Etichetă: Economic

Celebra bancă Rothschild a sprijinit preluarea operațiunilor Carrefour România de către Dedeman. Entitatea a avut de gestionat peste 800 mil. euro

Rothschild & Co, celebra bancă franceză fondată la începutul secolului XIX de către Nathan Mayer Rothschild, este cea care a sprijinit preluarea operațiunilor Carrefour România de către grupul Pavăl Holding, tranzacție estimată la 823 de milioane de euro. Aceeași bancă a fost angajată în trecut de Digi pentru a consilia o posibilă listare a companiei pe bursa din Spania.  Pavăl Holding a fost asistată în demersurile pentru achiziția Carrefour de către societatea de avocatură KPMG Legal – Toncescu și Asociații, împreună cu echipele KPMG și Rothschild & Co pentru achiziționarea celor aproape 500 de supermarketuri Carrefour din România. Karina Pavăl, vicepreședintele Pavăl Holding a menționat că le mulțumește tuturor pentru profesionalismul și dedicarea demonstrate pe tot parcursul procesului. De asemenea, Alexandru Ioan Rus, Country Advisor la Rothschild & Co, a transmis prin intermediul unei postării pe LinkedIn că piaţa locală de retail este pe cale să treacă printr-o transformare „interesantă”. „Suntem onorați că am oferit consultanță pentru Pavăl Holding cu privire la achiziţia Carrefour România. Piaţa locală de retail este pe cale să treacă printr-o transformare interesantă, iar faptul că Dedeman îşi duce povestea de succes remarcabilă la nivelul următor este cu adevărat inspiraţional. Urmează o provocare interesantă — şi, sperăm, foarte recompensatoare.” Rothschild & Co este unul dintre cele mai mari grupuri independente de servicii financiare din lume, controlat de familia Rothschild. Compania operează în peste 40 de țări și oferă consultanță pentru fuziuni și achziții, strategie și finanțare pentru guverne și corporații mari, gestionează activele familiilor înstărite și ale antreprenorilor și oferă soluții pentru instituții și distribuitori de fonduri. Carrefour a anunțat vânzarea operațiunilor din România pe baza unei valori de 823 milioane de euro a companiei În urmă cu o săptămână gigantul francez Carrefour și-a anunțat ieșirea de pe piața din România și a transmis că toate magazinele vor fi preluate de frații Pavăl, patronii Dedeman. De asemenea, Gândul a scris în noiembrie 2025 că frații Dragoș și Adrian Pavăl se află pe listele investitorilor care au depus oferte pentru a cumpăra magazinele lanțului Carrefour. Pe lista de ofertanți se aflau și Zabka, deținătorul brandului Froo în România și grupul francez Auchan. „Această operaţiune face parte din analiza strategică iniţiată de Carrefour la începutul anului 2025. Paval Holding este vehiculul de investiţii al familiei Paval, antreprenori români de top şi proprietarii Dedeman, liderul naţional în domeniul bricolajului şi una dintre cele mai mari poveşti de succes antreprenorial din ţară”, a transmis grupul francez. RECOMANDAREA AUTORULUI: Carrefour anunță oficial că pleacă din România. Frații Pavăl, patronii Dedeman, cumpără cu 823 de milioane de euro toate magazinele Cine sunt cei doi frații care vor cumpăra Carrefour. Proprietarii Dedeman sunt în topul celor mai bogați români, potrivit Forbes

Nazare îl contrazice pe Câciu: Dobânda la care se împrumută România a coborât spre aproximativ 6,4% pe an, cel mai scăzut nivel din ultimii 2 ani

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, îl contrazice pe Adrian Câciu, fostul ministrul PSD al Finanțelor și spune că România se împrumută la o dobândă mult mai mică decât cea de acum 2 ani. Nazare a subliniat că aplicarea consecventă a reformelor se va reflecta și în bugetul României prin cheltuielile mai mici cu dobânzile pe termen lung.  Adrian Câciu a criticat într-o postare pe Facebook faptul că scăderea dobânzilor la care se împrumută România, invocată după decizia CCR privind legea pensiilor magistraților, a fost una marginală și de scurtă durată. Alexandru Nazare a raspuns tot prin intermediul unei postări în care îl contrazice pe fostul ministru de Finanțe și susține că obligațiunile României s-au ajustat cu aproximativ 10 puncte de bază într-o singură zi și sunt cu circa 40 de puncte de bază sub nivelul de la începutul anului, după decizia de miercuri a CCR. „Fiecare pas corect făcut înseamnă mai multă încredere din partea piețelor și costuri mai mici de finanțare pentru România. După decizia de ieri a CCR privind reforma pensiilor speciale — o reformă esențială, cerută și de UE pentru accesarea fondurilor din PNRR — obligațiunile României pe 10 ani s-au ajustat cu aproximativ 10 puncte de bază într-o singură zi și sunt cu circa 40 de puncte de bază sub nivelul de la începutul anului.” De asemenea, Alexandru Nazare a subliniat că România se împrumută la dobânzi care au coborât spre nivelul de 6,4% pe an, cel mai scăzut nivel din ultimii 2 ani. Referitor la scăderea dobânzilor la credite, ministrul Finanțelor a spus că aceasta va veni treptat. În plus, oficialul a transmis că în viitor cheltuielile cu dobânzile pe termen lung vor fi mai mici și că vor exista mai mulți bani pentru investiții și dezvoltare. „Dobânda la care se împrumută România a coborât spre aproximativ 6,4% pe an, cel mai scăzut nivel din ultimii 2 ani. Scăderea dobânzilor la credite va veni treptat, însă faptul că statul se împrumută mai ieftin este un prim pas necesar. Iar consecvența reformelor se va vedea direct și în buget, prin cheltuieli mai mici cu dobânzile pe termen lung — adică mai mulți bani pentru investiții și dezvoltare. România merită încrederea tuturor”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. RECOMANDAREA AUTORULUI: Adrian Câciu explică efectele deciziei CCR: „Au scăzut dobânzile de au urcat la loc” România paralelă a guvernului! Premierul Bolojan promite prosperitate din iunie 2026, ministrul său de finante, Alexandru Nazare, susține că deja a venit și că economia duduie. Totul, în ziua în care am aflat cu toții că am intrat în recesiune

Leu peste leu. Cum au ajuns covrigăriile reginele afacerilor din România. Care este topul simigeriilor și unde se află Luca și Petru

Profiturile cumulate ale companiilor din producția de panificație și patiserie au crescut de aproape 11 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 4,7 ori, iar numărul de angajați a crescut cu 63%, arată o analiză realizată de Termene.ro. În 2024, peste 7.000 de covrigării au înregistrat o cifră de afaceri netă cumulată de 12,9 mld. lei, un sold al profitului net de aproximativ 1,6 mld. lei și peste 60.000 de angajați.  Marja netă calculată la soldul profitului net a plecat de la un minim de 1,88% în 2008 la un maxim de 5,73% în 2024. Minimul perioadei a fost 2012, cu o marjă de -0,95%, iar maximul a fost 2023, cu 9,57%. De asemenea, marja netă calculată la profitul net se situează la un maxim de 10,98% în 2023, comparativ cu un nivel de 3,7% în 2008, iar minimul a fost de 2,45% în 2012. Pe de altă parte, profitul brut cumulat al sectorului a evoluat de la 121 mil. lei în 2008 la aproape 1,3 mld. lei în 2024, o creștere de 948%. sursa foto: Termene.ro Numărul angajaților din sector a crescut cu 63% Numărul angajaților din producția de panificație și patiserie a crescut de la un minim de 37.322 de oameni în 2008 la 61.021 de angajați în 2024, adică o creștere de 63%. Minimul de angajați a fost înregistrat în 2008, iar maximul în 2024. În plus, odată cu creșterea volumului de angajați, a crescut și productivitatea de la un minim de 73.952 lei/angajat în 2008 la un maxim de 211.100 lei/angajat în 2024, o evoluție de 185%. Raportată la soldul profitului net sau al pierderii nete, productivitatea a trecut de la un profit de 1.392 lei/angajat în 2008 la un profit de 12.103 lei/angajat în 2024. sursa foto: Termene.ro Cum arată topul angajatorilor din industrie Conform analizei realizate de Termene.ro, cel mai mare angajator din producția de panificație și patiserie este Tinervis Group, companie care operează covrigăriile Luca, care a avut afaceri de 617,1 mil. lei în 2024, un profit net de 38,9 mil. lei și 2.691 de angajați. Vel Pitar urmează în clasament și a înregistrat afaceri de peste 914 mil. lei în 2024, un profit net de 99,1 mil. lei și 2022 de angajați. Podiumul companiilor din producția de panificație și patiserie este completat de Brio Group, companie care operează covrigăriile Petru, care a avut afaceri de 114,4 mil. lei în 2024, un profit net de 1,3 mil. lei și 629 de angajați. RECOMANDAREA AUTORULUI: „Miracolul” din România. Orășelul mic și cochet care în anii 1990 era într-o sărăcie cruntă, dar s-a ridicat spectaculos. Acum arată ca un oraș burghez din afară Cum s-a schimbat industria produselor din care din România în ultimii 17 ani. Profiturile au crescut de 8 ori, afacerile s-au triplat

Adrian Câciu explică efectele deciziei CCR: Au scăzut dobânzile de au urcat la loc

Fostul ministrul PSD al Finanțelor, Adrian Câciu, explică prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare că scăderea dobânzilor la care se împrumută România, invocată după decizia CCR privind legea pensiilor magistraților, a fost una marginală și de scurtă durată. Acesta atrage atenția și asupra unei operațiuni recente prin care statul a preschimbat titluri de stat în valoare de 1,2 miliarde de lei.  Adrian Câciu susține într-o postare pe Facebook că evoluția dobânzilor este una de scurtă durată, suficientă pentru „unul, două articole”. De asemenea, fostul ministru avertizează cu privire la o operațiune realizată de Ministerul Finanțelor în momentul în care se anunța scăderea dobânzilor la bondurile pe termen lung. „Au scăzut dobânzile de au urcat la loc. Au scăzut cât să fie loc de unul, două articole, iar azi sunt la fel de sus ca alaltăieri! Marea scădere de ieri de 6 bps (numai cine nu știe cât de marginală este poate fi extaziat) a fost anulată azi, hai și cu plus 1 bps. Fix când eram anunțați că a scăzut dobânda la bondurile pe termen lung la 6,38% (repet, azi a revenit la 6,45%) au fost preschimbate anticipat niște titluri de stat, în valoare de 1,2 miliarde lei. Titlurile erau scadente în aprilie 2026 și iunie 2026. Titlurile erau în circulație cu dobânzi de 3,25 și 4,85, împrumuturi făcute în 2018 și 2020”, spune fostul ministru PSD al Finanțelor. Fostul ministru de Finanțe pune sub semnul întrebării oportunitatea acestei decizii, având în vedere diferența mare de costuri. Adrian Câciu spune că nu înțelege de ce ministerul de Finanțe a decis să ofere dobânda cu un punct procentual peste cea a pieței. În finalul postării, acesta avertizează că aceste cheltuieli suplimentare vor fi suportate de populație. „Ok, veți spune, se închidea o maturitate și se deschide alta, pe un termen de 5 ani! Da, dar de ce le preschimbi la 7,35 dacă tot ai dobânzi de 6,4%? De ce nu le lași să expire și poate te vei împrumuta din nou la 6,2% sau 6% (dacă tot zici că dobânzile scad pentru că au încredere investitorii)? Știi ceva ce nu știm noi? Vreo problemă de finanțare? De ce dai dobânda cu 1 punct procentual peste cea a pieței? E doar inadecvare? Dacă tot pui taxe pe tot ce mișcă? Mulți nu bagă de seamă asta, dar se vede în piețe. Care acum urcă curba! Adică, tot noi plătim”, spune fostul ministru al Finanțelor. RECOMANDAREA AUTORULUI: Va recupera sau nu România cele 230 mil. euro din PNRR după reforma pensiilor magistraților? Bolojan: „Va trebui să vedem dacă este posibil” Scandal pe PNRR. Adrian Câciu și Dragoș Pîslaru lansează acuzații reciproce: „Banii, unde sunt banii?”

DIICOT cercetează un mare furnizor de energie pentru spălare de bani prin creșterea artificială a prețurilor la electricitate. Patru firme din grupul TINMAR, implicate

DIICOT a confirmat faptul că a declanșat urmărirea penală in rem pentru constituirea unui grup infracțional organizat, caz în care sunt implicate patru firme din grupul TINMAR, unul dintre cei mai mari furnizori de energie din țară.   Potrivit Hotnews, procurorii suspectează că firma a crescut artificial prețurile la energie pentru încasarea unor subvenții necuvenite, prin schema de plafonare-compensare.   Din 2022 până în iunie 2025, toți furnizorii de energie electrică și gaze au primit compensații de la stat, pentru toate acestea statul a cheltuit peste 6 miliarde de euro.  Ce s-a întâmplat cu TINMAR  Tinmar Energy SA a fost înființată în 2015, ea a ajuns rapid unul dintre cei mai mari furnizori de energie din România. Cu 80 de angajați, compania a avut în 2022 o cifră de afaceri de 9,2 miliarde de lei, în plină criză, echivalentul a 1,8 miliarde de euro.  Profitul în 2022 a fost de 523,7 milioane lei (100 de milioane de euro), cu 266% mai mare decât în anul precedent.  În martie 2024, Tinmar Energy a primit din partea ANRE o amendă record, de 364 milioane lei, pentru manipularea pieței energiei, alături de alți trei furnizori.  DIICOT efectuează urmărirea penală in rem  În noiembrie 2025, în cadrul operațiunii Jupiter 4, au avut loc percheziții ale polițiștilor la patru firme din grupul TINMAR. Ele au fost suspectate că în perioada aprilie – august 2022, au desfășurat acțiuni care au generat profituri semnificative printr-un mecanism coordonat.   Astfel, două dintre firme au cumpărat energie de pe piața pentru ziua următoare (PZU), iar apoi a vândut-o către alte societăți comerciale din grup, la prețuri succesiv crescătoare, creând un circuit de tranzacții intra-grup.  „La nivelul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, este înregistrată o cauză penală având ca obiect aspectele indicate în solicitare, în cadrul căreia se efectuează urmărirea penală in rem cu privire la săvârşirea infracțiunilor prevăzute de art. 367 din Codul penal, art. 273 din Legea nr. 86/2006, art. 49 din Legea nr. 129/2019, art. 8 şi art. 9 din Legea nr. 241/2005”, se arată în răspunsul transmis de procurorii DIICOT la solicitarea sursei citate.  La ce articole face DIICOT referire Art. 367 din Codul penal – „grup infracțional organizat”.  Art. 273 din Legea nr. 86/2006 – „Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale, de transport sau comerciale falsificate constituie infracţiunea de folosire de acte falsificate”.  Art. 49 din Legea nr. 129/2019 – „spălarea de bani”.  Art. 8  şi art. 9 din Legea nr. 241/2005 – „rambursări ilegale” și respectiv ”ascunderea sursei impozabile, falsul în acte contabile sau nedeclararea veniturilor”. Cine este șeful Tinmar  Grupul Tinmar este controlat de omul de afaceri Augustin Oancea, unul dintre cei mai influenți „băieți deștepți” din piața de energie. În clasamentul Forbes 500 din 2024, Oancea ocupa locul 21, cu o avere estimată la 1,6 miliarde de lei (peste 310 milioane de euro).  Recomandările autorului:

Ungaria și Slovacia au încetat să livreze combustibil diesel Ucrainei din cauza întreruperii furnizării de petrol prin conducta Drujba

Guvernul Ungariei a anunțat miercuri suspendarea livrărilor de combustibil diesel către Ucraina. Premierul maghiar Viktor Orban și premierul slovac Robert Fico îl consideră răspunzător pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski de blocarea conductei Drujba prin care Rusia livrează petrol Ungariei și Slovaciei. Conducerea ucraineană se apără: conducta Drujba ar fi fost avariată luna trecută din cauza unui atac din partea Federației Ruse. Acum, cele două țări est-europene sunt nevoite acum să recurgă la rezervele strategice de petrol. Lideri ambelor țări susțin că reparațiile au fost încheiate, dar acuză Ucraina pentru „șantaj politic” prin blocarea conductei pe motiv că Viktor Orban refuză să susțină Kievul în războiul dus împotriva Rusiei și se opune aderării la Uniunea Europeană. Slovacia și Ungaria au rămas fără petrolul rusesc Slovacia și Ungaria au amenințat Ucraina cu represalii dacă nu sunt reluate livrările de petrol rusesc prin conducta Drujba. „Ucraina șantajează Ungaria, au oprit fluxul de petrol prin conducta Drujba, suntem nevoiți să eliberăm din rezervele strategice”, a comunicat Viktor Orban pe pagina sa de Facebook. Și Robert Fico a aprobat eliberarea a 50% din rezervele strategice pentru a le pune la dispoziție companiei petrochimice Slovnaft, deținută de compania maghiară MOL. Ungaria și Slovacia ripostează Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe, care a acuzat la rândul său Kievul pentru blocarea conductei, a anunțat miercuri că Ungaria a suspendat livrările de motorină către Ucraina, iar livrările vor fi reluate numai dacă conducta Drujba va fi deblocată. 6% din motorina consumată de Ucraina provine din Ungaria. Cele două țări dispun de rezerve de petrol suficiente pentru doar trei luni. La un discurs din cadrul campaniei electorale pentru alegerile din primăvară, Viktor Orban a declarat că fără petrolul rusesc ieftin, maghiarii ar fi plătit la energie la fel de mult cât plătesc polonezii. Între timp, Ucraina traversează cea mai dificilă iarnă de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace: multe regiuni și orașe ale țării nu dispun de energie electrică după ce Rusia a distrus mare parte din infrastructura electrică, iar valul recent de frig a produs temperaturi extreme între -20 și -30 de grade Celsius. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă:Viktor Orban declară Ucraina drept „inamicul” Ungariei. „Ne atrag într-un război”

Premierul Canadei propune o punte comercială dintre UE și Canada. Trump este exclus

Premierul Canadei Mark Carney s-a propus să intermedieze o „punte comercială” dintre Canada, Uniunea Europeană și blocul Indo-Pacific pentru a forma o nouă alianță comercială anti-Trump. El a declarat că guvernul de la Ottawa poartă deja discuții cu UE și cu alte națiuni pentru Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP), un acord de liber schimb major semnat în 2018 între 12 țări membre din Tratatul Trans-Pacific (Australia, Brunei, Canada, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore, Vietnam, Regatul Unit). „Putem ajuta la crearea unei punți între cele două. Este o oportunitate de a avea un bloc comercial bazat pe reguli de 1 și jumătate de miliarde de oameni cu economii complementare și care asigură o bază potențială pentru o viitoare expansiune”, a declarat premierul Canadei pentru Politico. O alianță comercială anti-Trump, alcătuită din 40 de națiuni Planul ar presupune ca 40 de națiuni să formeze o alianță comercială anti-Trump, iar Carney a declarat că țara sa este într-o „poziție unică” pentru a propulsa discuțiile dintre cele 27 de națiuni membre UE. Canada este membră a Parteneriatului Trans-Pacific și a Acordului de comerț liber între Uniunea Europeană și Canada (CETA). „Nu suntem singurii cu această idee. Este una dintre primele conversații pe care le-am avut cu premierii Australiei și Noii Zeelande, țări cu care împărtășim aceleași interese care văd merite în dezvoltarea acesteia”, a mai spus premierul Canadei, care a mai purtat discuții și cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen,  și cu președintele Consiliului European, Antonio Costa. Canada și UE pregătesc o alianță comercială globală Canada a preluat inițiativa după ce Carney a lansat, luna trecută, un apel către așa-numitele „puteri medii” să reziste coerciției economice generate de războaiele comerciale. Declarațiile au venit la scurt timp după ce președintele Donald Trump a amenințat cu majorarea tarifelor vamale pentru aliații europeni ai Danemarcei, dacă nu cedează Groenlanda, scrie skai.gr.Ottawa joacă un rol-cheie în apropierea dintre Acordul cuprinzător și progresiv pentru Parteneriatul Trans-Pacific și Uniunea Europeană.Potrivit lui Carney, această inițiativă ar putea duce la formarea unui nou bloc comercial care să includă aproximativ 1,5 miliarde de oameni. Declarația a fost făcută în fața liderilor mondiali și a elitelor de afaceri reuniți la Davos. Uniunea Europeană și CPTPP urmează să înceapă în acest an negocieri pentru un acord menit să conecteze lanțurile de aprovizionare ale unor economii-cheie precum Canada, Singapore, Mexic, Japonia, Vietnam, Malaezia și Australia, cu piața europeană. O astfel de înțelegere ar apropia aproape 40 de state de pe ambele părți ale globului.La începutul acestei luni, Carney l-a trimis pe reprezentantul său pe lângă UE, John Hanford, la Singapore, pentru consultări cu liderii regionali privind potențialul acord.„Lucrările avansează. Am avut discuții foarte productive cu parteneri din întreaga lume”, a declarat un oficial al guvernului canadian pentru Politico. Războiul tarifelor lui Trump i-a făcut pe aliați să caute „piețe” alternative Decizia de a explora un acord UE-CPTPP a fost luată încă din noiembrie anul trecut, ca reacție la fragmentarea tot mai accentuată a comerțului liber, pe fondul tarifelor impuse de președintele Donald Trump. Scopul principal este creșterea rezilienței lanțurilor de aprovizionare și reducerea dependențelor economice critice.„Considerăm că intensificarea comerțului între UE și părțile CPTPP are o mare valoare, întrucât ar consolida și reziliența lanțurilor de aprovizionare”, a declarat un oficial japonez din domeniul comerțului.Un diplomat dintr-o altă țară membră CPTPP a precizat, la rândul său, că inițiativa ar fi „foarte interesantă” dacă Uniunea Europeană va fi deschisă negocierilor.În interiorul UE, unii oficiali sunt descriși drept „foarte dornici” să avanseze cu acest proiect. Totuși, un oficial european a precizat că, deși acordul se încadrează în sfera cooperării UE-CPTPP, acesta „nu este o prioritate în această etapă”. În prezent, accentul este pus pe obținerea unor „rezultate specifice”, precum diversificarea comerțului și apropierea lanțurilor de aprovizionare. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă:Trump escaladează conflictul cu Canada. Casa Albă vrea să retragă certificarea aeronavelor canadiene și anunță tarife noi de 50%

Carnea de melc, afacerea surpriză a României. Exporturile au depășit 20 mil. euro și sunt de patru ori mai mari decât importurile. Unde merg melci românești

Exporturile României de carne de melc au crescut surprinzător în ultimul deceniu, de la 4,5 milioane la 20,7 milioane de euro, arată datele Eurostat. De altfel, aceasta este printre puținele piețe agroalimentare unde țara noastră are un excedent deoarece exporturile sunt de patru ori mai mari decât importurile. România are cinci firme producătoare de carne de melc care au înregistrat în 2024 un excedent la capitolul importuri de peste 20 de milioane de euro. Companiile românești care produc carne de melc sunt Pomarom, Rolux, Egan Prod, Bioprod și Rusevi și au raportat în 2024 o cifră de afaceri de peste 110 milioane de lei. De asemenea, în volum, exporturile din 2024 au fost de 2.000 de tone, conform datelor Eurostat, citate de Ziarul Financiar. Unde ajunge carnea de melc produsă în fabricile românești Carnea produsă în țara noastră ajunge exclusiv în Franța, unde melcii, consumați încă din Evul Mediu, sunt un preparat clasic al bucătăriei franceze. În Hexagon, melcii sunt considerați o delicatesă nelipsită din bucătăria regională, iar exporturile românești către această piața au menținut un ritm robust. De asemenea, balanța comercială din acest sector rămâne în favoarea producătorilor locali, cu un raport exporturi-importuri de aproximativ 4 la 1. Exporturile României au crescut de 5 ori în ultimul deceniu În contextul evoluției pe termen lung a comerțului cu carne de melc, datele Eurostat indică o creștere structurală a exporturilor românești. În ultimul deceniu, exporturile de carne de melc ale României au urcat de cinci ori, până la 20,7 milioane de euro, în condițiile în care nivelul importurilor rămâne scăzut în acest segment, ceea ce menține situația balanței comerciale în favoarea producătorilor locali. RECOMANDAREA AUTORULUI: România importă fructe și legume de miliarde de euro. Comerciații dau vina și pe cumpărătorii care preferă aspectul în detrimentul calității Paradoxul agriculturii României în 2026: suntem cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană, dar 60% din legumele din farfurie vin din import. Care sunt explicațiile, ce arată prognozele internaționale și care sunt vulnerabilitățile

Mugur Isărescu avertizează că scăderea cifrei de afaceri din comerț ar putea duce la o recesiune adevărată pentru întreg anul

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a transmis, într-o conferință de presă pentru prezentarea noului Raport trimestrial asupra inflației, că România a intrat în recesiune tehnică, dar a evitat recesiunea anuală. Acesta a subliniat că țara noastră merge în continuare „pe o gheață destul de subțire”. Mugur Isărescu a precizat că consumul a scăzut puternic, iar scăderea cifrei de afaceri din comerț ar putea duce la o recesiune adevărată pentru întreg anul, dacă nu este compensată de investițiile publice. „Vom face același lucru și în 2026. Nu este o situație ușoară, este o situație fragilă, mergem pe o gheață destul de subțire. Dar sperăm să reușim. Avem o restrângere clară a cererii de consum, mai ales pentru bunuri și servicii. Avem mai puține ieșiri în oraș, achiziții de articole vestimentare mai puține, vacanțe mai puține, achiziții importante mai puține, dar și în general cifra de afaceri în comerț este în declin, se plânge lumea de afaceri că e un declin major.” De asemenea, guvernatorul BNR a transmis că și în România se poate revizui PIB-ul, la fel cum se practică în toată lumea și a subliniat că deși creștere economică din 2025 a fost moderată, România a reușit să evite recesiunea anuală. „Să fac o paranteză ușor răutăcioasă: peste tot în lume se revizuiește PIB-ul, se mai poate revizui și la noi încă o dată, inclusiv cel din decembrie. Dar am evitat recesiunea anuală. Am avut totuși creștere economică în 2025, moderată totuși față de cea din 2024, de 0,6% față de 0,9%, dar am evitat recesiunea anuală. Și în baza investițiilor publice, ele sunt singurele care pot să dea creștere economică și să nu dea inflație și dezechilibre externe”, a spus Mugur Isărescu Mugur Isărescu: Nu aveam cum să introducem un pachet pe care nu îl cunoșteam Isărescu a răspuns și criticilor potrivit cărora banca centrală ar fi prognozat pentru 2025 o inflație de 5%, în timp ce nivelul realizat a fost de 10%. Potrivit guvernatorului BNR, la momentul elaborării prognozei nu era cunoscut pachetul de măsuri fiscale ce urma să fie adoptat. „La fel răspundem și postărilor despre cum a greșit BNR, în februarie 2025, când a prognozat inflație de 3,8% pentru decembrie 2025 și ea a ieșit de aproape 10%. Nu am introdus în februarie anul precedent pachetul de măsuri fiscale, nici nu știam care va fi. Atunci, în afară de situația politică complicată, se discutau mai multe pachete de măsuri fiscale, inclusiv introducerea cotei progresive. Nu aveam cum să introducem atunci un pachet pe care nu îl cunoșteam. Nu știam nici până unde va fi liberalizat prețul la energie electrică. Ulterior am revizuit prognoza și ne-am apropiat foarte mult de ceea ce s-a întâmplat.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Consilierul lui Isărescu de la BNR: „Reducerea de 10% în administrație nu e suficientă”. Marea problemă: Suntem tot în România anilor ’60 a lui Ceaușescu BNR avertizează că inflația scăpată de sub control a României nu va duce la scăderea dobânzilor. Românii sunt tot mai precauți cu cheltuielile

Deputat PNL: 60% din PIB nu e statistică, ci un avertisment pentru viitorul României

România a depășit pragul de 60% din PIB în ceea ce privește datoria publică, susține deputatul PNL, Gigel Știrbu, într-o postare pe social media. În opinia sa, această valoare nu reprezintă doar o cifră contabilă, ci un semnal de alarmă privind vulnerabilitatea financiară a statului. Pragul de 60% din PIB: ce semnifică pentru economie Potrivit acestuia, în cei doi ani de mandat ai guvernului condus de Marcel Ciolacu, ritmul împrumuturilor ar fi crescut accelerat, atingând niveluri fără precedent în istoria recentă. El subliniază că această evoluție s-ar fi produs în absența unei crize majore comparabile cu pandemia sau cu colapsul financiar din 2008. În postare, Știrbu explică ce ar însemna depășirea pragului de 60% din PIB: dobânzi mai mari plătite din bugetul public, resurse mai puține pentru investiții, presiuni viitoare asupra taxelor și impozitelor și o capacitate redusă de reacție în eventualitatea unei crize economice. Ritmul împrumuturilor, sub semnul întrebării Deputatul precizează că împrumuturile nu sunt, în sine, problematice, însă atrage atenția asupra ritmului și destinației fondurilor. El pune sub semnul întrebării dacă banii au fost utilizați pentru dezvoltare accelerată, reforme structurale sau creșterea competitivității economiei, susținând că realitatea indică un deficit bugetar ridicat, cheltuieli în creștere și reforme amânate. Știrbu invocă și un grafic publicat de Europa Liberă România, despre care afirmă că ar arăta un salt abrupt al datoriei în actuala perioadă de guvernare. Posibile implicații europene și apel la disciplină fiscală În final, acesta avertizează că depășirea pragului de 60% din PIB ar putea aduce România mai aproape de constrângeri bugetare europene și ar reduce marja de decizie a statului. El susține că România are nevoie de disciplină fiscală, reforme și investiții pe termen lung, nu de politici concentrate pe ciclul electoral. Mesajul său subliniază necesitatea unui echilibru între nevoile imediate și sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Potrivit acestuia, deciziile economice actuale vor influența direct stabilitatea viitoare a României. „60% din PIB nu este doar o statistică. avertismentul că timpul deciziilor ușoare s-a încheiat. Viitorul României nu trebuie ipotecat pentru câștig politic temporar”, concluzionează deputatul în mesajul său.