Etichetă: Economic

Directorul AIE: Va începe cea mai mare criză energetică din istorie

Fatih Birol a avertizat că actuala criză energetică cauzată de blocada iraniană din Golful Persic este mai „serioasă” decât se estimează.  Directorul Agenției Internaționale pentru Energie atenționează că întreaga planetă trebuie să se pregătească pentru ce-i mai rău: „Lumea nu a mai experimentat niciodată o întrerupere a aprovizionării cu energie de o asemenea amploare”. De la cel de-al Doilea Război Mondial încoace au fost trei mari crize energetice: 1973 1979 2022 Criză energetică din 1973 Prima criză din 1973 a fost declanșată în timpul președinției lui Richard Nixon (republican). A fost un embargou al țărilor exportatoare de petrol OPEC impus Occidentului după războiul de Yom Kippur dintre Israel și coaliția statelor arabe. Arabia Saudită și statele producătoare de petrol s-au declarat înfuriate de sprijinul Occidentului acordat Israelului.  Astfel, la apelul regelui Faisal al Arabiei Saudite, embargoul a lovit Canada, Japonia, Olanda, Regatul Unit și SUA. Environmental Protection Agency Embargoul a fost ridicat abia din martie 1974. Prețul global la petrol crescuse cu 300%, de la 3 dolari barilul la 12 dolari barilul. Criza petrolieră a lovit dur economia și stilul de viață al americanilor, care au ajuns să formeze cozi kilometrice la stațiile de benzinărie. Criza energetică din 1979 A doua criză petrolieră a izbucnit după Revoluția Iraniană din 1979. Aprovizionarea globală cu petrol a scăzut dramatic uc 4%. Prețul barilului de petrol a ajuns la aproape 40 de dolari. Criza s-a agravat în 1980, ca urmare a războiului dintre Irak și Iran. Uniunea Sovietică a devenit cel mai mare producător de petrol. Administrația președintelui american de atunci, Jimmy Carter (democrat) a încasat o lovitură serioasă, mai ales după ce suferise de pe urma unei „crize a neîncrederii”. Președintele era susținător al energiilor verzi, instalând panouri solare pe acoperișul Casei Albe. Cozile kilometrice la benzinării i-au determinat pe majoritatea americanilor să-l voteze pe candidatul republican Ronald Reagan la alegerile din 1980. Criza energetică din 2022 Criza energetică cauzată de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei din 24 februarie 2022 a fost mai degrabă o criză a gazului. Însă, prețurile la energie au crescut. O criză energetică globală era deja în derulare din cauza pandemiei de COVID-19. Europa a întrerupt aproape în totalitate importul de petrol și gaz din Rusia, mai ales după detonarea conductelor Nord Stream din Marea Baltică ca urmare al sabotajului din septembrie 2022. Foto: Profimedia Statele Unite, atunci cu Joe Biden președinte (democrat), au traversat prin cea mai mare inflație (9% în vara 2022). Creșterea costurilor vieții și valul mare de nemulțumiri chiar din propria tabără democrată l-au determinat pe Joe Biden să se retragă din cursa pentru realegere. Înlocuitoarea lui, vicepreședinta Kamala Harris, a suferit însă o înfrângere dură din partea candidatului republican, Donald Trump, reales ca președinte pentru al doilea mandat neconsecutiv. Criza energetică din 2026 După ce SUA și Israel au atacat Iran pe 28 februarie, regimul de la Teheran a închis Strâmtoarea Ormuz, blocând 20% din tranzitul global de petrol și gaze.  Prețurile la carburanți au crescut semnificativ la nivel global. Directorul AIE consideră criza din 2026 mai gravă decât cele anterioare pentru că are amploare mai mare. El a menționat și țările care vor avea cel mai mult de suferit. „Țările europene, precum și Japonia, Australia și altele vor avea de suferit, dar cele mai expuse sunt statele în curs de dezvoltare, care vor fi afectate de prețuri mai mari la petrol și gaze, de creșterea prețurilor alimentelor și de o accelerare generală a inflației”, a spus el pentru Le Figaro. Statele membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au decis să elibereze o parte din rezervele strategice de petrol luna trecută, dar o parte semnificativă a fost deja utilizată. Unele state deja iau în considerare raționalizarea și îi îndeamnă pe șoferi să renunțe să mai facă deplasări neesențiale cu mașinile, iar companiile aeriene anunță că ar putea fi anulate foarte multe zboruri din vară. Sursa Foto: Shutterstock/AIE/ Hepta Autorul recomandă: Imagini cu tancurile petroliere și navele de marfă care stau la coadă după ce Strâmtoarea Ormuz a fost blocată. 20% din comerțul mondial, în pericol

Cum se vede la pompă intrarea în vigoare a ordonanței prin care a scăzut acciza la motorină. Prețurile de ieri și de azi, fotografiate de Gândul

Ordonanța de Guvern, adoptată vineri, prin care motorina se ieftinește la pompă cu 36 de bani, cu TVA inclus, prin reducerea accizei, a intrat în vigoare la miezul nopții. Măsura, aplicată numai pentru motorină, a fost luată rapid de benzinăriile din Capitală, însă au existat și excepții.  Care sunt diferențe de preț după intrarea în vigoare a ordonanței Marți, 7 aprilie, un litru de motorină se comercializează în stațiile liderului pieței, OMV Petrom, cu 10,02 lei, în timp ce benzina standard se vinde cu cu 9,23 lei/litru. Prețul motorinei premium este de 10,84 lei/litru, iar benzina premium costa 9,86 lei/litru. La aceeași benzinărie, un litru de motorină era comercializat, luni, cu 10,38 de lei, în timp ce prețul pentru un litru de benzină era de 9,23 lei. De asemenea, prețurile pentru motorina și benzina premium au rămas neschimbate, la 10,84 lei/litru, respectiv 9,86 lei/litru. La benzinăriile Petrom din Capitală, atât motorina, cât și benzina, sunt mai ieftine decât la OMV. Prețul afișat astăzi la pompă pentru un litru de motorină este de 9,93 lei, iar cel al benzinei este de 9,12 lei/litru. Ieri, la aceeași benzinărie, prețul afișat pentru un litru de motorină era de 10,29 de lei pe litru. Interesant este faptul că Rompetrol a ieftinit diesel-ul cu numai 23 de bani/litru, (36 de bani ca urmare a reducerii accizei, dar dublată de o scumpire cu 13 bani ca urmare a cotațiilor internaționale ale barilului de petrol), și a majorat prețul benzinei cu 9 bani până la 9,20 lei/litru. Ordonanța a intrat în vigoare prea târziu Dacă reducerea TVA ar fi fost aplicată la prețurile de joi, motorina ar fi costat 9,63 lei în stațiile Petrom și 9,72 în cele OMV, cu 30 de bani mai puțin ca în prezent. Practic, scumpirile efectuate de benzinării de joi până astăzi au anulat micșorarea fiscală efectuată în această noapte. De exemplu, pe 2 aprilie, prețul motorinei era de 9,99 lei/litru în stațiile Petrom, cu doar 6 bani peste actualul preț micșorat, de 9,93 lei/litru, și de 10,08 lei/litru în stațiile OMW, cu 6 bani peste cel actual de 10,02 lei/litru. În urma ieftinirii de acum, prețul motorinei standard în stațiile Rompetrol a ajuns exact la același nivel din ziua de joi, de 10,28 lei/litru, când Guvernul a anunțat intenția de a micșora acciza cu 30 de bani/litru. Ce măsuri a luat Guvernul Bolojan în criza carburanţilor Reamintim că Executivul a adoptat, vineri, 3 aprilie, proiectul de ordonanță de urgență care prevede reducerea accizei la motorina standard și introducerea contribuției de solidaritate în sectorul petrolier. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat, după ședința de Guvern, că acciza scade cu 30 de bani pe litru, 36 bani cu tot cu TVA, iar măsura se va aplica de la intrarea în vigoare a ordonanței. În cazul benzinei nu s-a luat nicio măsură până în acest moment, iar în ceea ce privește motorina, afectată cel mai mult de criza carburanților, singura măsură luată a fost aceea de reducerea a accizei cu 36 de bani, cu tot cu TVA, la mai bine de o lună de la declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu. „Este adoptată Ordonanţa şi va intra în vigoare de marţi, 7 aprilie. Se va aplica reducerea de acciză de 11%, de 36 de bani, la pompă, cu tot cu TVA, va fi activă de marţi. Am ales varianta de a acţiona în zona accizelor tocmai pentru a nu crea situaţii în care, pentru un anumit operator care reduce preţul, să generăm cozi. Trebuie să avem grijă să asigurăm produsul în piaţă şi să ţinem un echilibru”. Foto: Mihai Pop RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul a adoptat reducerea accizei la motorină în ședința extraordinară de astăzi. Ce se întâmplă cu benzina Ilie Bolojan se plânge pe Facebook despre cât l-au costat măsurile de ajutor în criza carburanților: „Un efort”

Cum și-a construit averea oligarhul ucrainean care a cumpărat ArcelorMittal Roman

Vestea vânzării companiei Arcelor Mittal Roman oligarhului Victor Pinchuk readuce în discuție modul în care și-a clădit averea unul dintre miliardarii Ucrainei. Detaliile tranzacției sunt ținute la secret, nefiind făcută publică valoarea tranzacției. Context în care atrage atenția profilul controversat al oligarhului, ginere al fostului președinte Leonid Kucima. Potrivit presei internaționale, Pinchuk și-a construit o parte importantă a averii sale cumpărând active subevaluate, cum a făcut și în binecunoscutul caz Kryvorizhstal, revândut apoi de statul ucrainean pe o sumă de 6 ori mai mare. Și-a făcut averea sub oblăduirea socrului său, Leonid Kucima, în mandatele căruia a profitat de privatizările dubioase facilitate de guvernele acestuia. În plus, Pinchuk a fost implicat și în mituirea unor lobbiști americani, sub aparența unor campanii pro-bono în favoarea Ucrainei.  Compania industrială ucraineană Interpipe a anunțat încheierea acordului de achiziție a fabricii ArcelorMittal Tubular Products (AMTP) din Roman, România, începând cu 31 martie 2026. Tranzacția marchează un pas strategic important în planul Interpipe de a-și extinde prezența în Europa, informează reprezentanții companiei ucrainene. Achiziția ArcelorMittal Roman e prima platformă de producție în UE a ucrainenilor de la Interpipe Fabrica AMTP Roman este un producător renumit de țevi din oțel fără sudură, care deservește consumatori din întreaga Europă și nu numai. Achiziția oferă multiple beneficii clienților și consolidează baza de producție a Interpipe în Uniunea Europeană, sporind totodată reziliența lanțului de aprovizionare și asigurând un flux mai diversificat și mai fiabil pentru clienți, potrivit Interfax.ua. „Fabrica din Roman este prima noastră platformă de producție din Uniunea Europeană și la nivel internațional, marcând un pas istoric în dezvoltarea noastră. Aceasta completează perfect operațiunile noastre integrate vertical, cu valoare adăugată, din Ucraina, consolidând atât diversificarea noastră geografică, cât și integrarea tehnologică”, a comentat la rândul său Luca Zanotti, CEO al Interpipe. Partea română asigură că tranzacția a fost finalizată după îndeplinirea tuturor condițiilor necesare, inclusiv obținerea autorizațiilor antitrust și a aprobărilor necesare pentru investiții străine directe din partea autorităților ucrainene și române. Fabrica din Roman, jucător-cheie pe piața producției de țevi din oțel fără sudură Înființată în anul 1951, fabrica din Roman este un jucător-cheie pe piața producției de țevi din oțel fără sudură, cu diametre între 168,3 mm și 406,4 mm. Este parte a renumitului grup industrial ArcelorMittal Produsele sale sunt folosite în sectoarele energetic, construcții și industrial, inclusiv pentru conducte onshore/offshore, precum și în producția de țevi de carcasă pentru industria petrolieră și de gaze. Tranzacția vine la puțin timp după ce Metinvest, cel mai mare producător ucrainean de oțel, controlat de Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina, a finalizat achiziția ArcelorMittal Tubular Products (AMTP) Iași. A treia fabrică de produse tubulare a ArcelorMittal în țara noastră, cea din Hunedoara, va fi preluată de UMB Steel, parte din grupul UMB, controlat de Dorinel Umbrărescu. Acordul a fost semnat în februarie 2026. Astfel, ArcelorMittal, cel mai mare producător de oțel din Europa, își face exit-ul din România, după 25 de ani pe piața locală, informează Profit.ro. Imperiul lui Victor Pinchuk Interpipe este o companie industrială ucraineană cu activitate în producția de țevi de oțel și produse feroviare, cu clienți în 70 de țări și o rețea globală de birouri de vânzări în Orientul Mijlociu, America de Nord și Europa. Doar în 2025, compania a contribuit cu 5,5 miliarde grivne la bugetele de toate nivelurile. Interpipe | Foto – site Interpipe Structura companiei include 5 unități industriale: Uzina de laminare a țevilor Interpipe Nyzhniodniprovsky Uzina de țevi Interpipe Novomoskovsk Interpipe Niko Tube Dnipropetrovsk Vtormet Complexul siderurgic electric Dniprosteel, operând sub marca Interpipe Steel. Epoca marii corupții și a privatizărilor dubioase a fost încurajată de Leonid Kucima, socrul lui Pinchiuk Epoca lui Leonid Kucima a fost considerată de Occident ca una dintre cele mai corupte din istoria Ucrainei, fiind perioada când marii oligarhi și-au consolidat averile. A fost și perioada de care a beneficiat Victor Pinchuk, care în doar câțiva ani de când a venit la Kiev, începând cu 1998, și-a construit imperiul. El, dar și Rihat Ahmetov, au profitat din plin de modul haotic în care se făceau privatizările activelor de stat ale tânărului stat ucrainean. Oligarhul și-a clădit cea mai mare parte a averii exact în perioada când s-a aflat la putere socrul său, 1994-2005, timp de două mandate. Crearea unui sistem oligarhic pare să fi fost o prioritate conștientă a politicii lui Kucima, un concept pe care l-a îmbrățișat constant foarte devreme. De la prima sa adresare în Parlament, ca președinte, în 1994, acesta a pledat pentru transformarea economiei cu monopol de stat a țării prin intermediul de “grupuri financiar- industriale“, nota Eurasianet.org. Fostul președinte ucrainean Leonid Kucima alături de Vladimir Putin Guvernul Timoșenko a revândut cu 4,8 miliarde dolari fabrica cumpărată de Pinchuk cu 800 milioane de dolari Miliardarul Pinchuk a fost membru al Parlamentului de la Kiev timp de două mandate consecutive. Este căsătorit cu Olena, fiica celui de-al doilea președinte al Ucrainei, Leonid Kucima. În anul 2004, Pinchuk și cel mai bogat ucrainean, miliardarul Rinat Ahmetov au achiziționat fabrica de oțel Kryvorizhstal pentru aproximativ 800 de milioane de dolari. Cumpărarea ar fi fost facilitată de scorul său, președinte la acel moment. Ulterior, guvernul Timoșenko a anulat tranzacția și a revîndut firma la licitație pentru 4,8 miliarde de dolari. A dat o avere unor lobbiști americani care susțineau că fac campanii pro bono pentru Ucraina O altă latură sulfuroasă a activității miliardarului se referă la plata unor vectori de mare influență din SUA, scria The Guardian, în 2023, care cita o investigație derulată de responsiblestatecraft.org. Viktor Pinchuk – este ginerele fostului președinte al Ucrainei, Leonid Kucima | Foto din 2010/Sursa – Wikipedia În perioada imediat următoare invadării sale de către Federația Rusă, americanii au primit sume uriașe de la al doilea cel mai bogat om din Ucraina pentru a face lobby unor companii de armament locale. Deși era vorba de campanii pro bono (voluntariat), în realitate lobbiștii au primit comisioane uriașe de la Pinchuk. Condiția era ca aceștia să facă reclamă unor firme de armament din Ucraina. Firmele din Washington DC

Viktor Orban: Europa se îndreaptă spre o criză energetică gravă

„Situația este foarte critică, este nevoie de calm și liniște, deoarece întreaga Europă se îndreaptă spre o criză energetică extrem de gravă”, a subliniat Viktor Orbán, potrivit Magyar Hirlap. Prim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe au transmis un mesaj în direct de la granița dintre Ungaria și Serbia. „Forțele de Apărare Maghiare sunt capabile să protejeze conducta de gaze”, a declarat premierul într-o conferință de presă după inspecția de la frontieră. Viktor Orban – Foto: Mediafax foto Premierul ungar îndeamnă la calm „Întreaga Europă se îndreaptă spre o criză energetică extrem de gravă. Securitatea energetică a țării nu este o problemă de campanie, ci o problemă de guvern, iar asta necesită calm, calm strategic, nu teatru, nu circ, ci o mână calmă, fermă și sigură”, a declarat premierul Viktor Orbán. „Situația este foarte critică, este nevoie de calm și liniște, deoarece întreaga Europă se îndreaptă spre o criză energetică extrem de gravă”, a subliniat Viktor Orbán. Acuzații de sabotaj „Nu se știe încă cine a pregătit o operațiune de sabotaj împotriva conductei de gaze Turkish Stream, sârbii anchetează, dar, în același timp, ceea ce s-a întâmplat se încadrează într-o serie de evenimente, iar ucrainenii au o astfel de capacitate și sunt dispuși și capabili să facă așa ceva”, a declarat premierul la conferința sa de presă extraordinară de luni. „Noi, maghiarii, nu putem răspunde cine anume a pregătit operațiunea de sabotaj.” , a spus Orban. Sârbii anchetează, iar cazul se află în faza de urmărire penală sub acuzația de sabotaj, a menționat el. „Cealaltă parte este de părere că acest lucru nu este necesar, că vor exista probleme de aprovizionare, dar că sancționarea energiei rusești ar trebui menținută în continuare și că aspectul războiului ruso-ucrainean ar trebui plasat înaintea aspectului aprovizionării cu energie europeană”, a adăugat el. Răspunzând la întrebarea unui jurnalist, premierul a declarat că toate organizațiile de apărare care garantează securitatea Ungariei sunt în alertă. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Viktor Orban se declară un orator mai bun decât Nicolae Ceaușescu: „Nu sunt geniul Carpaților”

Israel reia cu prioritate livrarea de drone către România

Compania isreliană Elbit Systems a anunțat că va relua cu prioritate livrarea dornelor către România, într-un răspuns oficial pentru Reuters. Este vorba de un contract de aproape 2 miliarde de lei, adică circa 430 mil. dolari, pentru drone Watchkeeper X, care, susțin isrelienii, sunt fabricate în România. Anunțul israelienilor vine după ce Radu Miruță, ministrul Apărării, a răspuns la o întrebare adresată de Gândul și a spus că este posibil să rezilieze contractul cu Elbit. „Analizez în cadrul ministerului dacă nu cumva vrem să reziliem acest contract. Avem posibilitatea asta legală. Sunt niște dispozitive cu caracteristici tehnice care, dacă sunt primite la câțiva ani mai târziu, nu mai sunt de actualitate. Noi am comandat niște drone cu anumite caracteristici care să vină în 2025; dacă ele vin mult mai târziu, s-ar putea să spunem că ele nu mai sunt de interes să le primim”, a spus Miruță. Watchkeeper X – Foto: X/@RomaniaU93389 Câteva zile mai târziu, israelinii au spus că reiau livrarea cu prioritate. ”În pofida provocărilor generate de situaţia excepţională de securitate din Israel, recunoscută de clienţii companiei din întreaga lume drept caz de forţă majoră, proiectul a primit prioritate ridicată”, a transmis Elbit Systems pentru Reuters. „Sistemele sunt pregătite să treacă prin testele finale de acceptare în România, spre sfârșitul lunii aprilie, sub rezerva aprobării autorităților de reglementare române.” Israelienii au subliniat că dronele vor fi fabricate în România. Scandal în UK din cauza dronelor Watchkeeper X, destinate României Contractul de 400 de milioane de dolari pentru drone Watchkeeper X destinate României a generat rumoare în parlamentul britanic, după ce programul celor 21 de drone pare că se află într-un blocaj major fără explicații clare. Un contract strategic semnat de Ministerul Apărării din România cu Elbit Systems, în valoare de aproximativ 400 de milioane de dolari, pentru achiziția a șapte sisteme de drone tactice Watchkeeper X, se confruntă cu întârzieri semnificative. Deși primele livrări erau așteptate în perioada următoare, programul pare blocat, iar explicațiile vin în urma unei anchete din Marea Britanie. Situația a ajuns în atenția autorităților de la Londra, după ce deputatul Steve Witherden a solicitat clarificări Secretarului pentru Afaceri și Comerț, în urma unor dezvăluiri făcute de organizațiile Declassified UK și CAAT. AUTORUL RECOMANDĂ:

Noi premiere pentru piața de artă din România, în a doua parte a colecției Darius Vâlcov. Artmark scoate la licitație un Renoir, o serie Andy Warhol și ceramică pictată de Picasso

După licitația de succes din februarie, adjudecată 100% și soldată cu încasări de aproape 800.000 de euro pentru cele 34 de lucrări vândute, Artmark propune ca punct central al evenimentului programat pentru data de 23 aprilie, live și online, o pictură semnată de Pierre-Auguste Renoir, intitulată „Baigneuse” (cca. 1890). Aceasta are în licitația Artmark prețul de pornire de 80.000 de euro. Este pentru prima dată în România când se tranzacționează o pictură a renumitului artist care – alături de Claude Monet, Alfred Sisley ori Paul Cézanne – se numără printre inițiatorii curentului impresionist, potrivit reprezentanților casei de licitații. Până să ajungă în colecția Vâlcov, opera a făcut parte din numeroase și importante colecții de artă  din Franța, începând cu cea a unui renumit dealer de artă francez, Pierre Cornette de Saint-Cyr. La mai bine de 100 de ani de la moartea sa, Pierre-Auguste Renoir este încă recunoscut în întreaga lume pentru portretele intimiste și peisajele idilice, așa cum este și acest nud. Lucrarea „Baigneuse” aparține perioadei târzii a artistului, când, după contactul cu Renașterea italiană, Renoir a îmbinat libertatea impresionistă cu rigoarea desenului clasic. Nudurile sale, construite din tonuri calde și linii fluide, au redefinit reprezentarea corpului în modernitate, iar prezența unei asemenea opere pe piața românească marchează o rară oportunitate de colecționare cu relevanță muzeală. Atmosferă de Studio 54 Un al doilea nucleu de interes al noii licitații cu opere din „Colecția Vâlcov” îl constituie seria de schițe realizate de Andy Warhol înainte de era pop-art și cunoscute cu titlul generic „In the Bottom of My Garden”. Tot de Andy Warhol este și o schiță a bunului său prieten, scriitorul Victor Hugo, care i-a fost muză pentru multe din proiectele sale, precum și două fotografii de epocă din vremea faimoaselor petreceri de la Studio 54. Conform sursei citate, serigrafia „Some Men Need Help” a fost realizată de Andy Warhol în perioada anilor ‘80, pentru un spectacol ce urmărea povestea a doi bărbați ce se confruntă cu alcoolismul. Este vorba de un afiș realizat folosind o fotografie cu actorii din distribuția producției. Lucrarea, făcută cu tehnica silkscreen, prezintă trăsături caracteristice operei lui Warhol din acea perioadă. Artistul a combinat blocuri de culoare care, prin neregularitatea lor și prin faptul că depășesc conturul imaginii, par a fi realizate în tehnica denumită colaj. De asemenea, noua licitație a colecției Vâlcov aduce în atenția publicului câteva piese din celebra serie de ceramică pictată de Pablo Picasso. După ce s-a mutat, în 1947, în sudul Franței, Pablo Picasso a început să picteze aproape obsesiv diverse vase de ceramică și a colaborat chiar cu un atelier renumit, Madoura, condus de Suzanne și Georges Ramié. Ceramica pictată de Picasso este astăzi considerată o extensie esențială a limbajului său artistic: artistul a produs peste 3.500 de modele, transformând obiectul utilitar într-o formă sculpturală și narativă. Iar piese precum „Cavalier et cheval (Cavalerul și calul)” (1952) și „Picador et Taureau (Picadorul și taurul)” (1953) reflectă fascinația sa pentru mitologia coridei și spontaneitatea desenului. Cele două obiecte de artă decorativă au în evenimentul Artmark prețuri de pornire de 6.000, respectiv 2.000 de euro. „Dimensiunea istorică a licitației este completată de artefacte precolumbiene – statuete din culturile Colima (100-250 e.n.) și Chupícuaro (100 î.e.n.-100 e.n.) — cu prețuri de pornire de 1.000 de euro, dar și un vas funerar Marajoara (cca. 800–1400 e.n.) – de la 4.000 de euro. Aceste piese oferă o perspectivă rară asupra civilizațiilor amerindiene, unde funcția ritualică și expresia artistică se împletesc într-un limbaj simbolic sofisticat” , arată organizatorii. Nu în ultimul rând, selecția este consolidată de prezența marilor maeștri ai artei românești – Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Nicolae Tonitza – alături de artiști moderni și contemporani precum Victor Brauner, Jules Perahim sau Ștefan Câlția, configurând un dialog coerent între patrimoniu și modernitate. Această licitație vine într-un context de creștere accelerată a pieței de artă din Europa Centrală și de Est, confirmat de recentele rezultate comunicate de Casa de Licitații A10 by Artmark – vânzări de peste 2,8 milioane de euro în sezonul de Primăvară 2026. Într-un climat economic marcat de incertitudini, arta își reafirmă statutul de activ cultural și investițional stabil, iar reintroducerea în circuitul public a unor opere cu proveniență internațională contribuie la maturizarea pieței locale. „Evenimentul nu este doar o licitație, ci și o radiografie a gustului colecționar contemporan: de la impresionism la pop art, de la artefact arhaic la modernitate radicală. O astfel de concentrare de valori, într-un singur catalog, poziționează piața românească într-un dialog real cu marile scene internaționale ale artei”, potrivit organizatorilor. Evenimentul este programat în data de 23 aprilie, de la ora 18.00, atât la Palatul Cesianu-Racoviță din Capitală (str. C.A. Rosetti nr. 5), cât și pe Platforma Artmark Live. Până la data licitației, publicul poate vedea întreaga selecție de opere la Galeriile Artmark, cu intrare liberă, zilnic, de luni până duminică, de la 10.00 la 20.00. Și catalogul licitației poate fi răsfoit online, pe site-ul artmark, de asemenea cu acces nelimitat. Pot fi deja depuse și oferte de licitație, pentru fiecare operă în parte. Este necesară doar întocmirea unui cont de colecționar, aici (https://www.artmark.ro/ro/inregistrare), proces care este, de asemenea, gratuit. De precizat că, potrivit legislației fiscale și legii speciale a patrimoniului cultural, valorificarea silită a bunurilor culturale mobile nu se realizează direct de ANAF, ci exclusiv prin intermediul unui operator cultural autorizat de Ministerul Culturii, în cadrul unei licitații comerciale obișnuite. Achiziția acestor opere nu este supusă unui regim juridic diferit față de orice altă licitație de artă. Publicul este invitat să vizioneze expoziția dedicată și să participe la licitație, în sală sau online, în condiții egale de transparență și acces.

Șantierul Naval Mangalia intră în procedură de faliment după ce votul asupra planului de reorganizare a fost respins. Ce se întâmplă cu angajații

Adunarea creditorilor Șantierului Naval din Mangalia a respis planul de respins planul de reorganizare propus de administratorul judiciar, ceea ce înseamnă ca șantierul intră în procedura de faliment, cu opirea treptată a activității și inițierea lichidării.  Adunarea creditorilor a respins planul de reorganizare propus pentru companie, a anunțat luni CITR, administratorul judiciar al Șantierului Naval din Mangalia și lider al pieței de restructurare și insolvență din România. Planul de reorganizare supus la vot a avut ca obiectiv identificarea unui investitor strategic care să preia activitatea șantierului și să asigure resursele financiare necesare relansării acestuia. Șantierul naval Damen Mangalia (FOTO: Facebook.com/DamenMangalia) Potrivit oficialilor CITR, decizia marchează trecerea șantierului în etapa de faliment, etapă în care activitatea curentă va fi oprită treptat și vor fi inițiate procedurile de lichidare, în conformitate cu legislația aplicabilă. „Respingerea planului de reorganizare înseamnă că societatea va intra într-un proces de faliment și lichidare, însă subliniem că toate drepturile salariale vor fi respectate și plătite potrivit prevederilor legale în vigoare”, a transmis Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR și administrator judiciar al Șantierului Naval din Mangalia. Biroul Național Sindical (BNS) a anunțat că Damen Shipyards nu a aprobat planul de reorganizare al societății, motiv pentru care procedura de reorganizare a eșuat și urmează să fie deschisă procedura de faliment. Intrarea în faliment presupune inventarierea și valorificarea forțată a activelor companiei, în vederea acoperirii datoriilor către creditori. Consecințele deciziei sunt extrem de grave pentru angajații care nu și-au mai primit salariile de peste 3 luni. BNS spune că odată cu radierea societății, contractele individuale de muncă ale salariaților vor înceta, iar aceștia își vor pierde locurile de muncă. „Odată cu radierea societăţii, contractele individuale de muncă ale salariaţilor vor înceta, iar aceştia îşi vor pierde locurile de muncă. Această situaţie generează un impact social major la nivel local şi necesită o atenţie urgentă din statului român, în vederea identificării unor soluţii pentru protejarea angajaţilor afectaţi”. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Cum a ajuns Guvernul Bolojan să protejeze companiile străine, în timp ce le sacrifică pe cele românești. Economiștii anunță primăvara concedierilor masive: „Statul român taie în carne vie/ Va fi o explozie de proteste” Operatorul Șantierului Naval Mangalia deschide falimentul, după ce planul de reorganizare a eșuat. Damen Shipyard: Nu putem susține planul propus

Europa investește miliarde în fuziunea nucleară pentru a reduce dependența energetică

După izbucnirea războiului din Iran, la 28 februarie, livrările de petrol prin Strâmtoarea Ormuz au fost sever limitate. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, situația a generat cea mai mare perturbare a pieței petrolului din istorie. Criza a determinat liderii europeni să reevalueze dependența de combustibilii fosili importați și să caute alternative produse pe plan intern, mai scrie Euronews. În acest context, pe lângă energiile regenerabile și energia nucleară clasică, atenția se îndreaptă tot mai mult spre energia obținută din fuziunea nucleară. Ce este energia de fuziune Energia nucleară poate fi obținută prin două procese: fisiunea nucleară și fuziunea nucleară. Fisiunea este tehnologia utilizată în centralele nucleare actuale și presupune divizarea nucleului unui atom greu. Fuziunea funcționează invers: energia este produsă prin unirea nucleelor unor atomi ușori. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, fuziunea ar putea produce de patru ori mai multă energie per kilogram de combustibil decât fisiunea și de aproape patru milioane de ori mai mult decât arderea petrolului sau cărbunelui. În plus, fuziunea nu produce emisii de CO₂ și nu generează deșeuri radioactive de lungă durată. Proxima Fusion și tehnologia stellarator Una dintre companiile europene care dezvoltă această tehnologie este startup-ul german Proxima Fusion. Firma, fondată în 2023 și desprinsă din Institutul Max Planck pentru Fizica Plasmei, dezvoltă reactoare de fuziune bazate pe tehnologia numită „stellarator”. Majoritatea proiectelor de fuziune din lume utilizează reactoare de tip tokamak. Ambele sisteme au forma unui tor și folosesc câmpuri magnetice pentru a controla plasma la temperaturi extrem de ridicate. Diferența constă în modul în care plasma este stabilizată în interiorul reactorului. Potrivit companiei, stellaratoarele sunt mai dificil de proiectat și construit, dar pot funcționa continuu și oferă o stabilitate mai mare a plasmei. Proxima Fusion dezvoltă în prezent un dispozitiv experimental numit Alpha. Acesta va testa dacă reactorul poate produce la fel de multă energie cât este necesar pentru a menține reacția de fuziune. Planul companiei este ca Alpha să devină operațional la începutul anilor 2030. Ulterior, proiectul Stellaris ar urma să devină prima centrală comercială de fuziune din lume. Compania intenționează să construiască centrala pe amplasamentul fostei centrale nucleare de fisiune de la Gundremmingen, în Germania. Germania a renunțat complet la energia nucleară de fisiune în aprilie 2023. Guvernul german încearcă acum să accelereze dezvoltarea fuziunii nucleare. În 2025, cabinetul cancelarului Friedrich Merz a prezentat un plan prin care statul german va investi peste două miliarde de euro până în 2029 pentru dezvoltarea acestei tehnologii. Susținătorii proiectului consideră că fuziunea ar putea oferi Europei o oportunitate economică majoră, mai ales într-un context în care continentul dispune de puține resurse energetice naturale. Nu toți experții sunt însă convinși că fuziunea va deveni rapid o soluție economică. Un studiu publicat recent în revista Nature Energy arată că estimările privind scăderea costurilor tehnologiei ar putea fi prea optimiste. Autorii studiului susțin că dezvoltarea reactoarelor de fuziune ar putea progresa mai lent decât se estimează în prezent. În aceste condiții, energia de fuziune rămâne o tehnologie promițătoare, dar încă departe de a deveni o soluție comercială pentru criza energetică a Europei.

A fost depus proiectul de lege pentru amnistia firmelor cu cod TVA anulat sau suspendat de ANAF. Ce prevede documentul

Proiectul de lege pentru amnistia firmelor care, în trecut, chiar și cu mulți ani în urmă, au avut codul de TVA anulat sau suspendat de ANAF, iar acum au fost notificate că au sume de plată, a fost depus, scrie Profit.ro. Peste 2.000 de firme au avut codul de TVA anulat sau suspendat și au încheiat tranzacții cu 10.000 de altfe firme.  Mișcarea a fost anunțată în urmă cu aproximativ o lună și jumătate ca fiind pregătită, cu anunțul că la nivel politic s-a discutat ca peste 2.000 de firme cu cod TVA anulat sau suspendat de ANAF și notificate că au datorii să poateă fi ajutate cu amnistie fiscală în Parlament, prin asumarea de către unul dintre partiele din coaliție a unui proiect de lege. Proiectul este important mai ales că o serie de antreprenori au semnalat în ultima perioadă că au primit notificări cu sume de plată din urmă legate de TVA și au spus că nu au avut cunoștință despre situație și că nu au fost înștiințați de ANAF la momentul producerii evenimentului. Care este poziția ANAF La nivelul ANAF, poziția este că legea trebuie aplicată, iar firmele care, deși au avut codul de TVA suspendat sau anulat, au continuat să opereze ca și cum acest lucru nu s-a întâmplat sunt datoare cu sumele stabilite în urma controalelor și a ajustărilor aferente. În cazurile în care firmele afectate pot să dovedească că legea sau procedurilor ANAF au fost încălcate, pot contesta situația la ANAF și în instanță. Declaratii de presa comune ale prim-ministrului Romaniei, Ilie Bolojan (in imagine), si ale omologului sau slovac, Robert Fico, la Palatul Victoria din Bucuresti, vineri, 27 martie 2026. ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO Proiectul de amnistie de acum a fost inițiat de USR, după ce subiectul a fost discutat în coaliție, iar membrii coaliției au susținut proiectul și au stabilit ca unul dintre partide să inițieze proiectul. Peste 20 de parlamentari USR, câțiva de la minorități, unul de la PNL și unul de la UDMR au semnat proiectul. Proiectul a fost inițiat în Parlament după ce premierul Ilie Bolojan a refuzat ca amnistia să fie adoptată prin Guvern, deoarece a fost preferată varianta Parlamentului, unde decizia ar fi asumată politic de toată coaliția. Ce prevede proiectul de amnistie Se anulează diferențele de obligații fiscale principale reprezentând TVA și/sau obligațiile fiscale accesorii aferente, stabilite de ANAF în aplicarea art. 11 alin. (6) sau alin. (8), ca urmare a anulării înregistrării în scopuri de TVA pentru perioadele fiscale cuprinse între 1 ianuarie 2019 și data intrării în vigoare a prezentei legi. Celor care au achitat li se restituie banii la cerere. Termenul de prescripție pentru dreptul de a cere restituirea curge de la data intrării în vigoare a legii. Nu se aplică în cazurile în care contribuabilul a înscris distinct TVA în facturi sau în documente echivalente ori a colectat, integral sau partial, TVA de la beneficiari. Anularea obligațiilor fiscale prevăzute se face din oficiu, de către ANAF prin decizie de anulare care se comunică contribuabilului. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Misiune imposibilă pentru cei care vor să participe la licitațiile ANAF. Vezi cât e de greu să-ți faci un cont pe platformă și care sunt pașii până la ”comorile” statului Șefi ANAF București, plasați sub control judiciar de DNA. Aceștia primeau șpăgi de zeci de mii de euro pentru a „ierta” firmele de datorii la stat

Patru aeroporturi din Italia se confruntă cu restricții de combustibil

Un aviz aeronautic emis sâmbătă arată că, „din cauza disponibilității reduse de combustibil din partea Air BP Italia, serviciile de realimentare pentru operatorii care au contracte cu Air BP Italia pot fi supuse unor restricții”. Aeroporturile vizate sunt Bologna, Milano Linate, Treviso și Veneția, conform Politico. Agenția italiană ANSA a relatat că Air BP Italia, filială a gigantului britanic BP, a informat companiile aeriene că prioritate vor avea zborurile medicale, cursele de stat și zborurile cu o durată mai mare de trei ore. Celelalte curse ar putea fi supuse unor limitări cel puțin până pe 9 aprilie. Danilo Recine, vicepreședinte al sindicatului piloților ANPAC din Italia, a declarat pentru Sky TG24 că situația nu ar trebui să ducă la anulări de zboruri în weekendul de Paște. Totuși, el a avertizat că „problema va deveni una reală” dacă nu va fi găsită o soluție la blocajul din Strâmtoarea Ormuz. Premierul italian Giorgia Meloni a vizitat state din Golf vineri și sâmbătă, în încercarea de a asigura accesul continuu la resurse energetice esențiale în contextul războiului din Iran. Ea a spus că va acționa „pentru a garanta că Italia are acces la resursele energetice de care are nevoie”. Deficitul de combustibil ar putea afecta și alte aeroporturi europene, ca efect al războiului din Orientul Mijlociu. Aeroportul Heathrow din Londra și alte aeroporturi din Marea Britanie sunt printre cele mai vulnerabile, după ce au fost deja raportate unele perturbări ale zborurilor din cauza aprovizionării cu combustibil.