Etichetă: Economic

ANAF face controale ample la mai multe firme de pază din România. Ce suspiciuni au inspectorii

Direcția Generală Antifraudă Fiscală din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), a declanșat o acțiune amplă de control la nivel național, care vizează 62 de societăți ce activează în domeniul serviciilor de protecție și pază, identificate cu risc fiscal semnificativ de sustragere de la plata taxelor și contribuțiilor datoare bugetului de stat.  Inspectorii ANAF verifică atât sediile firmelor, cât și peste 300 de obiective din țară unde acestea își desfășoară activitatea, în contextul unor suspiciuni cu privire la munca nedeclarată, subdeclararea veniturilor salariale și diminuarea artificială a obilgațiilor fiscale. Președintele ANAF, Adrian Nica, a transmis anterior că domeniul este considerat unul cu risc fiscal de către Fisc. „Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a declanșat astăzi o acțiune amplă de control la nivel național, care vizează 62 de societăți ce activează în domeniul serviciilor de protecție și pază, identificate cu risc fiscal semnificativ de sustragere de la plata taxelor și contribuțiilor datorate bugetului de stat. Verificările inspectorilor antifraudă se desfășoară la sediile societăților, precum și în peste 300 de locații (obiective de pază) în care își desfășoară activitatea personalul societăților vizate, în vederea verificării concordanței dintre situația operativă din teren, evidențele de personal și obligațiile fiscale declarate.”, se arată în comunicatul transmis de ANAF. Ministrul Muncii, Florin Manole, a transmis, prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare, că Ministerul Muncii colaborează strâns cu ANAF la acțiunea care vizează cele 62 de firme și peste 300 de obiective din domeniul serviciilor de pază și protecție. „Am declanșat, împreună cu ANAF, un control național care vizează 62 de firme și peste 300 de obiective. Miza este clară: protejarea angajaților și a concurenței loiale în piața muncii. Nu acceptăm munca la negru, salarii subdeclarate sau artificii prin care unii își cresc profitul pe spatele oamenilor.” De asemenea, ANAF spune că acțiunea vizează și modul în care sunt calculate și plătite taxele aferente salariilor, în contextul în care, potrivit instituției, au fost identificate mai multe suspiciuni. Controalele Direcției Generale Antifraudă Fiscală se desfășoară în cooperare cu inspectorii din cadrul Inspecției Muncii, iar reprezentanții ANAF spun că vor continua monitorizarea sectoarelor cu risc fiscal ridicat. „Acțiunea are ca obiectiv inclusiv verificarea modului de calcul, reținere și plată a impozitului pe veniturile din salarii și a contribuțiilor sociale obligatorii, în contextul în care analizele de risc ANAF au evidențiat suspiciuni privind: utilizarea muncii nedeclarate sau subdeclarate, încadrarea formală a angajaților cu salarii la nivel minim, concomitent cu acordarea de sume suplimentare neimpozitate, utilizarea unor forme artificiale de colaborare (contracte de prestări servicii, subcontractare în lanț) pentru disimularea unor raporturi de muncă și mutarea sarcinii fiscale asupra unor entități interpuse și evidențierea incompletă a veniturilor și a cheltuielilor în contabilitate.” RECOMANDAREA AUTORULUI: ANAF scoate la vânzare două „palate” dintr-o comună cu o mare comunitate de romi. Prețul pornește de la aproape 35.000 de euro Acuzații de evaziune fiscală de 12 milioane de lei la un comerciant de nisip și pietriș din Giurgiu. Ce schemă a descoperit ANAF

USR propune un termen de 3 zile pentru firmele care depășesc plafonul de TVA

„Cei doi parlamentari USR vor introducerea în Codul Fiscal a unui termen de maximum 3 zile lucrătoare pentru solicitarea înregistrării, un interval rezonabil, care oferă timp de conformare și păstrează echilibrul între obligațiile fiscale și realitățile din teren”, transmite formațiunea printr-un comunicat de presă emis duminică.  Măsura are în vedere situații în care depășirea plafonului are loc în afara programului de lucru, la sfârșit de săptămână sau în zile nelucrătoare, când intervenția imediată nu este posibilă. Noua propunere are obiectivul de a crea un cadru mai previzibil pentru antreprenori, să reducă riscul sancțiunilor considerate nedrepte și să mențină un echilibru între obligațiile fiscale și relațiile cu care se confruntă afacerile.  Cynthia Păun a transmis: „Legile trebuie făcute astfel încât să poată fi respectate în mod real. Nu putem cere conformare instantanee într-o situație în care, administrativ, nu există posibilitatea de a interveni”.  La rândul său, Remus Negoi a precizat: „Măsura urmărește stabilirea unui interval clar, previzibil și rezonabil pentru conformare. 3 zile lucrătoare oferă contribuabililor un răgaz adecvat pentru îndeplinirea obligației, fără a afecta interesele bugetare ale statului”. 

Trump majorează tarifele globale la 15% după înfrângerea de la CCR-ul american

După decizia dură a celei mai înalte instanțe americane, pronunțată vineri, Trump a semnat o proclamație prin care a impus temporar o taxă de 10% asupra importurilor, în baza secțiunii 122 din Legea Comerțului din 1974, care permite președintelui să stabilească restricții comerciale pentru o perioadă de până la 150 de zile, notează FT. Aceasta a fost una dintre măsurile alternative pe care liderul american a promis că le va utiliza după ce Curtea Supremă a decis că și-a depășit atribuțiile atunci când a folosit Legea privind Puterile Economice în Situații de Urgență Internațională pentru a impune tarife asupra zecilor de țări. Sâmbătă, Trump a scris pe rețelele sociale că, în urma analizei deciziei instanței, „începând imediat, majorez tariful global de 10% aplicat țărilor, dintre care multe au «profitat» de Statele Unite timp de decenii, fără consecințe (până am apărut eu!), la nivelul maxim permis și testat legal, de 15%”. „În următoarele luni, administrația Trump va stabili și va anunța noile tarife care sunt permise din punct de vedere legal”, a adăugat acesta.

Cu industria la pământ, România a luat din nou poziția ghiocelul în fața Comisiei Europene. Germania, Franța, chiar și Bulgaria au luat poziții ferme. Doctorul inginer Petru Ianc face lumină

România a rămas din nou spectator în cadrul unui proces european esențial. În vreme ce alte state membre, precum Germania, Italia, sau chiar Bulgaria au trimis sugestii către Comisia Europeană privind protecția companiilor din propria industrie, România a preferat să rămână pasivă. Este vorba de crearea unui nou Regulament la nivel european, pentru ca jucătorii industriali europeni să fie protejați de prețurile mici cu care intră produsele din afara Uniunii Europene. În termeni practici, industriașii europeni trebuie să plătească taxe de decarbonizare sau certificate de emisii CO2, fapt care crește automat prețul produselor. Asemenea dureri de cap nu au însă producători din China, Turcia, Ucraina sau chiar Taiwan. În consecință, Comisia Europeană vrea să compenseze aceste costuri suplimentare pentru companiile locale. Problema e că România, invitată să trimită propuneri, nu a adoptat nicio poziție, explică, în exclusivitate pentru Gândul, Petru Ianc, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România. Care sunt motivele, dar și soluțiile? Comisia Europeană a supus votului țărilor membre propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la Fondul Temporar de Decarbonizare. Fondul vizează decarbonizarea industrială, printr-un mecanism similar, Carbon Border Adjustment Mechanism. Practic, importatorii de oțel, aluminiu, fertilizanți sau chimicale din afara Uniunii Europene plătesc o taxă care reflectă diferența de emisii de dioxid de carbon între producția europeană și cea externă. Ce este Fondul Temporar de Decarbonizare și cum funcționează taxa CBAM Fondul Temporar de Decarbonizare este gândit ca un instrument de sprijin pentru industriile afectate de Carbon Border Adjustment Mechanism (CBAM), mecanismul Uniunii Europene de ajustare a carbonului la frontieră care introduce costuri suplimentare pentru produsele cu amprentă mare de carbon. În teorie, fondul ar trebui să ajute companiile europene din industria europeană grea să facă față costurilor de decarbonizare însă, forma actuală a regulamentului, ridică semne de întrebare. „CBAM-ul este o taxă pusă de Comisia Europeană asupra importurilor din alte țări din afara Uniunii Europeane. Cum se aplică CBAM? Dacă o persoană, o companie din România sau din Uniunea Europeană vrea să importe din China sau din Turcia, din Vietnam sau din India, ea trebuie să anunțe țara membră că va importa, de exemplu, 100 de tone de oțel din China și va trebui să plătească în România o taxă care este echivalentul diferenței de emisii între tona de oțel din China și din Uniunea Europeană.” De ce am rămas un spectator pasiv în procesul european În cazul României, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului au solicitat asociațiilor din industrie, într-un timp extrem de scurt, să ofere o poziție oficială cu privire la propuneri de regulament european cu impact major asupra industriei. România a ales să adopte o poziție pasivă și a transmis mai departe responsabilitatea către asociațiile din industria grea. Întrebat de Gândul de ce poziția României este una complet diferită de cea a Germaniei, Franței sau Bulgariei în acest context, Petru Ianc a apreciat că țara noastră nu are capacitatea să intervină eficient din cauza lipsei de specialiști pregătiți să susțină un punct de vedere solid. „România nu are specialiști, pe de o parte. Nu are specialiști care pot să evalueze rapid un document foarte important, extrem de important. Iar pentru evaluarea acestui document trebuie să ai o privire de ansamblu a economiei românești în contextul economiei europene. Documentul acesta are două, cel puțin două idei principale. O idee este că banii colectați din CBAM, de către fiecare țară, se vor gestiona de către Comisia Europeană. Deci, cu alte cuvinte, țările membre vor colecta banii și îi vor da Comisiei care îi va utiliza, o parte pentru fondul de decarbonizare, iar altă parte, așa cum se spune și în document, pentru problemele pe care Comisia va gândi că sunt oportune la momentul respectiv.” Decarbonizare prin faliment: România a redus emisiile de CO2 prin închiderea fabricilor România se află într-o poziție atipică în dezbaterea cu privire la decarbonizarea industrială europeană. Potrivit lui Petru Ianc, țara noastră este deja „decarbonizată”, dar nu prin investiții și modernizare, ci prin închiderea marilor unități industriale. Spre deosebire de alte state membre UE, care au investit masiv în modernizarea marilor platforme industriale pentru a reduce emisiile de CO₂, România și-a redus amprenta de carbon prin închiderea capacităților productive. „România este o țară care s-a decarbonizat prin închiderea unităților. Germania, Franța și celelalte țări vest-europene s-au „decarbonizat” prin proiecte și investiții în companiile producătoare de CO2. Mă refer la siderurgia pe minereu și cărbune, la industria îngrășămintelor, la industria chimică în general și la industria cimentului, unde decarbonizarea este atipică: nu se face prin schimbarea tehnologiei de bază, ci prin captare, transport și stocare a CO2-ului. În România, însă, decarbonizarea s-a produs prin închiderea SIDEX-ului. În ansamblul siderurgiei, SIDEX avea tehnologie pe minereu și cărbune, cu furnale, convertizoare și tot lanțul până la produsul finit.” SIDEX Galati – Sursa foto: Mediafax Fără industrie, România rămâne un simplu sponsor al fondului de decarbonizare Concluzia pentru economia românească este una extrem de dură, susține Petru Ianc. România va contribui financiar la fondul de decarbonizare, dar nu va beneficia de proiecte proprii pentru că marile capacități industriale au pus deja lacătul la porți. Astfel, sectoarele rămase active precum șantierele navale, vor suporta costuri suplimentare fie prin achiziția de materie primă mai scumpă din Uniunea Europeană, fie prin plata unor suprataxe pentru importuri din afara spațiului comunitar. „România nu va avea proiecte la acest fond de decarbonizare. Decarbonizarea s-a întâmplat în România prin închiderea unităților deci noi vom contribui cu bani, fără să avem proiecte din care să beneficiem și de CO2. Pe de altă parte, România, prin faptul că nu mai are industrie va constrânge toate șantirele navale, de la Mangalia, Constanța, Tulcea, Galați, Brăila, să cumpere tablă din altă parte. Vor trebui să cumpere tablă din Uniunea Europeană, sau, dacă apelează la importuri ieftine, China, India, Turcia, Vietnam, vor trebui să plătească suprataxa, CBAM-ul, pe care utilizatorii din România, șantierul naval îl va plăti în România, iar banii, deci un cost suplimentar pentru industriașul român, iar banii se vor duce la Comisia Europeană. România

Independența energetică a României, o utopie?

Bogdan Ivan, actualul ministru al Energiei, a declarat foarte recent că România ar putea deveni independentă energetic la orizontul anului 2028. Oficialul nu s-a lăsat descurajat de faptul că românii plătesc cea mai scumpă energie din Europa și a avansat acest scenariu pozitiv. Însă, cât de plauzibil este anul 2028 pentru a atinge această bornă majoră? În ultima analiză din viața sa, oferită în exclusivitate pentru Gândul, renumitul economist Mircea Coșea a explicat de ce acest concept este aproape imposibil pentru realitatea economică a țării noastre. Un alt specialist cunoscut, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației România Inteligentă, avertizează că nici măcar peste două decenii nu putem spera în mod realist  la acest deziderat de independență energetică. Acum o săptămână, ministrul Energiei declara că România va deveni până în 2028 „o țară independentă energetic”. Potrivit ministrului, România se va transforma până în anul 2028 „din importator net de energie într-o țară independentă din punct de vedere energetic”, mai ales că în câțiva ani portofoliul energetic al țării noastre va beneficia și de începerea extracțiilor la mega-proiectul Neptun Deep, dar și de investițiile recente, din mandatul său, în capacități în stocare. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan Ivan a mai informat că, în momentul atingerii pragului de independență, reușita se va transpune și în facturile românilor. ”Înseamnă că noi vom ajunge, și asta este a doua țintă pe lângă independența energetică, ca prețul final la consumatorul final să fie sub media Uniunii Europene”. Mircea Coșea: Independența energetică ține de schimbările foarte mari și semnificative din balanța energetică Într-o intervenție pentru Gândul, regretatul profesor universitar de economie explica, cu puțin timp înainte de trecerea în neființă, de la finalul lui 2025, de ce România nu poate spera la câștigarea statutului de țară independentă energetic. În primul rând, este nevoie de o abilitate de anticipare a viitorului, de viziune și de o combinație, un mix inspirat de mai multe tipuri de energie. Mircea Coșea considera că nici pe termen mediu, de 5-10 ani, România nu s-ar apropia de această dorință de independentă. Mircea Coșea ”Este un ideal, în sens de utopie, pentru că independența energetică ține de schimbările foarte mari și semnificative care au loc în balanța energetică. Deci nu te poți baza doar pe anumite surse de energie. E nevoie să tot schimbi, să te adaptezi, să investești, să te orientezi în legătură cu ceea ce înseamnă tranziția la o altă formă de energie, la ceea ce înseamnă posibilitățile ca, de această dată, să preîntâmpinăm anumite elemente care țin de schimbările rapide ale climei. Nici într-un orizont de timp să zicem mediu, peste 5 ani, 10 ani… ”, argumenta Coșea.  Reconfigurarea noii ordini economice mondiale va avea și ea un rol Pe de altă parte, reputatul analist invoca și posibile schimbări de paradigmă în economia globală, ceea ce implică repoziționări și un factor de hazard care poate schimba totul pentru țări din eșalonul doi cum este România. S-ar putea să fie schimbări foarte importante în viitoarea etapă, schimbări la care nici nu așteptăm, schimbări masive de paradigmă a modelului global de dezvoltare, în care lucrurile pot să se schimbe atât de radical încât să apară alt raport de forță dintre principalii actori economici. Unii să-și piardă importanța, alții să revină în actualitate, alții să devină eroii zilnici, aici mă gândesc la India. Toate aceste schimbări, cu evoluții la nivelul BRICS, pot să aducă ceva care să schimbe cu totul și cu totul ceea ce noi credem azi că e încă valabil. Și în acele condiții s-ar putea să creeze și niște premise pentru practica acestui proiect, dar nu ca toate să vedem dacă aceste schimbări vor avea loc și când vor avea loc.  România nu și-a clarificat încă poziția finanțării de război și a dezvoltării Nu în ultimul rând, regretatul expert menționa că țara noastră este blocată de guvernanți și de deciziile politice arbitrare, de cheltuielile excesive din bani publici, cum ar fi pentru Ucraina, deci nu ne putem aștepta prea curând să plusăm din moment ce România decade din toate punctele de vedere. Metodele care te ajută să reduci facturile la energie electrică și gaze naturale. Cum diminuezi costurile lunare ”Suntem într-un moment prost, în care România decade, nu numai din punct de vedere economic, dar și în punct de vedere social și politic. Până la o schimbare radicală în viața politică și în conceptul de guvernare al României, nu ne putem aștepta la miracole. Noi nu știm nici măcar ce necesar energetic avem.  România este o țară nesigură, o țară prea apropiată de o zonă de război, care nici nu și-a clarificat încă poziția finanțării în interior în raport cu cheltuielile de război și cheltuielile de dezvoltare”, declara regretatul economist, în exclusivitate pentru Gândul. Dumitru Chisăliță: ”Independența energetică nu înseamnă echilibru contabil. Înseamnă capacitate operațională permanentă” La rândul său, președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță (foto jos), atrage atenția că avem de-a face cu unul dintre cele mai abuzate concepte din discursul public. Expertul consideră că problema României privind energia scumpă nu a fost tratată pornind de la cauze, ci au fost vizate doar efectele și explică cum putem evalua foarte precis acest termen mult folosit în declarațiile publice. ”Un stat poate produce mai mult decât consumă într-un an. Însă dacă, într-o săptămână de iarnă severă, este obligat să importe pentru a evita întreruperi, acel stat nu este independent — este doar confortabil într-un an normal. Independența energetică nu înseamnă echilibru contabil. Înseamnă capacitate operațională permanentă. Înseamnă să ai suficientă producție, stocare și capacitate de transport/distribuție, indiferent de temperatură, context geopolitic sau volatilitate a pieței, să poată alimenta economia populației fără a depinde de decizia sau disponibilitatea altcuiva”. O abordare incorectă și falsă Independența energetică este prezentată ca o medalie statistică, dacă, pe total an, produc mai mult decât consumi, ești independent. Dacă exporturile depășesc importurile, ești independent. Dacă ai excedent într-un sector, ești independent. Această abordare este incorectă. Este greșită. Este falsă. Energia nu se consumă anual, pe medie. Se consumă în fiecare secundă. În vârf de iarnă. În criză geopolitică. În momente în

Trump ripostează și mai dur: Tarifele globale sunt crescute la 15% după decizia Curții Supreme

Donald Trump vrea să demonstreze că nu cedează și ripostează dur:  a anunțat că va crește noua taxă vamală globală de la 10% la 15%, la o zi după ce Curtea Supremă a Statelor Unite i-a anulat planul său economic. Pe 2 aprilie 2025, de „Ziua Eliberării”, președintele declarase război comercial global pentru a forța refacerea acordurilor comerciale bilaterale cu China, Taiwan, Vietnam, India,Thailanda, Elveția, Iran, UE, Japonia și alte țări. După decizia Curții Supreme, Trump a semnat o proclamație prin care a impus temporar o taxă de 10% asupra importurilor, în baza secțiunii 122 din Legea Comerțului din 1974. Președintele SUA poate stabili restricții comerciale pentru o perioadă de până la 150 de zile, scrie FT. Trump a scris pe Truth Social: „Pe baza unei analize temeinice, detaliate și complete a deciziei ridicole, prost redactate și extrem de antiamericane privind tarifele vamale, emisă ieri, după MULTE luni de deliberări, de Curtea Supremă a Statelor Unite, vă rog să considerați această declarație ca reprezentând faptul că eu, în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, voi majora, cu efect imediat, tariful vamal mondial de 10% aplicat țărilor, multe dintre acestea «jefuind» Statele Unite timp de decenii, fără represalii (până la venirea mea!), la nivelul maxim permis și testat legal, de 15%. În următoarele câteva luni, administrația Trump va stabili și va emite noile tarife legale, care vor continua procesul nostru extraordinar de succes de a face America din nou măreață – MAI MĂREAȚĂ CA NICIODATĂ!!!”.  Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Ce se va întâmpla cu cele 130 de miliarde de dolari colectate din tarifele lui Trump, după ce Curtea Supremă le-a anulat

România e campioană la importurile de gaze naturale. Producția a scăzut cu 0,9% în 2025, în timp ce importurile au crescut cu 75%

Producția de gaze naturale a României a scăzut cu 0,9% în 2025, echivalentul a 67.600 tep sub nivelul anului precedent, arată datele Institutului Național de Statistică (INS). În paralel, țara noastră a devenit lider la importurile de gaze naturale, care au crescut cu 75% față de 2024. Deși România importă mai mult decât exportă, prognozele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză sunt optimiste și indică o creștere a producției interne și o reducere a importurilor până în 2027. Datele publicate de INS arată că producția de gaze naturale utilizabile a României a fost de 7,503 milioane tone de petrol în 2025, cu 0,9% mai puțin decât în 2024. Pe de altă parte, importurile au crescut cu 1,368 milioane tep față de 2024, până la aproximativ 3,2 milioane tep. Este important de menționat faptul că datele INS se referă la producția efectivă din 2025, în timp ce datele CNSP estimează evoluția producției și importurilor pentru perioada 2025–2027. CNSP spune că producția va crește până în 2027, iar importurile vor scădea De asemenea, estimările Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză arată că producția de gaze naturale a României ar urma să crească, până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. Astfel, în ultima prognoză publicată de CNSP, pentru 2025 a fost estimată o producție de gaze naturale de 7,79 milioane tep, pentru 2026 una de 7,907 milioane tep și pentru 2027 o producție de gaze naturale de 8,176 milioane tep. Sursa: Comisia Națională de Strategie și Prognoză În ceea ce privește importurile de gaze, se așteaptă o tendință de reducere, cu un ritm mai pronunțat la orizontul anului 2027, de -6%, în concordanță cu avansul producției, prin intrarea în exploatare a unor noi capacități, dar cu o menținere a tranzitului către piețele externe. CNSP estima, pentru 2025, importuri de gaze naturale de 2,211 milioane tep (-7,6%), pentru 2026 de 2,150 milioane tep (-2,7%) şi pentru 2027 de 2,022 milioane tep (-6%). România importă gaze naturale deși depozitele sunt pline Chiar dacă prognoza CNSP indică o reducere a importurilor în următorii ani, România a importat masiv în 2025.  Deși țara noastră are în depozite cu peste 10% în plus față de media europeană, într-una din cele mai grele ierni din ultimii ani, România a importat o cantitate impresionantă de gaze naturale. Capacitatea maximă de extracție a gazelor din depozite este de 30-32 milioane de metri cubi pe zi, dar aceasta poate fi atinsă doar la începutul sezonului rece, la începutul lunii decembrie, atunci când depozitele sunt pline. Sursa foto: Mediafax foto De asemenea, capacitatea de extracție scade pe măsură ce din depozite încep să fie scoase și, pe lângă motivele tehnice, există motive comerciale legate de costuri. Furnizorii de gaze naturale decid dacă aduc gaze din import dacă acestea sunt mai ieftine decât cele produse intern.  Ministrul Energiei: România are suficiente gaze pentru sezonul rece Bogdan Ivan, Ministrul Energiei, a anunțat că vor fi oferite ajutoare de până la 50 și 100 de lei, lunar, pentru consumatorii vulnerabili Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis că România are suficiente resurse pentru sezonul rece și a respins zvonurile potrivit cărora țara noastră nu are suficientă energie și gaze din cauza ajutorului acordat Republicii Moldova și Ucrainei. De asemenea, Ivan a precizat că „folosim gazele naturale ale altor state pentru a-i ajuta pe vecinii noștri” și susține că în acest fel „companiile românești fac profituri”. „România astăzi este cel mai mare producător de gaze naturale din întreaga Uniune Europeană. În momentul de față, noi extragem zilnic între 21 și 23 milioane m³ de gaze în 24 de ore și avem depozitele de 3 miliarde m³ de gaze umplute în proporție de aproximativ 68% astăzi.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade. Ce arată principalii indicatori economici: industria, construcțiile, consumul Riscă România să intre în colaps energetic? În cea mai grea iarnă din ultimii 5 ani, țara noastră a importat 12,6 milioane de metri cubi de gaze. Facturi cu 30% mai mari în ianuarie

Ce se va întâmpla cu cele 130 de miliarde de dolari colectate din tarifele lui Trump, după ce Curtea Supremă le-a anulat

Donald Trump a impus noi tarife globale cu 10% crescute după ce Curtea Supremă a SUA a anulat toate tarifele impuse de la „Ziua Eliberării” din 2 aprilie 2025. Președintele american a considerat decizia Curții Supreme „dezamăgitoare” și a acuzat membrii Curții că sunt „influențați de interese străine”. 130 de miliarde de dolari. Ar putea fi banii rambursați? Potrivit rapoartelor, guvernul SUA a colectat 130 de miliarde de dolari de la companiile americane care importă produse străine, arată BBC. Președintele a declarat reporterilor că se așteaptă ca rambursările să fie blocate în litigii timp de mai mulți ani. La fel a estimat și secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Potrivit experților, rambursările vor fi acordate companiilor mai mari. Companiile mai mici nu au resurse necesare pentru a parcurge numeroase etape ale procedurii de solicitare a banilor, deși Alex Jacquez, șeful departamentului de politici și avocatură al grupului Groundwork Collective, a anunțat că deja s-au înregistrat 1.000 de solicitări de la întreprinderi care au solicitat rambursarea tarifelor încă dinainte de pronunțarea deciziie Curții Supreme. Și în plin an electoral, JB Pritzker, guvernatorul statului Illinois (democrat), a solicitat Casei Albe să emită câte un cec de rambursare în valoare de 1.700 de dolari pentru fiecare gospodărie americană care a fost afectată de „tarifele ilegale”. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Trump anunță tarife vamale globale de 10%, după ce Curtea Supremă a blocat o parte din tarifele anterioare. Decizia intră în vigoare din 24 februarie

Panică pe burse din cauza Inteligenței Artificiale. Investitorii nu mai cumpără acțiuni la reducere

Investitorii sunt tot mai prudenți după ce noile tehnologii de Inteligență Artificială au provocat scăderi puternice pe burse. Deși prețurile multor acțiuni au coborât semnificativ, mulți preferă să stea deoparte, în loc să profite „de reduceri”.  Sursa foto: Envato În mod normal, când acțiunile scad brusc, investitorii cumpără și mizează pe o revenire. Acum însă, situația este diferită. Apariția unor instrumente AI tot mai avansate a creat temeri că anumite domenii ar putea fi afectate serios sau chiar transformate radical. Printre sectoarele lovite se numără transportul rutier, imobiliarele, administrarea averii și asigurările. Unele companii au pierdut într-o singură săptămână între 10% și 16% din valoarea de piață. Indicele Nasdaq a scăzut cu peste 2% în această săptămână, iar S&P 500 cu 1,4%. Însă în spatele acestor cifre moderate se ascund căderi mult mai abrupte ale unor companii importante. Temerile au fost amplificate după ce mai multe firme mici au anunțat soluții AI care ar putea înlocui munca umană sau ar putea reduce drastic costurile. De exemplu, o companie americană a susținut că platforma sa de Inteligență Artificială poate crește volumele de transport cu 400%, fără angajați suplimentari. Anunțul a șters miliarde de dolari din valoarea unor giganți din logistică într-o singură zi. Sursa foto: Envato Și sectorul administrării averii a fost afectat, după lansarea unor instrumente AI care pot automatiza planificarea financiară și fiscală. Investitorii se tem că multe modele de business tradiționale ar putea deveni rapid depășite. „Lumea se schimbă foarte, foarte repede”, a declarat un manager de portofoliu. Acesta spune cum tehnologia AI de astăzi este mult mai puternică decât cea de acum câteva luni, iar ceea ce pare sigur acum s-ar putea dovedi vulnerabil în viitor. Pe scurt, investitorii nu știu încă cine va câștiga și cine va pierde din revoluția AI. De aceea, preferă să evite riscurile și să aștepte mai multă claritate. Totuși, nu toți sunt pesimiști. Unii administratori de fonduri consideră că piața reacționează exagerat și că au apărut oportunități bune de cumpărare. Un lucru este cert însă – Inteligența Artificială nu mai este doar un trend tehnologic, ci a devenit un factor care mișcă bursele și schimbă regulile jocului în economie. AUTORUL RECOMANDĂ: Un fost cercetător al Anthropic care se ocupa de „dresarea” AI-ului trage un semnal de alarmă: „Inteligența artificială este un pericol existențial” ChatGPT a ajuns în facultăți. Cum folosesc studenții Inteligența Artificială și ce spun profesorii și psihologii

Reacția lui Trump după decizia Curții Supreme: Voi semna un ordin de impunere a unui tarif global de 10%

Donald Trump a anunțat vineri o nouă taxă vamală după ce Curtea Supremă a Statelor Unite a decis că președintele nu are puterea de a lua unilateral astfel de măsuri.  „Astăzi, voi semna un ordin de impunere a unui tarif global de 10% în temeiul Secțiunii 122, peste tarifele noastre normale care sunt deja percepute. Pot distruge comerțul, pot distruge țara. Am voie chiar să impun un embargou care distruge o țară străină. Pot impune un embargou. Pot face orice vreau, dar nu pot percepe 1 dolar pentru că nu asta scrie”, a spus Trump, citat de Reuters.  În același timp, a transmis un mesaj și partenerilor externi, despre care a spus că „sărbătoresc” decizia Curții: „Țările străine care ne jefuiesc de ani de zile sunt în extaz. Sunt atât de fericiți și dansează pe străzi, dar nu vor dansa mult timp, asta vă pot asigura”. Acesta a lansat și o serie de atacuri la adresa Curții Supreme. Trump a spus că decizia ar fi fost „influențată de interese străine și de o mișcare politică mult mai mică decât ar crede oamenii vreodată”.  Președintele a lansat critici și la adresa judecătorilor: „Se comportă ca niște proști și ca niște unelte ale așa-zișilor republicani și ale democraților de stânga radicală”, notează Associated Press.