UE oferă un salariu de aproape 6.800 de euro și un post permanent. Ce este concursul AD5
O carieră în cadrul UE oferă stabilitate pe termen lung, beneficii substanțiale și un salariu de început ce poate ajunge la 6.758 de euro brut lunar. Cu toate acestea, concurența este acerbă: mai puțin de 3% dintre aspiranți vor reuși să ajungă pe lista finală a candidaților selectați, arată Euronews. 1.490 de poziții pe lista de rezervă Concursul are ca scop crearea unei liste de rezervă cu 1.490 de candidați eligibili. Din acest grup, se estimează că aproximativ 750 de persoane vor ocupa efectiv posturi permanente în cadrul Comisiei Europene sau al altor organisme europene. Procesul de selecție este structurat pe multiple etape online, concepute pentru a identifica cei mai potriviți candidați. Acestea includ teste de raționament verbal, numeric și abstract, verificarea nivelului de cunoștințe despre Uniunea Europeană, evaluarea competențelor digitale esențiale și probe de redactare axate pe politici publice. De ce reia UE recrutările la acest nivel? Relansarea concursului AD5 survine într-un moment strategic pentru administrația europeană. Sub președinția Ursulei von der Leyen, Comisia Europeană își propune să atragă o nouă generație de specialiști. Un motiv major este retragerea iminentă a unui număr considerabil de oficiali de rang înalt, care se apropie de vârsta de pensionare. Bruxelles-ul urmărește să consolideze expertiza în arii cheie, cum ar fi tranziția ecologică, securitatea cibernetică, economia digitală și politica externă, concomitent cu întărirea competențelor digitale în rândul personalului. Ce presupune cariera de funcționar UE Funcționarii selectați prin concursul AD5 își încep activitatea la nivel de administrator de intrare. Rolurile lor sunt diverse și esențiale, incluzând participarea la formularea și implementarea politicilor europene, analiza cadrului legislativ, inițierea de negocieri și asigurarea coordonării interinstituționale. Pe lângă o remunerație atractivă, avantajele unei cariere europene includ stabilitatea profesională, oportunități continue de avansare, indemnizații suplimentare (care variază în funcție de situația familială sau de relocare) și accesul la un sistem de pensii propriu, solid. Termen-limită și calendar Perioada de înscriere este deschisă până la data de 10 martie. Candidații care vor parcurge cu succes toate etapele procesului de selecție ar putea începe să își exercite funcțiile în următorii doi ani, un interval dependent de ritmul procedurilor administrative și de nevoile specifice ale instituțiilor europene. Pentru numeroși tineri profesioniști de pe continent, concursul AD5 reprezintă nu doar o oportunitate de carieră extrem de competitivă, ci și una dintre cele mai prestigioase la nivel european.
Exodul românilor, confirmat de INS. România a pierdut 4 milioane de români în 35 de ani, iar hemoragia populației lovește în societate și economie. Un sociolog și un economist explică pentru Gândul
Președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, a publicat o analiză de specialitate în care a arătat că România a pierdut 4 milioane de români în ultimii 35 de ani. Gândul a stat de vorbă cu un sociolog și un economist pentru a explica amploarea exodului românilor, care nu mai este doar o problemă demografică, ci o probă pentru sustenabilitatea modelului economic și instituțional al României. Populația României a trecut printr-o transformare demografică dramatică în ultimele decenii. Fenomenul emigrației masive a început după 1990, când aproape 100.000 de români au părăsit țara, iar în anul 2024 a fost înregistrat un nou record de plecări definitive. Datele INS arată că în perioada 1990-2024, peste 800.000 de persoane au emigrat definitiv din România, în timp ce aproximativ 646.000 și-au stabilit domiciliul în țară. Astfel, după un vârf de aproape 100.000 de plecări în 1990, emigrarea s-a redus până la finalul anilor 90, apoi a revenit pe trend ascendent după 2011. Un an mai târziu, în 2012, plecările definitive au depășit 30.000, iar în 2024 au atins din nou pragul de 50.000. Mai mult de jumătate dintre români nu mai au încredere în justiție Aceeași analiză a președintelui INS arată că migrația externă a avut o contribuție de 63% la acest declin, iar sporul natural negativ de 37%. Mai mult, în intervalul 2014-2024, numărul copiilor născuți în străinătate, având cel puțin un părinte român, care au fost ulterior înregistrați în România, a fost de 364.000, echivalentul a peste 16% din totalul nou-născuților înregistrați în țară în același interval. Un alt indicator îngrijorător este lipsa de încredere în justiție. Un sondaj realizat de INSCOP în 2025 arată că românii au o neîncredere generalizată cu privire la modul în care este aplicată legea. Mai mult de jumătate dintre respondenți, 68,5%, au încredere în mică măsură sau deloc că legea este aplicată în mod egal pentru toți cetățenii și doar 29,8% au încredere în mare sau foarte mare măsură că legea este aplicată în mod egal. Sursa: Eurostat De asemenea, potrivit datelor publicate de Eurostat în 2025, aproximativ 43 de milioane de persoane din UE locuiesc într-o altă țară decât cea de domiciliu, adică aproximativ 10% din populația rezidentă a UE. Dintre acestea, 32,6% provin dintr-un alt stat membru, iar 67,4% din țări din afara Uniunii Europene. România, Polonia și Slovacia se numără printre statele cu ponderi reduse ale populației rezidente născute în străinătate, dar se află printre țările cu cele mai mari fluxuri de emigrație externă. Adrian Mitroi: Exodul nu este doar o plecare fizică. Este un vot repetat Adrian Mitroi, profesor de Finanțe Comportamentale la Academia de Studii Economice (ASE), explică pentru Gândul faptul că reducerea populației României nu este doar o statistică demografică, ci o mutație structurală cu implicații economice, instituționale și morale. De asemenea, acesta susține că deficitul de forță de muncă este acut în sectoarele productive, iar salariile nu au inversat tendința de migrare. „Importul de forță de muncă din Asia atenuează temporar dezechilibrul, dar nu înlocuiește capitalul uman pierdut. Economia poate importa brațe de muncă. Nu poate importa cu aceeași ușurință coeziune socială, cultură profesională și capital de încredere. Dincolo de cifre, se vede un gol: șantiere întârziate, investiții amânate, antreprenori care nu găsesc personal. Dar mai există un gol mai puțin măsurabil – acela al inițiativei și al energiei sociale.” De asemenea, economistul subliniază că exodul românilor trebuie înțeles ca un „vot” economic repetat, prin care cetățenii sancționează calitatea mediului administrativ și a oportunităților oferite în România. În opinia acestuia, o economie poate continua să funcționeze o perioadă din inerție, însă fără un capital uman solid, fără încredere în instituții și fără percepția unui sistem echitabil, nu poate genera prosperitate durabilă. „Exodul nu este doar o plecare fizică. Este un vot repetat, individual, asupra calității mediului economic și administrativ. O economie poate funcționa o perioadă prin inerție, susținută de consum și remitențe. Dar fără capital uman solid, fără încredere și fără sentimentul de echitate, nu poate construi prosperitate durabilă.” Vladimir Ionaș: România are nevoie ca de aer de reforma administrativ-teritorială Din perspectivă socială, sociologul Vladimir Ionaș atrage atenția că datele prezintă o realitate dură asupra căreia s-a tot atras atenția în ultimii ani. În opinia acestuia, datele INS indică faptul că țara noastră pierde anual un număr important de cetățeni care ar trebui să reprezinte elita politică, academică și culturală a României. De asemenea, sociologul susține că efectele exodului se vor reflecta cel mai tare odată cu pensionarea decrețeilor, iar economia României „se va sufoca”. „Datele arată, dincolo de indicatorii economici, de ce România are nevoie ca de aer de reforma administrativ-teritorială. În plus, ne arată că pierdem anual un număr important de cetățeni care ar trebui să reprezinte elita politică, academică, culturală a României, dar acești oameni decid să părăsească țara noastră pentru a-și construi o viață peste hotare. Punctul culminant al exodului populației va fi atins în câțiva ani când impactul economic al acestor plecări se va vedea cel mai bine odată cu pensionarea decrețeilor. Va fi punctul în care economia României se va sufoca.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Se inversează exodul românilor? Cât mai merită să lucrezi în străinătate, ca român? În România e mai ieftin și diferența la salarii nu mai este atât de mare Criza demografică se adâncește în România. Tot mai mulți români aleg să plece DEFINITIV din țară. „DESTINAȚIILE” preferate
Miracolul din România. Orășelul mic și cochet care în anii 1990 era într-o sărăcie cruntă, dar s-a ridicat spectaculos
Râșnov, orășelul mic și cochet care în anii 1990 era într-o zonă economică „gri”, la fel ca aproape toată România, a ajuns astăzi să fie un model de dezvoltare pentru întreg mediul de business din România. Orașul a crescut spectaculos din toate punctele de vedere în ultimii 20 de ani, de la explozia turisumului, la fabricile multinaționale care s-au deschis în jurul lui și care alimentează economia orașului. Profiturile nete cumulate ale companiilor înregistrate în orașul din județul Brașov au crescut de peste 19 ori într-o perioadă de doar 17 ani. La nivel local, cei mai mari jucători sunt companiile cu capital străin active în producție care în 2024 au înregistrat o cifră de afaceri netă cumulată de 1,3 mld. lei, conform unei analize publicate de Termene.ro. În prezent, aproape 2.400 de firme figurează în orașul Râșnov, din care 2.100 de firme în funcțiune și 300 care reprezintă firme cu activitatea oprită, ori aflate în proceduri de insolvență sau faliment. De altfel, în 2024, peste 800 de firme care au depus bilanțul anual au înregistrat o cifră de afeceri netă cumulată de 1,3 mld. lei, un sold al profitului net de peste 110 mil. lei și 2.533 de angajați. sursa foto: Visit Rasnov / Facebook Cum a evoluat business-ul în Râșnov în perioada 2008-2024 În ultimii 17 ani cifra de afaceri cumulată a tuturor companiilor care au fost înregistrate în Râșnov a crescut spectaculos, de la puțin peste 209 mil. lei în 2008, la aproape 1,3 mld. lei în 2024, adică o creștere de 519%. De asemenea, profiturile nete cumulate au crescut de la 7 mil. lei în 2008 la 135,7 mil lei în 2024, un salt de 1.838%. De cealaltă parte, pierderile nete cumulate au crescut de la 11,7 mil. lei în 2008 la 25,6 mil. lei în 2024, adică o creștere de 118%. Totuși, dacă analizăm soldul profitului net sau rezultatul net agregat, adică diferența dintre profitul net cumulat și pierderea neată agregată, observăm că dintr-un sold negativ de 4,7 mil. lei în 2008, în 2024, soldul a devenit pozitiv și a crescut până la 110,1 mil. lei în 2024. sursa foto: Termene.ro Când vine vorba de numărul total de angajați al companiilor înregistrate în orașul „miracol” din România, acesta a cunoscut o creștere de 67% în perioada analizată. În 2008, în Râșnov erau angajați aproximativ 1.519 oameni, iar în 2024 erau angajați aproximativ 2.533. De asemenea, productivitatea angajaților calculată ca raport între soldul profitului net și numărul de angajați a trecut de la o pierdere de aproximativ 3.100 de lei per angajat la un profit net de aproape 43.500 de lei per angajat. sursa foto: Termene.ro Care este topul angajatorilor din Râșnov Analiza realizată de Termene.ro arată că cel mai mare angajator dintre firmele înregistrate în orașul Râșnov este producătorul de rafturi și sisteme de depozitare Dexion Storage Solution, cu 372 de angajați în 2024, în scădere cu 3% față de anul precedent. Următoarea companie din clasament este producătorul de controlere Psicontrol, cu 287 de angajați în 2024, în scădere cu 11% față de 2023. Topul angajatorilor din Râșnov este completat de companii precum furnizorul de ambalaje flexibile M&M Product, operatorul de restaurante Promenada Sisi și producătorul de unelte Fabrica de Scule Râșnov. sursa foto: Visit Rasnov / Facebook La capitolul profituri, compania Psicontrol SRL a avut o cifră de afaceri de 310,9 mil. lei în 2024, un profit net de 27,6 mil. lei și 287 de angajați. Compania Dexion Storage Solution SRL a înregistrat o cifră de afaceri de 207,6 mil. lei în 2024, un profit net de 7,2 mil. lei și 372 de angajați. Pe următoarea poziție în clasamentul companiilor profitabile se află Prefere Resins România SRL care a avut în 2024 afaceri de 42,3 mil. lei, un profit net de 1,4 mil. lei și 21 de angajați. RECOMANDAREA AUTORULUI: ORAȘUL mic din România care s-a dezvoltat enorm. S-au investit bani grei din fonduri europene și azi e total schimbat Bijuteria medievală din Europa. Orașul cu 52 de locuitori, mai mic decât un teren de fotbal, care se află la 13 ore de mers cu mașina din România
Cât costă o medalie olimpică? Analiza unui broker important arată că evoluția prețului metalelor prețioase se reflectată și pe podiumul Milano Cortina 2026
Jocurile Olimpice de Iarnă Milano-Cortina 2026 se află în plină desfășurare și, pe lângă performanțele sportivilor, valoarea materială a medaliilor olimpice atrage atenția întregii lumi. Motivul nu este creșterea cantității de aur din compoziția medaliilor, care a rămas neschimbată de-a lungul deceniilor, ci evoluția prețului metalelor prețioase. Sunt 17 zile în care se sportivii se luptă pentru a câștiga o medalie de aur într-una dintre cele 116 probe ale Jocurilor Olimpice de Iarnă. În total vor fi acordate 245 de medalii de aur, 245 de medalii de argint și 245 de bronz și, deși medaliile nu sunt realizate din metale prețioase pure, valoarea lor a crescut în ultimii 4 ani, odată cu aprecierea aurului și a argintului. Astfel, în 2026, valoarea materială a unei medalii de aur olimpice reflectă atât compoziția ei, cât și nivelurile actuale ale pieței. „Medalia de aur conține 92,5% argint și este placată cu aproximativ 6 grame de aur pur. Medalia de argint este compusă din 100% argint (aproximativ 550 grame), în timp ce medalia de bronz conține 95% cupru și 5% zinc. Medalia de aur, evaluată la aproximativ 550 de dolari în februarie 2022, a atins o valoare estimată de 1.500 de dolari în februarie 2026, o apreciere de 173%”, spun analiștii XTB. Conform unei analize realizate de brokerul XTB, o medalie olimpică de aur are o greutate de aproximativ 500 de grame și conține circa 6 grame de aur pur, iar restul este format în principal din argint. La cotații de aproximativ 5.000 de dolari pentru o uncie de aur și 76 de dolari pentru o uncie de argint, astfel că valoarea unei singure medalii de aur ajunge la un cost estimat de 2.100-2.200 de dolari. Sursa foto: Fondazione Milano Cortina 2026 Medalia de argint a înregistrat o creștere mai amplă de la 425 de dolari la aproximativ 1.450 de dolari, în raport cu aprecierea de 242% a argintului. De asemenea, medalia de bronz, realizată din cupru și zinc a înregistrat o creștere modestă, de la 4-5 dolari la 5-7 dolari. RECOMANDAREA AUTORULUI: A fost câștigată prima medalie olimpică de aur, la Milano Cortina 2026. Vezi cursa care a impresionat audiența Imagini spectaculoase de la Milano-Cortina: Ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă a venit cu numeroase surprize. Ce legende au „strălucit“ pe scena de la San Siro
Curg veștile proaste pentru economie. Azi, de la BNR: Nu scad ratele românilor
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR), întrunit marți în ședință, a hotărât menținerea rateri dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. De asemenea, CA a decis și menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitarea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât în şedinţa de astăzi, 17 februarie 2026, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se menţionează în comunicatul BNR. Ce hotărâri a luat BNR în privința dobânzilor Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 17 februarie 2026, a hotărât următoarele: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Decizia vine în condițiile în care rata anuală a inflației continuă să scadă lent, dar rămâne la un nivel ridicat, de 9,62% în ianuarie 2026, iar inflația de bază se menține ridicată, pe fondul costurilor salariale, al așteptărilor inflaționiste și al efectelor indirecte ale scumpirii energiei și alimentelor. În acest context, BNR urmărește readucerea inflației în intervalul țintă într-un mod gradual, fără a genera dezechilibre suplimentare în economie. Inflația scade mai lent decât se preconiza și ar putea crește în T2 De asemenea, potrivit scenariului prezentat de Banca Națională, inflația va continua să scadă lent în primul trimestru din acest an, însă în trimestrul al doilea va consemna o creștere temporară, determinată în principal de efecte de bază, eliminarea plafonului la adaosul comercial pentru alimentele de bază și de impactul anterior al majorării TVA, accizelor și al expirării plafonării prețurilor la energie. Conform prognozei, inflația ar urma să revină în interiorul intervalului țintă abia din a doua parte a anului 2027. RECOMANDAREA AUTORULUI: În prima decizie din 2026 Isărescu vine cu vești proaste pentru români. Dobânzile nu vor scădea, consumul scade și inflația rămâne mare BNR confirmă dezastrul economiei românești. Datoria externă totală a României a crescut cu aproape 24 mld. euro în 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro
De ce a intrat Shein în ancheta Comisiei Europene și ce urmează pentru gigantul chinez
Mai precis, investigația se va concentra asupra următoarelor elemente: Sistemele instituite de Shein pentru a limita vânzarea de produse ilegale în Uniunea Europeană, inclusiv de conținut ce ar putea constitui materiale care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor, precum păpuși sexuale cu înfățișare de copil, scrie romania.representation.ec. Riscurile legate de proiectarea serviciului astfel încât să creeze dependență, inclusiv faptul că li se dau puncte sau recompense consumatorilor pentru implicare, precum și sistemele instituite de Shein pentru a atenua astfel de riscuri. Caracteristicile care creează dependență ar putea avea un impact negativ asupra stării de bine a utilizatorilor, precum și asupra protecției consumatorilor în mediul online. Transparența sistemelor de recomandare pe care le utilizează Shein pentru a propune conținut și produse utilizatorilor. În temeiul RSD, Shein trebuie să divulge principalii parametri utilizați în sistemele sale de recomandare și trebuie să le ofere utilizatorilor cel puțin o opțiune ușor accesibilă care nu se bazează pe crearea de profiluri pentru fiecare sistem de recomandare. Comisia va realiza acum, în mod prioritar, propria investigație amănunțită. Inițierea procedurii oficiale nu aduce atingere rezultatului acesteia. Coimisiún na Meán, coordonatorul serviciilor digitale pentru Irlanda, va fi de asemenea asociat la investigația Comisiei, în calitate de coordonator național al serviciilor digitale în țara din UE în care este stabilită Shein. Etapele următoare După inițierea oficială a procedurii, Comisia va continua să colecteze probe, de exemplu prin trimiterea de cereri suplimentare de informații către Shein sau către părți terțe ori prin desfășurarea de acțiuni de monitorizare sau de interviuri. Inițierea procedurii oficiale împuternicește Comisia să ia măsuri suplimentare de asigurare a respectării legislației, inclusiv măsuri provizorii sau adoptarea unei decizii de neconformitate. De asemenea, Comisia are competența de a accepta angajamentele asumate de Shein pentru a remedia aspectele care fac obiectul procedurii. RSD nu stabilește niciun termen legal pentru încheierea procedurilor oficiale. Durata unei investigații aprofundate depinde de mai mulți factori, inclusiv de complexitatea cazului, de măsura în care compania în cauză cooperează cu Comisia și de exercitarea dreptului la apărare. În plus, inițierea unei proceduri oficiale nu aduce atingere rezultatului acesteia sau oricărei alte proceduri pe care Comisia poate decide să o inițieze în temeiul altor articole din RSD. Context Decizia de astăzi a fost luată în urma analizelor preliminare ale rapoartelor de evaluare a riscurilor prezentate de Shein, a răspunsurilor la cererile oficiale de informații ale Comisiei, precum și ale unor informații comunicate de părți terțe. Comisia a trimis Shein trei cereri de informații, la 28 iunie 2024, 6 februarie 2025 și 26 noiembrie 2025,prin care solicita mai multe detalii cu privire la respectarea RSD de către companie, în special în legătură cu protecția consumatorilor și a minorilor, și cu privire la transparența sistemelor de recomandare ale acesteia.
Antreprenorul român care are 100 de șantiere active în 30 de județe deține afaceri de peste 3 miliarde de lei
Cristian Erbașu, acționar majoritar și director general Construcții Erabașu, a vorbit în cadrul unui interviu despre cum a reușit, de la o afacere de familie cu doar câțiva angajați, să ajungă la un grup cu mii de oameni care are 100 de șantiere active în 30 de județe din România și afaceri de peste 3 mld. lei Grupul Erbașu, unul dintre cei mai mari constructori din România, a fost înființat de Mihail Erbașu în 1990 și preluată de către fiul său, Cristian Erbașu, în 2004. Directorul general al companiei spune că astăzi se află la maxim din toate punctele de vedere, cu o firmă care are aproximativ 3.600 de angajați și o cifră care depășește 3 mld. lei. De asemenea, Cristian Erbașu a subliniat că dezvoltarea companiilor cu capital românesc este rezultatul investițiilor mari din ultimii ani. „Acum suntem la maxim din toate punctele de vedere. Suntem undeva la 3.600 de angajați și o cifră de afaceri de peste 3 miliarde de lei. Societatea noastră nu e singura companie de construcții românească care a crescut în ultimii ani. Investițiile mari și multe din ultimii 7-8 ani au dus spre această direcție de dezvoltare a companiilor cu capital românesc”, a transmis Cristian Erbașu. Antreprenorul român a vorbit în cadrul aceluiași interviu și despre importanța tehnologiei pentru companiile care gestionează simultan mai multe șantiere. În opinia acestuia, companiile bune vor fi cele care vor putea să implementeze cât mai multă tehnologie chiar dacă procesul de instruire pentru utilizarea acestora este unul anevoios. „Tehnologia este extrem de importantă. Tehnologia și modul în care este organizată compania. Și oamenii respectă regulile prin care tehnologia poate fi utilizată cât se poate de mult. Procesul de instruire pentru utilizarea noilor tehnologii este destul de anevoios câteodată, dar aici este cheia, personalul să poată fi educat și reprocesat de fiecare dată când tehnologia avansează. Eu sunt sigur că pe viitor companiile bune, nu vorbesc mari sau mici, dar companiile bune vor fi acelea care vor putea implementa cât mai multă tehnologie și cât mai bine organizată și eficientizată această tehnologie. Cel puțin după 2020 trăim chiar la nivel mondial un progres tehnologic extrem de abrupt și de multe ori chiar oamenii tineri fac cu greu față acestor schimbări rapide și consistente.” RECOMANDAREA AUTORULUI: EXCLUSIV | Milionarul Cristian Erbașu, presiuni politice pentru respingerea unei legi care aduce statului câteva miliarde Scăpăm în sfârșit de aglomerația de pe Valea Prahovei? „Construcții Erbașu a ajuns la un stadiu de 12% la cinci luni de la debut”
Cum pierd europenii bani ținând economiile în bancă
Experții avertizează că, prin evitarea investițiilor, Europa ratează o oportunitate majoră de creștere a averii pe termen lung, în contrast puternic cu tendințele din Statele Unite, mai arată Euronews. Potrivit lui Tanguy van der Werve, director general al European Fund and Asset Management Association (EFAMA), doar aproximativ 26% dintre gospodăriile din Uniunea Europeană au deținut vreodată produse de investiții precum fonduri, acțiuni sau obligațiuni. În comparație, peste 50% dintre gospodăriile americane au investit pe piața bursieră în ultimele trei decenii. Pierderea de potențial financiar Datele arată că diversificarea investițiilor poate proteja economiile. Un portofoliu diversificat de fonduri a înregistrat o creștere de peste 50% în perioada 2014 – 2023, depășind rata inflației. Prin urmare, diferența dintre a investi și a lăsa banii într-un cont curent se traduce printr-o pierdere semnificativă de potențial financiar pentru milioane de europeni. De ce evită europenii investițiile? Există mai multe explicații pentru această reticență. Factorii principali includ lipsa stimulentelor fiscale, un nivel scăzut de educație financiară precum și o cultură investițională slab dezvoltată. În multe state europene, generații întregi au fost educate cu ideea că statul va garanta o pensie suficientă. Cu toate acestea, presiunile demografice și economice pun sub semnul întrebării sustenabilitatea acestui model. De asemenea, pensiile private și ocupaționale sunt insuficient dezvoltate în numeroase țări din UE, limitând participarea populației la piețele de capital. În ultimii ani, accesul la investiții s-a simplificat datorită fondurilor tranzacționate la bursă (ETF-uri), fondurilor index și platformelor digitale de brokeraj. Costurile au scăzut, iar procesul a devenit mai rapid. Totuși, rețelele sociale influențează comportamentul investitorilor, în special pe cei tineri, îndreptându-i adesea către active riscante, precum criptomonedele. Experții subliniază că, în acest context, educația financiară este esențială pentru a evita deciziile impulsive. „Inerția financiară” și teama de a greși Potrivit EFAMA, problema nu este neapărat o alegere conștientă de a evita investițiile, ci mai degrabă o formă de inerție financiară. Mulți europeni se tem că ar putea pierde bani dacă investesc și, prin urmare, preferă să nu ia nicio măsură. Această percepție a siguranței depozitelor bancare ignoră costul oportunității. Astfel, pe termen lung, inflația erodează puterea de cumpărare, în timp ce portofoliile diversificate pot genera randamente pozitive. În plus, în multe țări europene există încă un tabu cultural în jurul discuțiilor despre bani, inclusiv în familie. Specialiștii susțin că educația financiară ar trebui să înceapă acasă și în școală.
Economia Rusiei se apropie de zona morții. Ce arată noile date economice?
Pe măsură ce războiul Rusiei în Ucraina intră în al cincilea an, economia dă semne de presiune structurală profundă, scrie TheEconomist. Analiștii spun că sistemul nu se mai prăbușește, dar nici nu își revine. În schimb, a intrat în ceea ce unii descriu drept o „zonă a morții” economică. Creșterea a încetinit la doar 1% în 2025, iar prognozele indică o evoluție și mai slabă. Scăderea veniturilor din exporturi și deficitul bugetar în creștere amplifică presiunea. O economie de război cu două viteze În ultimii patru ani, economia Rusiei s-a divizat în două sectoare distincte. Industriile militare și cele conexe apărării primesc prioritate la forță de muncă și capital. Aceste sectoare se extind, angajează și investesc masiv. Industriile civile spun însă o altă poveste. Afacerile private și sectoarele de consum se confruntă cu scăderea producției și investiții limitate. Producția manufacturieră totală a crescut cu 18,3% în trei ani. Însă sectorul de apărare a generat, de unul singur, o creștere de aproximativ 20%, ceea ce sugerează că industria civilă a înregistrat, în realitate, un declin. Ascensiunea „rentei militare” Motorul economiei ruse funcționează în mare parte pe baza cheltuielilor militare finanțate de stat. Transferurile bugetare către firmele din apărare generează salarii și activitate pe termen scurt. Sistemul amintește de veniturile excepționale din petrol din anii 2000. Diferența majoră este că petrolul aducea bani din piețe externe. Cheltuielile militare reprezintă o redistribuire internă către active destinate distrugerii. Economiștii avertizează că acest model slăbește capacitatea productivă pe termen lung. Presiune fiscală și venituri energetice în scădere Deficitul bugetar a ajuns la 5,6 trilioane de ruble în 2025, aproximativ 61,6 miliarde euro. Plățile pentru dobânzi depășesc acum cheltuielile pentru educație și sănătate la un loc. Veniturile din petrol au scăzut accentuat pe fondul prețurilor reduse. În ianuarie, încasările din energie s-au înjumătățit față de anul precedent. Cererea globală mai slabă și încetinirea marilor economii agravează situația. Totodată, sancțiunile continuă să limiteze accesul la tehnologie și flexibilitatea financiară. Riscuri pe termen lung și opțiuni limitate Cheltuielile pentru apărare reprezintă acum aproximativ 8% din PIB. O demobilizare fără criză ar necesita relaxarea sancțiunilor și restructurare economică. Experții consideră puțin probabilă îndeplinirea acestor condiții în viitorul apropiat. Analiștii spun că Rusia poate continua, deocamdată, finanțarea războiului. Totuși, accentul prelungit pe militarizare crește riscurile sistemice. Presiunea susținută ar putea declanșa instabilitate fiscală sau disfuncții instituționale. Încheierea războiului ar putea încetini deteriorarea, dar redresarea rămâne incertă.
Guvernul Bolojan olimpic la împrumuturi, dar restanțier la transparență. Ultimul raport al datoriei, blocat din septembrie 2025. Cine a îndatorat cel mai mult România în ultimii 18 ani? Gândul prezintă clasamentul premierilor, de la criză la explozia împr
Ministerul de Finanțe nu a publicat nici acum datele privind datoria publică în ultimele luni și cea mai recentă raportare este aferentă lunii septembrie 2025, când datoria țării era de 1.095 miliarde de lei, adică 58,9% din PIB. Gândul a realizat o analiză privind datoriile pe care le-au făcut premierii României de la ultima criză încoace și prezintă media lunară a îndatorării, un indicator mai relevant decât datoriile totale, având în vedere că unii premieri au avutr mandate de câteva luni, iar alții de câțiva ani. Ultimele date disponibile despre datoria publică a României datează din septembrie 2025, de acum 5 luni. Ultimul comunicat Eurostat privind datoria guvernamentală arată că în trimestrul 3 din 2025 România a avut a 4-a cea mai mare creștere a datoriei în PIB (la egalitate cu Lituania, după Luxemburg, Bulgaria și Franța). Problema este că nivelul datoriei guvernamentale a ajuns la pragul critic de 60% din PIB, deși unul dintre criteriile de stabilitate asumate de România prin aderarea la Uniunea Europeană a fost ca nivelul datoriei publice să nu depășească acest procent din Produsul Intern Brut. Sursa: Eurostat Mai mult, Eurostat arată că România a avut cea mai mare creștere a datoriei guvernamentale în PIB în trimestrul 3 2025 față de același trimestru din anul anterior. Sursa: Eurostat Cum a evoluat datoria publică a României de la ultima criză încoace Analiza dinamicii datoriei guvernamentale în PIB pe guvernări pentru 2021-2025 arată două perioade de explozie a datoriei: perioada crizei financiare 2009-2010 (plus 16,7 pp din PIB la datorie) și perioada pandemiei 2020-2021 (plus 13,4 pp din PIB la datorie). În ambele cazuri, creșterea datoriei guvernamentale a fost determinată de crize economice majore care au forțat statul să se împrumute masiv. Când vine vorba despre clasamentul premierilor care au îndatorat cel mai mult România în ultimii 18 ani, indicatorul relevant este creșterea medie lunară a ponderii datoriei în PIB. Cele mai mari creșterii medii lunare s-au produs în timpul guvernărilor lui Mihai Răzvan Ungureanu, (+1,07 pp în PIB), Ludovic Orban (+0,77 pp din PIB), Ilie Bolojan (+0,57 pp din PIB), Emil Boc (+0,56 pp din PIB) și Cătălin Predoiu (+0,40 pp din PIB). De cealaltă parte a baricadei, scăderi ale ponderii datoriei guvernamentale în PIB s-au înregistrat în timpul guvernărilor lui Mihai Tudose (-0,44 pp din PIB) și Dacian Cioloș (-0,07 pp din PIB) iar stagnare în timpul guvernării lui Călin-Popescu Tăriceanu. Media lunară a ponderii datoriei guvernamentale în PIB este esențială pentru o comparație corectă între mandatele cu durate diferite. Un premier care a condus un guvern mai mult timp a acumulat, în mod firesc, o creștere mai mare a datoriei, în timp ce un premier cu un mandat mai scurt a acumulat o datorie publică mai mică, caeteris paribus, cum spun economiștii, adică cu alte condiții neschimbate. De aceea, raportarea la media lunară elimină efectul timpului și permite evaluarea ritmului real de îndatorare din fiecare perioadă de guvernare și oferă o imagine corectă cu privire la modul în care a crescut datoria publică sub conducerea fiecărui Executiv. România s-a împrumutat, dar ce s-a făcut cu banii? Cum s-au folosit banii împrumutați pentru investiții? România s-a împrumutat masiv în utlima perioadă, dar investițiile au crescut doar pe hârtie. În mod real, dacă miliardele împrumutate nu se transformă într-o infrastructură funcțională, productivitate mai mare și venturi bugetare suplimentare, atunci creșterea investițiilor riscă să rămână doar o statistică „bună” într-un buget care este construit pe datorie. O astfel de situație a fost semnalată în trecut de Gândul, atunci când țara noastră a pierdut miliarde de euro din PNRR, pe care Guvernul Bolojan le-a rezolvat „contabilicește” și a creat iluzia unei absorbții mai bune. Conform datelor oficiale publicate de Consiliul Fiscal pe baza datelor Ministerului Finanțelor, cele mai mari creșteri de investiții publice din fonduri naționale se înregistrează în timpul anilor 2024 și 2025 – Guvernele Ciolacu 2024-mai 2025 și Bolojan (mai-dec 2025). În ultimii 5 ani datele oficiale arată un nivel al investițiilor din fonduri interne (proprii și împrumutate) de 59,7 miliarde lei în anul 2025, 74 miliarde lei (revizuit la 61,2 miliarde lei după scamatoria contabilă prezentată de Gândul) în anul 2024, 38,7 miliarde lei în anul 2023, 35,4 miliarde lei în anul 2022, 30,8 miliarde lei în anul 2021 și 31,6 miliarde lei în anul 2021. Așadar, în anul 2024 s-a investit din fonduri interne mai mult cu 14,3 miliarde lei decât în anul 2025 sau echivalentul investițiilor din cei doi ani anteriori 2022 și 2023 și mai mult cu 11,6 miliarde lei decât suma investițiilor din anii 2020 și 2021. Realitatea datelor arată că modelul economic bazat pe investiții a fost inițiat în 2023, consolidat în 2024 și a continuat în 2025. În 2026, greu de crezut că va rezista, în condițiile blocării investițiilor private. România rămâne astăzi cu o datorie apropiată de 60% din PIB și una dintre cele mai rapide creșteri din Uniunea Europeană. Problemă este că dacă investițiile private încetinesc și costruile de finanțare rămân în continuare ridicate, țara noastră nu va mai putea să susțină acest ritm de îndatorare fără presiuni și mai mari asupra economiei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Gândul a avut dreptate. Cifrele oficiale de la Ministerul Finanțelor confirmă „scamatoria” contabilă prin care Guvernul Bolojan a redus deficitul bugetar în 2025 Gândul demontează mitul reducerii deficitului bugetar. Cheltuielile guvernului Bolojan au depășit bugetul inițial, iar veniturile nu au fost realizate. Deficitul bugetar a crescut, de fapt