Strategia Guvernului Bolojan în lupta cu recesiunea este speranța. Dezvăluirea îi aparține ministrului Economiei, USR-istul Irineu Darău: Sper să nu vină criza
Irineu Darău (USR), ministrul Economiei, a vorbit, într-un interviu pentru Antena 3 CNN, despre situația economică a României, care se află, oficial, în recesiune tehnică. Darău a refuzat să ofere asigurări privind o eventuală criză economică, sub pretextul că nu face „prognoze”. Țara se află în recesiune tehnică, iar agenția Fitch menține ratingul suveran al României aproape de „junk”, cu perspectivă negativă, situații pe care nici ministrul Economiei, Irineu Darău, nu pare să știe cum să le gestioneze. „Sper să ieșim din această zonă de recesiune tehnică” Întrebat cu privire la riscul unei crize, Darău a refuzat să facă „prognoze”, dar a menționat că „speră” să găsească o soluție într-un timp „rezonabil”. „Eu nu fac, v-am zis, prognoze. Cred că trebuie să ne uităm la oportunități. Sper ca, împreună, să reușim să găsim acea formulă în care, într-un timp rezonabil, să ieșim din această zonă de recesiune tehnică. O zonă îngrijorătoare – dar care nu înseamnă cu adevărat criză economică”, a declarat Irineu Darău. Irineu Darău, despre criza economică: „Nu putem ignora riscurile” Ministrul Economiei a recunoscut că există riscul unei „crize economice”, însă nu pare să aibă și o strategie, în acest sens. „Nu putem să fim nici optimiși, cum am zis, ca în 2007-2008 și să ignorăm riscurile. Ceea ce vă pot spune eu despre prezent, există riscuri, dar nu putem face prognoze”. a precizat Darău. Irineu Darău confirmă că recesiunea „va mai continua” Întrebat cu privire la pericolul ca recesiunea să se adâncească, Irineu Darău nu a oferit un răspuns încurajator. Acesta a precizat că recesiunea va mai „continua” și anul acesta, însă nu va dura la „nesfârșit”. „Va mai continua situația. Dar, temporar înseamnă să nu se prelungească la nesfârșit sau chiar să se ducă mai mult în jos”, a afirmat Irineu Darău pentru sursa citată. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Acuzații fără precedent de la un fost ministru de finanțe: Bolojan ascunde cifrele privind datoria publică și „coafează” deficitul bugetar Ciolacu aşteaptă un premiu în economie. Are şi un mesaj pentru Bolojan:”Ilie, astâmpără-te și spune-le oamenilor adevărul” Economistul AUR, atac dur la Bolojan, după anunțul recesiunii tehnice: „Dacă vă arde casa, spuneți că este un incendiu tehnic?”
Acuzații fără precedent de la un fost ministru de finanțe: Bolojan ascunde cifrele privind datoria publică și coafează deficitul bugetar
Adrian Câciu, fostul ministru al Finanțelor, îi reproșează premierului Bolojan, într-o postare pe Facebook, că evită să publice indicatorii economici pe luna decembrie 2025, pentru a ascunde faptul că România a încheiat anul cu o datorie fabuloasă de 1131 de miliarde, ce reprezintă 60% din PIB. Fostul ministru de Finanțe precizează că deficitul cash în 2025 ajunge, de fapt, la 8,1%, dacă ar fi fost calculat „corect”. „Știați că? România a închis anul 2025 cu o datorie publică de 1131 miliarde, adica 60% din PIB? Nu stiati, pentru ca Bolojan, nici in februarie 2026 nu publica datele aferente lunii decembrie 2025 (sunt publice doar la septembrie). Stiati ca deficitul pe cash, în 2025, daca era calculat corect, este 8,1%? Si ca deficitul pe 2024, ar fi trebuit recalculat si dus la 8,2% pe cash si la 8,9% pe ESA?”, precizează Adrian Câciu. „Trecerea sumelor din PNRR de pe imprumut pe grant nu s-a facut corect” Acesta explică și modul în care Ilie Bolojan a făcut manevră contabilă cu sumele din PNRR, pentru a modifica din pix deficitul. „Stiati ca trecerea sumelor din PNRR de pe imprumut(adica de pe deficit) pe grant(adica pe impact neutru) nu s-a facut corect si ca sumele trebuiau trecute, retrospectiv, la momentul cheltuirii lor efective? Adica in luna si anul cand s-a facut cheltuiala? Adica, daca ai cheltuit in 2024 pentru autostrazi si ai trecut pe deficit ca era imprumut PNRR, in mod normal trebuia sa te duci si sa treci, retrospectiv, pe grant in 2024 si asta iti reducea deficitul cu suma echivalenta? Un 0,4 puncte procentuale? Nu s-a intamplat asa!” , mai menționează Câciu. Avertisment pentru Bolojan: „Sistemul European de Conturi nu permite astfel de coafări” Adrian Câciu atrage atenția că premierul Bolojan ar fi încălcat regulile Sistemului European de Conturi (ESA), atunci când a calculta deficitul României. Mai mult, acesta precizează că Guvernul ar fi oferit informații false privind PIB-ul pe 2025, care ar fi 1895 de miliarde, ci nu 1909 miliarde așa cum a fost anunțat public. „Bolojan a ales sa isi coafeze deficitul(vedem daca Eurostat va fi de acord cu asta pentru ca sistemul ESA 2010 nu permite astfel de „coafări”) si a trecut toate sumele in 2025, in decembrie! Stiati si ca PIB-ul pe 2025 este 1895 miliarde lei si nu 1909 miliarde lei? Si ca a fost umflat tot ca sa coafeze deficitul? (vedeti prognoza de primavara cand INS, in mila sa, dadea crestere economica)”, explică Câciu. „Au coafat date ca la salon” „Ieri, statistica româneasca ne-a arătat ca poate juca cu modelul european de statistică si ca poate introduce variatii si de trei ori mai mari decat media europeana admisa (medie europeana =0,2%, media la INS =0,6%). Au coafat date ca la salon!(Nu intru in detalii tehnice ca sa nu va plictisesc)”, afirmă fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu. „Dacă făcea Ciolacu asta ziceati ca suntem Grecia si falsificam date” „Stiati ca nici unul din analistii din Romania nu ne pot combate aceste date, cifre și evaluari pe care le facem si ca se rezuma doar la a ne cataloga drept nepregatiti? Nu ne pot combate pentru ca avem dreptate! Daca ar fi, cât de cât, la nivel de elocință precum pretind cu mină serioasă, ar demonstra că ne înselam. Dar, nu pot. Și pentru ca nu știu si pentru ca avem dreptate. Dar ei nu sunt platiti sa ne dea dreptate. Ei sunt platiti sa ne injure. Na, provocare: Combateti ce am spus, pe reguli ESA 2010 si legat de deficit si de datorie publica! Daca făcea Ciolacu asta ziceati ca suntem Grecia si falsificam date. Na, ca o face prințul vostru din Ardeal!”, mai precizează Adrian Câciu. FOTO: Mediafax/Facebook Recomandarea autorului: Dragoş Pîslaru se face scut pentru Ilie Bolojan: „Nu, nu Bolojan a dus România în gard”. Pe cine dă vina ministrul Fondurilor UE Lovitură pentru Ilie Bolojan. Agenția de rating Fitch menține România aproape de „junk”, deşi deficitul a scăzut. Economia scade Nicușor Dan, mesaj pentru români, după ce țara a intrat în recesiune tehnică: „Avem motive de optimism”
Guvernul aprobă achiziția Portului Giurgiulești din Republica Moldova de către România
Guvernul României a anunțat că, în perioada următoare, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța va prelua operatorul Portului Internațional Giurgiulești din Republica Moldova, în cadrul unei tranzacții aflate în curs de finalizare. „Guvernul României salută tranzacția în curs de finalizare de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru cumpărarea operatorului Portului Internațional Giurgiulești, firma ICS Danube Logistics, de către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța”, se precizează în comunicatul instituției. Conform informațiilor oficiale, BERD a semnat la 31 decembrie 2025 Acordul de Cumpărare de Acțiuni pentru cedarea a 100% din participația deținută la ICS Danube Logistics către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța. Tranzacția a fost aprobată de acționarii Portului Constanța la 12 februarie 2026. Executivul precizează că, prin această achiziție, România își asumă angajamente pe termen lung privind dezvoltarea portului moldovean și întărirea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”, se mai arată în același comunicat. Potrivit Guvernului, investiția ar urma să consolideze și rolul Portului Constanța în regiune, în actualul context geopolitic. „Investiția va contribui, de asemenea, la dezvoltarea capacităților maritime și la consolidarea rolului Portului Constanța în regiunea Mării Negre, mai ales în actualul context geopolitic, cu obiectivul de a fi transformat într-un hub regional care să asigure interconectarea dintre Uniunea Europeană și regiunile învecinate”, cred oficialii români. Tranzacția contribuie la „sprijinirea procesului de reconstrucție viitoare a Ucrainei” Autoritățile subliniază că tranzacția ar putea avea un rol și în sprijinirea reconstrucției Ucrainei. „Totodată, această tranzacție oferă pârghii suplimentare operatorilor din România și Republica Moldova pentru sprijinirea procesului de reconstrucție viitoare a Ucrainei”, se arată în document. Executivul consideră că preluarea operatorului portuar contribuie la întărirea relațiilor bilaterale dintre București și Chișinău. „Tranzacția contribuie la consolidarea Parteneriatul strategic dintre România și Republica Moldova, stimulând relațiile economice și comerciale dintre cele două state”, mai precizează guvernul. Portul Internațional Giurgiulești este principalul port al Republicii Moldova și gestionează peste 70% din importurile și exporturile realizate pe cale navigabilă. Situat la gurile Dunării, în apropierea granițelor cu România și Ucraina, portul poate primi atât nave fluviale, cât și maritime. Infrastructura sa include un terminal petrolier, două terminale de cereale, un terminal pentru alte mărfuri și un parc de afaceri. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a depus prima ofertă în cadrul licitației organizate de BERD la 24 aprilie 2025, în calitate de potențial cumpărător al ICS Danube Logistics. FOTO: site-ul Portului Giurgiulesti/Mediafax Ion Cristoiu: Până acum Ilie Bolojan a ocolit dezbaterea în Parlament a Pachetelor. Acum vrea să ocolească chiar Parlamentul Dragoş Pîslaru se face scut pentru Ilie Bolojan: „Nu, nu Bolojan a dus România în gard”. Pe cine dă vina ministrul Fondurilor UE Lovitură pentru Ilie Bolojan. Agenția de rating Fitch menține România aproape de „junk”, deşi deficitul a scăzut. Economia scade
Economistul AUR, atac dur la Bolojan, după anunțul recesiunii tehnice: Dacă vă arde casa, spuneți că este un incendiu tehnic?
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că minte românii și că încearcă să ascundă prăbușirea economică în spatele unor artificii de limbaj, cum ar fi „recesiune tehnică”. Petrișor Peiu susține că prim-ministrul Bolojan utilizează termenul de „recesiune tehnică” pentru a cosmetiza un eșec major de guvernare. „Dacă vă arde casa, v-ați gândit vreodată să spuneți că este un incendiu tehnic? Dacă prindeți un hoț cu mâna în buzunarul cuiva, credeți că acel hoț va spune vreodată că este un furt tehnic. Ei bine, oameni buni, guvernul a fost prins cu recesiunea. Economia a scăzut, simplu. În loc să recunoască faptul că este o recesiune, în loc să admită că economia s-a contractat, guvernul ne spune că este o recesiune tehnică” explică liderul senatorilor AUR, într-un comunicat. Senatorul AUR subliniază faptul că guvernul evită să își asume responsabilitatea pentru situația critică în care se află România, de aceea evită termenul „recesiune”. „Ce rost are acel adjectiv „tehnic”? Ce înseamnă că e tehnic? E un fel de semirecesiune? E o recesiune mai mică? E o recesiune strâmbă? Nu, fraților, nu există acest termen „recesiune tehnică”. Există doar termenul de recesiune”, susține Petrișor Peiu. Realitatea economică dezastruoasă în care se zbate, la acest moment, România, este consecința directă a măsurilor implementate de guvern în ultimele luni, mai precizează Peiu. „Dar guvernul Bolojan, împreună cu toți propagandiștii, încearcă să o prezinte ca pe ceva mai ușor, mai suportabil, ca o gripă de primăvară. Nu! Recesiunea este recesiune. Economia a scăzut și a scăzut pentru că guvernul Bolojan a crescut, în același timp, taxele de consum, TVA și accizele, și a majorat și prețurile la energie” explică senatorul Petrișor Peiu. „Din combinația acestor două creșteri, la energie și la taxele de consum, s-a ajuns la această stagflație care a dus la recesiune. Este recesiune și continuă”, concluzionează Petrișor Peiu. Liderul senatorilor AUR mai atrage atenția că două trimestre consecutive de scădere economică înseamnă recesiune, indiferent de formula folosită de guvern. În paralel, românii se confruntă cu inflație ridicată, facturi mai mari la energie și taxe crescute la consum, efecte care reduc puterea de cumpărare și afectează mediul privat. „România are nevoie de măsuri concrete pentru relansarea economiei, nu de redefiniri semantice care încearcă să cosmetizeze eșecul guvernării Bolojan”, declară Petrișor Peiu, senator AUR. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: USR-iștii fac scut în jurul lui Ilie Bolojan, după acuzațiile că a băgat România în recesiune. Tăcerea dinspre majoritatea șefilor PNL alimentează acuzațiile de „USR-izare” a lui Bolojan. Cine îi ține spatele premierului Grindeanu îl mitraliază pe Bolojan: „PSD nu mai poate înghiţi la nesfârșit măsuri unilaterale” Un lider PNL sugerează plecarea lui Bolojan din fruntea Guvernului: „Probabil aceasta va fi urmarea”
Record în domeniul feroviar. Cea mai lungă conexiune subterană va avea peste 60 km și va costa 8,5 miliarde de euro
Cea mai lungă conexiune subterană va permite trenurilor să circule între orașele Innsbruck din Austria și Fortezza din Italia, potrivit Express. Costul estimat al construcției se ridică la suma uimitoare de 8,54 miliarde de euro. Impresionantul obiectiv, numit Tunelul Brenner, este în construcție și se va întinde pe o lungime totală de 55 de kilometri. Totuși, conexiunea va mai avea un tunel inaugurat în 1997. Tunelul din valea Inn se află la sud de Innsbruck și are 12,7 kilometri. Tunelul Brenner ar trebui să fie gata în 2032 și va fi legat de Tunelul din valea Inn ajungându-se astfel la o legătură subterană de 64 de kilometri. Constructorii spun că va fi cea mai lungă conexiune feroviară subterană din lume. Tot în Europa se va construi și cel mai lung tunel feroviar din lume. Spre deosebire de tunelul dintre Austria și Italia, acesta va fi realizat dintr-un singur segment. Utilajele de găurit uriașe vor realiza un tunel lung de 57,5 de kilometri în Munții Alpi pentru a lega rețelele feroviare de mare viteză din Franța și Italia. Linia va conecta orașele Lyon și Torino. Prețul este de 25 de miliarde de euro și se preconizează că tunelul va fi finalizat până în 2033. În prezent, cel mai mare tunel din lume este Gotthard din Elveția, de 57,1 kilometri.
Peste un milion de mașinării se pregătesc să ne ia slujbele grele. Când vor apărea primii roboți humanoizi și în fabricile din România
Peste un milion de roboți umanoizi ar putea intra în fabricile din întreaga lume în următorii cinci ani, lucrând cot la cot cu oamenii, dar de până la trei ori mai eficient, atrag atenția experții. România va lua și ea exemplul celorlalte țări, a declarat Daniel Costache, consultant Horvath, la emisiunea Income, citează A3CNN. Un studiu făcut de Reveal arată că inteligența artificială se integrează rapid în rutina românilor. De la 47% în 2025, gradul de integrare a AI în viața de zi cu zi a crescut la 68% în 2025, în România. Potrivit sursei citate, românii folosesc inteligența artificială pentru chestiuni mai degrabă triviale: compararea produselor și prețurilor, citirea sau rezumarea recenziilor și recomandări personalizate. În același timp, compania Horvath a realizat un studiu care arată în un milion de roboți umanoizi intră în fabrici până în 2030. Vor munci, într-o primă instanță, cot la cot cu oamenii, dar oricum de trei ori mai eficient decât oamenii. Ar costa în jur de 50.000 dolari per bucată și se amortizează destul de repede. Muncă non stop, fără pauză de masă Întrebarea este: dacă roboții muncesc neîntrerupt 5.800 de ore pe an, ce se întâmplă cu milioane de muncitori slab calificat sau mediu calificat și care sunt acum încă dependenți de job-urile din producție?
România intră oficial în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,9%. Bolojan: Face parte din costul anticipat / Grindeanu: E timpul să oprim acest tăvălug
România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după ce Produsul Intern Brut a scăzut două trimestre la rând. UPDATE: Ilie Bolojan a reacționat după ce România a intrat oficial în recesiune tehnică. Premierul afirmă că economia României traversează o perioadă de corecție necesară, după schimbarea rapidă a modelului economic. „Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe,” a scris premierul pe Facebook. UPDATE: Sorin Grindeanu a reacționat după ce INS a confirmat faptul că România a intrat în recesiune. „După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante și prețuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcția corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică.” Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, PIB-ul din trimestrul IV 2025 a fost mai mic cu 1,9% față de trimestrul III. În trimestrul III, economia scăzuse deja cu 0,2% comparativ cu trimestrul II. Două trimestre consecutive de scădere înseamnă, din punct de vedere tehnic, recesiune. Ce înseamnă recesiune tehnică Recesiunea tehnică apare atunci când PIB-ul scade în termeni reali timp de două trimestre consecutive față de perioadele anterioare. Este un criteriu statistic care arată că economia nu mai crește, ci se contractă. Pentru cetățeni, efectele apar prin reducerea puterii de cumpărare. Când prețurile cresc mai repede decât salariile, oamenii amână achizițiile mari și reduc cheltuielile care nu sunt urgente. Pentru firme, scăderea cererii duce la amânarea investițiilor și la blocarea anagajărilor. Datele arată că noile comenzi au scăzut cu 12,6% în noiembrie, iar creditarea în lei pentru companii a scăzut cu 6,4% în decembrie. Băncile devin mai prudente, ceea ce face mai dificil accesul la finanțare. AUTORUL RECOMANDĂ: Explozie a facturilor la gaze de la 1 aprilie. De ce comparatorul de oferte al ANRE poate fi înșelător și cum putem “citi“ costurile mascate din ofertele furnizorilor Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că România ar putea intra în recesiune tehnică
România se duce în cap. Datele Eurostat arată că țara noastră are cea mai mare scădere a PIB-ului din toată Uniunea Europeană
Datele Eurostat arată că România are cea mai mare scădere a Produsului Inter Brut din Uniunea Europeană, astfel că țara noastră a intrat oficial în recesiune tehnică. Date oficiale Eurostat arată că România are cea mai mare scădere PIB-ului din Uniunea Europeană, atât în trimestrul IV față de trimestrul III din anul 2025, adică un procent de 1,9 %, dar și în trimestrul IV din 2025 față de același trimestru din anul anterior cu o scădere de 1,6%. România a intrat în recesiune tehnică România a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după ce Produsul Intern Brut a scăzut două trimestre la rând. Ilie Bolojan a reacționat după ce România a intrat oficial în recesiune tehnică. Premierul afirmă că economia României traversează o perioadă de corecție necesară, după schimbarea rapidă a modelului economic. „Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe,” a scris premierul pe Facebook. Victor Ponta îl desființează pe Ilie Bolojan după ce România a intrat oficial în recesiune tehnică Fostul premier Victor Ponta a reacționat dur după ce România a intrat în recesiune tehnică, iar actualul prim ministru, Ilie Bolojan, sugerează că într-un final „totul va fi bine”, cu o „economie solidă”. E ca și cum ți-ar spune cineva că e mai bine să fim bolnavi decât sănătoși, că e mai bine să fim săraci decât bogați. „Dl. Bolojan (aplaudat de CTP și de restul „dresorilor de foci” din propagandă) spune că, de fapt, e bine să ai recesiune și nu e bine să ai creștere economică! E ca și cum ți-ar spune cineva că e mai bine să fim bolnavi decât sănătoși, că e mai bine să fim săraci decât bogați, că e mai bine să fii analfabet decât să știi să citești! În acest caz, le spun și eu celor care cred această gogoașă că, pentru ei, e mai bine să fie proști decât deștepți!”, scrie Victor Ponta.
România, mai apropiată de dictatură ca niciodată în clasamentul mondial al democrațiilor. Suntem pe ultimul loc în UE, mult sub Ungaria lui Orban. Până și Moldova stă mai bine la capitolul democrație. Principalul motiv e anularea alegerilor
La sfârșitul lunii februarie a anului 2025, prestigioasa publicație The Economist a publicat raportul intitulat „Indicele global al democrației: cum au evoluat țările în 2024?”. Economist Intelligence Unit a evaluat 167 de ţări şi teritorii pe o scară de la zero la zece, iar cinci criterii au stat la baza studiului în urma căruia a fost întocmit clasamentul: procesul electoral şi pluralismul, funcţionarea guvernului, participarea politică, cultura politică şi libertăţile civile. Țările analizate au fost grupate în patru categorii: democraţii depline, democraţii deficitare, regimuri hibride şi regimuri autoritare. Pentru al 16-lea an consecutiv, Norvegia a fost desemnată cea mai democratică ţară din lume, cu un scor de 9,81, urmată de Noua Zeelandă şi Suedia. La opolul opus s-a aflat Aganistanul. În Europa, potrivit raportului publicat de The Economist, Franța a fost retrogradată de la „democrație deplină” la „democrație deficitară”. Românii, însă, au primit o veste foarte proastă, semn că „se poate și mai rău”. Țara noastră a fost plasată pe locul 72 în lume și pe ultimul loc în UE în acest indice global al democraţiei, iar scorul obținut a fost unul cu adevărat dezastruos – 5.99. România, ultimul loc în UE. De la „democrație deficitară” am ajuns la „democrație hibrid” România ocupă ultimul loc din UE la capitolul „democrație” și a fost retrogradată de la „democrație deficitară” la o democrație hibrid”. Trebuie menționat că toată această pantă descendentă a avut ca punct de pornire anularea alegerilor prezidențiale din anul 2024. În același timp, publicația The Economist a punctat și alte motive pentru tot acest declin. acuzațiile legate de interferență Rusiei în alegerile prezidențiale utilizarea ilegală a rețelelor sociale în campania electorală încălcarea legilor privind finanțarea electorală Indicele global al democrației, publicat la finalul lunii februarie 2025 de prestigioasa publicație The Economist, a mai arătat că Ungaria se află pe locul 54, Bulgaria pe locul 61, iar Republica Moldova stă mai bine decât România. Serbia s-a poțiționat pe locul 64, iar Ucraina pe locul 92. Numai că Ucraina se află și acum în război cu Federația Rusă, iar legea marțială este în vigoare, fiind cu totul alte condiții de care trebuie ținut cont în scenariu. România nu se află în război, însă plasarea în categoria „democrație hibrid” este un semnal de alarmă care nu poate fi neglijat. Cu un an înainte, România ocupa locul 60 în indicele global al democrației. Însă drumul spre „coada” clasamentului – locul 72 – a fost, iată, extrem de scurt, cu perspective alarmante pentru „România Onestă” a lui Nicușor Dan și pentru „România austerității” lui Ilie Bolojan. Ce înseamnă o „democrație hibrid” Potrivit indicelui democrației globale, un „regim hibrid” sau o „democrație hibridă” se caracterizează prin câteva repere bine definite și îngrijorătoare. Combinație între caracteristici autoritare și democratice. Există alegeri, dar acestea sunt adesea influențate de guvern și nu sunt complet libere sau corecte. Există o formă de opoziție, dar aceasta este adesea restricționată sau controlată. Libertățile fundamentale, cum ar fi libertatea presei, pot fi parțial respectate, dar cu limite. Instabilitatea politică și corupția pot fi frecvente. La sfârșitul lunii februarie a acestui an, The Economist va publica „Indicele global al democrației” pentru anul 2025. În acest context, întrebarea cheie care trebuie pusă acum este următoarea: Cum ar putea România să redevină o democrație?” În exclusivitate pentru Gândul, au răspuns la această întrebare prof. univ. dr. Radu Carp – Facultatea de Științe Politice, Universitatea București -, Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, și sociologul Vladimir Ionaș. Radu Carp: „Se pare că există un blocaj la București” În exclusivitate pentru Gândul, prof.univ. dr. Radu Carp spune că există o explicație pentru acest ultim loc pe care l-a ocupat România în clasamentul publicat, anul trecut, de The Economist. „Eu am citit acele clasamente și – să fim serioși – nu mi se par profesioniste, pentru că România este mult înaintea Ungariei din punct de vedere al respectării democrației, drepturilor omului etc. Însă am vorbit cu mai mulți experți care realizează aceste clasamente și ei mi s-au plâns de faptul că nu primesc informații relevante din România. Adică întreabă și nu primesc răspuns de la București. Și atunci, automat, consideră că este o problemă. De exemplu, legat de anularea alegerilor, mi-au spus că – din păcate – nu au o viziune clară de la București. Deși lucrurile era simple, se putea spune «avem decizia Curții Constituționale a României, sunt argumentele folosite de dânșii, noi nu comentăm asupra lor, dimpotrivă, e o democrație funcțională prin faptul că CCR a intervenit și nu au existat presiuni politice». Dar se pare că există un blocaj la București în a oferi informații referitoarea la anularea alegerilor. Și de aici provine acest loc nefericit. În măsura în care România va oferi explicații coerente referitoare la procesul electoral din 2024, cred că și șansele de a fi pe locul meritat cresc. Nimeni nu spune că democrația, în România, este perfectă. Dar, în niciun caz, nu cred că se poate compara cu regimul autocratic din Ungaria”, a declarat prof.univ. dr. Radu Carp, în exclusivitate pentru Gândul. Prof.univ. dr. Radu Carp: „ExperțiI care realizează aceste clasamente nu primesc informații relevante din România” Sergiu Mișcoiu: „Peripețiile politico-instituționale din anii 2024-2025” Sergiu Mișcoiu, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, pune un accent pe „peripețiile politico-instituționale” din perioada 2024 – 2025 și spune, în exclusivitate pentru Gândul, că „reîncadrarea noastră într-o categorie inferioară reflectă ceea ce s-a întâmplat cu organizarea defectuoasă a unor alegeri”. „Suntem în continuare o democrație. Problema este că tipul de regim care a fost evaluat în urma peripețiilor politico-instituționale din anii 2024-2025 nu ne favorizează. Reîncadrarea noastră într-o categorie inferioară reflectă ceea ce s-a întâmplat cu organizarea defectuoasă a unor alegeri influențate de forțe subiective din afara țării, apoi anularea acestora, întârzierea organizării de noi alegeri și toate contradicțiile tranșate de Curtea Constituțională. Aceste elemente sunt de natură să perturbe, evident, stabilitatea democratică. Reîncadrările, în general, sunt legate de aceste tipuri de evoluții negative în toate țările lumii. Dacă ne uităm, de exemplu, la Coreea de Sud, și ea a pierdut multe
Ministrul Finanțelor, după decizia Fitch privind ratingul României: Prioritatea rămâne continuarea disciplinei bugetare și relansarea economiei pe baze sustenabile
„Reconfirmarea calificativului de investiții de către Fitch Ratings, în ciuda provocărilor, arată că partenerii noștri externi au încredere în capacitatea acestui Guvern de a lua deciziile pentru stabilitatea României. Am preluat un deficit care atingea niveluri record și am luat deciziile necesare pentru a-l reduce, stabilizând totodată datoria publică. Prioritatea acestui Guvern rămâne continuarea acestui proces de disciplină bugetară și de ajustare fiscală, pentru a ne încadra pe traiectoria agreată cu Comisia Europeană pe termen mediu și a relansa economia pe baze sustenabile, în limita spațiului fiscal existent. Toate aceste acțiuni ne conduc la reducerea costurilor de finanțare, obiectivul pe termen mediu fiind îmbunătățirea ratingului de țară”, subliniază Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, într-un comunicat de presă. Potrivit raportului, implementarea rapidă a măsurilor de consolidare fiscală a plasat deficitul bugetar pe o traiectorie descendentă. Printre măsurile menționate se numără majorarea TVA aplicată din august 2025 și planul de înghețare a cheltuielilor publice în 2026, estimate să reducă deficitul ESA cu aproape două puncte procentuale în acest an. „Raportul Fitch notează, de asemenea, o îmbunătățire a condițiilor de finanțare, reflectată prin scăderea costurilor de împrumut (cu aproximativ 100 bps de la peste 7.4% la 6.5% în perioada octombrie 2025-prezent) și un apetit solid al investitorilor pentru împrumuturile suverane. Această stabilitate este consolidată de accesul la resursele europene, unde granturile din PNRR oferă o protecție importantă împotriva riscurilor externe și reduc dependența de piețele externe”, se mai menționează în comunicatul emis de Ministerul Finanțelor. Instituția subliniază și prognozele Fitch privind creșterea economică, rămânând sub potențialul de 2% până în 2027, pe fondul eforturilor de consolidare fiscală și al cererii externe slabe. „Factorii care ar putea conduce la o îmbunătățire a perspectivei de rating includ încrederea ca progresele constante în consolidarea fiscală vor susține stabilizarea datoriei publice pe termen mediu, precum și o reducere structurală a deficitului de cont curent. Menținerea calificativului investment grade rămâne esențială pentru România, influențând direct capacitatea de finanțare și interesul investitorilor pentru economia națională”, mai subliniază Ministerul Finanțelor.