Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a acordat Ucrainei un sprijin financiar record în 2025, cu accent pe energie
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a anunțat că a oferit Ucrainei o finanțare record de 2,9 miliarde de euro în 2025, notează Kyiv Independent. Aproape jumătate din suma alocată a mers către sectorul energetic, grav afectat de război, potrivit unui comunicat de presă publicat joi, pe 5 februarie. Sectorul energetic ucrainean a suferit pagube majore din cauza atacurilor dezastruoase ale Rusiei cu drone și rachete. Milioane de oameni au rămas fără electricitate, apă și căldură în plină iarnă. Anul trecut, investițiile BERD în energie au depășit 1,2 miliarde de euro. Fondurile au sprijinit importurile de gaze, producția descentralizată, reparațiile și proiectele de energie regenerabilă. Din anul 2022, Banca Europeană a direcționat aproape 3,3 miliarde de euro către acest sector. BERD a oferit două împrumuturi companiei de stat Naftogaz pentru refacerea rezervelor de gaze înainte de sezonul rece, mai relatează aceeași sursă. Unul dintre acestea a fost un pachet de 500 de milioane de euro acordat în august, după ce stocurile au atins cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani. După atacurile Rusiei asupra facilităților de producție de gaze din octombrie, care au dus la pierderea a 60% din capacitatea de producție a Ucrainei, banca a vrut să finanțeze importurile de gaze. Deși BERD este mai focusată în mod tradițional pe sectorul privat, războiul a dus la un sprijin mai mare pentru companiile de stat, mai ales în domeniul energiei. Banca a asigurat și un împrumut de 50 de milioane de euro pentru refacerea izolației de la centrala nucleară de la Cernobîl, după un atac cu drone rusești în februarie 2025. În 2024, investițiile private au reprezentat 57% din totalul fondurilor Băncii Europene alocate Ucrainei și 90% din proiecte. „Ponderea sectorului public și privat reflectă mediul în care ne aflăm. Mă aștept ca, într-o situație de reconstrucție, să vedem o creștere relativă a volumului de muncă pe care îl facem în sectorul privat.”, a declarat Greg Guyett, șeful serviciilor pentru clienți al BERD, miercuri, la Kiev. De la începutul invaziei rusești în februarie 2022, BERD a alocat Ucrainei 9,1 miliarde de euro. În 2024, sprijinul financiar a fost de 2,4 miliarde de euro. BERD a anunțat că va continua să ofere cel puțin 1,5 miliarde de euro anual Ucrainei pe durata războiului, cu o majorare a capitalului băncii cu 4 miliarde de euro în 2023.
Riscă România să intre în colaps energetic?
Într-una din cele mai grele ierni din ultimii ani, cu temperaturi chiar și de -20 de grade în anumite regiuni ale țării, România a importat o cantitate impresionantă de gaze naturale. Consecința: pentru luna ianuarie vom avea de plată facturi cu minimum 30% mai mari față de iarna trecută. În exclusivitate pentru Gândul, Tudor Turcu, director în cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, a dat detalii în legătură cu situația reală a rezervelor de gaze ale României. Oficialul a subliniat că rezerva de gaze naturale a țării este în grafic, iar importurile din luna ianuarie au suplinit deficitul energetic pe care l-au produs temperaturile foarte scăzute și gerul din multe zile ale acestei luni. România are gaze în depozite cu peste 10% în plus față de media europeană Potrivit lui Tudor Turcu (foto jos), România nu numai că nu se află în pericol de a intra în colaps, ci are chiar un surplus de gaze față de media țărilor europene. Acesta a prezentat și cifrele exacte privind rezervele din depozitele de gaze ale țării noastre. Tudor Turcu, Ministerul Cercetării ”Nu există nicio șansă ca sistemul energetic să intre în colaps. Nu există niciun risc să rămânem în frig iarna asta. Totalul rezervei de gaze la nivel național este de peste 56 milioane de metri cubi. Avem o producție internă de 23,3 milioane de metri cubi, undeva la 20 de milioane extrase în depozite. Asta înseamnă cu 15% mai puțin decât în perioadele de maxim ger pe care l-am avut săptămâna trecută. Lucrurile sunt cât se poate de sub control Mai mult decât atât, pe zona de depozite suntem la aproape 50%, peste 10% față de media europeană. Acesta e un nivel foarte corect pentru perioada pe care o avem acum. Practic nu mai e foarte mult timp până iarna e gata și noi avem 50% (rezervă de gaze în depozite)”. Exporturi de 7 milioane de metri cubi în Republica Moldova și Ucraina În aceeași intervenție, oficialul a precizat și valorile de export ale țării noastre, dintre care se detașează Republica Moldova (care tocmai a ieșit dintr-un blackout energetic) și Ucraina, țara vecină care, pe lângă război, se confruntă și cu cea mai grea iarnă de la al Doilea Război Mondial încoace. ”Avem importuri de 12,6 milioane de metri cubi și exporturi de aproape 7 milioane de metri cubi, respectiv în Republica Moldova 5,5 milioane și în Ucraina 1,4 milioane metri cubi. Facturi mai mari cu 30% în luna ianuarie, deși statul continuă să plafoneze prețul pentru consumatorii casnici Chestionat de ce facturile la gaze vor fi mai mari cu 30% față de lunile anterioare, Tudor Turcu a precizat că scumpirea nu se datorează importului mai scump, ci consumului cantitativ mai mare al românilor în luna ianuarie, lună extrem de friguroasă, care a venit cu multe zile cu temperaturi sub zero grade. ”E un preț al oamenilor care au consumat mai mult cu 30% decât anul trecut. Prețul e același de anul trecut, e plafonat la gaze și la consumatori casnici și la consumatori non-casnici. Ideea e că a fost cea mai friguroasă iarnă din ultimii 5 ani. A fost mult mai frig, automat a crescut și consumul. Scumpirea vine din creșterea de consum, nu din prețul de import. Dacă creșterea consumului a fost de 30%, automat și facturile sunt mai mari cu 30%”, a completat Tudor Turcu. AEI: Autoritățile au importat gaze mai scumpe cu 83% față de prețul stabilit administrativ pentru producția internă Totuși, explicația oficialului de la Ministerul Cercetării este contrazisă de Asociația pentru Energie Inteligentă (AEI). Potrivit acesteia, gazele din depozitele de gaze au fost principala sursă care a acoperit consumul în ziua cu cel mai mare consum de gaze din anul 2026. În fapt, situația din România a fost salvată de gazele din import, cu o creștere de aproape 500% față de media lunii, respectiv față de 14% flexibilitatea gazelor din înmagazinare și de 0,1% a gazelor din producția internă. Facturile la gaze vor crește cu până la 30% în ianuarie 2026, pe fondul unui consum mai mare cu 18%, arată analiza AEI. „Astfel, creşterea facturii la gaze în luna ianuarie la clienţii casnici se va datora în proporţie de circa 20% de creşterea cantităţii de gaze consumate şi circa 5% se va datora creşterii de preţ al gazelor, ca urmare a gazelor scumpe achiziţionate din import în ianuarie 2026 pentru a salva România în timpul gerului (preţurile gazelor achiziţionate din import în ianuarie 2026 au fost cu până la 83% mai mari decât preţul stabilit administrativ pentru gazele din producţia internă)”, explică președintele AEI, Dumitru Chisăliță. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Voucherele la gaze prevestesc un șoc psihologic iminent. De la 1 aprilie 2026, românii rămân fără plafonare. Scenariul de la energie electrică, unde plătim cele mai mari facturi din Europa, se poate repeta și la gaze La câte grade să setezi centrala termică, dimineață, înainte să pleci de acasă. Cum să eviți consumul inutil de gaze Cu cât se scumpesc gazele de la 1 aprilie. Furnizorii au început să afișeze ofertele
Dăncilă, predicții negre pentru 2026: Va fi mai rău decât în 2008-2009 / Deficitul real este de 18-19% din PIB
Viorica Dăncilă, fostul premier al României, a vorbit în emisiunea ”Ai Aflat!” cu Ionuț Cristache despre deficitul bugetar și datoria publică a României. În opinia ei, deficitul bugetar al României este mult mai mare decât el declarat oficial, pentru că, argumentează Dăncilă, la deficit trebuie adăugate și împrumuturile pentru înarmare, inclusiv cele prin programul european SAFE. „Cred că 2026 va fi unul dintre cei mai grei ani. Mulți fac comparația cu 2009-2010, dar eu cred că va fi mult mai grav. Pentru că atunci deficitul era de vreo 6% din PIB, iar acum deficitul – ei spun că e 7-8% – este foarte mare. Trebuie să adăugăm și împrumuturile făcute pentru înarmare. Deficitul se duce spre 18-19%”, a spus Viorica Dăncilă. Mai mult, atrage atenția fostul premier, datoria publică a României a depășit nivelul de avarie de 60% din PIB, vorbind inclusiv de împrumuturile menționate. Acesta nu este numai un nivel pe care economiștii îl consideră o linie roșie ci și limita de îndatorare pe care România și-a asumat-o prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană. „Am depășit datoria publică de 60% din PIB. Deci am încălcat tratatul de la Maastricht. Noi va trebui să dăm înapoi acești bani. Și banii împrumutați pe SAFE – nu știm încă cu ce dobândă i-am împrumutat. Acei bani i-am împrumutat în numele poporului român. Ce alte împrumuturi se vor face?”, se întrebă Dăncilă. Pentru că, argumentează ea, nu există niciun fel de transparență în modul în care se contractează împrumuturile publice. Cert este că toate aceste împrumuturi sunt plătite, ulterior, din taxe și impozite, deoarece, în termeni practici, guvernul nu produce bani – în afară de câteva companii de stat profitabile – ci este alimentat din dările populației. Pentru că noi nu avem niciun pic de transparență. În momentul în care se face un împrumut în care noi trebuie să plătim, este normal ca guvernul să iasă și să spună: am împrumutat astăzi 16,63 de miliarde pe programul SAFE cu o dobândă de atât, banii se vor duce acolo și acolo. Dar vom face asta și pentru poporul român. Dacă noi ne împrumutăm doar să-i ajutăm pe alții, va veni vremea în care noi vom avea nevoie de ajutor și nu știu cine ne va ajuta, pentru că nu avem niciun fel de viziune. Anul va fi mai greu. Plătim dobândă la dobândă, iar datoria pe care o are România este fără precedent. AUTORUL RECOMANDĂ:
Cine este omul care va moșteni vastul imperiu al companiei Walt Disney de la Bob Iger
Începând din 18 martie 2026, giganticul Disney va avea un nou director executiv. Americanul de origine austriaco-evreiască, Bob Iger (74 ani), a ocupat funcția din 2005. În timpul conducerii sale, Iger a extins Walt Disney, transformând-o în cea mai mare companie de divertisment în primul sfert al secolului 21. A crescut capitalizarea de la 56 de miliarde de dolari la 231 de miliarde de dolari. A condus marile achiziții: Disney a cumpărat Pixar în 2006 pentru 7,4 miliarde $, Marvel Entertainment în 2009 pentru 4 miliarde $, Lucasfilm în 2012 pentru 4,06 miliarde $ și active ale 21st Century Fox în 2019 la 71,3 miliarde $. El a contribuit și la crearea platformei de streaming Disney+ și a achizționat Hulu. El a construit și noi parcuri tematice Disneyland în Hong Kong și Shanghai. Potrivit CNBC , noul director al companiei va fi Josh D’ Amaro (54 de ani), care a administrat Parcul Disneyland din California, Walt Disney World din Florida și divizia Disney Experiences. Iger va rămâne membru al consiliului de administrație și consilier superior până la sfârșitul anului.Dana Walden va deveni președinte și director de creație. Compania Walt Disney a fost înființată în 1923, de către animatorul și producătorul Walt Disney (creatorul personajului Mickey Mouse) și Roy O.Disney, fratele mai mare. Sursa Foto: Walt Disney Autorul recomandă: Walt Disney și OpenAI anunță un parteneriat istoric: Personajele iconice Disney ajung în videoclipuri generate de A.I. prin Sora
Un gigant mondial anunță reduceri de prețuri din cauza scăderii consumului
PepsiCo a anunțat va reduce prețurile la produsele mărcilor Lay’s și Doritos cu până la 15%. Compania s-a confruntat cu o reacție negativă din partea consumatorilor față de creșterea prețurilor, a anunțat producătorul de gustări și băuturi, potrivit Reuters Consumatorii americani se plâng din cauza crizei accesibilității, a inflației și a întârzierii ajutoarelor sociale de la instalarea lui Donald Trump la Casa Albă. Iar companiile ca P&G, Coca-Cola și PepsiCo încearcă să le facă pe plac clienților prin scăderea prețurilor. „Am ascultat părerile consumatorilor din ultimul an și ne-au spus că se simt tensionați”, a spus Rachel Ferdinando, director executiv al companiei PepsiCo Foods U.S. Noile prețuri vor fi afișate de săptămâna viitoare, la chipsurile și băuturile răcoritoare din magazine. „Pariem mult pe controlul porțiilor. Pachetul nostru multiplu, atât pentru alimente, cât și pentru băuturi, va fi o pârghie foarte importantă pentru creșterea noastră.”, a spus directorul general Ramon Laguarta. Acțiunile companiei au crescut cu aproape 4% în primele tranzacții. Acestea au scăzut cu aproximativ 5% în 2025, fiind în urma rivalei Coca-Cola. Compania se află, de asemenea, în mijlocul unei strategii agresive de reducere a costurilor în întreaga sa activitate, după presiunile din partea investitorului activist Elliott Management și după câteva trimestre de vânzări slabe pe piața cheie din America de Nord. Autorul recomandă: Cât costă să mănânci acasă (dimineață, la prânz și seara) în 2026. Calcul complet, în funcție de orașul în care locuiești
Piața imobiliară din România a intrat în noul an cu stângul. Cifrele publicate de ANCPI confirmă că volumul de tranzacții a scăzut drastic
Piața imobiliară din România a intrat în noul an într-un context marcat de presiunea fiscală și cea economică, după un an în care creșterile au fost semnificative. Potrivit celor mai recente date publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), volumul tranzacțiilor s-a redus în luna ianuarie 2026, față de luna decembrie din 2025 pe toate palierele. Datele raportului publicat de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară arată că în luna ianuarie a acestui an au fost vândute la nivelul întregii țări 24.598 de imobile. Raportul pe luna decembire 2025 arată că au fost vândute 56.203 imobile, deci cu 31.605 mai multe decât în ianuarie 2026. De asemenea, numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul tranzacțiilor în luna ianuarie este cu 6.236 mai mic față de periada similară a anului trecut. Sursa: Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară Unde au fost înregistrate cele mai multe vânzări de imobiliare Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate în Capitală, 4.159, urmată de Ilfov, cu 1.799 de imobile vândute și Brașov cu 1.273 de imobile. Județele cu cele mai puține imobile vândute sunt Teleorman, 41, Călărași, 121 și Sălaj cu 169. Când vine vorba despre reședințele de județ, cele mai multe tranzacții imobiliare au avut loc în Brașov, 696, Constanța, 365 și Suceava, 360. Cele mai puține imobile vândute au fost în Alexandria, 3, Miercurea Ciuc, 10 și Giurgiu, 19. Sursa: Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară Conform ANCPI, numărul ipotecilor, la nivel național, a fost de 14.830, cu 5.855 mai mic față de ianuarie 2025. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate în București, 2.564, Ilfov, 1.336 și Timiș, 823. La polul opus se află județele Harghita, 27, Teleorman, 39 și Gorj, 46. La cateogria terenuri agricole, cele mai multe vânzări înregistrate în ianuarie au fost în județul Buzău, 436, Dolj, 312 și Tulcea, 275. RECOMANDAREA AUTORULUI: Piața imobiliară a României în 2026, sub presiunea fiscală și economică. Lecția bulgară: Piața imobiliară de la Sofia este în plină expansiune, prețurile au crescut cu 156% în ultimii 10 ani Suntem campionii Europei la biruri pe Prima Casă. Croația și Slovenia nu impozitează prima locuință, iar Ungaria, Serbia sau Polonia oferă chiar ajutoare de stat pentru achiziție
România n-a mai trimis datele despre șomajul tinerilor la Eurostat în ultimele 3 luni. La ultima raportare un sfert din tinerii români erau șomeri, cea mai mare rată din UE
Eurostat a publicat cele mai recente date cu privire la rata șomajului ajustată sezonier din zona euro. Aceasta a fost de 6,2% în luna decembrie a anului trecut, în scădere față de 6,3% în noiembrie și decembrie 2024. Interesant este că în tabelele publicate de Eurostat apare și segmentul tinerilor șomeri, dar în dreptul României nu apare nicio cifră începând cu luna octombrie. Acest lucru indică faptul că pentru ultimele 3 țara noastră nu a mai trimis datele despre șomajul tinerilor. În luna decembrie 2025, aproximativ 2,857 de milioane de tineri sub 25 de ani erau șomeri în Uniunea Europeană, dintre care 2,257 de milioane din zona euro. Totuși, rata șomajului în rândul tinerilor a scăzut cu 0,2% până la 14,7%, față de 14,9% în luna precedentă. De remarcat este faptul că România a rămas cu o raportare veche din septembrie, atunci când era lider detașat în UE la procentul de șomeri tineri, 26,9%. Sursa: Eurostat De asemenea, potrivit datelor publicate de Eurostat, în decembrie 2025, rata șomajului în rândul femeilor a fost de 6%, în scădere față de 6,1% în noiembrie 2025, iar rata șomajului în rândul bărbaților a rămas stabilă comparativ cu noiembrie, la 5,8%. În zona euro, rata șomajului la femei a fost de 6,4%, iar rata șomajului la bărbați a fost de 6,1%. În România, 5,9% dintre bărbați erau șomeri în decembrie 2025, în comparație cu 6,1% din totalul femeilor. Sursa: Eurostat De asemenea, în decembrie, cele mai mici rate ale şomajului din UE au fost înregistrate în Cehia, 3,1%, Malta și Polonia, 3,2% și Bulgaria, 3,3%. La polul opus, cele mai ridicate rate ale șomajului au fost înregistrate în Finlanda, 10,2%, Spania, 10% și Suedia, 9%. România a avut o rată a șomajului de 6%, aproximativ 494.000 de oameni, în luna decembrie 2025. RECOMANDAREA AUTORULUI: Rata șomajului s-a menținut la 6% în luna decembrie 2025, același nivel înregistrat și în noiembrie 2025. În rândul tinerilor a ajuns la 26,9% Vești proaste de la INS: Rata șomajului în România a crescut la 6% în noiembrie 2025. Aproape 500.000 de români sunt șomeri
Cum s-a schimbat sectorul transporturilor rutiere de mărfuri în ultimii 17 ani. Profiturile au crescut de 12 ori, iar afacerile au crescut de 7 ori
Profiturile cumulate ale companiilor active în sectorul transporturilor rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut de 7 ori, arată o analiză Termene.ro. În 2024, peste 42.000 de firme au înregistrat o cifră de afaceri netă cumulată de 76,7 mld. lei, un sold al profitului net de 3,7 mld. lei și 154.600 de angajați. Sectorul transporturilor rutiere de mărfuri din România a avut o evoluție record de 596%, de la o cifră de afaceri cumulată de 11 mld. lei în 2008, la 76,7 mld. lei în 2024. Cel mai slab an înregistrat a fost 2009 când cifra de afaceri a fost de 10,6 mld. lei, iar cel mai bun an a fost 2024, cu aproape 77 mld. lei. Din totalul de 74.819 de firme figurează în prezent în sectorul transporturilor rutiere de mărfuri, din care 66.336 în funcțiune, iar restul cu activitatea oprită temporar sau definitiv, ori aflate în proceduri de insolvență sau faliment. Numărul angajaților a crescut cu 168% iar productivitatea a explodat Numărul angajaților din sectorul transporturilor rutiere de mărfuri a crescut de la puțin sub 58.000 de oameni în 2008 la 154.628 de angajați în 2024, adică o creștere de 168%. Minimul de angajați, 57.749, a fost înregistrat în 2008, iar maximul, 156.758, în 2022. Odată cu creșterea numărului de angajați, a crescut și productivitatea calculată ca raport între cifra de afaceri și numărul de angajați, de la 190.727 lei/angajat în 2008, la un maxim de 496.045 lei/angajat în 2024, adică o evoluție de 160%. Raportată la soldul profitului net și al numărului de angajați, productivitatea a trecut de la o pierdere de 374 lei/angajat în 2008 la un profit de 23.722 lei/angajat în 2024. Care este topul angajatorilor din sectorul transporturilor rutiere de mărfuri Analiza realizată de Termene.ro arată că cel mai mare angajator din transporturile rutiere de mărfuri este Mega Trucking Timișoara SRL care a înregistrat o creștere de 41% în 2024, față de anul anterior și 813 angajați. Următoarea companie din clasament este Quehenberger Logistics Rou SRL, cu 628 de angajați în 2024. Când vine vorba de profituri, compania International Alexander SRL a avut afaceri de 613,3 mil. lei în 2024, un profit net de 26 mil. lei și 574 de angajați. Compania Duvenbeck Logistik SRL a avut în 2024 afaceri de 475 mil. lei și 626 de angajați, dar a înregistrat o pierdere netă de 3,7 mil. lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum s-a schimbat industria produselor din care din România în ultimii 17 ani. Profiturile au crescut de 8 ori, afacerile s-au triplat De ce s-a prăbușit industria de încălțăminte din România. Care a fost scăderea uriașă din ultimii doi ani
INS: Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut cu 12,7% în trimestrul patru din 2025
Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut cu 12,7% în trimestrul IV din 2025 față de același trimestru din 2024, la 151.662 vehicule. De asemenea, înmatriculările noi de vehicule pentru transportul mărfurilor au crescut cu 13,4%, la 30.507 vehciule, anunță Institutul Național de Statistică (INS). Numărul înmatriculărilor noi a urcat vizibil comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, cu avansuri la majoritatea categoriilor de autovehicule, semn că cererea internă rămâne solidă în ciuda contextului economic dificil. În comparație cu trimestrul IV din 2024, au fost înamtriculate 134.533 vehciule rutiere pentru transportul pasagerilor și 26.908 vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor. „Înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut cu 12,7% în trimestrul IV 2025 faţă de trimestrul IV 2024 ṣi cu 13,4% în cazul înmatriculărilor noi de vehicule pentru transportul mărfurilor. În trimestrul IV 2025, autoturismele noi au reprezentat 33,2% din total înmatriculări noi de autoturisme, cu 5,5 puncte procentuale mai mult faţă de acelaşi trimestru al anului 2024. La sfârṣitul trimestrului IV 2025 circa 5% din stocul de autobuze ṣi microbuze erau vehicule electrice”, arată datele INS. Pe categorii, în trimestrul IV din 2025, față de trimestrul IV din 2024, înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au înregistrat creșteri la toate categoriile. La autobuze și microbuze creșterea a fost de 24,8%, la autoturisme cu 12,8% și la categoria mopede și motociclete cu 9,2%. La înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor au fost înregistrate creșteri la toate categoriile, la autotractoare cu 19,8%, la remorci și semiremorci cu 17,9% și la categoria autocamioane cu 8,7%. Sursa: Institutul Național de Statistică Din punct de vedere al normelor europene de poluare, 66,2% dintre vehiculele rutiere înmatriculate la sfârșitul trimestrului IV din 2025 respectau normele Euro 4, Euro 5 sau Euro 6, iar 9,6% erau clasificate Non-Euro. Pentru autoturisme, ponderea cea mai mare a fost de 32,1% pentru Euro 4, pentru autovuze și microbuze predomină Euro 6, iar pentru mopede și motociclete predomină Non-Euro, 21,7%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un nou record marca Bolojan. România înregistrează cea mai mare inflație din UE. O confirmă și Eurostat Rata șomajului s-a menținut la 6% în luna decembrie 2025, același nivel înregistrat și în noiembrie 2025. În rândul tinerilor a ajuns la 26,9%
Chinezii nu se dezmint: nu încearcă să fabrice cel mai deștept model de Inteligență Artificială, ci cel mai ieftin
Experții care au analizat cine produce cea mai bună tehnologie în domeniul IA au ajuns la o concluzie surprinzătoare. Numeroase companii din China încearcă să obțină modele de inteligență artificială mai ieftine decât ale rivalilor americani, potrivit CNBC. Altfel spus, unele companii chineze își stabilesc drept prioritate să obțină produse care pot fi oferite publicului la prețuri mai mici decât ale concurenței. Conform analizei Artificial Analysis, OpenAI și DeepSeek sunt cele mai ieftine modele AI care nu sunt produse de chinezi. În analiză mai apar Gemini 3 Pro de la Google și de Claude Opus 4.5 de la Anthropic. Companiile folosesc un model AI „închis” sau accesează de la distanță un model open-source. În schimb, multe companii din China preferă să controleze costurile alegând o a treia opțiune: descărcarea de modele open-source. Explicația a fost oferită de James Tong, CEO al Movitech din Suzhou, care are printre clienți Starbucks și Unilever. O altă diferență cheie față de SUA este modul în care companiile chineze folosesc inteligența artificială. Companiile din SUA tind să folosească mai mult AI pentru codificare, în timp ce în China, folosesc tehnologia mai mult pentru situații specifice, potrivit lui Tong. De exemplu, din a doua jumătate a anului 2025, Movitech a folosit modele de inteligență artificială pentru a ajuta producătorii să-și îmbunătățească procesele de producție și pentru a asista întreprinderile de stat în ceea ce privește conformitatea. Chinezii au modele IA ieftine Clasamentele industriei arată că „standardul de aur” în modelele AI generative aparține în continuare SUA. „Când selectează soluții AI, companiile chineze nu mai acordă prioritate asupra întrebării cine este cel mai inteligent”, a spus Sun Xin, vicepreședinte de cercetare la Gartner. În schimb, chinezii caută fiabilitate, control asupra efectelor și capacitate de integrare. Prețurile scăzute și accesul facil înseamnă că modelele fabricate în China devin din ce în ce mai mulți utilizate în străinătate. Modelele chineze se clasează foarte bine pe OpenRouter, o platformă populară care permite companiilor să acceseze mai multe modele AI printr-un singur portal.