Cum ocolește Rusia sancțiunile occidentale: Rețeaua alternativă de plăți care mută miliarde peste granițe
O rețea financiară legată de Kremlin a devenit un canal-cheie care facilitează transferul banilor rusești peste granițe, ocolind sancțiunile occidentale, potrivit unei analize Financial Times. În centrul acesteia se află A7, o companie fondată la finalul anului 2024, care combină numerar, active digitale și breșe legale pentru a menține comerțul extern. O soluție financiară apărută în era sancțiunilor A7 a fost creată de banca de stat Promsvyazbank și de oligarhul moldovean Ilan Șor, la scurt timp după ce principalele bănci rusești au fost deconectate de la sistemul SWIFT. Compania se prezintă drept o alternativă la canalele internaționale de plată afectate. Conducerea susține că sancțiunile au forțat firmele rusești să caute metode alternative de decontare. A7 afirmă că a procesat aproximativ 7,5 trilioane de ruble în tranzacții în doar șase luni, reprezentând o parte semnificativă din comerțul extern al Rusiei. Bancnote de imitație și transferuri fizice de numerar Unul dintre cele mai neobișnuite instrumente ale A7 este un set de bancnote colorate de imitație, asemănătoare banilor din jocul Monopoly. Promovate pentru turiștii ruși, acestea pot fi preschimbate în Rusia în ruble sau, în străinătate, în valută. În afara țării, utilizatorii dezvăluie un cod QR de pe bancnotă, contactează un bot de Telegram și primesc numerar de la un agent. Potrivit informațiilor disponibile, punctele de livrare includ orașe precum Dubai și Istanbul. Stablecoins și active digitale acoperă golurile A7 promovează și utilizarea A7A5, un stablecoin indexat la rublă, lansat împreună cu Promsvyazbank. Analiștii blockchain estimează că volumul total al tranzacțiilor sale a depășit 100 de miliarde de dolari de la lansare. Stablecoinul a fost recunoscut de banca centrală a Rusiei drept activ financiar digital, permițând utilizarea sa în comerțul extern. Acest lucru marchează o schimbare notabilă în atitudinea Moscovei față de crypto monede. Cambii și lanțuri informale de credit Dincolo de numerar și crypto, A7 folosește cambii digitale și garantate cu aur. Importatorii ruși pot oferi aceste instrumente furnizorilor străini ca angajamente de plată garantate legal de legislația rusă. A7 își asumă apoi responsabilitatea decontării, în afara sistemului bancar tradițional, fără utilizarea SWIFT. Totuși, compania nu oferă informații publice despre funcționarea exactă a mecanismului. Date scurse și structuri corporative complexe Documente apărute online după un presupus atac cibernetic sugerează că A7 se bazează pe tranzacții stratificate, folosind numerar, crypto monede și companii-paravan, inclusiv entități înregistrate în Kârgâzstan. Analiștii au identificat fluxuri crypto de zeci de miliarde de dolari legate de portofele asociate A7. Autenticitatea documentelor nu a fost confirmată, iar A7 a refuzat să comenteze. Implicarea statului și extinderea internațională În ciuda sancțiunilor impuse de SUA, Marea Britanie și UE, A7 continuă să se extindă, deschizând birouri în străinătate și colaborând cu Ministerul rus al Finanțelor la o nouă inițiativă bazată pe cambii. Oficialii prezintă acest demers drept un exemplu de cooperare între stat și mediul de afaceri. Cu planuri de extindere în America Latină și în 20 de țări în următorii doi ani, A7 ilustrează modul în care Rusia construiește rapid o infrastructură financiară paralelă pentru a susține comerțul transfrontalier.
Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie la CFR și Electrificare CFR pentru un posibil abuz de poziţie dominantă
Consiliul Concurenței a declanțat o investigație cu privire la un posibil abuz de poziție dominantă al CFR SA, în calitate de administrator al infrastructurii feroviare electrificate din România. Autoritatea a efectuat mai multe inspecții la sediul CFR, dar și la filiala Electrificare CFR, furnizorul de energie de tracțiune în rețeaua feroviară. Conform comunicatului transmis de Consiliul Concurenței, autoritatea analizează dacă anumite comportamente ale CFR SA, inclusiv în legătură cu neimplementarea unor investiții necesare funcționării sistemului de alimentare cu energie electrică de tracțiune, ar fi putut avea ca afect menținerea unor bariere tehnice care limitează accesul altor furnziori pe piața furnizării energiei electrice de tracțiune din România. „Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind un posibil abuz de poziție dominantă al CFR SA, în calitate de administrator al infrastructurii feroviare electrificate din România. Autoritatea de concurență analizează dacă anumite comportamente ale CFR SA, inclusiv în legătură cu neimplementarea unor investiții necesare funcționării sistemului de alimentare cu energie electrică de tracțiune, ar fi putut avea ca efect menținerea unor bariere tehnice care limitează accesul altor furnizori pe piața furnizării energiei electrice de tracțiune din România.” De asemenea, autoritatea de concurență spune că au fost efectuate inspecții inopinante la sediul CFR și la sediul Electrificare CFR SA. CFR SA este administratorul infrastructurii feroviare din România, iar Electrificare CFR este filială a acesteia și furnizorul de energie electrică de tracțiune în rețeaua feroviară. Conform legii, cele mai frecvente forme de abuz de poziție dominantă sunt impunerea prețului de vânzare, a tarifelor, refuzul de a trata cu anumiți agenți economici sau limitarea producției. „Art. 6 din Legea concurenței nr.21/1996, republicată, interzice: „folosirea în mod abuziv a unei poziții dominante deținute de către unul sau mai mulți agenți economici pe piața românească ori o parte substanțială a acesteia, prin recurgerea la fapte anticoncurențiale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea activității economice ori prejudicierea consumatorilor” RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce condiții i-a impus Consiliul Concurenței proprietarului Lidl și Kaufland pentru a achiziționa lanțul românesc de magazine La Cocoș Ce se întâmplă cu ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor. Chirițoiu, Consiliul Concurenței: Dacă băncile din sistemul ROBOR sunt găsite vinovate amenzile sunt semnificative Autoritatea pentru Reformă Feroviară cheamă CFR Călători la consultări, după ce a reclamat lipsa banilor ce pune în pericol transportul de călători
FT: Guvernul SUA va finanța grupuri de reflecție și organizații caritabile din Europa aliniate mișcării MAGA
Departamentul de Stat din SUA va finanța grupuri de reflecție și organizații caritabile aliniate mișcării MAGA în Europa. În luna decembrie a anului trecut, Sarah Rogers, înaltă funcționară a Departamentului de Stat, s-a deplasat la Londra, Paris, Roma și Milano, în cadrul a ceea ce a fost numit „turneul libertății de exprimare”. Scopul acestor deplasări a fost acela de a se întâlni cu think-tank-uri influente de dreapta. De asemenea, aceasta a discutat și cu personalități importante din partidul Reform UK din Marea Britanie, al lui Nigel Farage, despre alocarea unei sume de bani pentru promovarea valorilor americane. Informațiile au fost dezvăluite, în exclusivitate pentru Financial Times (FT), de trei surse familiarizate cu subiectul. Finanțarea a fost corelată cu celebrarea a 250 de ani de la independența SUA, care va avea loc la sfârșitul acestui an, au spus sursele pentru FT. Publicația mai notează faptul că un oficial american a declarat că această inițiativă reprezintă o schimbare față de proiectele anterioare ale Departamentului de Stat și că este probabil să se concentreze pe inițiative cu sediul în Londra, Paris, Berlin și Bruxelles. Potrivit FT, un oficial american a afirmat că Rogers avea asociați în întreaga comunitate europeană a „libertății de exprimare” înainte de a intra în guvern, iar mulți dintre ei sunt dornici să valorifice resursele și atenția administrației americane conduse de Trump. În plus, Rogers ar viza Legea privind siguranța online din Marea Britanie, dar și Legea privind serviciile digitale din UE. Reacția Departamentului de Stat din SUA În replică, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a descris, într-o reacție pentru Financial Times, că finanțarea acestor grupuri de reflecție din Europa reprezintă „o utilizare transparentă și legală a resurselor pentru a promova interesele și valorile SUA în străinătate”. Informația vine în contextul în care Casa Albă a criticat aliații europeni odată cu revenirea lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA. În strategia de securitate națională a SUA, care a fost publicată anul trecut, se solicită „cultivarea rezistenței” față de traiectoria actuală a continentului. În document se lansează un avertisment privind migrația în masă și „cenzura libertății de exprimare” care ar putea duce la „dispariția civilizației”. Administrația Trump a interpretat eforturile Europei de a reglementa conținutul online, inclusiv pe marile rețele de socializare din SUA, ca un atac la adresa libertății de exprimare.
INS confirmă declinul turismului românesc. Numărul turiștilor străini și al nopților petrecute în structuri de cazare a scăzut în 2025
România rămâne o țară frumoasă, dar fără suficienți turiști care să o viziteze. Anul 2025 nu a fost cel mai bun pentru turismul din țara noastră, iar cifrele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) o confirmă. Numărul persoanelor cazate în hoteluri, pensiuni sau apartamente de închiriat a scăzut, iar turiștii au petrecut mai puțin timp în vacanțe comparativ cu anul precedent. Datele oficiale arată că cei mai mulți turiști au fost români, iar străinii au reprezentat doar 18,6% din total. Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică au scăzut în 2025 cu 2,4%, la 13,917 milioane de persoane, arată datele INS. Din numărul total de sosiri, cele mai multe au fost ale turiștilor români, 81,4%, în timp ce sosirile turiștilor străini au reprezentat 18,6%, cei mai mulți veniți din Germania, Italia și Israel. De asemenea, înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică s-au lovit de o scădere cu 1,7% față de cele din anul 2024. Din numărul total de înnoptări, în anul 2025, înnoptările turiștilor români în structurile de cazare au reprezentat 82,1%, în timp ce înnoptările turiștilor străini au reprezentat 17,9%. Sursa: Institutul Național de Statistică Nici la numărul total de înnoptări nu a fost mai bine. În 2025, durata medie a șederii a fost de 2,1 zile, atât în cazul turiștilor români cât și al celor străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică în anul 2025 a fost de 29,8% pe total structuri de cazare turistică, în scădere cu 1,1% față de anul precedent. Pe județe, în 2025, numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare a înregistrat valori mai bune în București, Constanța și Brașov, iar înnoptările turiștilor în structurile de primire turustică cu funcțiuni de cazare au înregistrat valori mai mari în Constanța, București și Brașov. De asemenea, cei mai mulți turiști străini din țara noastră au venit din Germania, 246.500, Italia, 225.000 și Israel, 182.600. RECOMANDAREA AUTORULUI: Turismul României în 2026 rămâne un paradox: țară frumoasă, dar fără infrastructură și turiști. Care sunt previziunile internaționale România este preocupată numai de măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care îi aduce un plus de 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria accelerează: Turismul care ne depășește
Măsurile de relansare economică. Ce propuneri anunță ministrul Finanțelor pentru companii mici și medii. Creșterea pragului de încasare de TVA, printre măsuri
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, a prezentat o serie de măsuri dintr-un pachet amplu de relansare economică. Oficialul a transmis că acest plan are o componentă fiscală de măsuri fiscale şi o componentă de reaşezare a schemelor de susţinere pentru companii și a sublinat că proiectul urmează să fie publicat în curând pe site-ul instituției. Printre măsurile care fac parte din pachetul de relansare a economiei românești, ministrul Finanțelor a vorbit și despre o serie de măsuri dedicate companiilor mici și medii. La capitolul TVA ar urma o creștere a plafonului cifrei de afaceri pentru TVA la încasare de la 4,5 milioane de lei, la 5 milioane de lei în anul 2026 și 5,5 milioane de lei din 2027. Măsura avantajează în special operatorii economici care livrează către insituții publice sau entități finanțate din surse publice care întârzie plata. „Avem o serie de măsuri care sprijină strict sectorul microîntreprinderilor. Toate acestea le-am indentificat prin discuții cu micii antreprenori. În primul rând, majorăm termenul de angajare al angajatului de la 30 de zile la 90 de zile. Permitem vânzarea unei imobilizări anuale care să nu fie inclusă în plafonul de 100.000 de euro pentru micro. De asemenea, permitem revenirea la statutul de micro dacă statutul de piață și condițiile de micro sunt îndeplinite de acesta. În speță, dacă trece peste palfonul de 100.000 de euro și anul următor îndeplinește plafonul, poate reveni dacă respectă condițiile la statutul de micro. Revenim cu două măsuri foarte importante, una care a avut efecte foarte bune în decembrie. Am reușit să plătim bonificațiile pentru persoanele juridice, a fost un efort important și reluăm această măsură în 2026 și adăugăm o bonificație și pentru persoanele fizice astfel încât să avem un echilibru între persoanele fizice și juridice. Tot ca și oxigen pentru companiile mici și medii este creșterea plafonului de TVA la încasare. Acest plafon de TVA la încasare era stabilit de aproximativ 5 ani la 4,5 milioane de lei și îl creștem la 5 milioane în 2026 și la 5,5 milioane în 2027”, a transmis Alexandru Nazare. De asemenea, Alexandru Nazare a spus că a vorbit despre necesitatea unor măsuri de relansare în pachetul trei încă din luna august. Ministrul Finanțelor a subliniat că 2026 trebuie să marcheze o schimbare de paradigmă în dezvoltarea economică a României prin mutarea accentului de pe un model bazat pe consum către unul axat pe investiții masive și valoare adăugată. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Finanțelor spune că „scopul pentru 2026 este un buget al relansării și al investițiilor”. Construcția bugetară trebuia să fie gata din noiembrie 2025 Guvernul vrea să introducă o serie de beneficii pentru microîntreprinderi. Modificările fac parte din proiectul de lege pentru relansarea economică
Bitcoin a scăzut sub pragul de 70.000 de dolari pentru prima dată din 2024
Bitcoin a scăzut sub pragul psihologic de 70.000 de dolari, cel mai redus nivel de când Trump a obținut victoria electorală în 2024. Declinul criptomonedei are loc pe fondul preocupărilor geopolitice, iar investitorii continuă să se retragă din activele riscante. Prețul bitcoinului a scăzut cu 4,6%, până la 69.271 dolari, cel mai scăzut nivel din noiembrie 2024. Bictoin continuă să scadă, iar la ora 15:30, criptomoneda se tranzacționa la aproximativ 69.451 dolari pe paltforma CoinMarketCap. Anul trecut, cel mai mic nivel înregistrat de bitcoin a fost sub 74.424 dolari, înregistrat pe 7 aprilie, după ce planul inițial al președintelui Donald Trump privind tarifele vamale a zguduit piețele financiare din întreaga lume. Căderea bitcoinului a început sâmbătă, atunci când regina criptomonedelor a trecut sub pragul simbolic de 80.000 dolari, un preț pe care nu l-a mai atins din aprilie 2025. „Un val de lichidări de poziții lungi, contagiunea sectorului tehnologic în urma unei scăderi puternice a prețurilor în Statele Unite și ieșirile continue de capital din ETF-uri s-au combinat pentru a accentua presiunea descendentă asupra întregii piețe a criptomonedelor”, a transmis Vincent Liu, director de investiții la Kronos Research. Sursa: CoinMarketCap În căderea sa liberă, bitcoin a tras piața criptomonedelor pe roșu, iar cele mai mari 10 criptomonede de pe piață au înregistrat pierderi semnificative. Etherul, a doua criptomonedă de pe piață, a pierdut aproape 30% într-o săptămână și s-a tranzacționat în jurul valorii de 2.200 de dolari joi dimineață. Criptomonedele se confruntă cu presiuni mari, pe fondul temerilor cu privire la o posibilă înăsprire a politicii monetare americane și a reducerii lichidității din sistem. RECOMANDAREA AUTORULUI: Final de săptămână dramatic pentru dolarul american și Bitcoin. Moneda americană, la minimul ultimilor 4 ani. Bitcoin scade sub 80.000 de dolari Declinul Bitcoin lovește direct în familia Trump. Averea familiei prezidențiale a scăzut cu 1 miliard de dolari
Ministrul Finanțelor habar nu are ce se întâmplă cu fondurile europene. Întrebat dacă aceste sume sunt transformate în lei și plasate în bănci, pentru câștiguri din dobânzi, ministrul a spus că nu știe
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, nu are habar ce se întâmplă cu fondurile europene. După ședința de joi, în care a prezentat măsurile din pachetul de relansare economică, oficialul a fost întrebat despre situația în care fonduri europene de 1,7 miliarde de euro, gestionate de Ministerul Energiei, au fost plasate, în decembrie 2024, la depozitele CEC Bank și au obținut dobânzi de peste 600 de milioane de lei. Alexandru Nazare nu a oferit un răspuns concret la această întrebare. Alexandru Nazare a transmis că nu știe dacă sumele din fonduri europene au fost transformate în lei și plasate în bănci, dar a subliniat că a cerut informații de la Trezoreria Statului și de la Ministerul Energiei despre cazul în care aceste fonduri au fost transformate în lei, care ulterior au fost plasate în bănci, pentru a fi obținute câștiguri din dobânzi. De asemenea, ministrul a spus că atunci când va avea informații cu privire la aceste aspecte, le va face publice. „Am cerut informații în acest sens de la Trezorerie, am cerut informații și de la Ministerul Energiei, am cerut o întâlnire comună în care să clarificăm aceste aspecte. Când le voi avea, le voi anunța. Vă mulțumesc!”, a spus ministrul Finanțelor. Ministerul Energiei a obținut sute de milioane de lei din dobânzi Fondurile europene gestionate de Ministerul Energiei, care trebuiau să ajungă la beneficiari, au fost plasate în decembrie 2024 la depozitele CEC Bank cu scopul obținerii de dobânzi. Plasamentele în depozite bancare din luna decembrie 2024, în baza unei ordonanțe emise de Guverul Ciolacu la finalul anului, au fost în valoare de aproape 8,5 miliarde de lei, adică 1,7 mld. euro. Ministerul Energiei a confirmat în cele din urmă că, în anul 2025, a obținut dobânzi de 609,3 mil. lei, 121 mil. euro, din dobânzi bancare aferente depozitelor constituite. Sursele guvernamentale au transmis că plățile către firme au fost întârziate sau blocate intenționat pentru a menține banii în bănci și în acest fel, să maximizeze câștigurile statului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Măsurile de relansare economică. Ce propuneri anunță ministrul Finanțelor pentru companii mici și medii. Creșterea pragului de încasare de TVA, printre măsuri Un economist celebru avertizează că România se confruntă cu o criză economică mascată. „Criza există. Ea este camuflată statistic de aceste intrări de bani europeni”
Oana Gheorgiu anunță restructurări masive în companiile de stat: ultimele șanse pentru TAROM, CFR, Metrorex și altele
„Cel puțin trei dintre companii trebuie să fie într-un proces avansat de restructurare la 31 august, astfel încât să ne îndeplinim jalonul. Toate companiile de pe listă (lista este publică) vor intra în acest proces. Nu va fi niciuna lăsată în urmă”, a spus Oana Gheorgiu pentru Economedia. Potrivit vicepremierului, proiectul pilot include 22 de companii de la Ministerul Transporturilor, Ministerul Energiei și Ministerul Economiei. Exemple de companii în proces de restructurare Oana Gheorgiu a oferit și ca exemple la Transporturi: CFR (mai multe companii din grup, unele aflate în faliment sau lichidare), TAROM și Metrorex. La Energie, Elcen și alte companii, iar la minerit companii precum Remin și Minvest. „Toate vor fi analizate. Cu toate se va parcurge acest proces de reașezare și restructurare. Fiecare companie va fi analizată în parte și, în funcție de rezultatele analizei, se va contura viitorul restructurării”, a explicat vicepremierul. Întrebată despre zona cu cea mai mare risipă din companiile de stat, Oana Gheorgiu a precizat că analiza detaliată este în lucru la AMEPIP și nu a oferit date concrete, dar a menționat că în multe cazuri cele mai mari cheltuieli sunt cu salariile. Totuși, nu este vorba întotdeauna despre salarii exagerate, ci despre disproporția dintre personalul operațional și cel TESA, precum și insuficiența veniturilor în raport cu cheltuielile. „În unele companii este nevoie de reașezare, de reechilibrare a personalului. Obiectivul reformei nu este concedierea oamenilor, ci eficientizarea activității și creșterea veniturilor. Analizăm totul din perspectiva îmbunătățirii felului în care se întâmplă lucrurile, nu a concedierilor”, a subliniat vicepremierul. Oana Gheorghiu: „Vina este a managementului, nu a angajaților” Despre managementul defectuos, Oana Gheorgiu a spus: „Dacă oamenii își primesc salariile degeaba, vina este a managementului, nu a angajaților. Este rolul consiliului de administrație să identifice aceste probleme. Calitatea membrilor consiliului și a directorului arată dacă o companie are șanse să funcționeze eficient sau nu. Cu un consiliu slab, nicio companie nu va performa. Datele statistice și practicile altor țări confirmă acest lucru.” Vicepremierul a mai explicat că guvernanța în companiile de stat înseamnă ca fiecare să își facă rolul și să nu intervină peste atribuțiile altora. Consiliile de administrație nu sunt doar instrumente pentru plata unor oameni, ci pot face diferența între performanță și neperformanță. „Învățăm acum împreună cu toată lumea că, pentru ca o companie de stat să funcționeze, calitatea guvernanței și a managementului este esențială. Aceasta este cheia succesului restructurării și a eficientizării activității”, a afirmat Oana Gheorgiu. Gheorgiu a mai precizat că, din aproximativ cele aproximativ 1.300 de companii de stat, nu toate vor fi închise, chiar dacă unele sunt „găuri negre” sau în pierdere de ani de zile. Companiile vor fi închise oficial doar dacă se află în faliment, lichidare sau insolvență și nu mai au șanse de redresare. Ea a dat ca exemplu CFR Marfă și alte firme din zona feroviară, care sunt de ani de zile pe lista companiilor de stat și necesită clarificări legate de patrimoniu sau active neutilizabile. Unele companii dețin obiecte sau echipamente care nu mai sunt utile, cum ar fi locomotive de epocă care ar trebui să fie în muzee, dar pe care nimeni nu le vrea din cauza costurilor de întreținere. Vicepremierul a subliniat că pierderile financiare singure nu sunt criteriu de închidere; decizia se ia doar pentru companiile care nu mai pot fi salvate din punct de vedere economic sau juridic. Ce se întâmplă cu Metrorex și TAROM Despre TAROM, Gheorgiu a explicat că planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană nu a fost implementat complet. Planul includea și înoirea flotei de aeronave și se încheie la sfârșitul acestui an. Analiza AMEPIP va stabili pașii următori, iar vicepremierul a subliniat că Tarom nu va fi lichidată. „Cred că TAROM are nevoie de un partener care să ajute compania să facă performanță, posibil printr-un parteneriat public-privat sau cu un alt operator. Statul român a tot încercat diverse soluții, dar dacă nu schimbăm nimic, compania riscă să dispară. Ne dorim ca TAROM să reziste”, a spus Gheorgiu. În ceea ce privește Metrorex, compania este strategică și va rămâne subvenționată, fiind normal pentru serviciile publice de metrou să nu fie autosustenabile. Totuși, autoritățile vor analiza proporția subvenției în totalul cheltuielilor și vor căuta metode de creștere a veniturilor proprii, inclusiv prin investiții în infrastructură și digitalizare. Gheorgiu a subliniat că reforma trebuie să aducă eficiență și condiții mai bune de muncă pentru angajați, fără a afecta serviciul public.
Guvernul vrea să introducă o serie de beneficii pentru microîntreprinderi. Modificările fac parte din proiectul de lege pentru relansarea economică
Regimul microîntreprinderilor va fi modificat pentru a introduce o serie de facilități, prevede un proiect de lege pregătit de Guvern, conform Profit.ro. Modificările fac parte din proiectul de lege pentru relansare economică, pregătit acum de către Guvern, dar care se bazează pe un program economic lansat de PSD încă din toamna anului trecut. Printre modificările pregătite de Executiv se numărăr schimbări la condițiile de încadrare la regimul mircoîntreprinderilor, la condiția de a avea un angajat, unde termenul de îndeplinire a condiției crește de la 30 la 90 de zile pentru firmele noi, precum și la calculul veniturilor pentru încadrarea la regimul micro, revenirea la regimul de microîntreprindere dacă sunt îndeplinite condițiile. Proiectul se află în lucru în acest moment, motiv pentru care ar putea suferi modificări. De asemenea, proiectul ar putea fi pus în transparență în cursul acestei zile. Modificări la microîntreprinderi – sunt vizate inclusiv condiția de a avea un angajat, unde termenul crește la 90 de zile, calculul veniturilor, dar și revenirea la regimul de microîntreprindere La ce modificări noi se așteaptă microîntreprinderile Majorarea termenului de angajare inițială a unui salariat: de la 30 la 90 de zile pentru microîntreprinderile nou-înființate, iar ulterior, dacă singurul contract de muncă încetează, să fie tot perioada de 30 de zile pentru a angaja o noua persoană. Modul de calcul al bazei impozabile: Plafonul de 100.000 de euro aplicabil microîntreprinderilor să fie constituit din cifra de afaceri a societății, așa cum este definită în reglementările contabile. Baza impozabilă să aibă aceeași componență ca în prezent Posibilitatea revenirii la regimul de microîntreprindere: cu începutul unui an calendaristic, daca se (re)indeplinesc conditiile ulterior, chiar dacă entitatea a mai aplicat acest regim si în anii precedenți și a fost nevoită să treacă apoi la impozit pe profit. Posibilitatea suspendării multiple a unui CIM din motiv de concediu medical pe parcursul anului, fără depășirea cumulată a 30 de zile, astfel încât entitatea să își mențină regimul de microîntreprindere. RECOMANDAREA AUTORULUI: PSD anunță că va susține reforma administrației doar dacă vine la pachet cu relansarea economică: „Este absolut necesară după măsurile de austeritate” Ce conține pachetul de relansare economică al PSD, negociat împreună cu reforma administrației lui Bolojan. Detalii din culisele grupului de lucru
Florin Cîțu: Ajustarea bugetară abia începe. Măsurile socialiste au afectat economia mai grav decât pandemia
Într-o postare publicată pe Facebook, acesta afirmă că datele recente privind consumul confirmă degradarea situației economice. Potrivit lui Cîțu, Institutul Național de Statistică a publicat date care arată că, în luna decembrie, România a înregistrat a cincea lună consecutivă de scădere a consumului. Fostul premier compară situația actuală cu anul 2020, când, în contextul pandemiei, au existat doar două luni de scădere a consumului. În opinia sa, această evoluție demonstrează că măsurile economice introduse în perioada 2022–2026 sunt mai nocive decât restricțiile generate de criza sanitară. „Până nu eliminăm toate măsurile socialiste introduse în perioada 2022–2026, nu avem cum să ne relansăm”, afirmă Florin Cîțu, susținând că actualul cadru fiscal și bugetar sufocă economia și blochează revenirea consumului. Fostul premier critică și mesajele recente ale actualului prim-ministru privind încheierea procesului de ajustare bugetară. Cîțu cataloghează drept „foarte ciudată” declarația conform căreia ajustarea s-ar fi încheiat, în condițiile în care, spune el, în 2025 economia a fost „distrusă” pentru o reducere a deficitului de doar 6 miliarde de lei. În acest context, Florin Cîțu avertizează că presiunea asupra economiei va continua. „În 2026 trebuie să mai scadă cu aproximativ 16 miliarde lei, conform țintelor anunțate. Eu zic că ajustarea abia începe”, a mai transmis fostul premier, precizând că va reveni asupra subiectului după publicarea proiectului de buget.