Etichetă: Economic

Ce nume vor purta magazinele Carrefour după ce pleacă din România

Gigantul francez Carrefour se retrage din România, iar magazinele vor fi preluate de frații Dragoș și Adrian Pavăl, proprietarii Dedeman. Momentul este istoric pentru piața de retail locală, iar frații Pavăl spun că intenționează să păstreze marca deocamdată.  Unul dintre cele mai importante momente din retailul românesc din ultimii ani s-a produs după ce frații Pavăl, proprietarii rețelei de bricolaj Dedeman, au intrat oficial în negocieri pentru preluarea operațiunilor Carrefour România, una dintre cele mai extinse rețele de magazine alimentare din țară. Gândul a scris în noiembrie 2025 că frații Dragoș și Adrian Pavăl se află pe listele investitorilor care au depus oferte pentru a cumpăra magazinele lanțului Carrefour. Pe lista de ofertanți se aflau și Zabka, deținătorul brandului Froo în România și grupul francez Auchan. Cum se vor numi magazinele Carrefour Tranzacția include toate magazinele Carrefour din România, iar frații Dedeman intenționează să păstreze marca Carrefour „cel puțin în primă fază”, o decizie rar întâlnită în astfel de situații. Totuși, Pavăl Holding, prin compania Dedeman SRL, deține o marcă înregistrată denumită KORRA, valabilă până în 2027, ceea ce sugerează o posibilă lansare a unui nou brand de retail în viitor. Ce profituri a avut retailerul francez în România Retailerul francez estimează vânzări nete de 2,77 miliarde de euro în România pentru anul 2025, în scădere ușoară de la 2,8 miliarde de euro în 2024. Profitul EBITDA, înainte de taxe, dobânzi, depreciere și amortizare, este preconizat la 173 milioane de euro, iar venitul operațional recurent (ROI) este estimat la 29 milioane de euro. Carrefour operează o rețea multi-format de 478 de unități comerciale: 55 de hipermarketuri, 191 de supermarketuri, 202 magazine de proximitate și 30 de magazine de tip discount. Pentru frații Pavăl, această achiziție marchează o extindere importantă dincolo de domeniul bricolajului, în sectorul alimentar și de proximitate, consolidându-și totodată influența în economia românească. RECOMANDAREA AUTORULUI:  Frații Pavăl au preluat un gigant de bricolaj din Grecia și investesc 25 de milioane de euro în rebranding. Cum sunt prezentați de presa elenă Celebra bancă Rothschild a sprijinit preluarea operațiunilor Carrefour România de către Dedeman. Entitatea a avut de gestionat peste 800 mil. euro

Cine e miliardarul ucrainean care a cumpărat fabrica de țevi din Roman. Legăturile cu cel mai bogat oligarh din Ucraina și petrecerile luxoase în paradisul bogaților din Europa

Compania ucraineană Interpipe a cumpărat fabrica ArcelorMittal Tubular Products (AMTP) din Roman, iar tranzacția a fost parafată cu data de 31 martie 2026. Fabrica AMTP este un producător renumit de țevi din oțel fără sudură pentru consumatori din întreaga Europă și nu numai, iar CEO-ul Interpipe a declarat că achiziția este „un pas istoric” pentru compania ucraineană. Dacă această tranzacție va fi un pas istoric și pentru România, însă, rămâne de văzut în timp. În spatele companiei Interpipe din Ucraina se află un controversat miliardar și filantop, Victor Pinchuk. Acesta a fost partener de afaceri cu un alt celebru afacerist ucrainean, Rinat Ahmetov, a cărui avere este estimată la 7,8 miliarde dolari de Forbes. Victor Pinchuk a fost acuzat de corupție în Ucraina. Ar fi fost favorizat chiar de socrul său, fostul președinte ucrainean Leonid Kucima. Anchetatorii l-au acuzat pe miliardarul ucrainean că ar fi primit nu mai puțin de 110 milioane dolari mită, între 2003 și 2006. Miliardarul ucrainean Victor Pinchuk | Foto – Profimedia Images AMTP, în portofoliul Interpipe Fabrica ArcelorMittal Tubular Products (AMTP) din Roman a fost înființată în anul 1951. Este un important producător românesc de țevi din oțel fără sudură cu diametre cuprinse între 168,3 mm și 406,4 mm. AMTP furnizează produse clienților din sectoarele energetic, construcțiilor și industrial, precum și pentru conducte în proiecte onshore/offshore. Produce țevi de carcasă pentru producția de petrol și gaze. Interpipe este o companie industrială ucraineană cu 9.500 de angajați, care produce țevi de oțel și produse feroviare. 150 de angajați ai Interpipe servesc în Forțele Armate ale Ucrainei sau în alte agenții de aplicare a legii din Ucraina. Produsele companiei din Ucraina sunt furnizate în 70 de țări din întreaga lume. Afacerea se derulează prin intermediul unei rețele de birouri de vânzări situate pe piețe-cheie din Orientul Mijlociu, America de Nord și Europa. În anul 2025, compania Interpipe a contribuit cu 5,5 miliarde grivne la bugetele de toate nivelurile și fonduri extrabugetare. Interpipe este o companie industrială ucraineană cu 9.500 de angajați, care produce țevi de oțel și produse feroviare | Sursa foto – Interpipe Victor Pinchuk, proprietarul Interpipe Group, al doilea cel mai bogat om al Ucrainei Proprietarul Interpipe este omul de afaceri și filantropul ucrainean Victor Pinchuk. Este considerat al doilea cel mai bogat om al Ucrainei. În structura de conducere a companiei apar și mai mulți membri ai familiei sale. Potrivit Forbes, Victor Pinchuk are o avere estimată la 2,8 miliarde de dolari. În 2025 averea sa fusese estimată la 3,3 miliarde de doari. Benedikt Franke (stânga), directorul general al celei de-a 62-a Conferințe de Securitate de la München (MSC), discută cu omul de afaceri ucrainean Victor Pinchuk în fața Hotelului Bayerischer Hof | Foto – Profimedia Images Structura companiei Interpipe include cinci active industriale: Uzina de laminare a țevilor Interpipe Nyzhniodniprovsky Uzina de țevi Interpipe Novomoskovsk Interpipe Niko Tube Dnipropetrovsk Vtormet Complexul siderurgic electric Dniprosteel, care operează sub marca Interpipe Steel. „Fabrica din Roman este prima noastră platformă de producție din Uniunea Europeană și la nivel internațional, marcând un pas istoric în dezvoltarea noastră. Aceasta completează perfect operațiunile noastre integrate vertical, cu valoare adăugată, din Ucraina, consolidând atât diversificarea noastră geografică, cât și integrarea tehnologică”, a comentat Luca Zanotti, CEO al Interpipe. Într-un comunicat de presă transmis de Interpipe se mai precizează că „au fost îndeplinite toate condițiile obișnuite pentru încheierea tranzacției, inclusiv obținerea autorizațiilor antitrust și de investiții străine directe necesare de la agențiile guvernamentale ucrainene și române”. Victor Pinchuk are o avere estimată la 2,8 miliarde de dolari | Foto – Profimedia Images Cine este influentul afacerist ucrainean Victor Pinchuk, deținătorul unui imperiu media Viktor Pinchuk – este ginerele fostului președinte al Ucrainei, Leonid Kucima, fiind căsătorit cu Olena Pinchuk – are un doctorat în proiectarea țevilor. A fondat Interpipe, producător de produse din oțel, în 1990. Pe lângă Interpipe, miliardarul Viktor Pinchuk – născut în data de 14 decembrie 1960 – controlează și Starlight Media. Compania deține 6 posturi de televiziune. Conform Forbes, Pinchuk deține Grand Buildings, o clădire istorică emblematică din Piața Trafalgar din Londra. PinchukArtCenter, pe care îl prezidează, este cunoscut pentru premiul său bianual global de artă contemporană, Future Generation Art Prize. Premiul de 100.000 de dolari este acordat unui tânăr artist. Totodată, afaceristul ucrainean Pinchuk este și fondatorul EastOne Group LLC. Este o companie internațională de investiții, finanțare de proiecte și consultanță financiară. Compania are sediul la Londra.Pinchuk sponsorizează și un eveniment anual despre Ucraina la Forumul Economic Mondial de la Davos. „Nu-mi ascund averea, dar nici nu o laud și, cel mai important, încerc să o folosesc pentru îmbunătățirea societății. Cu cât deții mai multe, cu atât poți face mai multe pentru țara ta”, spune miliardarul ucrainean. Viktor Pinchuk – este ginerele fostului președinte al Ucrainei, Leonid Kucima | Foto din 2010/Sursa – Wikipedia Pinchuk a fost membru al parlamentului ucrainean Pinchuk a fost membru al parlamentului ucrainean – Rada Supremă – timp de două mandate consecutive – din 1998 până în 2006. A fost ales pe listele Partidului Laburist din Ucraina. Miliardarul Pinchuk s-a dovedit a fi o figură-cheie în domeniul radiodifuziunii ucrainene. În 2016, Viktor Pinchuk a fost coproprietar al TAVR Media. Acest important holding radio ucrainean operează mai multe posturi de radio populare – inclusiv Hit-FM, Kiss-FM, Russkoe Radio Ukraina, Radio Relax, Radio ROKS și Radio Melodia. TAVR Media funcționează prin intermediul diverselor companii filiale. Printre acestea sunt Liamin, Mir și Pilot, cu participații cuprinse între 95% și 100%. Prin intermediul acestor firme, Viktor Pinchuk a menținut o influență semnificativă în Ucraina. Viktor Pinchuk, ginerele fostului președinte al Ucrainei, Leonid Kucima (dreapta) | Foto – Profimedia Images Legăturile lui Pinchuk cu celebrul Rinat Ahmetov După ce a înființat compania Interpipe, în 1990, afacerile miliardarului Viktor Pinchuk s-au dezvoltat continuu. În 2004, împreună cu alt miliardar ucrainean celebru, Rinat Ahmetov, Viktor Pinchuk a achiziționat fabrica de oțel Kryvorizhstal. Cei doi au plătit aproximativ 800 de milioane de dolari pentru ca achiziția să fie perfectată. Nu au lipsit acuzațiile că ar fi fost „ajutat” chiar de

România, peste Ungaria la nivelul de trai, arată datele europene. Unde se situează țara noastră în comparație cu vecinii

Rezultatele preliminare pentru 2025, publicate de Eurostat, arată că România este la 78% din PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare față de media Uniunii Europene. Datele europene mai arată că Ungaria este sub noi la nivelul de trai, în timp ce Grecia și Bulgaria sunt codașele Uniunii Europene. Indicatorul PIB per capita, exprimat în standarde ale puterii de cumpărare, ajustează produsul intern brut pentru diferențele de prețuri între țări și oferă o perspectivă mai realistă a nivelului de trai și a puterii de cumpărare efective a locuitorilor. Acesta a variat între 68% din media UE în Grecia și Bulgaria și 239% în Luxemburg. În 2025, media UE s-a situat la aproximativ 41.600 de euro în termeni de putere de cumpărare, un punct de referință comun în funcție de care sunt evaluate toate statele membre. În 2025, au fost observate diferenţe semnificative între ţările UE în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în standarde ale puterii de cumpărare. Datele preliminare arată că Polonia se situează la 81% din media UE, în timp ce Ungaria este sub țara noastră cu aproximativ 76% din media UE. Grecia și Bulgaria au cele mai scăzute niveluri din UE, de aproximativ 68%. Luxemburg și Irlanda domină clasamentul Luxemburg are de departe cel mai ridicat PIB per capita dintre toate cele 27 de state și se situează cu 139% peste media UE. Acest lucru este explicat parțial de faptul că un număr mare de rezidenți străini sunt angajați în țară și contribuie la PIB, fără să facă însă parte din populația rezidentă a țării. Irlanda se situează pe locul al doilea, cu un nivel de 137% peste media Uniunii Europene. Nivelul ridicat al PIB-ului per capita din Irlanda poate fi explicat în parte prin prezenţa unor mari companii multinaţionale care deţin proprietate intelectuală. Podiumul este completat de Țările de Jos și Danemarca, fiecare cu un PIB per capita cu peste 20% peste medie. De asemenea, Austria, Germania, Belgia, Suedia, Malta și Finlanda sunt state care depășesc media europeană. RECOMANDAREA AUTORULUI: ROMÂNIA a depășit Polonia la PIB per capita. „Suntem de mult peste Ungaria, Croația sau Grecia” O țară chinuită degeaba. Încasările guvernului Bolojan din taxe au rămas aproape la fel ca în 2025, după avalanșa de impozite crescute și „reforme”. Gândul prezintă cifrele oficiale

Guvernul Bolojan vrea din nou să se împrumute de la români. Ce dobânzi neimpozabile oferă statul

Ministerul Finanțelor lansează nouă ediție TEZAUR cu dobânzi neimpozabile de până la 7,50% pe an.  Subscrierile sunt de peste 7,75 miliarde lei în primul trimestru din 2026. Anunțul oficial a fost făcut vineri. Astfel, în perioada 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7,00% și, respectiv 7,50%. Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată. Programul TEZAUR se bucură de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depășit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumă considerabilă care reflectă încrederea românilor în acest instrument de economisire, anunță Finanțele. Când și unde pot fi cumpărate titlurile de stat Între 6 aprilie 2026 – 6 mai 2026, prin platforma Ghișeul.ro; Între 6 aprilie 2026 – 7 mai 2026 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului. Operațiunile care pot fi realizate online sunt: deschidere cont de subscriere pe numele investitorului la o unitate a Trezoreriei Statului selectată, subscriere titluri de stat TEZAUR, virament al sumelor din contul de subscriere al investitorului către un cont bancar. Pentru mai multe detalii cu privire la subscrierile online accesați Ghid Tezaur online și Tezaur online; Între 6 aprilie 2026 – 8 mai 2026 de la sediul unităților Trezoreriei Statului; Între 6 aprilie 2026 – 7 mai 2026 în mediul urban și 6 aprilie 2026 – 6 mai 2026 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A. Avantajele investiției în Programul TEZAUR Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. Dobânda este anuală și se plătește la datele de plată prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului TEZAUR sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri. Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice. Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia sunt publicate la secțiunea Titluri de stat și pe website C.N. Poșta Română S.A. Reamintim că începând cu luna martie 2025, Ministerul Finanțelor a lansat prima ediție în care cetățenii români care au cont pe platforma Ghișeul.ro și dețin un card de debit au avut posibilitatea de a achiziționa online titluri de stat, la doar un click distanță. Ghid pentru transferul rapid al fondurilor din contul TEZAUR Pentru a veni în sprijinul investitorilor cu o experiență complet digitalizată și eficientă, Ministerul Finanțelor a pregătit un ghid pentru transferul sumelor din contul de subscriere TEZAUR înapoi în contul bancar personal. Procesul se realizează prin completarea documentului Ordin de plată multiplu electronic (OPME), urmând pașii de mai jos: Descărcați formularul de pe site-ul Ministerului Finanțelor, secțiunea Tezaur Online, și deschideți-l exclusiv cu Adobe Acrobat Reader. Completați câmpurile cu datele de identificare (CNP) și IBAN-ul contului bancar în care doriți să primiți banii. Calculați suma finală: Din suma totală de transferat, deduceți comisionul aferent transferului: 0,51 lei pentru transferuri de până la 50.000 lei sau 6 lei pentru sume mai mari. Validați și salvați documentul PDF inteligent. Încărcați formularul în contul dumneavoastră SPV, utilizând butonul „Depunere formulare” de pe același site. După încărcarea cu succes a documentului, transferul sumelor se va procesa în cel mai scurt timp posibil. Consultare ghid. Recomandarea autorului: Bolojan îți cere bani împrumut, dar riști să îți dea înapoi mai puțini, că ți-i mănâncă inflația. Guvernul a scos la vânzare titluri de stat cu dobândă care va fi înghițită de creșterea prețurilor

Ryanair avertizează: 1/10 zboruri din această vară ar putea fi anulat

Directorul companiei Ryanair a emis un avertisment îngrijorător. Mulți turiști și-ar putea anula vacanțele planificate pentru vara acestui an din cauza crizei petroliere. Turismul global ar putea experimenta cel mai zdrobitor declin de la pandemia de coronavirus din anul 2020.  El a declarat la ITV News că unu din zece zboruri ar putea fi anulate dacă războiul din Iran și criza petrolieră vor continua. Directorul executiv Ryanair, Michael O’Leary Directorul Ryanair: 10% din zboruri, anulate Directorul executiv al companiei aeriene spune că dacă Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă, Ryanair nu va funcționa la capacitate maximă din cauza penuriei de carburanți. „Strâmtoarea Ormuz a fost închisă de 30 de zile. Dacă mai rămâne închisă încă 60 sau 90 de zile, vom înfrunta un scenariu neștiut. Și este limpede că ar putea fi anulate 5-10% din zboruri în lunile mai, iunie și iulie”, a spus Michael O’ Leary. Zborurile întârziate ar putea costa mai mult, a atenționat directorul. De asemenea, companiile aeriene nu vor putea anticipa ce rute ar putea fi anulate, a explicat O’Leary. El a adăugat că este de așteptat ca furnizorii de carburanți să anunțe companiile aeriene cu câteva zile înainte. „Dacă este un risc de 10-20% pentru aprovizionarea cu combustibil în iunie, iulie sau august, atunci noi și celelalte companii aeriene trebuie să luăm în considerare anularea unor zboruri sau să reducem capacitatea”, a concluzionat directorul Ryanair. Îndemnul directorului companiei aeriene pentru pasageri Din acest motiv, anularea zborurilor ar putea fi mai greu de gestionat. Totuși, O’Leary îi îndeamnă pe turiști să-și programeze vacanțele de vară „cât mai repede posibil”. Ilsole24ore scrie că marile companii aeriene din Europa ar putea fi lovite de criza energetică chiar din aprilie. Penuria de combustibil s-ar putea face resimțită pe tot continentul din luna mai. Publicația raportează că cele mai vulnerabile la criză vor fi companiile aeriene din țările mediterane (Spania, Italia, Grecia), acestea fiind dependente de rutele navale din Canalul Suez pe care este transportat petrolul din țările arabe. Rebelii Houthi din Yemen au amenințat că ar putea bloca Strâmtoarea Bab al-Mandab din Canalul Suez. Impactul blocadei iraniene din Strâmtoarea Ormuz asupra turismului global Potrivit datelor companiei de analiză Kpler, 18,8 milioane de tone de carburnați pentru avioane au fost transportate prin Strâmtoarea Ormuz în ultimul an. Războiul Iranului împotriva aliaților SUA din Golful Persic presupune tăierea aprovizionării cu carburanți pentru marile companii aeronautice. China, al doilea producător global de carburanți pentru industria aeronautică, a restricționat exporturile. Și compania germană Lufthansa este pregătită pentru penuria de combustibil, a spus directorul executiv Carsten Spohr. „Dacă penuria de kerosen are loc,  va fi resimțită în afara Europei”, a spus Spohr pentru ziarul FAZ. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Liderii UE avertizează: războiul din Iran ar putea cauza efecte similare cu cele ale pandemiei de COVID-19

Pe un clujean îl caută întreg Guvernul Bolojan să-l angajeze după ce a făcut în 2 ore un soft mai bun pentru ANAF decât a făcut statul în ani de zile

Un IT-ist din Cluj-Napoca a demonstrat că este mai priceput decât autoritățile române, după ce a construit, în numai două ore, o versiune alternativă a platformei ANAF demoanaf.ro. Acesta a fost, ulterior, contactat de vicepremier, ministrul Economiei și conducerea Fiscului, iar portalul construit de acesta a generat discuții aprinse. Antreprenorul în IT, Daniel Tamaș, din Cluj – Napoca, a ajuns rapid în atenția celor mai de sus oameni din Guvern și Finanțe, după ce a construit în doar două ore, un portal alternativ la ANAF, care este mult mai eficient. Clujeanul a dovedit autorităților că cetățenii pot avea parte de servicii profesioniste, dacă există pricepere și bunăvoință. Clujeanul, care a construit o platformă concurentă la ANAF în numai 2 ore, contactat urgent de vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul Finanțelor Cum au decurs discuțiile dintre IT-istul clujean și vicepremierul Oana Gheorghiu Clujeanul a declarat că a fost contactat de vicepremierul Oana Gheorghiu, oficiali din Ministerul Finanțelor Alexandru Nazare și reprezentanți ai ANAF Cluj. „De dimineață, am avut o primă surpriză și anume ocazia să povestesc cu doamnele Oana Gheorghiu, viceprim-ministru, și Mădălina Marcu, secretar de stat, cărora le mulțumesc pentru deschidere și viziune. Ulterior chiar cu membrii din conducerea ANAF la Cluj și în final, acum pe seară, cu Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, căruia de asemenea îi mulțumesc pentru deschidere”, a declarat acesta, pe social-media. Clujeanul, care a construit o platformă concurentă la ANAF în numai 2 ore, contactat urgent de vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul Finanțelor „M-am săturat să aud explicații de ce nu se poate, când de fapt se poate” Daniel Tamaș a precizat că a construit platforma ca o reacție la birocrația din cadrul instituțiilor statului. „Am construit azi în 2 ore un portal ANAF modern. Cu date reale. Funcțional. Mobile-first. Rapid. Nu pentru că e treaba mea — ci pentru că m-am săturat să aud explicații de ce nu se poate, când de fapt se poate. Sau că se poate, dar trebuie 492 de comisii și neasumări”, a afirmat Daniel Tamaș. „Anaf.ro pică exact atunci când ai nevoie să depui o declarație” Acesta a explicat și care sunt beneficiile portalului creat de el, în comparație cu cel oficial al ANAF. „anaf.ro se încarcă în 10-15 secunde, are URL-uri din 2003, nu funcționează pe mobil și pică fix când ai nevoie să depui o declarație. demoanaf.ro ia exact aceleași date publice (API-urile ANAF, BNR) și le servește într-o interfață modernă, rapidă și accesibilă. Verificare CUI, curs valutar, calendar fiscal, validare e-Factura, coduri CAEN, IBAN-uri trezorerie — totul sub 2 secunde”, a argumentat IT-istul. „Costul e ridicol de mic. Singurul lucru care lipsește e voința” Clujeanul a subliniat că intenția sa nu a fost aceea de a critica, ci de a demonstra, concret, că lucrurile pot fi făcute mult mai bine. „Nu e o critică. E o invitație deschisă: uite cum ar putea arăta. Tehnologia există. Costul e ridicol de mic. Singurul lucru care lipsește e voința. Proiectul e independent, și nu e afiliat cu ANAF sau Ministerul Finanțelor. Doar un cetățean care construiește lucruri și care crede că merităm servicii digitale la standarde europene”, a mai adăugat acesta. FOTO: Facebook Recomandarea autorului: Saci de aur confiscați de ANAF de la casele de amanet. Inspectorii au vizat și casele de schimb valutar. Câte zeci de milioane de lei au confiscat Procurorii DNA au găsit în casa șefului Autoritatății Rutiere Române 350.000 de euro. Cristian Anton a fost reținut ANAF scoate la licitație un Ferrari F430 Spider. Care este prețul de pornire și ce dotări are bolidul

Moldova are inflația la aproape jumatate față de România

Inflația, adică majorarea prețurilor din Republica Moldova a fost de 5,1%, aproape la jumătatea față de nivelul înregistrat în România, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică din Republica Moldova (BNS). În cazul României, conform datelor publicate anterior de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a fost de 9,31% în luna februarie. Cele mai mari creșteri anuale de prețuri la produsele alimentare din Republica Moldova au fost înregistrate la ouă – cu 30,6%; fructe – 20,7% și legume, 13,2%. De asemenea, s-au scumpit: uleiul vegetal cu 8,9%, pâinea cu 5,8% și laptele și produsele lactate cu 4,3%. În același timp, zahărul s-a ieftinit cu 4,4%. În categoria bunurilor nealimentare, cele mai importante scumpiri au fost la încălțăminte – 5,2%, confecții –  5%, materiale de construcție – cu 3,9% și medicamente – cu 3,0%. În schimb, combustibilii și carburanții s-au ieftinit cu 3,4% comparativ cu februarie 2025. La serviciile prestate populației, cele mai semnificative creșteri anuale de prețuri au fost înregistrate la serviciile de alimentare cu apă potabilă și canalizare – cu 19,7%, energia electrică – cu 16,4%, alimentația publică – cu 11,6% și transportul de pasageri – cu 6,8%. În același timp, tarifele pentru gazele naturale au scăzut cu 12,4%, iar cele pentru energia termică cu 9,7%. Inflația în Moldova în comparație cu alte state În ceea ce privește inflația anuală, Republica Moldova, cu 5,1%, s-a situat sub nivelul înregistrat în Turcia (31,5%) și Islanda (5,2%), dar peste cel din Georgia (4,6%), Croația (3,8%), Lituania (3,6%), Bulgaria (3,3%), Estonia (3,1%), Slovenia și Macedonia de Nord (câte 2,9%), Cehia (1,4%) și Cipru (0,1%). Rata anuală a inflației în unele țări din regiune, în februarie 2026 față de februarie 2025 (%). Foto: Biroul Național de Statistică din Republica Moldova În 2025, Republica Moldova a înregistrat o rată medie a inflației de 7,7%, clasându-se pe locul 35 la nivel mondial. Potrivit datelor BNS, sectorul serviciilor a suferit cele mai mari scumpiri. Cel mai mult au crescut tarifele la energia electrică, cu 48% față de anul 2024, și la încălzirea centralizată, cu 35,3%. Inflația scade în România, dar rămâne tot cea mai mare din Uniunea Europeană România rămâne țara cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană, cu un avans anual al prețurilor de 8,3%, arată datele publicate miercuri de Oficiul de statistică al Uniunii Europene. Luna trecută, țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost: Danemarca (0,5%), Cipru (0,9%) și Cehia (1%). La polul opus, țările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflației au fost: România (8,3%), Slovacia (4%) și Croația (3,9%). Comparativ cu situația din ianuarie 2026, rata anuală a inflației a scăzut în 11 state membre, inclusiv în România (de la 8,5% până la 8,3%), a rămas stabilă în patru și a crescut în 12 țări membre. Sursa foto: Eurostat De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 1,9% în februarie, de la un nivel de 1,7% luna precedentă, aproape de ținta pe termen mediu de 2% vizată de Banca Centrală Europeană (BCE). Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (1,54 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool și țigări (0,48 puncte procentuale). În schimb, prețurile la energie au scăzut cu 0,30 puncte procentuale. Datele Eurostat arată că inflația de bază, adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și alimentele, a crescut până la 2,4% în zona euro, de la un nivel de 2,2%. Inflația de bază este indicatorul urmărit cu atenție de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. AUTORUL RECOMANDĂ: Datele Eurostat confirmă un nou record marca Bolojan. România este în continuare țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană INS: Rata anuală a inflației a scăzut în februarie la 9,3%. Energia electrică continuă să fie campioana scumpirilor

Dezvăluire Bloomberg despre România! 1 miliard de euro a cheltuit BNR pentru stabilizarea monedei numai în luna martie

Publicația Bloomberg relatează că România a cheltuit aproximativ 1 miliard de euro pentru a-și susține moneda națională în contextul declinului global din luna martie. Banca Națională a României a cheltuit în luna martie peste 1 miliard de euro (aproximativ 1,2 miliarde de dolari) pentru a proteja moneda națională de presiunile generate de turbulențele de pe piețele globale, provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit unor surse citate de Bloomberg. „România s-a bazat pe un așa-numit regim valutar de flotație controlată, în care banca centrală menține leul într-un interval nedivulgat, ca ancoră economică cheie, în timp ce țara încearcă să îmbunătățească finanțele statului și să reducă inflația de aproape 10%. Șocul geopolitic cauzat de războiul din Iran a declanșat o vânzare masivă de produse pe piețele dezvoltate și emergente, deoarece creșterea prețurilor petrolului a stârnit îngrijorări cu privire la o creștere bruscă a inflației și la o încetinire economică. Mai multe bănci centrale din economiile în curs de dezvoltare, inclusiv India și Indonezia, și-au intensificat apărarea monedelor prin intervenții directe și alte masuri. În timp ce obligațiunile guvernamentale ale României au scăzut alături de țările similare după începerea conflictului, leul s-a menținut stabil și s-a slăbit doar cu 0,1% față de euro luna trecută. Volatilitatea actuală a pieței este similară turbulențelor pe care le-a experimentat România în timpul crizei politice de anul trecut, dar presiunea asupra monedei persistă deja de o perioadă mai lungă de timp, fără a se întrevedea un sfârșit clar, a declarat una dintre persoane. Banca centrală de la București a declarat că nu comentează activitățile de pe piață. Prim-viceguvernatorul Leonardo Badea a declarat joi, într-o conferință, că rezervele valutare ale României se află în prezent la un nivel record de 67 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă un „nivel adecvat” pentru a servi drept ancoră în vremurile incerte. Rezervele totalizează aproximativ 80 de miliarde de euro, inclusiv aurul”, spune publicația. Autorul recomandă: Guvernatorul Mugur Isărescu a primit sfaturi de la omologul lui grec. Care sunt lecțiile pe care le-ar putea învăța România din criza Greciei Ipocrizia lui Bolojan. Premierul a spus într-un interviu că stă într-un apartament modest „de 65 de mp”, când de fapt locuiește în fosta vilă a lui Băsescu, de câteva sute de metri pătrați. Vilă în care Bolojan a locuit ilegal, până i-a schimbat destinația printr-o hotărâre de guvern secretă

Bloomberg: România a cheltuit 1 miliard de euro pentru a-și apăra moneda în timpul declinului global din martie

„Banca centrală a României a cheltuit echivalentul a peste 1 miliard de euro (1,2 miliarde de dolari) în martie pentru a preveni slăbirea monedei naționale de către turbulențele de pe piața globală declanșate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit unor surse citate de Bloomberg. „România s-a bazat pe un așa-numit regim valutar de flotație controlată, în care banca centrală menține leul într-un interval nedivulgat, ca ancoră economică cheie, în timp ce țara încearcă să îmbunătățească finanțele statului și să reducă inflația de aproape 10%. Șocul geopolitic cauzat de războiul din Iran a declanșat o vânzare masivă de produse pe piețele dezvoltate și emergente, deoarece creșterea prețurilor petrolului a stârnit îngrijorări cu privire la o creștere bruscă a inflației și la o încetinire economică. Mai multe bănci centrale din economiile în curs de dezvoltare, inclusiv India și Indonezia, și-au intensificat apărarea monedelor prin intervenții directe și alte măsuri . În timp ce obligațiunile guvernamentale ale României au scăzut alături de țările similare după începerea conflictului, leul s-a menținut stabil și s-a slăbit doar cu 0,1% față de euro luna trecută. Volatilitatea actuală a pieței este similară turbulențelor pe care le-a experimentat România în timpul crizei politice de anul trecut, dar presiunea asupra monedei persistă deja de o perioadă mai lungă de timp, fără a se întrevedea un sfârșit clar, a declarat una dintre persoane. Banca centrală de la București a declarat că nu comentează activitățile de pe piață. Prim-viceguvernatorul Leonardo Badea a declarat joi, într-o conferință, că rezervele valutare ale României se află în prezent la un nivel record de 67 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă un „nivel adecvat” pentru a servi drept ancoră în vremurile incerte. Rezervele totalizează aproximativ 80 de miliarde de euro, inclusiv aurul”, relatează publicația.

Bloomberg: 1 miliard de euro cheltuit de România pentru stabilizarea monedei în timpul declinului global

Banca Națională a României a cheltuit în luna martie peste 1 miliard de euro (aproximativ 1,2 miliarde de dolari) pentru a proteja moneda națională de presiunile generate de turbulențele de pe piețele globale, provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit unor surse citate de Bloomberg. „România s-a bazat pe un așa-numit regim valutar de flotație controlată, în care banca centrală menține leul într-un interval nedivulgat, ca ancoră economică cheie, în timp ce țara încearcă să îmbunătățească finanțele statului și să reducă inflația de aproape 10%. Șocul geopolitic cauzat de războiul din Iran a declanșat o vânzare masivă de produse pe piețele dezvoltate și emergente, deoarece creșterea prețurilor petrolului a stârnit îngrijorări cu privire la o creștere bruscă a inflației și la o încetinire economică. Mai multe bănci centrale din economiile în curs de dezvoltare, inclusiv India și Indonezia, și-au intensificat apărarea monedelor prin intervenții directe și alte masuri. În timp ce obligațiunile guvernamentale ale României au scăzut alături de țările similare după începerea conflictului, leul s-a menținut stabil și s-a slăbit doar cu 0,1% față de euro luna trecută. Volatilitatea actuală a pieței este similară turbulențelor pe care le-a experimentat România în timpul crizei politice de anul trecut, dar presiunea asupra monedei persistă deja de o perioadă mai lungă de timp, fără a se întrevedea un sfârșit clar, a declarat una dintre persoane. Banca centrală de la București a declarat că nu comentează activitățile de pe piață. Prim-viceguvernatorul Leonardo Badea a declarat joi, într-o conferință, că rezervele valutare ale României se află în prezent la un nivel record de 67 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă un „nivel adecvat” pentru a servi drept ancoră în vremurile incerte. Rezervele totalizează aproximativ 80 de miliarde de euro, inclusiv aurul”, spune publicația.