Etichetă: Economic

Vânzările de petrol din Venezuela depășesc 1 miliard de dolari. Unde ajung banii

Administrația Trump a depus primele 500 de milioane de dolari din vânzările de petrol din Venezuela într-un cont controlat de SUA în Qatar, potrivit CNBC. Ulterior, procedura s-a modificat. Secretarul Energiei, Chris Wright, a declarat pentru NBC News că a fost înființat un cont al Departamentului Trezoreriei SUA. Veniturile din vânzările de petrol din Venezuela depășesc acum 1 miliard de dolari. „Un cont a fost înființat în Qatar, controlat de guvernul SUA în tot acest timp, pentru a depune acei bani și apoi a-i trimite de acolo în Venezuela. Acum avem un cont la Trezoreria SUA. Banii nu vor mai merge în Qatar”, a spus secretarul pentru energie. Administrația Trump a preluat controlul vânzărilor de petrol ale Venezuelei după ce l-a capturat pe fostul președinte Nicolás Maduro într-un raid militar luna trecută. Wright s-a întâlnit în Venezuela săptămâna aceasta cu președintele interimar al țăriii, Delcy Rodríguez. Wright este cel mai înalt oficial american care a vizitat țara în ultimele decenii. Americanii au acorduri pe termen scurt pentru a vinde încă 5 miliarde de dolari din țițeiul Venezuelei în următoarele luni, a spus secretarul. Până acum, petrolul a ajuns la rafinăriile americane și în Europa, a spus el.

România paralelă a guvernului! Premierul Bolojan promite prosperitate din iunie 2026, ministrul său de finante, Alexandru Nazare, susține că deja a venit și că economia duduie. Totul, în ziua în care am aflat cu toții că am intrat în recesiune

În ziua în care România a intrat, oficial, în recesiune tehnică, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că țara reintră deja pe drumul cel bun. Asta în timp ce premierul Bolojan promite prosperitate din a doua jumătate a anului. „România menține o creștere de 0,6% în 2025 şi reintră pe drumul cel bun, în ciuda iresponsabilității bugetare din ultimii ani. Românii au nevoie de echilibru şi de fapte concrete, nu de alarme false”, scrie Alexandru Nazare pe Facebook. „Este clar că economia României continuă să crească” Ministrul de Finanțe susține că datele arată o creștere „mică, dar reală” a economiei. „Am analizat cu atenție datele publicate azi de INS şi monitorizăm constant diferitele unghiuri în care acestea apar interpretate în spațiul public. Ce arată de fapt datele? O ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor luate anul trecut şi o creştere reală a economiei României. O creştere mică, dar reală – iar acesta este adevăratul mesaj pentru români, nu alarme false rostogolite în spațiul public, fără o completă analiză a datelor şi a contextului. Cu o dinamică pozitivă a PIB-ului, de 0,6%, foarte apropiată de cea din 2024 (0,9%), în ciuda contextului dificil traversat anul trecut – este clar că economia României continuă să crească. Iar acest lucru, aşa cum am mai spus, este meritul unui management eficientizat al banilor publici şi al mediului de afaceri onest, care a continuat să facă performanță chiar şi în condiții de stres. Mai mult decât atât, economia României va crește şi în 2026 – cu cel puțin 1%. Aceasta este atât prognoza noastră, cât şi a marilor instituții internaționale – FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană. Este momentul să avem şi noi mai multă încredere în România – din interior -, cu atât mai mult cu cât marii parteneri internaționali o fac deja”, precizează Nazare. „România nu este într-o criză economică” Acesta mai susține că România este departe de scenariile pesimiste. „Există, pe de altă parte, o încetinire temporară reală între două trimestre ale anului trecut, de aprox. –0,1% în trimestrul al treilea şi -1,9% în ultimul trimestru, fenomen corelat cu ajustări fireşti: companii care au vândut stocuri, consum mai prudent, corecții după ani de creștere accelerată pe consum. Dar România nu este într-o criză economică. Definiția statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier şi nu este un verdict asupra economiei. O recesiune reală presupune deteriorare generalizată – șomaj în creștere accelerată, scădere puternică a producției, prăbușire a investițiilor. Iar datele actuale nu indică un asemenea tablou. Economia încetinește, dar nu se contractă. Astfel, față de informațiile alarmiste propagate cu atâta uşurință în spațiul public, trebuie să subliniem că România este departe de cele mai pesimiste dintre scenarii. Toate datele prezentate azi sunt efectul asumat unei reglări firești a economiei, prin măsuri responsabile impuse de contextul unei lungi perioade de derapaje bugetare. În 2024, anumite episoade de creștere economică au fost obținute în paralel cu o deteriorare accentuată a echilibrelor bugetare, prin măsuri cu impact fiscal ridicat. Această stimulare artificială nu era sustenabilă și a generat presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. De altfel, datele INS indică scăderi ale PIB și în primele două trimestre din 2024, cu -0,4% și cu -0,4%, față de trimestrele anterioare”, mai spune ministrul de Finanțe. „Românii nu au nevoie de stres şi alarme false” Alexandru Nazare mai scrie și că economia continuă să crească, susținută de investiții. „Am traversat cu toții un an de corecții necesare, iar alternativa foarte clară la măsurile adoptate ar fi fost, cu adevărat, un scenariu pesimist: România ar fi putut pierde miliarde de euro, ceea ce ar fi însemnat imposibilitatea de a plăti salarii, pensii sau mii de oameni care ar fi rămas fără joburi. Am evitat în mod evident acest scenariu, stabilizând finanțele publice, menținând ratingul de țară, protejând fondurile europene și am creat bazele unei creșteri sănătoase, bazate pe investiții – nu pe datorie și consum excesiv. În același timp:  investițiile cresc – în mod susţinut – având ca pilon central investiţiile publice, care s-au situat în anul 2025 la un record istoric de peste 138 miliarde lei, bani care se resimt deja şi care se vor vedea și în perioada următoare; exporturile susțin economia, acestea majorându-se cu 4,2% în 2025 şi depăşind semnificativ dinamica importurilor (2,6%); șomajul se menține la un procent restrâns de aproximativ 6%, conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii, fără pierderi sau ìngrijorări serioase pe piața muncii; depozitele populației în bănci cresc – semn de stabilitate și de prudență. Iar acum trecem la pasul următor: relansarea economică prin atragere de fonduri europene, investiții și sprijin real pentru mediul de business. Atât pachetul de măsuri fiscale, cât şi cel pentru atragerea de mari investiții, construite în dialog direct cu mediul de business şi cu antreprenorii, aduc predictibilitate, finanțare modernă și stimulente reale pentru investiții. Direcționăm capital acolo unde avem nevoie: industrie, exporturi, tehnologie și resurse strategice şi susținem în concret relansarea, cu viziune pe termen lung. Adevăratul risc pentru România nu este o „recesiune tehnică” temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală. Orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare, ar pune presiune pe ratingul de țară și ar expune economia la o ajustare mult mai dură, impusă de piețe. Disciplina bugetară este condiția stabilității, nu obstacolul creșterii. După 35 de ani de tranziție, instabilitate şi șocuri continue, românii nu au nevoie de stres şi alarme false. Au nevoie de mai multă seriozitate şi fapte concrete. Iar faptele arată clar: economia a încetinit uşor ritmul, dar se consolidează pe baze mai sănătoase şi continuă să crească, susținută de investiții, management mai eficient al banilor publici şi măsuri strategice”, încheie Alexandru Nazare. AUTORUL RECOMANDĂ: România intră oficial în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,9%. Bolojan: Face parte din costul anticipat / Grindeanu: E timpul să oprim acest tăvălug România se duce în cap. Datele Eurostat arată că țara noastră are cea mai mare scădere a PIB-ului din toată Uniunea Europeană

Explozie a facturilor la gaze de la 1 aprilie

De la 1 aprilie, plafonarea prețului la gaze, așa cum era programată de Guvern, va fi înlocuită de un “preț administrativ“ reglementat de stat. Însă, o analiză a Asociației Energia Inteligentă avertizează că ofertele furnizorilor de gaze sunt greu de înțeles concret și pot induce ușor în eroare consumatorul. Astfel, prețul gazelor a devenit un adevărat exercițiu de interpretare. Mai mult, există riscul ca, de la 1 aprilie, consumatorii să nu intre într-o piață „liberalizată”, ci într-una în care prețul real trebuie descifrat cu mare atenție. Pe baza acestor date, asociația care reprezintă drepturile consumatorilor de energie anticipează că ne putem aștepta la o scumpire reală a facturilor la gaz, așa cum s-a întâmplat și în cazul liberalizării energiei electrice.  Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, atrage atenția că liberalizarea la gazele naturale, începând cu 1 aprilie 2026, ar putea transforma prețul acestuia dintr-o valoare exactă, transparentă într-o veritabilă „ghicitoare„ comercială, în care comparația reală devine dificilă chiar și pentru consumatorii atenți. Ofertele publicate înainte de 1 aprilie 2026, dar cu efecte și după această dată, nu apar în comparatorul ANRE Potrivit analizei furnizate de AEI, ofertele publicate înainte de 1 aprilie 2026, dar care vor produce efecte comerciale inclusiv după această dată, nu apar în căutările realizate în comparatorul de prețuri al ANRE atunci când este selectată data de 1 aprilie 2026. Este adevărat, consumatorul poate accesa o listă, însă nu este una completă. Evident, o comparație făcută pe baza unor date incomplete nu oferă o imagine corectă și completă a pieței de gaz după liberalizare. Dumitru Chisăliță „Am făcut o analiză a ofertelor furnizorilor de gaze după 1 aprilie 2026. Prima concluzie este că ar exista pericolul ca la 1 aprilie 2026, consumatorul casnic de gaze din România să nu intre într-o piaţă «liberalizată», ci într-o piaţă opacă, în care preţul real nu mai este o valoare afişată, ci rezultatul unui proces de interpretare. Oficial, am fi vorbit despre concurenţă. Practic, este un puzzle comercial în care comparaţia corectă devine un sport pentru iniţiaţi”, consideră Dumitru Chisăliţă. În opinia sa, comparatorul de oferte al ANRE, conceput teoretic ca instrument de protecţie pentru consumatori, riscă să devină o sursă de confuzie, deoarece ofertele care au fost publicate înainte de 1 aprilie 2026 Factura va fi „umflată” de diferite alte servicii ale furnizorilor Mai precis, observă specialistul, gazul este doar o parte a unui pachet complex care include abonamente zilnice, servicii de verificare sau revizie tehnică, asistență tehnică, reduceri condiționate sau alte facilități. Deși teoretic sunt anunțate ca fiind gratuite, consumatorii se pot aștepta ca acestea să umfle considerabil factura finală. „Consumatorul vede «o listă», dar nu o listă completă. Iar o comparaţie făcută pe un set incomplet de date nu este informare, ci iluzie de informare. Preţul gazului nu mai este strict preţul gazului. După 1 aprilie 2026, pe o piaţă liberă furnizorii nu mai concurează doar prin lei/kWh, ci prin arhitectura ofertei. Gazul vine la pachet cu abonamente zilnice, servicii «gratuite» de verificare sau revizie, asistenţă tehnică, reduceri suplimentare şi clauze care mută atenţia de la esenţial la accesorii. Astfel, două oferte cu preţ pe kWh pot avea costuri anuale radicale diferite, în funcţie de cât şi de ce servicii sunt, în realitate, necesare”, explică preşedintele AEI, citat într-un comunicat al asociaţiei. Cum pot fi descifrate costurile mascate Potrivit lui Dumitru Chisăliță, analizând tabelul cu oferte, se poate remarca imediat că oferta cea mai mică (luând în calcul şi tarifele de distribuţie diferenţiate în funcție de zonă) ar fi fost cu 2% sub preţul plafonat, pentru oferta Nova Power cu livrare în București şi zona de sud a României. La polul opus, cea mai mare ar fi fost de plus 47% pentru furnizorul Entrex Service cu livrare în Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi comuna Moara din Suceava, Huedin din Cluj şi Ştei din Bihor. Metodele care te ajută să reduci facturile la energie electrică și gaze naturale. Cum diminuezi costurile lunare Astfel, două oferte cu același preț pe kWh pot implica costuri anuale radical diferite, în funcție de distribuție și de serviciile incluse. „În teorie, pachetele de tip «gaz + servicii» pot fi avantajoase. În practică, ele sunt avantajoase doar într-un context foarte precis, atunci când clientul ştie sigur că va avea nevoie de verificare sau revizie în următoarele 12 luni. În acel caz, serviciul include o economie reală. În orice altă situaţie, el devine un cost mascat, plătit sub forma unui abonament mai mare sau a unui preţ pe kWh aparent „competitiv”. Problema este că majoritatea consumatorilor nu calculează condiţiile de preţ în funcţie de ciclurile de verificare tehnică. Clienţii caută „cel mai mic preţ”. Iar piaţa, foarte raţional, a înţeles acest lucru şi a mutat competiţia din zona transparenţei în zona ambalajului. Liberalizarea nu este o problemă. Lipsa de lizibilitate este”, mai explică Chisăliţă. RECOMANDAREA AUTORULUI Cifre devastatoare. România are cele mai mari prețuri la gaze naturale din Europa de Est. Deși am importat doar 7% din necesar, energia este mai scumpă decât țările vecine, dependente aproape integral de import Liberalul Bolojan promite să prelungească măsura socialistă de plafonare a prețului la gaze Cum te afectează liberalizarea prețului la gaze și ce poți face. Alege informat

Ministrul de Finanțe despre posibila intrare în recesiune tehnică: Nu pot să vă confirm, este posibil

Declarația a fost făcută joi seara în timpul unei emisiuni de la Antena 3 CNN. „Nu pot să va confirm, indiferent de anunțul care se va publica mâine și este posibil să fie un trimestru negativ (,,,) vreau sa fac un apel la rațiune și la calm”, a spus ministrul de Finanțe. El a mai spus că România nu este în pragul unei crize importante. „Dacă am fi fost puși în fața unei crize majore, primii ar fi observat investitorii. Dar ei sunt din ce în ce mai optimiști. (…) Nu există nici o comparație între ce se întâmplă acum cu ce s-a întâmplat în 2009”, a declarat Alexandru Nazare. Ministrul de Finanțe și-a argumentat optimismul și a vorbit despre obiectivul din acest an. „Trebuie să ne uităm la creșterea economică pe 2025, e adevărat mai modestă, dar este de apreciat că am menținut România pe creștere (…) Acum eram într-o criză profundă din care nu ne reveneam decât în câțiva ani dacă nu luam măsurile din 2025 (…) nu a existat o alternativă (…) Am fi avut FMI în România, măsurile ar fi fost mult mai dure cu impact asupra oamenilor (…) Obiectivul este să revenim pe creștere la potențial în 2026”, a adăugat Alexandru Nazare. Totuși, ministrul a recunoscut că un eventual anunț al INS privind recesiunea tehnică „nu trebuie minimizat” deoarece „este un semnal care ne arată că în unele sectoare industria suferă”. Tot vineri este așteptat anunțul Agenției Fitch privind ratingul de țară. Noi estimăm că Agenția Fitch ne va confirma ratingul, a precizat ministrul de Finanțe.

Guvernul pregătește preluarea activelor gigantului rusesc Lukoil, cu două săptămâni înaintea de impunerea sancțiunilor SUA

Guvernul pregătește preluarea sub supraveghere extinsă a activelor Lukoil, cu două săptămâni înainte de expirarea termenului limită pentru aplicarea sancțiunilor Statelor Unite, transmite Mediafax. Un proiect de hotărâre de Guvern pus în transparență decizională de Ministerul Energiei prevede implementarea măsurii supravegherii extinse – după ce a reglementat cadrul de aplicare și în cazul sancțiunilor internaționale – în cazul activelor deținute de Lukoil în România. Documentul apare în contextul în care pe 28 februarie expiră ultima „păsuire” în cazul în care gigantul rus nu își vinde active și pe fondul unui acord pentru o tranzacție la nivel global care încă nu este final cu americanii de la Grupul Carlyle. Documentul publicat de Ministerul Energiei prezintă argumentele pentru aplicarea măsurii, operatorii care funcționează sub umbrele Lukoil – printre care rafinăria și rețeua de aproximativ 300 de benzinării, precum și persoana propusă pentru a prelua rolul de supraveghetor. Hotărârea privind instituirea supravegherii extinse asupra unor entități din domeniul energetic, desemnarea unui supraveghetor și a altor măsuri necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse. Guvernul a avut în analiză măsura supravegherii extinse încă din decembrie, când a discutat, în primă lectură, un proiect care nu a fost publicat pe platforma Secretariatului General al Guvernului pentru detalii, dar venea la o săptămână după ce Executivul a extins, pe 2 decembrie, printr-o ordonanță de urgență cadrul de aplicare a sancțiunilor internaționale după ce anunțate de Statele Unite ale Americii în cazul gigantului petrolier rus Lukoil. Proiectul de lege vine după ce termenul inițial impus de Statele Unite pentru finalizarea vânzării activelor de către Lukoil, din 13 decembrie, a fost prorogat cu o lună, până la 17 ianuarie, iar apoi până pe 28 februarie, data până la care sunt exceptate benzinăriile Lukoil de la aplicarea sancțiunilor din afara Rusiei a fost amânat pentru 29 aprilie. „Având în vedere situația generată de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a condus la adoptarea de sancțiuni de către alte state împotriva Federației Ruse, care nu sunt obligatorii pentru România dar care produc efecte pe teritoriul României, prezenta hotărâre are ca scop continuarea sub supravegherea statului a activităților comerciale desfășurate de entitățile vizate de aceste sancțiuni internaționale, de a supraveghea fluxurile financiare al acestora, și în același timp asigurarea unui echilibru al pieței interne din punct de vedere al aprovizionării cu produse petroliere”, conform notei de fundamentare a proiectului de HG. Mai exact, măsurile se propun a fi adoptate în contextul acțiunilor Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei Statelor Unite ale Americii din 22 octombrie 2025, care vizează Regulamentul privind sancțiunile rusești privind activitățile străine dăunătoare – Termenele principale avute în vedere în legătură cu activitatea grupului Lukoil în România sunt 29 aprilie 2026 , data la care expiră licența nr. 128B care permite efectuarea tranzacțiilor legate de stațiile de alimentare și distribuție de carburanți Lukoil din afara Rusiei și 28 februarie 2026, dată la care expiră licența nr. 131B care permite efectuarea tranzacțiilor necesare în scopul final al vânzării activelor internaționale ale Lukoil internațional Gmbh și a entităților deținute direct sau indirect de această societate în procent de cel puțin 50%. Potrivit inițiatorilor, companiile Petrotel-Lukoil S.A. și Lukoil România SRL au un rol important în fabricarea produselor rezultate din prelucrarea țițeiului și în comerțul cu combustibili, asigurând stocurile de urgență de țiței și produse petroliere, constituite în baza prevederilor Legii nr. 85/2018 privind constituirea şi menținerea unor rezerve minime de ţiţei şi/sau produse petroliere, cu modificările și completările ulterioare, cât și în asigurarea pieței interne cu produse petroliere, deținând cca. 18% din obligația de stocare a României, respectiv aproximativ 23% din piața produselor petroliere. Oprirea rafinăriei Petrotel poate conduce la perturbări majore în lanțul de distribuție național al carburanților, consideră autorii proiectului, respectiv: ar fi afectată aprovizionarea stațiilor de distribuție și a depozitelor regionale, Lukoil România deținând 321 de stații de distribuție și 5 depozite regionale; ar apărea disfuncționalități în fluxurile logistice – transport auto, feroviar, livrări către benzinării, capacități de import și preluare din porturi/terminal petrolier; ar exista riscul apariției de insuficiențe locale sau regionale în aprovizionarea cu motorină și benzină”, „Întreruperea aprovizionării stațiilor poate conduce la volatilitatea prețurilor la pompă, cu efecte directe asupra consumatorilor, a pieței de retail a carburanților, și pot crea presiuni suplimentare asupra operatorilor economici și a transportatorilor. În cazul închiderii Petrotel-Lukoil și Lukoil România, piața produselor petroliere din România va pierde aproximativ 23% din cantitatea disponibilă, cantitate care va trebui compensată prin importuri, cu efecte asupra prețului final plătit la pompă”, se arată în document. Documentul face referire și la perimetrul offshore de gaze naturale Trident din Marea Neagră deținut de Lukoil, în proporție majoritară, de 78%, împreună cu Romgaz, în Marea Neagră, considerat „un element de vulnerabilitate strategică”. „Această situație amplifică riscurile de dependență energetică, afectează capacitatea statului roman de a-și asigura diversificarea surselor de aprovizionare și creează o expunere juridică, operațională și geopolitică pentru o companie strategică de stat, respectiv Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz SA. Având în vedere caracterul strategic al sectorului energetic, importanța infrastructurii critice de rafinare și distribuție, precum și asocierea statului român cu un operator supus sancțiunilor internaționale în perimetrul offshore Trident, situația justifică necesitatea consultării Consiliului Suprem de Apărare a Țării”, se arată în nota de fundamentare. În plus, documentul vizează și impactul socioeconomic al măsurii. „Având în vedere cota de piață, continuarea activității rafinăriei Petrotel-Lukoil va menține stabilitatea pieței interne privind continuitatea în aprovizionare a lanțului de distribuție, precum și a activității societăților OIL TERMINAL și CONPET (operatorul Sistemului Național de Transport Țiței): volumele depozitate și transportate sunt de aproximativ 25% din activitatea Oil Terminal, și respectiv cu 40% în cazul Conpet. De asemenea se are în vedere stabilitatea locurilor de muncă ale personalului ce deservesc rafinăria, cele 321 de stații de distribuție, precum și depozitele regionale”, potrivit notei de fundamentare. Care este contextul Prin această hotărâre de Guvern se instituie supraveghere extinse asupra unor entități din domeniul energetic, desemnarea unui supraveghetor și a altor măsuri necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse, în cazul în care „se constată

România își joacă miza pe marile investiții. Pachetul de relansare economică, de miliarde, a fost prezentat de Alexandru Nazare

Pachetul combină măsuri fiscale aplicabile începând din 2026 cu scheme de sprijin dedicate investițiilor strategice, IMM-urilor și sectoarelor unde România înregistrează deficite majore de balanță comercială. Înainte de a detalia conținutul pachetului, ministrul a anunțat că unul dintre instrumentele-cheie este deja funcțional: garanția de portofoliu pentru IMM-uri și microîntreprinderi. Cu un plafon total de 8 miliarde de lei și convenții semnate cu 10 bănci comerciale, acest mecanism va sprijini peste 25.000 de beneficiari în perioada 2026–2027, având un impact semnificativ asupra sectorului întreprinderilor mici și mijlocii. „Este un instrument care este deja în piață și care va avea un efect foarte important pe zona de IMM”, a explicat Nazare. Două componente majore: fiscalitate și scheme de sprijin Pachetul de relansare este structurat pe două axe principale. Prima vizează măsuri fiscale menite să lase mai mulți bani în economie și să stimuleze investițiile, iar a doua se referă la noi scheme de susținere pentru companii, direcționate strict către domenii considerate strategice. „Nu vorbim despre susținere generalizată, pentru orice tip de investiție. Ne concentrăm pe zonele unde România are deficite mari de balanță comercială și unde importăm mult mai mult decât exportăm”, a precizat ministrul. Printre aceste domenii se numără industria prelucrătoare, sectorul farmaceutic, procesarea resurselor, noile tehnologii, cercetarea-dezvoltarea, IMM-urile și industria de apărare. Instrument nou pentru investiții mari Una dintre noutățile majore este introducerea unei scheme dedicate investițiilor de peste un miliard de lei (n.r. echivalentul a aproximativ 200 de milioane de euro). Potrivit ministrului, România nu a avut până acum un instrument flexibil care să permită atragerea marilor investitori internaționali. „Am ratat foarte multe investiții pentru că nu am avut un astfel de instrument. Vine un investitor mare și nu știam ce să-i oferim: credit fiscal, grant, bonificație la dobândă, teren”, a spus Nazare. Noua schemă va funcționa ca un instrument de diplomație economică, permițând statului să răspundă rapid și adaptat fiecărui proiect major de investiții. Accent pe resurse minerale și materiale critice Un alt pilon important al pachetului îl reprezintă valorificarea resurselor minerale și a materialelor critice, precum cuprul și grafitul. Guvernul a prioritizat aceste domenii în linie cu definițiile și politicile Comisiei Europene, urmărind să creeze lanțuri de valoare în România, nu doar să exporte materie primă. În paralel, este lansată o schemă nouă pentru cercetare-dezvoltare și sectorul tech, care să sprijine start-up-urile cu potențial ridicat, provenite din acceleratoare și universități, și să le ajute să se scaleze către zona de business. Sprijin pentru industria de apărare și diaspora Pentru prima dată, industria națională de apărare va beneficia de o schemă dedicată, finanțată din fonduri europene. După negocieri de șase luni cu Comisia Europeană, România a obținut un buget de 200 de milioane de euro, cu proiecte eligibile începând de la 10 milioane de euro. De asemenea, pachetul include o garanție de stat de 500 de milioane pentru IMM-uri, destinată proiectelor mai mici, cu valori între 7 și 50 de milioane de lei. În interiorul acestui plafon, este prevăzut un buget distinct de 100 de milioane de euro pentru investițiile realizate de românii din diaspora. Măsuri fiscale pentru mai mult „oxigen” în economie Componenta fiscală a pachetului este construită în jurul ideii de a lăsa mai mulți bani în mediul privat. Printre măsurile anunțate se numără: posibilitatea combinării amortizării accelerate cu facilitățile pentru profitul reinvestit, începând cu 2026; creșterea plafonului pentru TVA la încasare de la 4,5 milioane de lei la 5 milioane, iar ulterior la 5,5 milioane; introducerea unei super-deduceri de 65% pentru echipamente; simplificări importante pentru regimul microîntreprinderilor, inclusiv reguli mai flexibile privind angajații, concediile medicale și vânzarea de imobilizări; reintroducerea bonificației de 3% pentru persoanele juridice, extinsă în premieră și la persoanele fizice care depun declarația unică. În plus, declarația unică va fi, pentru prima dată, precompletată și disponibilă electronic. Stimulente pentru bursă și internaționalizare Guvernul vizează și dezvoltarea pieței de capital, printr-o super-deducere de 50% pentru companiile care se listează la bursă și prin acordarea unui stimulent de 400 de euro pentru angajații care investesc pe piața de capital. Totodată, Exim Bank va primi un rol extins în susținerea internaționalizării companiilor românești, inclusiv în contextul reconstrucției Ucrainei și al extinderii în Europa Centrală și de Est. Care va fi calendarul de implementare Potrivit ministrului Finanțelor, la aproximativ trei luni după aprobarea pachetului vor fi publicate hotărârile de guvern care stabilesc criteriile pentru fiecare schemă. Ulterior, vor fi lansate apelurile de proiecte, cel mai probabil în trimestrul III și IV din acest an. „Este foarte important să avem proiecte depuse și aprobate în 2026. Rata de multiplicare a acestor investiții este de trei-patru ori mai mare, pentru că lângă banii statului vin foarte mulți bani privați”, a concluzionat Alexandru Nazare.

Unde investesc cele mai bogate familii din lume? Iată un indiciu: nu în Inteligența Artificială.

Nici Nvidia, nici Microsoft, nici Google, nici Apple, nici Meta… niciuna dintre așa-numiții„Șapte Magnifici” nu se află încă în centrul real al portofoliilor marilor averi ale planetei. Potrivit unei analize ample realizate de J.P. Morgan Private Bank pe un eșantion de 333 de birourilor familiale (family offices) din 30 de țări, deși 65% dintre respondenți afirmă că intenționează să acorde prioritate investițiilor în inteligență artificială, această intenție nu se reflectă încă proporțional în portofoliile lor. Datele sunt elocvente: din patrimoniul net colectiv estimat la 518 miliarde de dolari, administrat de participanții la studiu, aproximativ 70% nu este încă alocat infrastructurilor esențiale pentru dezvoltarea IA, precum centrele de date, capacitatea de calcul, semiconductorii sau rețelele energetice. Cu alte cuvinte, discursul este înaintea capitalului. În timp ce inteligența artificială domină titlurile, strategiile corporative și evaluările bursiere, o mare parte dintre marile averi familiale mențin o expunere limitată la fundamentele fizice care susțin această revoluție tehnologică. Totuși, raportul consideră că această tendință sugerează că există încă un potențial important pentru ca acest tip de vehicule investiționale familiale să își optimizeze și mai mult portofoliile în aceste domenii-cheie. Desigur, nu orice investiție este potrivită. „Pentru a valorifica la maximum oportunitățile oferite de IA, investitorii trebuie să privească dincolo de marile companii lider și să se concentreze pe facilitatori, cei care impulsionează lanțul de aprovizionare, de la semiconductori și infrastructura energetică până la rețele și sisteme de răcire”, afirmă Christophe Aba, director internațional de Investiții și Consultanță al J.P. Morgan Private Bank. Un portofoliu tipic Acțiunile listate rămân nucleul portofoliilor, reprezentând 38,4% din total. Acest lucru confirmă că, în pofida interesului tot mai mare pentru active alternative, expunerea la piețele financiare continuă să fie baza strategiei de investiții, oferind lichiditate și stabilitate. Foarte aproape se situează investițiile private, care reprezintă deja 30,8%, un procent care arată apetitul tot mai mare al birourilor familiale (family offices) pentru active nelistate, precum imobiliarele, capitalul privat și participațiile directe în companii. Acest segment necesită răbdare, cunoștințe specializate și un orizont pe termen lung, dar permite accesul la oportunități pe care piețele publice nu le oferă și, adesea, cu potențial de randamente superioare. Venitul fix își păstrează rolul tradițional de ancoră defensivă, cu 14,8% din portofoliu, echilibrând riscul și randamentul. Fondurile speculative reprezintă 4,7%, în timp ce materiile prime și activele tangibile de colecție, precum arta, ocupă doar 1,3%, respectiv 1%. În mod curios, în ciuda interesului mediatic uriaș și a potențialului disruptiv al activelor digitale, criptomonedele și alte active digitale reprezintă abia 0,4% din portofolii. Acest lucru arată că, deocamdată, marile averi rămân prudente în privința instrumentelor mai volatile și cu risc ridicat, prioritizând stabilitatea și controlul în fața expunerii la tendințe emergente. Fără îndoială, așa cum subliniază banca, complexitatea tot mai mare a acestor vehicule investiționale, cauzată, de exemplu, de competiția pentru atragerea talentelor și a competențelor specializate, crește costurile operaționale și determină recrutarea de profesioniști din diverse domenii. În acest sens, costul operațional anual al unui birou familial (family offices) este de 3 milioane de dolari, sumă care ajunge la 6,6 milioane de dolari în cazul celor care administrează peste 1 miliard de dolari în active. Fantoma celei de-a treia generații Bunicul o fondează, tatăl o consolidează, nepotul… Evitarea împlinirii acestei „profeții” a afacerii de familie este principala preocupare a marilor birouri familiale (family offices). Planificarea succesiunii rămâne o chestiune esențială: 53% dintre familiile proprietare de afaceri o consideră o prioritate, însă 86% dintre ele nu au un plan clar de succesiune pentru persoanele responsabile de luarea deciziilor-cheie, ceea ce evidențiază o zonă critică ce trebuie îmbunătățită pe măsură ce se apropie tranzițiile generaționale. Lipsa de claritate în procesul succesoral poate genera tensiuni personale, conflicte strategice și pierderi de valoare care, în cazurile cele mai extreme, obligă la vânzarea sau chiar lichidarea unor afaceri care au dăinuit secole. „Proprietarii afacerilor de familie sunt foarte conștienți de aceste riscuri interne și iau măsuri active pentru a proteja continuitatea și eficiența birourilor familiale (family offices)”, afirmă Elisa Shevlin Rizzo, director de Consultanță pentru Oficii de Familie în cadrul J.P. Morgan Private Bank.

UE dă undă verde primelor investiții de 38 de miliarde de euro prin programul SAFE. România, pe listă

Uniunea Europeană a aprobat miercuri primele planuri naționale de investiții în apărare în cadrul programului SAFE, instrument financiar în valoare totală de 150 de miliarde de euro. Decizia permite demararea primelor plăți către statele membre incluse în această etapă. Planurile Belgiei, Bulgariei, Danemarcei, Spaniei, Croației, Ciprului, Portugaliei și României valorează împreună 38 de miliarde de euro, se arată într-un comunicat oficial. „Deciziile de astăzi arată că UE nu vorbește doar despre apărare – livrăm rezultate. Prin intermediul SAFE, ne consolidăm securitatea acolo unde contează cel mai mult”, a declarat Vasilis Palmas, ministrul apărării din Cipru, țară care asigură în prezent președinția Consiliului UE. Cele opt state se află printre cele 19 care au cerut sprijin financiar prin SAFE. Comisia Europeană a analizat și susținut aceste planuri la mijlocul lunii ianuarie. După votul miniștrilor, Comisia poate semna acordurile de împrumut și poate vira prefinanțări de până la 15% din sumele solicitate. Restul fondurilor va fi acordat etapizat, pe baza rapoartelor transmise periodic de aceste state. Alte opt țări, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Finlanda, au depus proiecte în valoare totală de 74 de miliarde de euro. Executivul european le-a aprobat la finalul lunii ianuarie, iar validarea finală este programată pentru 17 februarie, la reuniunea miniștrilor economiei. Planurile Republicii Cehe, Franței și Ungariei, care împreună valorează puțin peste 34 de miliarde de euro, nu au primit încă avizul Comisiei Europene. Un purtător de cuvânt a precizat că instituția „nu vor specula cu privire la calendar”. Germania nu a solicitat finanțare prin acest program. SAFE face parte din strategia Readiness 2030, prin care Comisia vrea să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro pentru apărare până la sfârșitul deceniului. Programul susține achiziția de echipamente, precum muniție, rachete, sisteme de artilerie, drone, sisteme anti-dronă, apărare aeriană și antirachetă, protecția infrastructurii critice, securitate cibernetică, inteligență artificială și tehnologii de război electronic. Un criteriu esențial impune ca echipamentele cumpărate să fie produse în Europa. Maximum 35% din costul componentelor poate proveni din afara UE, SEE-AELS sau Ucraina. Schema oferă condiții bune mai ales statelor cu rating de credit mai slab decât cel al Comisiei, deoarece acestea pot obține finanțare în condiții mai bune. Cele 19 state participante au cerut inițial sume care depășesc plafonul de 150 de miliarde de euro. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la finalul anului trecut că succesul schemei ar putea duce la extinderea ei. În aceeași zi, miercuri, miniștrii apărării au decis să permită semnarea unui acord cu Canada. Acesta va permite firmelor canadiene și produselor fabricate în Canada să participe la achizițiile realizate prin SAFE. Canada devine astfel prima țară din afara Europei care intră în acest mecanism. Acordul va fi încheiat oficial după ce Parlamentul European își va da și el aprobarea.

România vrea să fie hub în domeniul feroviar. O mare companie vrea să fabrice trenuri pe hidrogen și o cale ferată de mare viteză

România vrea să devină un centru de greutate în ceea ce privește domeniul feroviar. Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, și o delegație de la Hyundai Rotem au discutat miercuri despre acest subiect. Proiectul se numește Dacia. „Am avut astăzi o întâlnire cu delegația sud-coreeană a companiei Hyundai Rotem, condusă de CEO Yong Bae Lee. Discuțiile au fost centrate pe Proiectul DACIA, o propunere amplă care vizează localizarea producției de material rulant în România, dezvoltarea trenurilor pe hidrogen, definirea etapelor pentru o viitoare cale ferată de mare viteză și utilizarea unor mecanisme solide de finanțare prin credit de export”, a explicat ministrul român pe Facebook. Potrivit demnitarului, colaborarea poate aduce beneficii importante României. Este vorba despre dezvoltarea unei industrii feroviare competitive, „Fabricat în România”, prin facilități locale, transfer tehnologic și lanțuri de aprovizionare moderne. Un alt beneficiu este crearea de locuri de muncă sustenabile și formarea unei forțe de muncă tehnice de înaltă calificare. Totodată se vorbește despre accelerarea tranziției către transport nepoluant prin soluții pe bază de hidrogen și despre poziționarea României ca hub european de producție și inovare feroviară, cu potențial de export. Nu în cele din urmă se dorește consolidarea autonomiei industriale pe termen lung, prin parteneriate public–private bine structurate, a precizat ministrul Ciprian Șerban.

România, campioana scumpirilor la nivelul UE în 2025

Introducerea unui preț administrativ la gaze, prevăzută de Guvern începând din data de 1 aprilie 2026, ar putea genera noi scumpiri la alimente în 2026. Cele mai recente statistici ale Eurostat privind inflația alimentară din Uniunea Europeană plasează România pe primul loc în 2025 la inflație și la creșterea prețurilor la alimente. În timp ce media europeană a fost de 2,8%, România a înregistrat o creștere de 6,7% — de peste două ori mai mare decât media UE și cea mai ridicată rată dintre toate statele membre. Însă, introducerea unui preț administrativ la gaze ar putea genera noi scumpiri la alimente în 2026, prin transferul costurilor către industrie și afectarea întregului lanț de producție, potrivit unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI). De ce 2026 riscă să fie mai greu decât 2025? „Această performanță nedorită nu este un accident conjunctural, este rezultatul unei combinații de politici publice, vulnerabilități structurale și decizii amânate”, arată președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță. În opinia acestuia, semnalele pentru economie în 2026 sunt alarmante, mai ales că nu prefigurează o șansă de corecție a scumpirilor accelerate din 2025, ci chiar un risc autentic de agravare. Val de scumpiri de la 1 august 2025. Cât va ajunge să coste factura de energie. Cu cât se scumpesc alimentele Scumpirea gazelor ar putea antrena o nouă scumpire a alimentelor, după cea accelerată din 2025 Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a anunțat că plafonarea la gazele naturale va fi eliminată de la 1 aprilie 2026, așa cum a fost programat (detalii AICI). Însă, statul va plafona prețul în continuare, sub forma unui așa-zis preț administrat. Scumpirea alimentelor în 2025 Din păcate, efectele acestui prețul administrativ s-ar putea regăsi în prețul la alimente, afectat oricum de creșterea TVA decisă de pachetele fiscale marca Bolojan, în cursul anului 2025. „Decizia stabilirii prețului administrativ la gaze va ajunge în farfurie în 2026. Intenția Guvernului de a introduce un preț administrativ la gaze pentru populație creează un mecanism economic bine cunoscut: costurile care nu vor mai fi plătite de consumatorii casnici vor fi inevitabil transferate spre industrie”, se arată în analiza Asociației Energia Inteligentă. România, locul 1 la inflație în Uniunea Europeană Conform celor mai recente statistici ale Eurostat privind inflația alimentară din Uniunea Europeană, țara noastră s-a clasat pe primul loc, în anul 2025, la creșterea prețurilor la alimente. În timp ce media europeană a fost de 2,8%, România a înregistrat o creștere de 6,7% — de peste două ori mai mare decât media UE și cea mai ridicată valoare dintre toate statele membre. Introducerea unui preț administrativ la gaz, anunțată de Guvern, ar putea avea ca efect noi scumpiri la alimente în 2026, prin transferul costurilor către industrie, potrivit Asociației Energia Inteligentă (AEI). Gazele ar putea crește cu minimum 15% în acest an „Această performanță nedorită nu este un accident conjunctural, este rezultatul unei combinații de politici publice, vulnerabilități structurale și decizii amânate”, atrage atenția președintele AEI, Dumitru Chisăliță. Dumitru Chisăliță Concret, intervenția statului nu elimină efectiv costurile, ci le redistribuie către contribuabili, cu efecte directe implicite la nivelul prețurilor finale ale bunurilor de larg consum. Estimările indică o posibilă creștere a prețului gazelor pentru industrie cu până la 15% față de nivelul din 2025, mai explică președintele AEI. „Într-o economie în care sectorul alimentar este puternic dependent de energie, o asemenea evoluție nu poate rămâne fără consecințe. Costurile suplimentare se vor regăsi, inevitabil, în prețul alimentelor, cu un impact mediu estimat de aproximativ 5% doar din această componentă. Prognozele disponibile (Banca Centrală Europeană) arată o temperare a inflației în zona euro, unde rata totală este așteptată să scadă spre 1,6-2,0%, iar inflația alimentară să se situeze în jurul valorilor de 2,4-2,7%. Energia, în ansamblu, ar putea avea chiar un impact neutru sau negativ asupra inflației europene”, explică specialistul. De ce riscurile sunt și mai mari în 2026 Din păcate, în 2026, România se confruntă cu o poziție și mai vulnerabilă. După o inflație totală de 8,6% în 2025, Banca Națională a României anticipează o scădere în 2026, cu o rata generală în jur de 3,7% la final de an. „Această valoare maschează însă diferențe majore între componentele inflației. Alimentele rămân extrem de sensibile la costurile energetice, iar o reducere rapidă este puțin probabilă. Gazul natural și energia electrică se reflectă în prețul alimentelor prin 3 canale esențiale: procesarea industrială (cuptoare, abur, încălzire) transportul și depozitarea (lanțuri frigorifice, logistică) inputurile agricole (îngrășăminte, încălzirea serelor, uscarea cerealelor). Atunci când unul dintre aceste canale este afectat, efectul se multiplică pe întreg lanțul de producție”, se mai arată în studiul citat. Pe baza acestor date, o estimare a Asociației arată că inflația alimentelor în 2026, în scenariul cu o creștere a prețului la gaze naturale de 15%, ar putea ajunge la circa 7,5 – 9%. Așadar, anul curent poate veni, din păcate, cu o inflație alimentară mai mare decât cea din 2025. „Diferența inflației alimentelor în România, față de Uniunea Europeană ar deveni astfel și mai pronunțată, de la un raport de 2,39 ori peste media din UE în 2025, România ar putea ajunge la 3,1-3,3 ori peste media europeană în 2026. Nu vorbim doar despre o problemă de prețuri, ci despre o problemă de competitivitate economică, echitate socială și coerență a politicilor. Dacă hrana este una dintre cele mai sensibile componente ale nivelului de trai, atunci inflația alimentară nu mai poate fi tratată ca un indicator secundar”, conchide președintele AEI. RECOMANDAREA AUTORULUI Motivul pentru care tot mai mulți români își fac cumpărăturile în țările vecine: „Calitatea e mult mai bună ca la noi și prețurile mai mici” După ce a eșuat cu TVA-ul mărit și cu inflația, acum Bolojan se întrece în noi promisiuni: deficit de 6,2% și inflație de 4% Cifre devastatoare. România are cele mai mari prețuri la gaze naturale din Europa de Est. Deși am importat doar 7% din necesar, energia este mai scumpă decât țările vecine, dependente aproape integral de import