Etichetă: Economic

Cât l-ar putea costa pe un șofer român să călătorească în Grecia cu mașina în 2026, după criza petrolieră

Criza energetică provocată de blocarea tranzitului petrolier din Strâmtoarea Ormuz ar putea duce la scumpirea vacanțelor. Nu doar zborul cu avionul se va scumpi. Costul deplasării cu mașina ar putea costa chiar sute de euro. Vacanțele în Grecia, mai scumpe în 2026 Vacanțele în Grecia vor fi mult mai scumpe în vara lui 2026 după creșterea prețurilor la carburant. Nici măcar destinațiile preferate ale românilor, precum Thassos, Halkidiki sau Lefkada, recunoscute pentru prețurile mici, nu vor scăpa de marile scumpiri. Cât l-ar putea costa pe un șofer român un drum dus-întors spre Thassos PROMOTOR a calculat cât i-a putea costa pe români o deplasare de la Giurgiu până în Thassos. În România, prețul benzinei a ajuns la 1,8 euro/litru (aproape 10 lei), iar motorina a sărit peste 2 euro (11 lei).  În Bulgaria, benzina costă 1,4 euro/litru, iar motorina a ajuns să coste 1,6 euro/litrul. Grecia a fost cea mai grav afectată de criza energetică globală declanșată de Iran. Benzina costă 2 euro pe litru, iar motorina este 2,2 euro. Sursa Foto: Shutterstock Asffel, pentru a parcurge un traseu dus-întors de 650 km până în Thassos, un șofer român va trebui să scoată din buzunar: 65 de euro pentru benzină sau 75 de euro pentru motorină; 6 euro pentru taxa de pod; 15,34 de euro vinieta de Bulgaria pentru o săptămână; 20 euro taxa de autostradă din Grecia; 50 de euro de mașină și 10 euro de persoană pentru transportul cu feribotul; Total: 200 de euro. PROMOTOR a calculat că drumul cu mașina până la Lefkada ar putea fi și mai scump: ar putea ajunge până la 300 de euro. Carburant: 220 de euro benzina/240 de euro motorina; Taxa pod Giurgiu: 6 euro; Vinietă Bulgaria: 15 euro; Taxa autostradă Grecia: 45 de euro. Cât îl costa pe un român o vacanță în Atena, în 2025? În vara anului 2025, o călătorie de o săptămână la Atena cu avionul putea să ajungă la 1.100 de euro. Un sejur de o săptămână petrecută în Grecia poate să coste în medie 1.300 de euro pentru o singură persoană, iar pentru două persoane, suma ajunge la 2.600 de euro. Acestea erau costurile în 2025. În 2026, după războiul dintre SUA și Iran care a declanșat cea mai gravă criză petrolieră din istorie, costurile ar putea fi aproape dublate din cauza scumpirilor la carburanți, transport și alimente. Sursa Foto: Envato/Shutterstock/Profimedia Autorul recomandă: Atena, un „SMART CITY” în devenire: Economia unei țări care era acum 14 ani în pragul falimentului, refăcută de o putere asiatică

Prețul carburanților din România a scăzut după intrarea în vigoare a armistițiul dintre SUA și Iran. Cât costă astăzi benzina și motorina

Rompetrol a redus joi, 9 aprilie, prețul carburanților în toate stațiile din Capitală. Un litru de benzină s-a ieftinit cu 26 de bani, iar cel de motorină cu 20 de bani. Astfel, prețul benzinei a scăzut sub 9 lei/litru în toate stațiile grupului kazah. Prețul pentru un litru de benzină în stațiile Rompetrol este de 8,94 lei/litru, iar motorina se comercializează cu 10,08 lei/litru. Astfel, prețul benzinei este cu 29 de bani mai mic decât cel al concurenței și cu 19 bani sub cel din stațiile Petrom. Totuși, prețul motorinei practicat de Rompetrol rămâne mai mare decât al altor companii precum Lukoil, MOL și OMV. Ajustarea de astăzi nu are legătură cu evenimentele din Orientul Mijlociu, ci reflectă evoluțiile anterioare ale cotațiilor internaționale și adaptarea stocurilor după revizia rafinăriei Petromidia, care și-a reluat activitatea. Prețul global al petrolului a crescut din nou Prețul global al petrolului a crescut joi dimineață, astfel că barilul de țiței Brent a ajuns la 97,35 dolari, cu 2,74% mai mult, iar West Texas Intermediate a urcat la 97,43 dolari, în creștere cu 3,2%. Evoluția vine pe fondul incertitudinilor legate de menținerea armistițiului dintre SUA și Iran și de problemele de trafic prin Strâmtoarea Ormuz, rută crucială pentru transportul petrolului la nivel global. Reamintim că după 40 de zile, Iranul, SUA și Israelul au ajuns la un armistițiu, care va dura două săptămâni, timp în care navele blocate în Strâmtoarea Ormuz vor fi lăsate să plece și taxate individual. Circulația navelor s-a reluat în Strâmtoarea Ormuz încă de miercuri, după anunțul încetării focului, a anunțat Marine Traffic, o platformă specializată în monitorizarea traficului maritim la nivel global. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Profituri spectaculoase ale benzinăriilor din România, de peste 1 miliard de lei. Cât au încasat OMV, Rompetrol, Mol Cum se vede la pompă intrarea în vigoare a ordonanței prin care a scăzut acciza la motorină. Prețurile de ieri și de azi, fotografiate de Gândul

Bloomberg avertizează că BNR menține cele mai mari rate ale dobânzilor din UE. Scumpirea combustibilului ar putea duce inflația spre două cifre

Bloomberg anunță că Banca Națională a României (BNR) va menține rata dobânzii de referință la 6,5%, cea mai mare din întreaga Uniune Europeană. Economiștii spun că țara noastră e pe cale să mențină cele mai ridicate rate ale dobânzii deoarece creșterea prețurilor petrolului va alimenta probabil inflația, care se apropie din nou de două cifre.  Se preconizează că creșterile bruște ale prețurilor petrolului, determinate de tensiunile din Orientul Mijlociu, vor menține presiunile inflaționiste pe tot parcursul anului. Astfel, analiștii spun că o creștere de 10% a prețurilor petrolului ar putea avea un impcat semnificativ asupra inflației anuale. Deși inflația a înregistrat o oarecare încetinire la sfârșitul anului 2025, ultimele creșteri ale prețului petrolului de la începutul anului 2026 au spulberat speranțele pentru o reducere timpurie a ratei dobânzii, analiștii anticipând o posibilă reducere abia mai târziu în cursul anului. Ce măsuri a luat Guvernul pentru plafonarea adaosului comercial Pentru a proteja puterea de cumpărare a populației și a limita impactul scumpirilor la pompă asupra restului economiei, Guvernul României a apelat la soluții de criză. Autoritățile au implementat măsuri de urgență pentru a plafona adaosurile comerciale aplicate combustibililor, o decizie care va rămâne în vigoare cel puțin până la data de 30 iunie 2026. Această intervenție administrativă vine să sprijine eforturile BNR și încearcă să pună un frâne creșterilor speculative într-un moment în care costurile logistice și de transport riscă să împingă inflația generală spre pragul de două cifre. Perspectivele creditării și contextul marilor bănci centrale În timp ce marile bănci centrale, precum Rezerva Federală a SUA, Fed, și Banca Centrală Europeană, BCE, își recalibrează propriile strategii sub presiunea inflației și a contextului politic global, România se află într-o poziție solitară în regiune prin menținerea unor dobânzi extrem de mari. Speranțele analiștilor pentru o ieftinire a creditelor s-au mutat acum spre a doua jumătate a anului 2026, însă orice mișcare a BNR va depinde strict de stabilizarea prețurilor la energie. Până atunci, consumatorii și companiile din România vor trebui să gestioneze costuri de finanțare record, în timp ce autoritățile monitorizează atent piața pentru a preveni o nouă spirală a scumpirilor. RECOMANDAREA AUTORULUI: BNR, în centrul atenției presei internaționale după decizia de a menține dobânda la 6,5%. România și Ungaria, liderii dobânzilor ridicate din UE În prima decizie din 2026 Isărescu vine cu vești proaste pentru români. Dobânzile nu vor scădea, consumul scade și inflația rămâne mare

Profituri spectaculoase ale benzinăriilor din România, de peste 1 miliard de lei. Cât au încasat OMV, Rompetrol, Mol

Retailul de carburanți din România este una dintre cele mai profitabile piețe, iar ultimele date publicate de ANAF confirmă acest lucru. În 2024, profitul cumulat al benzinăriilor din România a ajuns la 1,02 mld. de lei, arată o analiză realizată de Termene.ro. Doar benzinăriile OMV, Rompetrol și Mol au obținut un profit de 877 mil. lei. Chiar dacă Fiscul nu a publicat cifrele oficiale pentru 2025, analiza bilanțurilor din anul precedent arată că piața carburanților rămâne atractivă atât pentru jucătorii internaționali, cât și pentru operatorii locali. Ultimele date arată că peste 1.000 de firme au depus bilanțul pe anul 2024. Acestea au raportat o cifră de afaceri totală de 77,4 mld. lei, un sold al profitului net de 1,02 mld. lei și 12.455 de angajați. În comparație cu anul 2008, piața benzinăriilor a evoluat de la o cifră de afaceri cumulată de 20 mld. lei până la o cifră de afaceri cumulată de 77,4 mld. lei în 2024, adică o creștere de 288%. De asemenea, profitul net cumulat al benzinăriilor din România a crescut de la 178 mil. lei la aproape 1,3 mld. lei, o creștere de 625%. În același timp, profitul brut cumulat al benzinăriilor a crescut în 2024 până la 1,58 mld. lei, iar productivitatea angajaților a atins 82.194 lei/angajat. Ce profituri au înregistrat benzinăriile din România în 2024 În 2024, marile rețele de benzinării din România au înregistrat profituri substanțiale. OMV Petrom Marketing SRL a fost liderul detașat al pieței și a raportat un profit net de aproximativ 574,6 mil. lei în 2024, la o cifră de afaceri de circa 24,5 mld. lei, cu un număr de 205 angajați. De menționat este faptul că grupul deține brandurile OMV și Petrom. MOL România Petroleum Products SRL, parte a grupului maghiar MOL, a înregistrat în 2024 un profit net de circa 166,1 mil. lei, cu venituri de aproximativ 9,6 mld. lei. Rompetrol Downstream SRL a obținut în 2024 un profit net de aproximativ 136,4 mil. lei, la o cifră de afaceri de peste 13,3 mld. lei. Socar Petroleum SA, operator al rețelei de benzinării azerbaijane în România, a raportat 27,7 mil. lei profit net, în timp ce operatori intermediari precum Smart Management Invest SRL și Turist Service SRL au obținut profituri de aproximativ 13 mil. lei, respectiv 11,7 mil. lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum se vede la pompă intrarea în vigoare a ordonanței prin care a scăzut acciza la motorină. Prețurile de ieri și de azi, fotografiate de Gândul Din ce se compune prețul carburanților și cât câștigă statul de fapt

The Economist: Războiul din Golf ar putea aduce o criză alimentară la nivel mondial

Ureea, cel mai utilizat îngrășământ din această categorie, este cu aproximativ 70% mai scumpă decât înainte de război; amoniacul, un alt îngrășământ azotat, este cu 39% mai scump (vezi graficul). Madeleine Overgaard de la Kpler, un furnizor de date, estimează că până la recentul armistițiu (care va dura circa două săptămâni) aproape 1,9 milioane de tone de nutrienți pentru plante sunt blocate la bordul a 41 de nave care nu puteau părăsi Golful, echivalentul a 12% din totalul îngrășămintelor transportate din strâmtoare în 2024, scrie The Economist. În unele părți ale emisferei nordice, sezonul de plantare a început. În India, mai sunt mai puțin de două luni până la începerea acestuia. „Momentul este extrem de important”, spune Máximo Torero, economistul-șef al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), o agenție a ONU. Unii fermieri, cum ar fi cultivatorii de grâu din Midwestul american, trec la culturi care nu necesită atât de mulți nutrienți, cum ar fi soia. Cei care nu pot face acest lucru vor folosi mai puțin îngrășământ, ceea ce va reduce randamentele, sau nu vor planta la fel de mult. Până în prezent, piețele produselor alimentare de bază sunt moderate În 2022, când un exportator gigant de cereale (Rusia) a invadat un altul (Ucraina), prețul grâului a crescut cu 50%. Când a început războiul din Iran, acesta a crescut cu doar 4% și nu s-a modificat prea mult de atunci. Acest preț reflectă ceea ce a fost deja recoltat: recolta de anul trecut a fost bună și, spre deosebire de acum patru ani, nu este afectată de conflict. Spre deosebire de Ucraina, Golful nu este un grânar. Dar problemele se vor acumula. Prețurile grâului sunt cu o cincime mai mici decât erau la începutul anului 2022, înainte de războiul din Ucraina, oferind fermierilor mai puțin spațiu de manevră pentru a absorbi costurile crescânde ale îngrășămintelor și combustibilului. Dacă recoltele vor fi perturbate în a doua jumătate a anului, vor urma creșteri de prețuri. Țările sărace sunt deosebit de vulnerabile la șocul îngrășămintelor Kenya, Madagascar, Mozambic și Zambia își procură mai mult de o treime din îngrășămintele azotate din Golful Persic. În Asia de Sud, micii fermieri folosesc cantități uriașe de îngrășăminte pentru a obține cât mai multă producție posibilă de pe parcelele lor modeste. Marii exportatori de alimente, precum India și Thailanda, își procură aproximativ 35% din îngrășăminte din Golful Persic. Bangladesh, care trebuie adesea să importe cereale din India, își procură mai mult de jumătate. Deoarece îngrășămintele sunt voluminoase, perisabile și (de obicei) ieftine, majoritatea fermierilor le cumpără atunci când au nevoie de ele, în loc să le păstreze în stoc. Acest lucru a lăsat piața cu puține rezerve și a provocat o luptă pentru aprovizionare. Pe 2 aprilie, Bloomberg a raportat că guvernul Indiei era în discuții cu producători din Rusia și China, printre alții, pentru a procura livrări. Însă fabricile din Rusia funcționează aproape la capacitate maximă, parțial din cauza atacurilor cu drone ucrainene asupra instalațiilor sale, iar Kremlinul a suspendat parțial exporturile. China a eliberat o parte din rezerve pentru propriii fermieri și restricționează vânzările în străinătate. Producerea mai multor îngrășăminte pe plan intern este, de asemenea, dificilă. Gazul natural, care reprezintă de obicei mai mult de două treimi din costurile de producție ale îngrășămintelor, este cu aproape 70% mai scump decât era în februarie. Cea mai mare fabrică din Slovacia și-a redus producția de amoniac cu 15%. Fabricile de îngrășăminte din India, care cumpără de obicei cantități mari de gaz în formă lichefiată din Golf, funcționează cu 70% din combustibilul pe care l-ar avea în mod normal. În Bangladesh, care depinde, de asemenea, de importurile de materii prime din Orientul Mijlociu, patru din cele cinci fabrici de îngrășăminte s-au închis. Combinatele de recoltat și pompele de apă consumă mult motorină Disponibilitatea hidrocarburilor este o problemă care depășește creșterea prețurilor îngrășămintelor. Combinatele de recoltat și pompele de apă consumă mult motorină, al cărei preț a crescut, de asemenea, brusc. În America, fermierii au cheltuit 10 miliarde de dolari pe aceasta în 2024, aproximativ 64% din cheltuielile lor totale pentru combustibil. Cifrele din 2014, cele mai recente disponibile, sugerează că în India aceștia cumpără aproximativ 10% din toată motorina vândută în țară. Produsele petrochimice blocate în Golf determină, de asemenea, creșterea costului pungilor, ambalajelor și foliilor de plastic utilizate de fermieri. Polietilena costă mai mult decât în orice moment din 2022. Toate acestea îngrijorează FAO (Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite). Prețurile alimentelor sunt greu de prevăzut. Dar estimările Institutului Kiel, un think-tank german, sunt sumbre. Cercetătorii săi calculează că prețurile ar putea crește cu peste 10% în India, Pakistan, Sri Lanka și Taiwan. În Zambia, acestea ar putea crește cu 30%. Programul Alimentar Mondial, o altă agenție a ONU, a declarat că un război prelungit ar putea crește numărul persoanelor care suferă de foame acută cu 45 de milioane, ajungând la 363 de milioane.

Guvernul Bolojan taie din rezerva de valută a Ministerului Finanțelor ca să țină sub control împrumuturile din 2026

Ministerul Finanțelor reduce rezerva de valută de care dispune cu aproximativ 2 mld. euro, astfel încât Guvernul să se împrumute în acest an la un nivel similar cu anul trecut, de circa 265 mld. lei. Finanțele consideră că rezerva de valută a fost consolidată în ultimii ani, iar anul acesta poate fi redusă pentru a mai diminua din împrumuturile noi pe care le contractează statul, conform Profit.ro. Statul român are în acest an un necesar brut de finanțare de 278,5 mld. lei și urmează ca Ministerul Finanțelor să împrumute o sumă planificată la 265 mld. lei, similar cu anul trecut, iar autoritățile locale, aproximativ 3 mld. lei. Diferența va fi acoperită printr-o reducere cu aproximativ 2 mld. euro, 10 mld. lei, a rezervei de valută a Ministerului Finanțelor. De ce nu se mai împrumută Guvernul de la bănci Ministerul Finanțelor se folosește de resursele din rezerva de valută în loc să se împrumute de pe piața financiară atunci când consideră că băncile și investitorii cer dobânzi prea mari. De altfel, o rezervă la un nivel optim asigură statului flexibilitate pentru a evita momentele nefavorabile sau pentru a refuza mai mult timp dobânzi pe care le considera dezavantajoase. Rezerva este prevăzută în acest moment cu un nivel de până la 4 luni din necesarul brut de finanțare, deci, calculat pentru 2026, de maximum 18 mld. euro, 93 mld. lei. Guvernul are în fiecare an un necesar brut de finanțare, suma pe care trebuie să o împrumute, compus din suma pentru acoperirea deficitului bugetar și suma de care are nevoie pentru a acoperi datoria veche ce vine la plată în cursul anului. Doar împrumuturile pentru acoperirea deficitului se adaugă la soldul datoriei. Câți bani a împrumutat până acum statul român Până la mijlocul lunii trecute, Ministerul Finanțelor a acoperit aproximativ 28% din planul de finanțare prin contractarea de împrumuturi de pe piața internă și externă. De pe intern au fost împrumutate 47 mld. lei, 12,6 mld. lei prin programele Fidelis și Tezuar și 5,5 mld. lei prin plasamente private. De pe extern au fost atrase 27 mld. lei prin emisiuni de euroobligațiuni, 430 mil. euro prin plasamente private sub formă de împrumut și 210 mil. euro prin trageri de la IFI. De asemenea, pentru trimestrul II al acestui an, Ministerul Finanțelor anunță un volum indicativ cuprins între 20-25 mld. lei. În anul 2026 necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental este de aproximativ 278,5 mld. lei, fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar de circa 6,2% din PIB, aproximativ 127,8 mld. lei, dar și de volumul datoriei de refinanțat în acest an, de aproximativ 150,7 mld. lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan vrea din nou să se împrumute de la români. Ce dobânzi neimpozabile oferă statul Guvernul Bolojan s-a împrumutat anul trecut mai mult decât avea nevoie. Ce se va întâmpla cu banii rămași

Prețul petrolului a scăzut după armistițiul lui Trump cu Iran

Prețul petrolului a scăzut după armistițiul anunțat de Trump cu Iran pentru două săptămâni. Ostilitățile iau pauză după aproape 40 de zile, în care au rezultat între 4.000 și 10.000 de morți, și de asemenea, aproximativ 40.000 de răniți.  Președintele american a declarat că a convenit asupra încheierii unui armistițiu de două săptămâni cu Iranul. În ultima lună, prețul la barilul de petrol depășise 100 de dolari. Optimism pe piața energetică Redresarea globală a prețurilor la carburanți are loc după ce președintele a garantat redeschiderea Strâmtorii Ormuz, canalul navigabil îngust unde tranzitează 20% din petrolul comercializat la nivel global. Iranul ar urma să sisteze atacurile la scară largă asupra infrastructurii civile și energetice din țările arabe din Golf. În ultimele trei zile, președintele american a amenințat pe ton furios că va anihila toată infrastructura electrică din Iran dacă regimul islamic de la Teheran nu va redeschide Strâmtoarea Ormuz până la expirarea ultimatumului. Prețul petrolului a scăzut după armistițiul anunțat de Trump cu regimul de la Teheran. Acordul de încetarea focului este condiționat de redeschiderea imediată și în siguranță a Strâmtorii Ormuz. Contractele futures Brent au scăzut cu 14,51 dolari, adică cu 13,3%, la 94,76 dolari pe baril de la ora 03:30 GTM. Prețul petrolului WTI a scăzut cu 17,16 dolari (cu 15,2%), la 95,79 de dolari la baril, potrivit Reuters.  Marți dimineață, Trump a amenințat că „întreaga civilizație va muri în seara asta” dacă Iranul nu-i respecta cererile. Reluarea tranzitului petrolier după ce prețul petrolului a scăzut Iranul a anunțat că va opri atacurile asupra țărilor învecinate numai dacă atacurile din partea Statelor Unite și ale Israelului se opresc. Timp de două săptămâni, tranzitul petrolier ar urma să se desfășoare în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz. Tranzitul petrolier va fi coordonat de forțele armate iraniene, a anunțat ministrul iranian de Externe,  Abbas Araqchi. Războiul dintre SUA și Iran a înregistrat cea mai abruptă creștere a prețului petrolului din istorie, cu peste 50% în luna martie.  Trump a declarat că SUA au primit o propunere de pace în 10 puncte. A considerat-o „fezabilă” pentru negocieri. Președintele a spus că negocierile dintre cele două părți sunt în stadiu avansat și s-ar putea ajunge la un acord definitiv pentru pace pe termen îndelungat. Sursa Foto: The White House/Shutterstock Autorul recomandă: Valentin Stan: Trump le-a dat ayatollahilor 48 de ore să deschidă Ormuzul. Trebuie să iasă un oficial iranian și să declare că Ormuzul este deschis

Comerțul cu amănuntul a scăzut cu peste 6% în luna februarie. Vânzările de produse nealimentare și carburanți sunt cele mai afectate

Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut puternic în februarie 2026 comparativ cu aceeași lună din 2025, cu 6,8% ca serie brută și 6,2% ajustat sezonier, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS).  Datele INS semnalează o deteriorarea clară a consumului populației. Scăderea este generalizată și afectează aproape toate segmentele majore de retail, cu excepția unei contracții marginale mai temperate la alimente. Declinul anual din februarie este explicat în principal de scăderile la produsele alimentare, -10,1%, carbunrați, -10,3% și alimente, băuturi și tutun, -0,5%. Sursa: Institutul Național de Statistică „Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2026, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2025, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 7,6%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-10,7%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-9,8%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-2,3%)”, arată datele INS. Februarie 2026 comparativ cu ianuarie 2026 În luna februarie volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, serie brută, a scăzut comparativ cu luna precedentă pe ansamblu cu 0,4% ca urmare a scăderilor înregistrate la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate, -1,2% și la vânzările de produse nealimentare, -0,9%. Vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au crescut cu 0,6%. Sursa: Institutul Național de Statistică Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut, pe ansamblu, în luna februarie 2026, comparativ cu luna precedentă, cu 0,2%, datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun, +1,2% şi la vânzările de produse nealimentare, +0,1%. Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 0,4%. Februarie 2026 comparativ cu februarie 2025 În februarie 2026, comparativ cu februarie anul trecut, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, serie brută, a înregistrat o scădere pe ansamblu, cu 6,8%, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate, -10,3%, vânzările de produse nealimentare, -10,1% și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun, -0,5%. Sursa: Institutul Național de Statistică Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna februarie 2026, comparativ cu luna februarie 2025, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 6,2%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare, -9,4%, comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate, -4,3% și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun, -0,8%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Mugur Isărescu avertizează că „scăderea cifrei de afaceri din comerț ar putea duce la o recesiune adevărată pentru întreg anul” Explozie de prețuri în ianuarie! Alimentele de bază s-au scumpit pe linie, față de anul trecut. Pâinea, cu aproape 10%, laptele cu 11%, ouăle cu 13%. Ce produs e campionul scumpirilor, cu aproape 25%

Isărescu vine cu cele mai proaste vești. Dobânzile la credite rămân în continuare mari. Cu cât mai crește inflația

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR), întrunit în ședință marți, 7 aprilie, a decis să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, precum şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an. În cadrul celei de-a treia ședințe de politică monetară din acest an, BNR a menținut rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an. Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valtuă ale instituțiilor de credit. Potrivit comunicatului transmis de BNR, deciziile vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. De asemenea, instituția a anunțat că monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să folosească instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare. „Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”. BNR avertizează că rata anuală a inflației va crește Consiliul de administraţie al BNR a transmis că rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai mari decât cele prevăzute anterior. „Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influențelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu”. Analiştii consideră că scenariul unor scăderi de dobânzi, aşteptate iniţial pentru vara acestui an, devine tot mai incert, iar unii economişti împing acum aceste ajustări abia spre 2027. În acelaşi timp, dacă tensiunile din Iran persistă şi strâmtoarea Ormuz rămâne blocată, preţurile la carburanţi ar putea rămâne ridicate, cu efecte în lanţ asupra inflaţiei. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Bloomberg avertizează că BNR menține cele mai mari rate ale dobânzilor din UE. Scumpirea combustibilului ar putea duce inflația spre două cifre În prima decizie din 2026 Isărescu vine cu vești proaste pentru români. Dobânzile nu vor scădea, consumul scade și inflația rămâne mare

Motivul uluitor pentru care Bill Gates angajează oameni leneși

În 2026,  căutarea unui loc de muncă a devenit aproape o „misiune imposibilă”, iar concedierile au luat amploare din cauza inteligenței artificiale. Nimeni nu și-ar trece „leneș” în CV ca punct forte. Însă,  unul dintre cei mai bogați oameni din lume este în căutare de persoane „leneșe”. Chiar pentru cele mai dificile sarcini ale companiei Microsoft! De ce Bill Gates preferă angajații „leneși”? Bill Gates consideră că „lenea” este trăsătura care îl face pe un angajat valoros în fața unei sarcini complexe, potrivit El Economista. „Eu aleg o persoană leneșă pentru a face o muncă dificilă, deoarece ea va găsi o cale ușoară de a o realiza.” Miliardarul susține că o persoană „leneșă” va refuza să depună mai mult efort decât este necesar și caută în mod instinctiv drumul „cel mai scurt” către soluție. Angajații „leneși” sunt mai eficienți decât cei „harnici” Când un angajat „leneș” primește o sarcină dificilă”, el are ca prim impuls să nu muncească mai mult, ci să gândească diferit. El va încerca să elimine pașii inutili și va căuta să simplifice procesele complicate. Va căuta să ajungă la soluție cu minimum efort. Nu efortul, ci rezultatul contează Din această cauză managerii nu mai evaluează angajații după numărul de ore petrecute la birou, ci după calitatea rezultatelor. Bill Gates consideră că oamenii „leneși” au o formă de gândire strategică pentru a găsi soluția mai rapid. Un programator „leneș” nu va scrie de 10 ori același cod. Va crea un instrument pentru a optimiza și automatiza procesul. „Efortul mare nu garantează rezultate mari. Uneori, cel mai scurt drum este și cel mai bun”, crede miliardarul. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Avertismentul oamenilor de afaceri pentru părinți: Pregătiți-vă copiii pentru revoluția AI. Cine nu ține pasul, va pierde trenul