Etichetă: Economic

România introduce bugetarea verde. Cum va verifica statul dacă banii publici ajută sau afectează mediul

România a adoptat acest mecanism în contextul angajamentelor europene privind combaterea schimbărilor climatice și utilizarea responsabilă a banilor publici. Reforma face parte din Componenta Energie din Planul Național de Redresare și Reziliență, fiind prevăzută la Jalonul 123, care obligă statul să creeze o metodologie prin care cheltuielile bugetare să fie analizate din perspectiva impactului asupra mediului. Autoritățile au evaluat 624 de programe și cheltuieli ale ministerelor, de la investiții în transport și clădiri publice până la digitalizarea ANAF. Toate au fost considerate compatibile cu regulile europene privind protecția mediului, ceea ce permite României să bifeze un jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul de finanțe. În urma ședinței Comitetului interministerial din 19 februarie a.c., au fost analizate și avizate cu unanimitate de voturi ultimele completări transmise de șapte instituții-cheie, printre care: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii; Ministerul Energiei; Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; Ministerul Sănătății; Ministerul Educației și Cercetării; Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenorialului și Turismului. Raportul evidențiază proiecte strategice care contribuie direct la atenuarea schimbărilor climatice, printre care: programele e-Factura, platformele Big Data și modernizarea ANAF, care reduc amprenta de carbon prin eliminarea birocrației pe suport fizic; reabilitarea energetică a clădirilor publice (sedii de instanțe judecătorești și imobile administrative) și investiții în transportul feroviar; programele de alimentare cu apă, canalizare și eficiență energetică a locuințelor, precum și managementul deșeurilor agricole. În centrul acestei raportări se află investițiile în programele de digitalizare a administrației fiscale. Programele strategice derulate de Ministerul Finanțelor, precum e-Factura, platformele Big Data și modernizarea sistemelor informatice ale ANAF, au fost validate ca măsuri verzi/favorabile. Acestea reduc direct amprenta de carbon prin eliminarea birocrației pe suport fizic și optimizează fluxurile financiare la nivel național. În schimb, facilitățile sociale, precum scutirile de taxe pentru pensii mici sau tichetele de masă, au fost încadrate ca „neutre”. Autoritățile spun că acestea ajută populația, dar nu au legătură directă cu schimbările climatice. Bugetarea verde nu aduce automat taxe noi sau beneficii imediate pentru cetățeni. Rolul ei este mai ales administrativ: să arate Uniunii Europene că banii publici sunt cheltuiți transparent și în acord cu obiectivele climatice pe termen lung. Ce înseamnă concret bugetarea verde Bugetarea verde nu reprezintă un buget separat, ci o metodă de clasificare a cheltuielilor statului. Ministerele și instituțiile publice vor trebui să arate ce efect au proiectele finanțate asupra mediului, potrivit minsterului de finanțe. Cheltuielile vor primi etichete în funcție de impact: cheltuieli verzi, considerate favorabile mediului; cheltuieli maro, cu efect negativ; cheltuieli mixte, care au atât efecte pozitive, cât și negative; cheltuieli neutre; cheltuieli neetichetate, atunci când impactul nu poate fi stabilit. Evaluarea se face după șase obiective stabilite la nivel european: reducerea schimbărilor climatice, adaptarea la efectele acestora, protejarea resurselor de apă, economia circulară, reducerea poluării și protejarea biodiversității. Cum se aplică sistemul Procesul va fi introdus inițial într-o fază pilot. Ministerele vor analiza programele bugetare pe care le gestionează și vor transmite propuneri de etichetare către Ministerul Finanțelor. Un comitet interministerial va coordona procesul, iar rezultatele vor fi publicate într-un raport oficial privind modul în care sunt cheltuiți banii publici din perspectiva impactului asupra mediului. Reglementarea este stabilită prin Ordonanța de urgență nr. 75/2024 și normele metodologice aprobate ulterior prin Hotărârea de Guvern nr. 1074/2024. De ce este importantă reforma și ce efecte ar putea avea Introducerea bugetării verzi este o condiție pentru accesarea fondurilor europene din PNRR. Uniunea Europeană cere statelor membre să demonstreze că investițiile publice nu afectează obiectivele climatice și respectă principiul „a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul. Prin acest sistem, autoritățile încearcă să urmărească mai clar dacă investițiile publice contribuie la protecția mediului sau generează costuri viitoare legate de poluare și schimbări climatice. Pe termen lung, avantajul major este transparența: Comisia Europeană poate urmări mai ușor unde merg banii. Riscul este birocratizarea excesivă și transformarea procesului într-un exercițiu de raportare, fără schimbări reale în prioritățile bugetare. Totuși, faptul că toate cele 624 de măsuri au primit aviz favorabil poate însemna că, fie politicile chiar sunt aliniate climatic, fie metodologia este încă permisivă în faza pilot. În alte state UE, primele exerciții de green budgeting au scos la iveală multe cheltuieli negative pentru mediu. Bugetarea verde poate duce în timp la prioritizarea proiectelor „etichetabile verde” în detrimentul unor investiții necesare economic, dar greu de încadrat climatic, de pildă autostrăzile sau industria grea ar putea deveni mai greu de finanțat.

Scandal de proporții între Budapesta și Kiev. Maghiarii au blocat împrumutul-mamut de 90 de miliarde din partea UE pentru Ucraina. De la ce a pornit disputa

Ungaria a blocat acordarea împrumutul de 90 de miliarde de euro din partea Uniunii Europene pentru Ucraina, potrivit Financial Times, care citează patru surse. Budapesta acuză Kievul de explozia conductei petroliere Drujba. În aceeași vreme, Ucraina spune că un atac rusesc a avariat conducta. FT subliniază că, fără această finanțare, Ucraina s-ar confrunta cu un colaps financiar încă din al doilea trimestru al acestui an. „Prin blocarea tranzitului de petrol către Ungaria prin conducta Drujba, Ucraina încalcă Acordul de Asociere UE-Ucraina, încălcându-și angajamentele față de Uniunea Europeană. Nu vom ceda acestui șantaj”, a declarat Szijjarto, ministrul de externe ungar, pe X. Blocarea împrumutului a avut loc cu doar 4 zile înainte de cea de-a patra aniversare de la invazia rusă a Ucrainei. Ambasadorul ungar la UE a ridicat o obiecție față de împrumutul de către blocul european. Decizia de acordarea împrumutului vital Ucrainei necesită unanimitate din partea celor 27 de state membre UE. Împrumutul a fost stabilit de către liderii UE în decembrie 2025. Ungaria, Slovacia și Cehia au agreat să ajute Ucraina numai cu condiția să nu fie responsabile pentru costurile dobânzilor sau pentru rambursarea împrumutului. Orban a intensificat retorica anti-ucraineană după ce a acuzat Kievul pentru că a blocat alimentarea cu petrol rusesc a Ungariei prin conducta Drujba. Kievul susține că a fost avariată în urma unui atac rusesc. Sursa Foto: Autorul recomandă: Viktor Orban și Milei, președintele Argentinei, s-au distrat, s-au amuzat și au cântat împreună în pauzele de la Consiliul Păcii. Imagini de senzație

Merită să mai urmezi studii superioare în 2026? Mulți tineri iau în considerare să nu se mai înscrie la universități. Care sunt motivele

Nu este o noutate că absolvenții din universități cu profil teoretic traversează vremuri dificile. În 1999, când perspectivele pentru mileniul 3 erau mai optimiste, salariul mediu al absolvenților britanici era cu 80% mai crescut decât cel al tinerilor fără facultate. Conform datelor recente, în 2026, salariile sunt cu 45% mai mici, și asta fără a lua în considerare împrumuturile studențești. Între timp, tehnicienii fără facultăți cu profil teoretic, care sunt la mare căutare prin aplicațiile de telefon, câștigă mai bine. Potrivit Financial Times, 41% dintre muncitorii britanici de azi au o diplomă de studii superioare. În 1999, numai 20% o dețineau. Principala cauză a situației actuale este economia de azi. Încă trăim vremuri în care educația universitară servește ca scop semnalarea nivelului de calificare. Însă, pentru că a crescut numărul tinerilor care își doresc să muncească în mediu confortabil la birou sau în telemuncă, numărul absolvenților a crescut, iar oferta de muncă a scăzut considerabil din cauza concurenței, dar și a automatizării. În Statele Unite, spre deosebire de Regatul Unit, absolvenții de facultate câștigă astăzi cu 92% mai mult decât tinerii fără studii superioare. În 1999, câștigau cu 80% mai mult. Dar și ponderea persoanelor cu diplomă a crescut de la 27% la 40%. În majoritatea țărilor dezvoltate (Franța, Canada, Spania și Olanda), câștigurile sunt mai mari în 2026 decât erau în 1996, dar și costurile de trai au devenit copleșitoare. Marea Britanie pare să traverseze o perioadă similară cu cea a Italiei dintre anii 1990-2000, când studenții și absolvenții italieni se plângeau de greutăți din cauza economiei stagnante a țării. Înrăutățirea situației financiare a absolvenților britanici ar putea fi atribuită economiei britanice post-Brexit. Productivitatea și câștigurile absolvenților nu și-au mai revenit după criza financiară din 2008-2010. Din 1990, ponderea pozițiilor de manageri în economia SUA a crescut de la 28 la 39%, iar în Germania de la 19 la 30% . În Marea Britanie, din 1991 încoace, au crescut de la 27 la 33%. Depinde însă și de domeniu. De exemplu, în domeniul artistic, un absolvent britanic câștigă în medie 25.000 de lire sterline pe an, dar abia la cinci ani după absolvirea facultății. În schimb, un absolvent american încasează 48.000 de dolari pe an. John Burn-Murdoch, autorul articolului, propune o soluție pentru ca absolvenții să aibă câștiguri net mai mari: Marea Britanie trebuie să crească productivitatea și să creeze mai multe locuri de muncă calificate pentru a ajunge la nivelul altor țări. De asemenea, sugerează împrumuturi cu dobânzi mai mici. „Asta le va permite mai multor tineri să fie încrezători în a-și urma pasiunile și a-și găsi un loc de muncă mai bun”. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă:

Germania a activat evoluția companiilor private din zona euro. Producătorii au avut cel mai mare profit din 2022

Activitatea firmelor și companiilor private din zona euro au înregistrat o evoluție neașteptată, după ce producătorii au înregistrat cea mai bună performanță în 2022, în contextul unei creșteri în Germania, transmite Financial Times, citat de Ziarul Financiar. Indicele compozit al managerilor de achiziţii (PMI) calculat de S&P Global a urcat la 51,9 în februarie, de la 51,3 în luna precedentă, și s-a menținut peste pragul de 50 care separă expansiunea de contracţie. Previziunile analiștilor au fost ceva mai modeste, cu o creștere de maxim 51,5. Germania își menține statutul de țara cu cea mai dezvoltată economie din Uniunea Europeană și a reprezentat principalul motor din sectorul manufacturier. Economia din Germania revine pe un trend ascendent, pentru prima dată în peste trei ani şi jumătate, pe măsură ce guvernul majorează cheltuielile pentru apărare şi infrastructură. Și Franța și-a îmbunătățit indicatorul economic, însă acesta se află sub pragul de 50. „Poate fi prematur, dar acesta ar putea fi punctul de cotitură pentru sectorul manufacturier”, a declarat Cyrus de la Rubia, economist la Hamburg Commercial Bank, într-un comunicat de vineri. Industria este „pe o bază mai stabilă şi ar putea contribui la creşterea economică generală în acest an, în loc să o frâneze”. Economia Europei evoluează, însă nu avut vârfuri spectaculoase, însă în urma tarifelor comerciale impus de Donald Trump. Creşterea economică din acest an, estimată la puţin peste 1%, ar urma să fie susţinută de expansiunea cheltuielilor din Germania, în timp ce dobânzile scăzute şi stabile au ridicat încrederea consumatorilor la cel mai înalt nivel de la finalul lui 2024. FOTO: Envato Recomandarea autorului: Cu economia în recesiune tehnică, Guvernul Bolojan anunță „revenirea pe traiectorie ascendentă” Exodul românilor, confirmat de INS. România a pierdut 4 milioane de români în 35 de ani, iar hemoragia populației lovește în societate și economie. Un sociolog și un economist explică efectele pentru Gândul Prim pas spre oprirea dezmățului bugetar. Economist: S-au tăiat creșterile ”din pix” ale salariilor bugetarilor. Salarii înghețate până în 2028

Banca Centrală Europeană sancționează divizia europeană a JPMorgan cu 12,2 milioane de euro pentru raportări greșite

Banca Centrală Europeană a aplicat o amendă de 12,18 milioane de euro diviziei europene a JPMorgan, după ce instituția a transmis date incorecte despre cerințele de capital, scrie Reuters. Potrivit comunicatului oficial publicat joi, banca a calculat eronat activele ponderate la risc. „Între 2019 și 2024, banca a raportat active ponderate la risc mai mici decât ar fi trebuit. Acest lucru s-a întâmplat deoarece, timp de 15 trimestre consecutive, banca a clasificat greșit expunerile corporative și le-a aplicat o pondere de risc mai mică pentru riscul de credit decât cea prescrisă de regulile bancare.”, a precizat BCE. Instituția europeană a mai precizat că banca a omis fără justificare anumite tranzacții din calculul activelor ponderate la risc. Decizia poate fi atacată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Reprezentanții JPMorgan au transmis joi că au acceptat sancțiunea și au corectat situația. „J.P. Morgan SE a identificat și a raportat în mod proactiv problemele, care au fost acum complet remediate. JPMSE a menținut în mod constant rezerve de capital puternice, iar abordarea noastră robustă și prudentă în ceea ce privește capitalizarea rămâne neschimbată.”, a declarat un purtător de cuvânt într-un comunicat.

Bate vântul crizei. Afacerile au crescut sub nivelul inflației din 2025. Ce sectoare încă merg încă

Cifra de afaceri din industrie a încheiat anul 2025 cu o creștere de 3,2% față de anul precedent, însă sectorul energetic a tras în jos rezultatul general, după o scădere de 5,3% arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Industria bunurilor de folosință și industria bunurilor intermediare au înregistrat cele mai mari scăderi din 2025.  Cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, în luna decembrie 2025 comparativ cu luna precedentă, a scăzut per total cu 6,7%, arată datele INS. Cauza o reprezintă scăderile înregistrate în industria extractivă, -8,7% și în industria prelucrătoare, -6,7%. Pe marile grupe industriale, industria bunurilor de folosință îndelungată a înregistrat scăderi de 22,1%, industria bunurilor intermediare, 17,6% și industria energetică, scăderi de 7,5%. Creșteri au fost înregistrate la industria bunurilor de uz curent, 3,0% și la industria bunurilor de capital, 0,5%. Este important de menționat faptul că datele publicate de Institutul Național de Statistică sunt exprimate în termeni nominali, fără ajustarea cu inflația. Astfel, în condițiile în care inflația anuala a României a fost de 10%, iar cifra de afaceri a crescut cu doar 5%, în termeni reali, după eliminarea efectului prețurilor, rezultă o scădere de aproximativ 5%. Practic, creșterea este doar pe hârtie pentru că, în mod realist, volumul efectiv de activitate al companiilor a scăzut. Sursa: Institutul Național de Statistică Datele INS mai indică faptul că cifra de afaceri din industrie a crescut, în termeni nominali, în decembrie 2025 față de aceeași lună a anului precedent, cu 6,1% datorită creșterii înregistrate în industria prelucrătoare, +6,4%. Comparativ cu anul trecut, industria extractivă a scăzut cu 0,9% iar pe marile grupe industriale creșteri au înregistrat industria bunurilor de capital, +8,5%, industria bunurilor de uz curent, +7,3% și industria bunurilor intermediare, +5,8%. Și în acest caz industria energetică a înregistrat o scădere de 3,4%, iar industria bunurilor de folosință îndelungată o scădere de 2,5%. Industria energetică a scăzut în 2025 comparativ cu 2024 Comparația dintre anul 2025 și 2024 arată că cifra de afaceri din industrie a crescut, în termeni nominali cu 3,2% datorită creșterilor înregistrate în industria extractivă, +9,5% și în industria prelucrătoare, +2,9%. Când vine vorba de marile grupe industriale, industria bunurilor de folosință îndelungată, cea a bunurilor de capital, a bunurilor de uz curent și a bunurilor intermediare au crescut. La polul opus se află industria energetică, cu o scădere de 5,3% a cifrei de afaceri, în cursul anului trecut. RECOMANDAREA AUTORULUI: Expert în energie. România are cel mai mare preț la energie din Europa, raportat la puterea de cumpărare Liberalizarea energiei, adevărata cauză a crizei economice. „Vaca de muls” România a îmbogățit „băieții deștepți”. Economist: Liberalizarea este o glumă bună, dar proastă

Cu economia în recesiune tehnică, Guvernul Bolojan anunță revenirea pe traiectorie ascendentă

„Economia României a reintrat pe traiectorie ascendentă”, transmite Guvernul României, într-o postare în care menționează o accelerare a PIB la 0,8% în a doua parte a anului 2025 și un trimestru III „cu dinamică solidă”. Mesajul se concentrează pe „valoare adăugată reală în economie”, în timp ce realitatea spune o altă poveste.  Economia României a intrat la finalul anului 2025 într-o recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB). Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că în trimestrul III 2025 PIB-ul a scăzut cu 0,2% față de trimestrul precedent, iar în trimestrul IV cu 1,9%. Pe ansamblul anului, economia a înregistrat totuși o creștere de 0,6%. Cum resimt cetățenii și gospodăriile Efectele asupra gospodăriilor nu apar direct din cifrele PIB, ci se resimt în viața de zi cu zi prin încetinirea veniturilor și creșterea mai lentă a prețurilor. Salariile pot fi înghețate sau ajustate mai lent, bonusurile și orele suplimentare pot fi reduse, iar venitul real al familiei poate stagna sau chiar scădea ușor. Cheltuielile familiilor devin mai prudente. Costurile mai mari la alimente, energie, chirii sau credite afectează bugetul, iar familiile pot fi nevoite să reducă economiile sau să-și majoreze temporar datoriile pentru a menține nivelul de trai. În mod obișnuit, cheltuielile discreționare, cum ar fi ieșirile în oraș, vacanțele, achizițiile mari și hobby-urile, sunt primele care sunt reduse. Impactul asupra companiilor și mediului de afaceri Companiile resimt recesiunea prin scăderea cererii pentru produse și servicii. În această perioadă, firmele pot amâna proiectele de investiții, pot ajusta costurile de operare și pot limita temporar angajările sau orele suplimentare. Totuși, recesiunile tehnice sunt, în general, moderate, iar producția și activitatea economică continuă, chiar dacă ritmul de creștere încetinește. Recesiunea tehnică nu trebuie confundată cu depresiunea economică. Ea reprezintă o scădere temporară a PIB-ului real, fără a implica în mod necesar creșterea accelerată a șomajului sau falimente masive. Depresiunea economică este o scădere severă și prelungită a PIB-ului, de regulă de peste 10%, asociată cu pierderi majore de locuri de muncă, colapsul producției și al investițiilor, restrângerea creditului și volatilitate puternică pe piețele financiare. Veștile bune Investițiile de la bugetul de stat, evidențiate de Finanțe drept „cheltuieli de capital” au crescut. Când a preluat Ilie Bolojan mandatul de premier, cheltuielile de capital ale statului creșteau cu 1,8%. Datele din execuția bugetară pe tot anul 2025 arată că aceste cheltuieli au accelerat, până la o creștere de 2,9%, însă, în cea mai mare parte, datorită plăților din decembrie 2025.  Cifrele arată o realitate: În primele 6-7 luni din mandatul lui Ilie Bolojan, din 6 indicatori economici analizați de Gândul, 5 s-au înrăutățit. RECOMANDAREA AUTORULUI Prim pas spre oprirea dezmățului bugetar. Economist: S-au tăiat creșterile ”din pix” ale salariilor bugetarilor. Salarii înghețate până în 2028 Mișcare drastică a economiștilor unei bănci celebre. Au scăzut la jumătate prognoza economică pentru România, după anunțul că țara este în recesiune

Nicușor Dan spune că diplomații români trebuie ghidați în domeniul economic

Într-un interviu pentru Antena 1, Nicușor Dan a fost întrebat despre politica externă a României. „Mandatul unui ambasador, în mod normal, este de patru ani. Noi avem mulți ambasadori care au trecut de acest termen, deci e probabil să facem niște schimbări în vara lui 2026. Și pe astea o să le vedeți anunțate cam într-o lună din momentul ăsta”, a spus Nicușor Dan. El spune că aceștia trebuie „ghidați” pe zona economică. „Pe de altă parte, oricât de buni ar fi diplomații, și avem calitate umană bună în Ministerul de Externe, oricât de buni ar fi diplomații, ei trebuie pe zona economică să fie ghidați. Adică să știe care sunt interesele economiei românești pe țări și pe domenii de activitate. Și această, pentru moment, această reflecție nu a fost făcută de statul român. Deci asta este nu neapărat palierul diplomatic, asta este munca pe care noi trebuie să o facem pentru viitor”, a adăugat Nicușor Dan. Șeful statului susține că aceste lucruri sunt necesare pentru ca România să reușească să profite în mod economic de relațiile care s-au format deja.

Cea mai mare bancă din lume vrea să fie bancherul Consiliului Păcii. Câte miliarde ar urma să gestioneze banca

JPMorgan poartă discuții cu administrația Trump pentru a oferi servicii bancare „Consiliului pentru Pace”, creat de președintele Donald Trump, potrivit Financial Times. Negocierile au loc pe fondul unor relații tensionate între administrația Trump și JPMorgan din cauza unui proces intentat de președintele SUA în decembrie împotriva băncii și a CEO-ului acesteia, Jamie Dimon.  Banca americană a refuzat să comenteze o posibilă interacțiune cu noua structură înființată de Donald Trump, dar sursele Financial Times au declarat că JPMorgan discută despre furnizarea de servicii precum efectuarea de plăți către și din partea Consiliului. Totuși, discuțiile între JPMorgan și administrația Trump au loc în ciuda relațiilor tensionate. Luna trecută, președintele Statelor Unite a intentat un proces împotriva băncii și a directorului său executiv, Jamie Dimon pe motiv că creditorul i-a închis conturile bancare personale din motive politice. Un reprezentant al administrației Trump a refuzat să vorbească despre posibilele discuții cu JPMorgan și a transmis că „nu are nimic de anunțat pentru moment”. Acesta a adăugat că autoritățile analizează toate opțiunile care vor ajuta la furnizarea de asistență cât mai eficientă în Gaza. Donald Trump inaugurează „Consiliul pentru Pace” la Washington Președintele Trump găzduiește astăzi la Washington prima reuniune oficială a „Consiliului pentru Pace”, un organism internațional creat pentru a gestiona reconstrucția Fâșiei Gaza și, potențial, alte conflicte de pe mapamond. Casa Albă a emis invitați pentru 50 de țări să se alăture consiliului pentru pace, însă doar 35 de lideri și-au manifestat interesul și doar 26 de țări s-au alăturat oficial cartei fondatoare și au fost desemnate drept membri fondatori. Întâlnirea de astăzi este programată să înceapă la ora 17:00 la Institutul pentru Pace al Statelor Unite, redenumit recent de către administrația de la Washington în „Institutul Donald J. Trump pentru Pace”. Sunt așteptați peste 20 de lideri ai statelor membre și observatori, printre care se numără și președintele României, Nicușor Dan. Principalul punct de interes pe ordinea de zi a reuniunii de astăzi este adoptarea unui plan de reconstrucție pentru Fâșia Gaza. Se așteaptă ca Donald Trump să anunțe investiții de aproximativ 5 miliarde de dolari din partea statelor membre „pentru eforturi umanitare și de reconstrucție a Gazei”. Deși investiția inițială este de 5 miliarde de dolari iar statele fondatoare ar urma să plătească 1 miliard de euro anual pentru a face parte din „Consilul pentru Pace”, reconstrucția Gazei ar urma să coste 70 de miliarde de dolari, estimează Națiunile Unite și Banca Mondială. RECOMANDAREA AUTORULUI: Donald Trump inaugurează „Consiliul pentru Pace” la Washington. Care este agenda și programul reuniunii la care Nicușor Dan merge ca observator Donald Trump anunță prima investiție pentru reconstrucția Fâșiei Gaza. Țările din „Consiliul pentru Pace” vor aloca peste 5 miliarde de dolari

Polonia a interzis accesul mașinilor fabricate în China în bazele militare, din cauza riscului de spionaj

Polonia a interzis accesul vehiculelor fabricate în China în facilitățile militare din cauza temerilor că senzorii și sistemele electronice de la bord ar putea fi utilizați pentru colectarea de date sensibile, scrie News.ro. Armata a precizat că astfel de vehicule pot fi totuși admise în anumite locații securizate dacă funcțiile specificate sunt dezactivate și dacă sunt respectate măsurile suplimentare de protecție prevăzute de regulile fiecărei facilități Pentru a limita riscul expunerii informațiilor confidențiale, militarii au interzis și conectarea telefoanelor de serviciu la sistemele multimedia (infotainment) ale mașinilor produse în China, Restricțiile nu se aplică locațiilor militare accesibile publicului, precum spitale, clinici, biblioteci, parchete sau cluburi de garnizoană. Armata poloneză a subliniat că măsurile au caracter preventiv și sunt aliniate practicilor utilizate de membrii NATO și de alți aliați pentru a asigura standarde ridicate de protecție a infrastructurii de apărare. Chinezii, interziși în SUA: Dealerii americani blochează accesul mărcilor auto din China Dacă Europa a încercat să limiteze accesul producătorilor auto chinezi cu ajutorul tarifelor vamale, în America situația este mult mai agresivă. Asociația Națională a Dealerilor Auto a anunțat că interzice participarea chinezilor la saloanele auto. „Un consiliu format din 65 de dealeri a fost de acord ca NADA să continue să țină producătorii chinezi în afara acestei țări”, a anunțat Mike Stanton, șeful Asociației Naționale a Dealerilor Auto, într-o conferință. El a explicat că nu vor putea interzice unei companii specializate în comerțul cu mașini să semneze un contract cu o companie chineză, dar cei care o fac nu vor mai fi agreați în asociație. „Este rău pentru industria noastră, pentru țara noastră, pentru consumatori”, a mai spus șeful NADA. De ce este important Asociația dealerilor este o organizație extrem de puternică și include companii precum Penske Automotive, AutoNation sau Lithia Motors, care au cifre de afaceri anuale de peste 30 de miliarde dolari și controlează rețelele de showroom-uri ale celor mai mari mărci de pe piață, ale grupurilor GM, Ford, Stellantis, Toyota, VW Group sau Hyundai. Practic, 99% din vânzările de automobile din SUA se fac prin rețelele membrilor NADA și orice decizie a constructorilor auto este de obicei validată de dealeri. De asemenea interesant Acest lucru a condus, de exemplu, la conflictul dintre VW Group și dealerii său, odată cu decizia de a vinde doar online mașinile mărcii Scout, considerată independentă, fără a apela la rețeaua de dealeri VW. NADA a dat în judecată VW Group și mai multe procese se derulează în tribunale din câteva state ale SUA. Intrarea chinezilor pe piața din China este văzută diferit de politicieni. Donald Trump este deschis unor investiții ale chinezilor, dacă acestea vor însemna producția de automobile în fabrici locale, dar se opune tranșant importurilor de mașini din China, prin aplicarea de tarife foarte mari. În acest moment, cu un tarif vamal de 100%, niciun producător nu are șanse să vândă mașini la prețuri competitive. FOTO: Envato