Mișcare drastică a economiștilor unei bănci celebre. Au scăzut la jumătate prognoza economică pentru România, după anunțul că țara este în recesiune
Economiștii de la Erste Group, proprietarul BCR, au scăzut la jumătate prognoza de creștere economică a României pentru 2026 de la 2,1% la 1%. Noua estimare vine după ce datele semnal pentru trimestrul IV 2025, publicate de Institutul Național de Statistică, au arătat o contradicție peste așteptări și au confirmat intrarea economiei românești în recesiune tehnică. Conform estimărilor premilinare, PIB-ul României a scăzut, în termeni reali, cu 1,9% față de trimestrul anterior în trimestrul 4 și a crescut cu doar 0,1% în ritm anual, mult sub așteptările pieței, care anticipa o scădere de 0,3% trimestru la trimestru și un avans de 1,3% an/an. În trimestrul III, economia scăzuse deja cu 0,2% comparativ cu trimestrul II. Două trimestre consecutive de scădere înseamnă, din punct de vedere tehnic, recesiune. „Produsul intern brut în trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul III 2025. În trimestrul IV 2025, faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 0,1% pe seria brută și o scădere de 1,6% pe seria ajustată sezonier”, arată datele publicate de INS. Pe ansamblul anului 2025, economia a crescut cu 0,6%, sub ritmul de 0,9% înregistrat în anul anterior și a pierdut din avânt înspre finalul anului. Economiștii Erste estimează că structura pe partea de cerere va indica un consum al gospodăriilor modest, afectat de măsurile fiscale și de condițiile financiare încă restrictive. Care sunt estimările experților cu privire la economia României în 2026 Economiștii Erste Group cred că investițiile ar putea să accelereze, susținute de fondurile europene disponibile pentru țara noastră în acest an. Totuși, aceștia avertizează că există riscul ca importurile să accelereze odată cu relansarea investițiilor și a consumului, ceea ce ar putea limita contribuția netă a exporturilor la creșterea economică. RECOMANDAREA AUTORULUI: A îngropat guvernul Bolojan economia sau nu? Cu cifrele pe față. Gândul prezintă indicatorii economici la preluarea conducerii guvernului și cum arată acum inflația, șomajul și creșterea economică România intră oficial în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,9%. Bolojan: Face parte din costul anticipat / Grindeanu: E timpul să oprim acest tăvălug
Bogdan Ivan anunță semnarea unui acord cu o companie din SUA pentru metale rare: Primul proiect integrat între extracție, rafinare și consum ulterior
„Am semnat un term sheet, împreună cu o mare companie minieră din America, care deja are licențele de exploatare a unor zăcăminte rare din Groenlanda”, a spus Ivan, luni, la Antena 3 CNN. Etapele proiectului „Până la final lunii martie, jumătatea lunii aprilie, vom cristaliza foarte clar care sunt termenii, care sunt materialele pe care le vom procesa în România, care sunt condițiile, care sunt finanțările”, a adăugat ministrul. Acesta a anunțat etapele viitoare în realizarea proiectului: „ la jumătatea lunii aprilie vom ajunge cu un memorandum în Guvernul României, prin care vom accepta toate aceste lucruri între România și SUA, și astfel vom face primul proiect integrat între extracție, rafinare și consum ulterior, pentru că acea companie deja are contracte cu companii foarte mari din industria aerospațială din SUA, pentru a livra mai departe aceste echipamente”. Impactul industrial „În clipa în care noi în România avem deja rafineria de materiale rare, automat acele companii care astăzi fac industria aerospațială la șapte mii de kilometri o să se gândească că nu e mai simplu pentru mine să pun în Brașov sau în Sibiu o altă fabrică care să proceseze mai departe, să facă micro conductori lângă fabrica Feldioara”, a continuat ministrul Energiei. Potrivit lui Ivan, România pierde foarte mult din cauza lipsei capacităților de rafinare. „Dacă noi astăzi exploatăm minereu de cupru în România, la o puritate de 3-5%, îl ducem până în Portul Constanța, îl punem pe vapoare, îl ducem până în Turcia, după asta acolo îl rafinează și îl aducem înapoi în puritate de 98% ca să facem cablu la firmele din România, este evident cât de mult pierdem. Iar cu doar 300 de milioane începutul, poți să faci prima rafinărie de cupru din țara noastră, care să se servească și România, dar și statele vecine”. Acesta a spus că proiectul va transforma România în „jucători mondiali” privind resursele rare.
Datoria publică a României a depășit 60% din PIB, prag critic
Datoria publică a României a spart bariera de 60% din PIB, prag care este considerat critic și, de altfel, este un angajament al României în fața Uniunii Europene, prin tratatele de aderare. De asemenea, acest prag obligă, prin lege, Guvernul și Parlamentul României să ia măsuri de reducere a datoriei publice. Ministerul Finanțelor a publicat, luni, rapoartele despre datoria publică în lunile octombrie și noiembrie. Cifrele arată că guvernul Bolojan a adăugat 81 mld. lei la datoria publică, de când a preluat mandatul. Datoria publică totala la final de noiembrie era de 1.121 mld lei, pe când la final de iunie 2025, era de 1.040 mld. lei. Practic, abia acum a ieșit la iveală că datoria României a spart pragul de 60% din PIB încă din octombrie 2025. La finalul lui noiembrie 2025, datoria țării a atins un nou vârf de 1.121 mld. lei. Este pentru prima dată când datoria publică trece peste această bornă de 60% din PIB, de altfel acesta fiind un prag indicat prin tratatele de Aderare ale României la UE. În momentul în care România a decis să intre în comunitatea europeană, a fost de acord ca nivelul datoriei publice să nu poată depăși nivelul de 60% din PIB. Dar și legislația națională impune măsuri pentru scăderea pragului de îndatorare. Legea nr. 69/2010, legată de responsabilitatea fiscal-bugetară, spune că, dacă s-a depășit pragul de 60% din PIB, datoria trebuie redusă cu 5 puncte procentuale anual. În acest sens, guvernul trebuie să vină, cel mai târziu în următorul semestru, cu un plan aprobat de Parlament în acest sens. Ce se întâmplă când este depășit pragul de 60% din PIB Guvernul iniţiază şi aplică un program de reducere a datoriei publice potrivit prevederilor art. 10; Măsurile cuprinse în program se aplică prin aprobarea unor acte normative la nivel de lege, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar şi a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică. Obligațiile concrete prevăzute de lege dacă datoria depășește 60% din PIB: Guvernul trebuie să elaboreze un program de reducere a datoriei publice. Programul trebuie să fie adoptat prin lege (cu aprobarea Parlamentului). Programul trebuie să conducă la reducerea datoriei cu ~5% pe an, conform articolului 10. AUTORUL RECOMANDĂ: Bolojan a îndatorat România foarte mult, într-un timp foarte scurt. Este premierul cu cel mai accelerat ritm de îndatorare din ultimii 18 ani, de la ultima criză. Gândul prezintă topul premierilor care au îngropat România în datorii USR-iștii fac scut în jurul lui Ilie Bolojan, după acuzațiile că a băgat România în recesiune. Tăcerea dinspre majoritatea șefilor PNL alimentează acuzațiile de „USR-izare” a lui Bolojan. Cine îi ține spatele premierului
Ministrul Energiei, anunț mare pentru fermierii români. Azomureș va da îngrășămite fermierilor în contrul subvențiilor de la stat, pe bază de bonuri valorice
Combinatul Azomureș, după ce va fi preluat de către compania de stat Romgaz, va da îngrășămite fermierilor români în contul subvențiilor pe suprafațe pe care aceștia le au de încasat de la stat, pe bază de bonuri valorice, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Invan, citat de Profit.ro. Azomureș este cel mai mare producător de îngrășăminte chimice și unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din țară. Premierul Ilie Bolojan a primit pe 3 februarie, la Palatul Victoria, o delegație a companiei Ameropa Grains România, care deține combinatul. La întâlnire au participat reprezentanții Romgaz, Aristotel Jude și Răzvan Popescu. Acum, negocierile pentru preluarea Azomureș de către Romgaz sunt în curs, potrivit Guvernului. De asemenea, ministrul Energiei spune că a creat deja un sistem împreună cu ministrul Agriculturii prin care îngrășămintele o să ajungă direct la fermieri. „Gazul din Marea Neagră, mare parte din el, o să meargă, și îmi doresc asta, în industria din România, în industria petrochimică, iar la Azomureș, împreună cu ministrul Barbu, deja am creat un sistem prin care îngrășămintele or să meargă direct la fermieri. (…) toate subvențiile agricole pe suprafață care trebuie să meargă la fermieri, or să primească niște bonuri valorice, cu care se vor duce la Azomureș la fabrică, or să ia îngrășământul și automat se face decont între Romgaz, care prea activele de la Azomureș, și Ministerul Agriculturii. Mă interesează ca gazele românilor, din subsolul României, să fie aduse în industria din România, altfel nu putem să ne dezvoltăm ca țară”, a spus Bogdan Ivan în Parlament. Romgaz a anunțat luna trecută că a transmis către Azomureș o scrisoare prin care a informat în raport cu intervalul de preț propus pentru achiziția activelor Azomureș, cu precizarea că, în cazul în care acest interval de preț ar fi acceptat, părțile ar putea intra în negocieri extinse cu privire la termenii și condițiile tranzacției. „Credem cu tărie că informarea de presă a Azomureș în raport cu Romgaz nu poate conduce la sensibilizare, în sensul acceptării oricărui preț pentru o astfel de tranzacție. Tranzacțiile complexe precum achiziția activelor Azomureș trebuie negociate și fundamentate de Romgaz conform procedurilor corporative și legislației aplicabile, înainte de supunerea unei astfel de tranzacții spre aprobarea organelor corporative competente”, a transmis Romgaz. RECOMANDAREA AUTORULUI: Negocierile pentru preluarea Azomureş au ajuns la guvern. Reprezentanţii Romgaz şi Ameropa s-au întâlnit cu premierul Bolojan Romgaz a semnat contractul de consultanță pentru pregătirea preluării AZOMUREȘ. Cine a câștigat licitația și care este valoarea
BNR confirmă dezastrul economiei românești. Datoria externă totală a României a crescut cu aproape 24 mld. euro în 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro
Datoria externă totală a României a crescut semnificativ la finalul anului trecut, cu 23,83 mld. euro, până la 227,3 mld. euro, arată datele publicate de Banca Națională a României (BNR). Din suma totală, datoria externă pe termen lung a crescut cu 14,8%, până la 179,4 mld. euro, față de decembrie 2024, în timp ce datoria externă pe termen scurt a înregistrat o creștere cu 1,6% pănă la 47,9 mld. euro. Conform raportului publicat de instituție, datoria externă a administrației publice a fost de 125,5 mld. euro, în creștere cu 18,5 mld. euro față de decembrie 2024. În același timp, soldul deținut de societățile care acceptă depozite, exclusiv banca centrală, a fost de 14,9 mld. euro, față de 12,9 mld. euro la finalul anului trecut. De asemenea, din volumul total, investiția directă, respectiv credite intra-grup, se ridică la 51,1 mld. euro, iar datoria externă a totalizat 176,1 mld. euro, față de 154 mld. euro la 31 decembrie 2024. Sursa: Banca Națională a României „În perioada ianuarie – decembrie 2025, datoria externă totală a crescut cu 23,837 milioane euro, până la 227,347 milioane euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 179,431 milioane euro la 31 decembrie 2025 (78,9 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 14,8 la sută față de 31 decembrie 2024; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2025 nivelul de 47,916 milioane euro (21,1 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 1,6 la sută față de 31 decembrie 2024”, arată datele BNR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Explozie de prețuri în ianuarie! Alimentele de bază s-au scumpit pe linie, față de anul trecut. Pâinea, cu aproape 10%, laptele cu 11%, ouăle cu 13%. Ce produs e campionul scumpirilor, cu aproape 25% BNR vine cu vești proaste la început de an: Datoria externă totală a României a crescut cu 24 mld. euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro
Explozie de prețuri în ianuarie! Alimentele de bază s-au scumpit pe linie, față de anul trecut. Pâinea, cu aproape 10%, laptele cu 11%, ouăle cu 13%. Ce produs e campionul scumpirilor, cu aproape 25%
Inflația rămâne la un nivel alarmant pentru buzunarele românilor la început de 2026, în ciuda unei ușoare scăderi față de finalul anului trecut. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației în luna ianuarie 2026 comparativ cu aceeași lună a anului precedent a fost de 9,6%. Potrivit datelor publicate de INS, indicele prețurilor de consum a crescut în ianuarie cu 0,86% față de decembrie 2025, iar rata medie a modificării prețurilor în ultimele 12 luni a ost de 7,7%. În termeni anuali, scumpirile continuă să apese puternic asupra bugetelor românilor. Energia electrică s-a scumpit cel mai mult în ianuarie, cu 59,33% în ritm anual, deși s-a ieftinit ușor față de luna precedentă, cu 0,44%. „Indicele preţurilor de consum în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna decembrie 2025 a fost 100,86%. Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2025 a fost 9,6%”, arată datele INS. Sursa: Institutul Național de Statistică La polul opus se află mărfurile alimentare care s-au scumpit cu 7,86% în ianuarie 2026, față de ianuarie 2025, și cu 0,91% față de decembrie 2025. La această categorie, cel mai mult s-au scumpit cacao și cafeaua, cu 25,27% în ianuarie 2026 față de ianuarie 2025. Ouăle s-au scumpit de asemenea în prima lună din 2026 cu 13% față de anul trecut, pâine cu aproape 10%, iar laptele cu 11%. Sursa: Institutul Național de Statistică Serviciile rămân în topul scumpirilor În sectorul serviciilor, presiunea devine tot mai vizibilă. Cele mai importante majorări de prețuri au fost consemnate la transportul pe cale ferată, biletele CFR sunt mai scumpe cu 24,40% față de anul trecut, iar serviciile de igienă și cosmetică au crescut cu 17,75%. Alte servicii cu caracter industrial au înregistrat un salt de 16,84%, iar reparațiile auto s-au majorat cu 14,67%. Scumpiri semnificative s-au înregistrat și la transportul aerian, cu tarife în creștere de 9,78% și la serviciile de apă, canal și salubritate cu 9,08%. În schimb, abonamentele de transport urban s-au ieftinit cu 0,16%, iar serviciile poştale s-au ieftinit cu 3,44%. Sursa: Institutul Național de Statistică RECOMANDAREA AUTORULUI: A îngropat guvernul Bolojan economia sau nu? Cu cifrele pe față. Gândul prezintă indicatorii economici la preluarea conducerii guvernului și cum arată acum inflația, șomajul și creșterea economică În prima decizie din 2026 Isărescu vine cu vești proaste pentru români. Dobânzile nu vor scădea, consumul scade și inflația rămâne mare
România importă fructe și legume de miliarde de euro. Comerciații dau vina și pe cumpărătorii care preferă aspectul în detrimentul calității
România a cumpărat în 2025 fructe și legume de aproape două miliarde de euro. În afara faptului că nu producem suficient, mai există o problemă: mulţi clienţi preferă aspectul în locul gustului, aşa că magazinele se reorientează în cazul furnizorilor. Cartofii din România sunt tot mai puţini pe tarabe. Importăm în jur de 55% din cât consumăm. Roşiile vin din Turcia, cartofii din Franţa, merele din Polonia şi strugurii din Italia sau America de Sud, în funcție de anotimp. Numai în ultimii ani, valoarea importurilor de legume a crescut cu peste 60%, iar la fructe vorbim de o creştere de 30 de procente. În 2025 am importat fructe şi legume de aprox 2 miliarde de euro, publică Observator. Roşiile, cartofii, ceapa, ardeii şi morcovii, în topul importurilor Aşa a evoluat valoarea importurilor de legume şi fructe, din 2021 şi până la final de 2025. La legume, am început cu importuri de 530 de milioane de euro şi le-am dublat. La fructe, de la 766 de milioane de euro, am depăşit un miliard. Cât despre cantitate, pentru legume avem o creştere de peste 15%, în ultimii ani. La fructe, cifra a rămas constantă, adică aproape un milion de tone pe an. „Deficitul în balanţa comercială nu vine neapărat pe cantitatea de produse. Vine din preţul cu care sunt importate aceste produse”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii. La fructe exotice, topul e dominat de banane și citrice. La cele care le producem și noi clasamentul este condus de mere, struguri şi pepeni. „Anul acesta am fost afectaţi de îngheţ destul de mult. Ni s-a spus la supermarket să asigurăm o cantitate necesară, până în luna mai. Producţia noastră nu ne permite să ducem mărul până în mai”, a declarat Andrei Ionică, producător de fructe. „Din Grecia, Franţa, Italia. În perioada asta nu se pot găsi fructe şi legume. Dar în perioada verii susţinem producătorii locali, atât cât putem”, a declarat Tudorel Neagu, proprietar aprozar. În plus, mulţi clienţi cumpără în funcţie de aspect. Aşa că magazinele se adaptează. „O parte din merele de Voineşti sunt afânate în interior. Le preferă pe alea care sunt crunchy la interior. Vinem ceea ce se cere pe piaţă pentru a putea supravieţui”, a declarat Tudorel Neagu. Recomandarea autorului: Paradoxul agriculturii României în 2026: suntem cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană, dar 60% din legumele din farfurie vin din import. Care sunt explicațiile, ce arată prognozele internaționale și care sunt vulnerabilitățile
Uber Eats revine în România și anunță că extinde serviciile de livrare în Europa. Care sunt celelalte țări
Informația a fost publicată de Financial Times și Reuters, în contextul intensificării competiției pe piața europeană a livrărilor de mâncare, evaluată la miliarde de euro. Pe lângă România, Uber va lansa serviciile de delivery și în Republica Cehă și Grecia, dar și pe piețele din Austria, Danemarca, Finlanda și Norvegia. Compania americană estimează că această extindere va genera venituri brute suplimentare de aproximativ un miliard de dolari în următorii trei ani. Uber Eats revine în România după retragerea din 2020 Revenirea Uber Eats în România este surprinzătoare, având în vedere că serviciul a fost retras în vara anului 2020, atât de pe piața românească, cât și din cea cehă. La acel moment, Uber anunța că își concentrează strategia pe piețele de top, unde serviciul de livrare avea o pondere semnificativă în veniturile globale. Potrivit companiei, piețele din România, Cehia, Egipt, Honduras, Arabia Saudită, Ucraina și Uruguay generau doar 1% din veniturile Uber Eats, dar reprezentau aproximativ 4% din pierderile totale ale diviziei de delivery. Decizia de retragere a fost justificată prin necesitatea unei alocări mai eficiente a resurselor într-o piață extrem de competitivă. Între timp, piața serviciilor de livrare de mâncare din România s-a maturizat considerabil. În prezent, principalii jucători sunt Wolt, Bolt Food, Glovo și Bringo. Revenirea Uber Eats ar putea intensifica concurența și ar putea duce la beneficii directe pentru consumatori, precum prețuri mai competitive și servicii îmbunătățite. Susan Anderson, șefa globală a departamentului de livrări al Uber, a declarat că este momentul „să ridicăm ștacheta, să schimbăm lucrurile și să oferim o valoare mai bună în întreaga categorie”. Decizia de extindere vine la scurt timp după ce Uber a anunțat achiziția diviziei de livrări a companiei turce Getir de la acționarul majoritar Mubadala, tranzacție care consolidează poziția Uber pe piața din Turcia și susține strategia de creștere în Europa.
A îngropat guvernul Bolojan economia sau nu? Cu cifrele pe față. Gândul prezintă indicatorii economici la preluarea conducerii guvernului și cum arată acum inflația, șomajul și creșterea economică
Cum arată principalii indicatori economici după austeritatea Bolojan și cum arătau la începutul mandatului actualului Guvern? Gândul a adunat cifrele de la Institutul Național de Statistică și le pune pe tapet. Pe scurt, majoritatea indicatorilor privind mersul economiei s-au înrăutățit, după mai bine de șase luni de la preluarea guvernării. Ce spun cifrele: Guvernul Bolojan a preluat o economie în creștere, o inflație considerată mare de economiști și un șomaj de 5,8%. Acum, economia este în recesiune, inflația, deja mare, aproape s-a dublat, iar șomajul a crescut. Un indicator, însă, s-a îmbunătățit, dar datorită evoluției din decembrie: investițiile de la bugetul de stat au accelerat ușor. De la creștere economică la recesiune Economia României creștea, în prima jumătate din 2025, cu 1,1%. Era o creștere modestă, sub potențialul de 3% pe care îl indică de obicei economiștii, dar, totuși, o creștere. Ce înseamnă creșterea PIB? Produsul Intern Brut înseamnă toată valoarea adăugată brută (VAB) dintr-o economie. Practic, simplificat, înseamnă tot ce produce o economie în materie de valoare adăugată, adică prelucrarea materiei prime. De exemplu, dacă o economie extrage cupru și îl vinde în stare brută, valoarea adăugată este aproape de zero. Dacă, însă, fabrică țevi de cupru din minereu, atunci creează valoare adăugată. Revenind la evoluția economiei României: recesiunea tehnică (două trimestre consecutive de scădere economică) a fost declarată de INS vineri, când a anunțat că economia a scăzut cu 1,9% în ultimul trimestru din 2025, prin comparație cu trimestrul anterior. De la creșteri de taxe se trage? Creșterea de taxe, mai ales de TVA, nu putea avea un alt efect decât inflație. Bolojan a preluat mandatul cu o inflație de 5,7%, conform datelor INS. Este o creștere mare a prețurilor, pentru că manualul de economie spune așa: inflația trebuie să fie mică, stabilă și pozitivă. Întrebați și de o cifră, economiștii spun de obicei că 2% este o inflație ideală pentru o economie. După creșterile de taxe în serie, inflația a ajuns spre 10%, ca apoi să mai scadă la 9,7%, pe datele oficiale de la INS. De asemenea, șomajul a crescut, însă ușor, de la 5,8% la preluarea mandatului de către Bolojan la 6% pe ultimele date de la INS. Pe de altă parte, adevăratele vești proaste vin de la consum. În orice economie din lume, fie că este vorba de SUA, Burundi sau Japonia, consumul este principala componentă. Spre exemplu, componenta de consum, atât public, cât și privat, înseamnă 80% din economia României, restul fiind investițiile, exportul net și stocurile companiilor. Când a fost învestit guvernul Bolojan, consumul creștea cu 2,8%. În decembrie 2025, ultimele date disponibile, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntu – principalul indicator pentru consum – scădea cu 1,6%, conform datelor INS. Veștile bune Investițiile de la bugetul de stat, evidențiate de Finanțe drept „cheltuieli de capital” au crescut. Când a preluat Ilie Bolojan mandatul de premier, cheltuielile de capital ale statului creșteau cu 1,8%. Datele din execuția bugetară pe tot anul 2025 arată că aceste cheltuieli au accelerat, până la o creștere de 2,9%, însă, în cea mai mare parte, datorită plăților din decembrie 2025. Cifrele arată o realitate: În primele 6-7 luni din mandatul lui Ilie Bolojan, din 6 indicatori economici analizați de Gândul, 5 s-au înrăutățit. AUTORUL RECOMANDĂ:
Rareș Bogdan despre situația lui Ilie Bolojan: Noi nu o să ne dăm jos premierul
Declarațiile au fost făcute sâmbătă seara, în cadrul unei intervenții în direct la Antena 3 CNN. „Eu nu am un război cu Ilie Bolojan și nu caut vinovați (…) eu spun că singura șansă pentru România o reprezintă investițiile, să sporim investițiile, investitorii sunt speriați și nu mai fac investiții””, a declarat Rareș Bogdan. Nu va funcționa niciodată suprataxarea, a mai spus europarlamentarul liberal care a adăugat că parlamentarii PNL nu vor vota împotriva propriului premier. „Noi nu o să ne dăm jos premierul, nici un liberal nu va vota împotriva propriului premier (…) Eu vă spun, cunoscând bine PNL, nu cred că un parlamentar PNL va vota împotriva legii bugetului atât timp cât bugetul este propus de un ministru de Finanțe liberal și de un prim-ministru liberal”, a spus europarlamentarul. El a refuzat să facă scenarii privind o posibilă schimbare a lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului. „Singurul lucru pe care trebuie să-l facă Bolojan este să ne consulte (…) eu cred că dialogul va rezolva problemele (…) Eu cred că, în prezent, coaliția actuală trebuie să se pună cu picioarele în apa rece și să discute (…) Eu cred că majoritatea trebuie să fie pro-europeană”, a precizat Rareș Bogdan. Anterior, europarlamentarul liberal Rareș Bogdan a lansat mai multe atacuri la adresa direcției economice a Guvernului. El a spus că România se îndepărtează rapid de principiile economiei liberale și riscă să intre într-o criză profundă generată de propriile decizii politice.