partidului s-au abținut la vot. Potrivit HotNews, pe 29 ianuarie, proiectul privind creșterea tarifelor a fost respins. Propunerea prevedea o scumpire de 66% pentru o călătorie și de 75% pentru abonamentul de 24 de ore. La votul de atunci, 7 consilieri PNL, 12 de la USR, 3 de la REPER și unul de la Forța Dreptei au votat „pentru”. S-au abținut 14 consilieri PSD, 5 de la PPUSL și 3 de la PMP, în timp ce 5 consilieri AUR au votat împotrivă.
Ministrul Finanțelor anunță digitalizarea vânzării bunurilor ANAF: Nu vor mai fi pile, nu vor mai fi hârtii, nu vor mai fi întârzieri
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat vineri că noua platformă elicitatii.anaf.ro marchează o schimbare nouă în modul în care sunt gestionate bunurile confiscate de stat. El a afirmat că „nu vor mai fi pile, nu vor mai fii hârtii, nu vor mai fi întârzieri”, iar toate bunurile sechestrate de ANAF vor fi disponibile pentru accesare. „Gata, s-a terminat cu bunurile sechestrate care erau undeva uitate prin hârtii. Toate bunurile sechestrate ale ANAF-ului sunt acum online pe o platformă digital – elicitatii.anaf.ro. Ce putem garanta e următorul lucru, că nu vor mai fi pile, nu vor mai fi hârtii, nu vor mai fi întârzieri”, a transmis, vineri, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, într-un mesaj postat pe Facebook. Potrivit acestuia, platforma oferă acces direct cetățenilor la bunuri variate, de la obiecte de valoare până la active imobiliare sau mijloace de transport, toate provenite din dosare de fraudă sau infracțiuni economice. Ministrul de Finanțe susține că sistemul permite participarea publică fără intermediari. „Tu decizi, tu stabileşti preţul, tu licitezi şi tu obţii aceste bunuri, care pot fi ceasuri, maşini, terenuri, toate obţinute prin furt şi fraudă şi pentru prima oară disponibile online pentru toţi românii într-un mod transparent”, a scris acesta. Nazare a explicat că întreg mecanismul a fost integrat digital, de la momentul aplicării sechestrului până la publicarea bunurilor pe platformă, ceea ce ar elimina blocajele administrative și întârzierile din trecut. „Sunt foarte multe bunuri în care acum facem o ordine pentru prima dată şi le urcăm online şi le punem la dispoziţia voastră să licitaţi şi să le obţineţi transparent”, a mai afirmat Nazare. Potrivit ANAF, platforma a înregistrat un interes ridicat încă din primele ore de la lansare, cu aproximativ 14 milioane de accesări în 24 de ore.
Cine este indianul care a distrus industria din România. A cumpărat marile combinate și le-a fărâmițat. Cum a închis statul ochii în tot acest timp
Industria românească este tot mai aproape de colaps după mai mulți ani în care s-au închis zeci de fabrici și combinate, dintre care unele strategice pentru economia și securitatea României. Poate cel mai cunoscut personaj care a contribuit la distrugerea industriei este omul de afaceri britanic de origine indiană, Lakshmi Niwas Mittal, care a deținut patru dintre cele mai importante combinate, la Galați, Roman, Iași și Hunedoara. Lakshmi Mittal De la privatizare și clauze care au existat doar pe hârtie, hotărârile lui Lakshmi Mittal au fost încurajate de mediul economic din România, cu prețuri ridicate la energie și gaz și o lipsă totală de comunicare a Guvernului, care nu a fost interesat de industrie. Statul român a preferat să închidă ochii și nu a adoptat nicio poziție fermă pentru a preveni dezastrul economic, explică, în exclusivitate pentru Gândul, Petru Ianc, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România. Cum a ajuns România de la un colos industrial la o ruină? De la 200.000 de angajați la câteva mii. Cum arăta industria înainte de privatizare Înainte de privatizare, cel mai mare combinant din România, Sidex Galați, avea aproximativ 42.000 de angajați și o capacitate de producție de 9 milioane de tone de oțel, dintre care producea aproximativ 8,5 milioane de tone anual, iar Hunedoara, pe de altă parte, avea o capacitate de 2,5-3 milioane de tone. Combinatul Roman producea doar țevi și folosea semifabricat adus de la alte combinate, cu o capactiate de 300.000 de tone, iar Combinatul Iași nu avea producție independentă de oțel pentru că era „cordonul ombilical” al Sidex-ului. „Erau circa 200.000 de angajați în toată siderurgia din România. Sidex avea aproximativ 42.000 de angajați și o capacitate de producție de 9 milioane de tone, cu producția înainte de 90 în jur de 8-8,5 milioane de tone. Hunedoara avea circa 2,5-3 milioane de tone, iar Romanul nu făcea oțel lichid. Romanul face numai țevi cu semifabricat din altă parte. Capacitatea de producție dinainte de preluarea de către Mitall era de 300.000”. Cine este Lakshmi Mittal, indianul care a distrus industria românească Lakshmi Niwas Mittal – CEO ArcelorMittal Lakshmi Niwas Mittal este Președinte Executiv al ArcelorMittal, cel mai mare producător de oțel din lume. Mittal a ocupat funcția de CEO a companiei timp de 15 ani, în perioada 2006-2021 și a ajuns să controleze unele dintre cele mai mari combinate siderurgice din lume, inclusiv din România și alte state din Europa de Est. Strategia sa de expansiune a fost bazată pe preluarea unor active industriale aflate în dificultate, în special foste combinate de stat din țările ex-comuniste, pe care le-a cumpărat la prețuri reduse, în contextul proceselor de privatizare. România a fost una dintre țintele importante ale acestei strategii, iar în doar câțiva ani, Mittal a ajuns să dețină patru dintre cele mai importante combinate siderurgice din țară. Cum au ajuns cele patru combinate în mâinile lui Mittal Privatizarea marilor combinate siderurgice a avut loc în cotextul în care România se pregătea de aderarea la Uniunea Eruopeană, iar deschiderea către investitorii străini și restructurarea economiei erau condiții clare pentru intregrarea în piața comună. În acest context, statul român a scos la vânzare marile combinate, iar grupul Mittal Steel, condus de Lakshmi Niwas Mittal, a profitat de oportunitate și a îceput să le preia unul câte unul. Combinatul siderurgic de la Galați Cea mai importantă și controversată trazacție a fost în 2001, când combinatul Sidex Galați, cel mai mare din Europa de Est, a fost vândut pentru 77 mil. euro, o sumă extrem de mică în condițiile în care statul a preluat o mare parte din datorii. În 2003, compania britanico-indiană a cumpărat și celelalte platforme industriale mari din siderurgie, Hunedoara, Roman și Iași. „Când au fost ele vândute, toate patru au fost la același om. La Mittal. Combinatul de la Iași era legat ombilical de Galați, pentru că lua tablă de la Sidex. Cel mai important factor, motivul pentru dezastrul de astăzi, a fost monitorizarea Comisiei Europene. La negocierile pentru aderare, s-a stabilit că siderurgia românească primise ajutor de stat de circa 1,3 miliarde de dolari. Conform regulilor Uniunii Europene, acest ajutor se acordă o singură dată și trebuia să ducă la viabilizare”. Clauze de privatizare doar pe hârtie. Investițiile au fost promise dar niciodată realizate Achiziționarea combinatelor de către Mittal Steel avea clauze de privatizare precum menținerea numărului de angajați și investițiile obligatorii pentru modernizarea combinatelor. Lucrurile au rămas la nivel teoretic pentru că respectarea clauzelor nu au fost urmărită de nimeni. Combinatul Siderurgic Hunedoara Totuși, a existat o perioadă de monitorizare în perioada 2005-20008, atunci când Mittal trebuia să demonstreze viabilitatea combinatelor prin prezentarea unor rapoarte bi-anuale către Comisia Europeană și Ministerul Energiei. Însă, Mittal a aplicat strategia de reducere a personalului prin stimulente și a oferit aproximativ 24 de salarii compensatorii ca angajații să plece de bună-voie. „Aveau clauze de privatizare, dar pentru asta trebuia să fie urmărite și n-a urmărit nimeni. Era VAS-ul (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului) care trebuia să urmărească. Ei teoretic aveau, adică trebuiau să facă niște investiții, era procedura standard. De exemplu, aveau clauze de menținere de personal, aveau clauze de investiții pe care trebuie să făcute. Ceva benefic a fost în perioada de monitorizare, 2005-2008, când au fost obligați și erau urmăriți și obligați să demonstreze că sunt viabili”. Rezultatul: Fărâmițarea celor patru combinate și declinul industriei După preluarea de către Mittal, deciziile nu au mai fost luate la nivelul fiecărui combinat, ci centralizat, în funcție de strategia grupului, ceea ce a dus la slăbirea treptată a tuturor unităților. Combinatul de la Roman a fost pus în competiție directă cu o unitate similară din Cehia, iar producția a scăzut drastic, în timp ce la Iași, dependența de Galați a devenit critică, iar oprirea activității de la Sidex a afectat direct fabrica. Combinatul de la Hunedoara a fost abandonat din motive de costuri. ArcelorMittal Roman „Comenzile nu le mai făcea fabrica. Le făcea centrala Mittal și le repartiza după cum voia el. De la o capacitate de 300.000 de
O țară vecină a României riscă să piardă 1,5 miliarde de euro din cauza apropierii de Rusia
Serbia riscă să piardă până la 1,5 miliarde de euro din partea Uniunii Europene din cauza apropierii sale de Rusia, potrivit POLITICO. Sunt banii alocați de UE pentru reforme și pregătiri privind aderarea. Negocierile începute în 2014 sunt în curs de desfășurare. Mai mulți oficiali de la Bruxelles sunt din ce în ce mai critici față de Belgrad, motivul principal fiind relațiile strânse ale Serbiei cu Rusia. Comisia Europeană și-a înăsprit poziția și ar putea revizui finanțarea. O decizie de suspendare a plăților ar complica și mai mult procesul de extindere UE. „Suntem din ce în ce mai îngrijorați de ceea ce se întâmplă în Serbia. De la legi care subminează independența sistemului judiciar, la represiunea protestatarilor și amestecul recurent în mass media independentă”, a declarat, pentru POLITICO, Marta Kos, comisar european pentru extindere. Danijel Apostolović, ambasadorul Serbiei la UE și negociator-șef cu blocul comunitar, a declarat pentru POLITICO că este „încrezător că nu vom ajunge la punctul” de suspendare a finanțării și „nu renunțăm la statutul de membru deplin al UE”.
Cheltuielile unei gospodării din România au crescut cu 11% în ultimul trimestru din 2025. Cât de mulți bani merg pe mâncare și locuință
Cheltuielile unei gospodării din România au crescut în ultimul trimestru din 2025 cu 11% față de perioada similară a anului anterior, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Conform datelor publicate de INS, în trimestrul IV al anului 2025, veniturile bănești medii lunare au fost de 8.863 lei lunar pe o gospodărie, ceea ce înseamnă 3.566 lei pe o persoană, în scădere cu 0,2% față de trimestrul anterior. Salariile brute și alte drepturi salariale au fost de 6.466 lei lunar pe o gospodărie și au format 68,4% din veniturile totale ale gospodăriilor. Sursa: Institutul Național de Statistică De aemenea, la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, o contribuție au avut-o veniturile din prestații sociale de 1.877 lei lunar pe o gospodărie, cât și veniturile în natură de 591 lei lunar pe o gospodărie. Au crescut însă și cheltuielile. Cheltuielile totale medii lunare ale populației au fost în trimestrul IV din 2025, în termeni nominali, de 8075 lei pe o gospodărie, adică 3249 lei pe o persoană, și au reprezentat 85,4% din veniturile totale, în scădere cu 4 lei pe o gospodărie față de trimestrul III 2025. Comparativ cu trimestrul IV al anului precedent, cheltuielile totale medii lunare pe o gospodărie au crescut cu 11,0%, iar cele pe o persoană au crescut cu 11,7%. Sursa: Institutul Național de Statistică În ceea ce privește mediul de rezidență, nivelul venitului total mediu lunar pe o gospodărie în mediul urban a fost de 10.785 lei, de 1,4 ori mai mare decât în mediul rural, iar pe o persoană de 4511 lei, de 1,5 ori mai mare decât în mediul rural. Din punct de vedere al structurii veniturilor, în mediul urban, ponderea salariilor brute şi a altor drepturi salariale ȋn veniturile totale a fost de 74,2%, mai mare cu 14,9 puncte procentuale faţă de cea din mediul rural, în timp ce în mediul rural ponderea veniturilor din prestații sociale a fost de 21,4%, mai mare cu 2,6 puncte procentuale față de cea din mediul urban. Sursa: Institutul Național de Statistică Câți bani merg pe mâncare? Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele agroalimentare şi băuturile nealcoolice în valoare de 1555 lei pe o gospodărie au deţinut o pondere însemnată în cheltuielile totale de consum medii lunare ale gospodăriilor, 32,2%. Sursa: Institutul Național de Statistică Acestea sunt urmate ca mărime de cheltuielile lunare destinate pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili în valoare de 761 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 15,7%, de cele pentru îmbrăcăminte și încălțăminte în valoare de 379 lei pe o gospodărie, cu o pondere de 7,8% în cheltuielile totale de consum medii lunare și de cele pentru transport în valoare de 339 lei pe o gospodărie, cu o pondere în cheltuielile totale de consum medii lunare de 7,0%. Care au fost principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării În trimestrul IV 2025, principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul (cheltuielile băneşti de consum şi contravaloarea consumului uman din resurse proprii) de 4834 lei lunar pe o gospodărie (59,9%) şi transferurile către administraţia publică şi către fondurile publice şi private de asigurări sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, taxelor de 2.711 lei pe o gospodărie (33,6%). RECOMANDAREA AUTORULUI: Românii plătesc mai mult pe TAXE și impozite decât pe mâncare/Date-șoc din ultimul raport al INS Românii cumpără mai puțin de Paște decât de alte sărbători. Un sondaj recent arată că trei sferturi dintre oameni sunt stresați din cauza banilor