Etichetă: Economic

Voucherele la gaze anunțate de autorități prevestesc un șoc psihologic

Statul a anunțat un sprijin financiar în vederea dispariției plafonării prețului la gaze din data de 1 aprilie 2026. Însă, dacă luăm în calcul exemplul liberalizării pieței de energie electrică, soldată cu prețuri mult mai mari la facturi, ideea unui voucher pentru gaze anunțată de autorități pare să prefigureze o iminentă scumpire a facturilor, așa cum s-a întâmplat și în cazul curentului electric. Potrivit unei simulări a Asociației pentru Energie Inteligentă, apare firesc o întrebare: voucherul la gaze este un ajutor real sau o formă mascată prin care statul pune pe spatele tuturor consumatorilor efectele eliminării acestei plafonări la gaze? Altfel spus, românii vor compensa din noile taxe și accize la gaze plafonarea prețului la gaze? Așa cum a scris Gândul, furnizorii au început deja să-și prezinte ofertele în vederea eliminării, de la 1 aprilie, a plafonării asigurate de stat (detalii AICI). Trebuie amintit că, începând din iulie 2025, atât gazele cât și energia electrică s-au scumpit odată cu creșterea TVA la 21% decisă de Guvernul Bolojan.  Consumatorul își va plăti propriul voucher Asa cum arată ofertele de preț de astăzi la gaze, un consumator care locuiește într-o casă va plăti suplimentar pe gaze 200 lei/lună și va primi un voucher de 100 lei/lună. Adică își va plăti propriul voucher, avertizează Asociația pentru Energie Inteligentă (AEI). Asociația amintește că există deja o Lege a consumatorului vulnerabil, așadar se pune întrebarea: care e scopul acestor vouchere? AEI atrage atenția că un astfel de voucher va fi plătit, în realitate, tot de consumatorul român. Suntem pentru vouchere, dar finanțate din fonduri private. Ajutorul social trebuie să fie o formă de protecție reală, nu o măsură populistă sau o povară redistribuită pe ascuns. Vouchere ar trebui să fie, dar fără să iei banii cu dreapta și să-i dai cu stânga. (…) România are deja un mecanism legal pentru sprijinirea celor cu adevărat afectați – Legea consumatorului vulnerabil. Aceasta prevede ajutoare pentru persoanele și familiile cu venituri mici, adică exact categoria care are cea mai mare nevoie de protecție. În loc ca acest sistem să fie îmbunătățit, simplificat și extins acolo unde este nevoie, statul pare să aleagă o cale paralelă: o nouă lege, un nou program, un nou voucher. De aici vine și suspiciunea – această acțiune seamănă mai mult cu populism decât cu o politică publică. Populismul funcționează simplu – nu construiește soluții pe termen lung, ci livrează măsuri rapide, ușor de înțeles și ușor de prezentat în fața camerelor. Un voucher este exact acest tip de instrument – ușor de comunicat, atractiv electoral, dar discutabil ca eficiență la modul general. Sigur, există și un argument forte în favoarea lui – ajutorul pentru consumatorul vulnerabil este adesea birocratic și nu îi cuprinde pe toți cei care se află la limită. Mulți români câștigă „puțin prea mult” ca să primească sprijin, dar „mult prea puțin” ca să treacă ușor peste scumpiri. În această zonă gri, statul poate susține că voucherul este o soluție rapidă și aplicabilă fără dosare și drumuri la primărie, susține asociația condusă de Dumitru Chisăliță (foto). AEI: Statul va strânge 500 milioane de lei după eliminarea plafonării plus 2,8 miliarde de lei din taxe, suprataxe, accize În continuare, Asociația prezintă scenariile acordării acestor vouchere din banii statului, adică ai tuturor contribuabililor, astfel: Circa 500.000 de români s-ar încadra să primească aceste vouchere, aspect care ar determina necesitatea unei resurse financiare de 300 milioane lei. Dacă considerăm că viitorul preț mediu al gazelor la consumatorul final se va găsi la un nivel de 360 lei/MWh cu TVA inclus (media prețului ofertat), constatăm o creștere a veniturilor din TVA ca urmare a creșterii prețului gazelor cu cca 800 milioane lei/an. În orice scenariu, statul va avea numai de câștigat, fiind vorba de un surplus financiar impresionant. Scăzând cele 300 milioane lei pentru vouchere, statul ar beneficia de 500 milioane lei la bugetul de stat. Altfel spus, creșterea prețului gazelor ar aduce posibilitatea oferirii voucherelor și obținerea unui câștig semnificativ  la bugetul de stat (la cele 500 milioane lei se mai adaugă încă cca 2,8 miliarde de lei din taxe, suprataxe, accize, impozite etc.). Plus de 200 lei/lunar la factură, voucher de stat de 100 lei AEI atrage atenția că statul va acorda vouchere din banii pe care îi vor plăti suplimentar toți consumatorii. De exemplu, un consumator care locuiește într-o casă va plăti suplimentar pe gaze 200 lei/lună și va primi un voucher de 100 lei/lună). Totuși, este injust să acorzi tuturor consumatorilor aceeași sumă de bani, fără a ține seama de venituri și consum. După cum se vede în tabelul de mai jos, pentru unii consumatori, veniturile inclusiv ajutoare înseamnă 71% din venituri, pentru alții înseamnă 11% din venituri. Orice nouă schemă care se suprapune peste una deja existentă înseamnă mai multă confuzie pentru cetățeni, mai multe costuri administrative și, în final, mai mult loc pentru ineficiență și risipă, arată Asociația. Ajutorul ar trebui să fie destinat celor care chiar au nevoie Ajutorul ar trebui acordat în funcție de venituri, averi, consum și eficiența consumului, astfel încât să ajungă exact la cei care au nevoie reală de sprijin, mai arată Asociația pentru Energie Inteligentă. În același timp, orice schemă de compensare trebuie să evite transferarea costurilor către ceilalți consumatori. Nu este echitabil ca populația sau firmele care își plătesc integral facturile să suporte, prin tarife mai mari, cheltuielile generate de un ajutor prost gândit. Soluția corectă este un sistem finanțat clar, responsabil și sustenabil, care nu generează efecte în lanț asupra întregii piețe. Propunerea Asociației Energia Inteligentă, este ca voucherul să fie finanțat din fonduri private, dar trebuie explicat transparent ce înseamnă acest lucru și cum este implementat, pentru ca sprijinul să nu se transforme într-o taxă ascunsă. Ajutorul social trebuie să fie o formă de protecție reală, nu o măsură populistă sau o povară redistribuită pe ascuns. În concluzie, voucherul la gaze poate fi prezentat ca sprijin social, dar, în forma în care este propus astăzi, riscă să devină doar un exercițiu de imagine. Dacă statul dorește cu adevărat să

Rareș Bogdan critică luptele interne din PNL și cere o schimbare de viziune economică pentru România

Rareș Bogdan, membru al Parlamentului European, a fost invitat la Antena 3 CNN, unde a susținut că disputele interne din Partidul Național Liberal riscă să distragă atenția de la adevăratele mize pentru România. Europarlamentarul a respins etichetele de „puciști” folosite în spațiul public pentru a descrie anumite grupuri critice din partid, afirmând că preocuparea sa principală este direcția strategică a României, nu luptele interne. „Eu vă spun un singur lucru. Eu cred că sunt oportunități pentru România. Cred că filozofia bazată pe tăieri, pe impozitări, pe supraimpozitări, pe biruri puse către micile companii este greșită. Cred că România are o șansă istorică, pentru că este poziționată foarte bine, pentru că este o țară profund pro-occidentală, pro-americană, să aducă business mult în România, care să aducă bani la bugetul României și să nu ne uităm ca și contabilii cu mânecuțe doar la chestiunile pe care le putem tăia și să ne uităm mai atent. Sigur, trebuie flexibilizat statul, trebuie făcută puțină ordine în companiile unde încasează oameni bani, fără a face lucruri extraordinare, foarte bune. Dar trebuie făcută reforma administrativă reală, dar nu văd că se mai vorbește de ea.” Critici la adresa disputelor din PNL Rareș Bogdan a declarat că există persoane care îl contestă pe Ilie Bolojan, deși acestea au susținut anterior strategii electorale care au dus PNL la rezultate slabe. „Nu distrugi partidul, dar trebuie să înțelegem ce a funcționat și ce nu”, a spus acesta. El a subliniat că voturile de încredere din forurile interne au fost „covârșitoare” și a respins ideea unei schimbări iminente la vârful partidului. Viziune economică: investiții, nu austeritate Europarlamentarul a criticat filosofia bazată exclusiv pe tăieri bugetare, impozitări și presiune fiscală asupra micilor companii. În opinia sa, România are „o șansă istorică” de a deveni un hub investițional regional, datorită poziționării geopolitice și orientării pro-occidentale. Rareș Bogdan a invocat exemple din Ungaria și Cehia, unde fonduri majore de investiții au atras miliarde de euro, întrebând retoric de ce România nu reușește să valorifice aceleași oportunități. „Să văd că vin investiții, să văd că deschidem piesele pe energie, pe metale rare, pe resurse. Să văd că, de exemplu, fondul Mubadala, care pe data de 30 decembrie era la Budapesta și acolo la Praga și a adus investiții de 7 miliarde, respectiv de 11 miliarde în cele două țări, mă întreb de ce nu a fost și în România? De ce România nu înțelege că sunt bani în pietre?” Reforma statului și mesajul politic El a susținut necesitatea unei reforme administrative reale, dar a atras atenția că subiectul a dispărut din agenda publică. De asemenea, a afirmat că a militat în ședințele de coaliție împotriva majorării impozitelor pe dividende și a restrângerii pragurilor pentru microîntreprinderi, măsuri pe care le consideră dăunătoare economiei. „Eu încerc să atrag atenția că România trebuie să schimbe filozofia. Avem toate atuurile ca să oprești extremismul, ca să aduci România acasă din sudul Spaniei, din Grecia, din Cipru, unde deja câștigă destul de puțin. Nu sunt venituri foarte mari. Trebuie să crești nivelul de trai în România”, a concluzionat Rareș Bogdan.

Bolojan, guvernul multinaționalelor. Un economist celebru și un antreprenor român fac lumină în scandalul mutării profiturilor peste granițe. Ce ne ascunde guvernul

După ce a izbucnit scandalul mutării profiturilor peste granițe, Gândul a stat de vorbă cu un economist celebru și un antreprenor român pentru a desluși problema externalizării profiturilor peste granițe. Scandalul a luat amploare după ce Guvernul României a adoptat, vineri, ordonanța prin care a abrogat articolul 25.1 din Codul Fiscal, care limita anterior deductibilitatea cheltuielilor între firme afiliate nerezidente la 1%. Prin această decizie, companiile multinaționale pot să deducă cheltuieli mai mari pentru consultanță, management sau servicii similare prestate de firmele lor din afara României. Modificarea legislativă a stârnit un val de critici în spațiul public, pentru că este văzută ca un nou avantaj pentru marile companii internaționale, în contextul în care românii și firmele românești se confruntă cu presiunea fiscală tot mai mare. Guvernul a emis ordonanța fără ca aceasta să fie discutată public, fără pachet de legi și cu asumarea răspunderii. Aceasta a fost a doua ordonanță de acest gen, după ce, în luna decembrie a anului trecut, Guvernul Bolojan a înjumătățit taxa pe cifra de afaceri a companiilor mari, de la 1% la 0,5%. Până la adoptarea acestei ordonanțe, cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, serviciilor de management sau consultanță realizate către entități afliate nerezidente, în special companii din cadrul grupurilor multinaționale, puteau fi deduse doar în limita a 1% din totalul cheltuielilor. Acum, după cadoul oferit de Executiv, multinaționalele au libertatea de a „externaliza” profiturile către firmele lor subsidiare din grup, fără să aibă parte de vreo restricție de deductibilitate. Firmele internaționale pot să deducă mai mult de 1% pentru cheltuielile realizate de către firmele lor afiliate din alte țări. Aurelian Dochia: România trebuie să analizeze unele prevederi legislative Analistul economic Aurelian Dochia explică pentru Gândul faptul că eliminarea plafonului de deductibilitate nu este o măsură gândită exclusiv pentru a favoriza companiile multinaționale, ci face parte dintr-un proces mai amplu de aliniere a legislației fiscale românești la standardele OCDE, la care România încearcă prin toate metodele posibile să adere. Dochia spune că limitarea la 1% a fost introdusă relativ recent în contextul în care firmele multinaționale ar fi folosit plățile pentru servicii de consultanță, management sau proprietate intelectuală către entități din grup ca instrument de optimizare fiscală, practic, să-și reducă artificial profitul impozabil în țara noastră. Companiile mari, mai ales cele multinaționale, folosesc un mecanism, legal, numit „optimizare fiscală”. Practic, prin intermediul acestui mecanism, o companie plătește taxe cât mai mici la bugetul de stat. „România trebuie să alinieze unele prevederi legislative la practicile recomandate de această organizație. Trebuie să ne amintim că limitarea deductibilității unor cheltuieli a fost o măsură introdusă recent, acum doi-trei ani, și pornea de la supoziția că firmele străine folosesc plățile către subsidiare ca o modalitate de a-și reduce baza impozabilă în România.” Feliciu Paraschiv: Topul retailerilor este „bântuit” de companiile mari Din perspectiva mediului de afaceri, Feliciu Paraschiv, proprietarul lanțului de magazine Paco Supermarkets, atrage atenția că problema nu este una doar de natură fiscală, ci ține de un dezechilibru structural între marile lanțuri de retail, în mare parte multinaționale, și firmele românești de dimensiuni mici și medii. Antreprenorul a explicat pentru Gândul că, în retail, marjele de profit sunt foarte reduse și se situează între 2 și 3% profit net. Cu toate acestea, există situații în care companii foarte mari, cu sute sau mii de magazine, raportează pierderi ani la rând, un fapt destul de ilogic în mediul de business. „Marjele de profit sunt undeva între 2–3% profit net. Deși sunt companii care raportează pierdere de foarte mulți ani, lucru destul de ilogic în business. Adică dacă eu generez pierdere cu 1.400 de magazine, de ce mai fac business?” De asemenea, Feliciu Paraschiv subliniază că retailerii mici sunt dezavantajați de negocierile cu furnizorii și nu reușesc să obțină profituri la fel de mari precum companiile internaționale. Din această cauză, aceștia obțin discounturi mai mici, au costuri logistice mai mari și o capacitate redusă de a-și optimiza operațiunile. În opinia acestuia, deși există câteva rețele românești care au reușit să intre în topul celor mai mari retaileri din România, clasamentul continuă să fie dominat de companiile mari, internaționale. „Retailerii mici generează profit mic din cauza negocierilor mai dure. Puterea de negociere este mult mai mare la retailerii mari. La retailerii mici, discounturile sunt mai mici și costurile mai mari. Dacă nu sunt optimizate perfect, atunci profiturile sunt foarte mici. Ei încă învață. Sunt câteva rețele românești care au reușit să fie în top 25 de retaileri, dar topul este „bântuit” de companiile mari.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Populația, din ce în ce mai sărăcită, multinaționalele, din ce în ce mai ajutate. Bolojan a dat o ordonanță de guvern care ajută companiile străine să-și scoată profiturile din România, fără limite Guvernul multinaționalelor! Românii, cocoșați de taxe și impozite, se pregătesc de cele mai sărace sărbători. Companiile primesc un cadou nesperat pe final de an: Bolojan le înjumătățește impozitul

Comisia Europeană investighează compania chineză Goldwind în legătură cu posibile subvenții care ar putea denatura piața UE

Comisia Europeană a anunțat, într-un comunicat, că a deschis o investigație aprofundată pentru a evalua, în baza Regulamentului privind subvențiile străine (RSS), activitățile companiei Goldwind în producția și vânzarea de turbine eoliene și în furnizarea de servicii conexe în UE. Comisia a precizat că are preocupări preliminare cu privire la posibilitatea ca Goldwind să fi primit subvenții străine care ar putea denatura piața internă a UE. „Posibilele subvenții străine includ granturi, măsuri fiscale preferențiale și finanțare preferențială sub formă de împrumuturi. Preocupările preliminare ale Comisiei se referă la faptul că aceste subvenții străine ar putea îmbunătăți poziția concurențială a Goldwind pe piața internă și ar putea afecta în mod negativ concurența pentru furnizarea de turbine eoliene și de servicii conexe în UE”, a transmis Comisia Europeană. Ancheta privind furnizorii chinezi de turbine eoliene a început în 2024. Margrethe Vestager, fostul comisar European pentru Concurență, a avertizat atunci că industria eoliană din Europa riscă să urmeze traiectoria sectorului solar, care a beneficiat de „subvenții masive”. Ministerul Comerțului din China a respins investigațiile anterioare, afirmând că sunt „acțiuni nerezonabile împotriva companiilor chineze”.

ARMO neagă informațiile apărute în spațiul public cu privire la pierderile masive ale României din taxarea coletelor non-UE

Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO), avertizează că informațiile apărute în spațiul public cu privire la pierderile masive din taxarea coletelor non-UE se bazează pe ipoteze eronate. Instituția spune că taxele vamale sunt resurse ale Uniunii Europene, nu venituri ale bugetului României.  Potrivit asociației, în 2025, aproximativ 80 de milioane de colete non-UE au avut România ca destinație finală, însă sub 10% au ajuns direct pe teritoriul național. Restul coletelor au intrat prin hub-uri regionale din alte state europene, în cadrul practicilor logistice obișnuite. Asociația avertizează că informațiile apărute în spațiul public cu privire la o prăbușire a traficului cargo, după ce țara noastră a impus o taxă pe coletele din state non-UE, nu sunt confirmate de datele publice disponibile. „Afirmațiile privind o presupusă „prăbușire” a traficului cargo nu sunt confirmate de datele publice disponibile. Nu există dovezi ale unei reduceri structurale cauzate de introducerea taxei logistice. În plus, estimările de pierderi în sute de milioane de euro se bazează pe ipoteze eronate, respectiv aplicarea unor taxe vamale pentru colete cu valoare declarată de sub 150 euro. Aceste cifre nu sunt susținute de date oficiale sau metodologii verificabile”, se arată în comunicatul transmis de ARMO.  Reacția insituției vine imediat după ce în spațiul public a fost relatat că avioanele cu mărfuri s-au mutat de la Otopeni la Budapesta și România a pierdut astfel banii din taxele vamale. În acest sens, asociația spune că afirmațiile sunt nefondate și reamintește că taxele vamale reprezintă resurse proprii ale Uniunii Europene, nu venituri ale bugetului național. ARMO arată că, la nivel european, a fost convenită eliminarea acestei scutiri și introducerea unei taxe vamale fixe de 3 euro pe produs, măsură care ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2026. „România nu poate pierde venituri pe care nu le-a avut” Separat, Uniunea Europeană a agreat introducerea unei taxe logistice de la 1 noiembrie 2026, justificată de volumul în creștere al coletelor cu valoare redusă din afara UE și de presiunea asupra autorităților vamale. Normele de implementare nu au fost încă adoptate, iar ARMO solicită stabilirea rapidă a acestora pentru a asigura predictibilitate și aplicare unitară. „Aceste colete sunt în prezent scutite de la aplicare taxelor vamale, conform legislației europene în vigoare. Acest fapt este cunoscut în spațiul public și la nivelul UE ca fiind unul dintre motivele ce stau la baza concurenței neloiale a companiilor extracomunitare. Tocmai de aceea, la nivel european a fost agreată eliminarea acestei exceptări și aplicarea unei taxe vamale în sumă fixă, în valoare de 3 euro/produs, distinctă față de taxa logistică anunțată de Comisia Europeană, măsura urmând a fi aplicată cu 1 iulie 2026. În consecință, afirmațiile privind pierderile României din taxe vamale necolectate sunt nefondate. Mai mult, taxele vamale sunt resurse proprii ale Uniunii Europene, nu venituri ale bugetului național. România nu poate pierde venituri pe care nu le-a avut vreodată și care nu i-ar fi revenit oricum.” RECOMANDAREA AUTORULUI: România și Italia sunt primele țări care aplică taxa logistică pe coletele din afara UE. De la jumătatea anului, apare o nouă taxă Planul giganților Temu și Shein după ce intră în vigoare taxa pe colete mici impusă de UE. Marii beneficiari ai măsurii suplimentare

Directorul FMI vine cu vești bune pentru economia internațională. Inflația globală ar urma să scadă până la 3,8% în 2026

Șefa Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a anunțat în cadrul Forumului Fiscal Arab că inflația globală este așteptată să scadă până la 3,8% în acest an și la 3,4% în 2027, ajustată de o cerere mai scăzută și de prețuri mai mici la energie. De asemenea, puterea de cumpărare a oamenilor ar urma să crească, a transmis oficiala, conform Reuters. În cadrul unui discurs susținut la Formulul Fiscal Arab, Kristalina Georgieva, a declarat că avansul economic global s-a menținut „remarcabil de bine”, pe fondul schimbărilor profunde în geopolitică, politică comercială, tehnologie și demografie. De asemenea, directorul general al FMI a făcut un apel pentru o integrare comercială mai mare deoarece acordurile comerciale unilaterale sunt în creștere. „Într-o lume a fragmentării comerţului, o mai mare integrare comercială este absolut primordială. Ceea ce am văzut în acest an este că comerţul nu a scăzut aşa cum ne temeam. De fapt, comerţul creşte puţin mai lent decât creşterea globală”, a spus şefa FMI. FMI și-a îmbunătățit previziunile privind creșterea economiei mondiale în acest an Luna trecută, FMI și-a îmbunătățit previziunile cu privire la creșterea economiei mondiale în 2026 în pofida tensiunilor persistente. Conform estimărilor cele mai recente ale FMI, Produsul Intern Brut mondial va înregistra un avans de 3,3%, în creștere cu 0,2% față de ultima estimare din luna octombrie. Estimarea vine după un avans de 3,3% în 2025, de asemenea, cu 0,1% peste estimarea din octombrie. Când vine vorba de țara noastră, România a intrat în 2026 cu cea mai mare inflație din UE, dar previziunile Guvernului arată că inflația ar urma să scadă în a doua parte a anului până la 3,6%. De asemenea, FMI a lăudat procesul corect al României de ajustare fiscală, cu măsuri considerate credibile și sustenabile. Ministrul Finanțelor a transmis că această confirmare din partea FMI este o dovadă a progresului. „Raportul FMI arată că reformele noastre sunt vitale pentru România și recunoscute la nivel internațional. Suntem pe un drum semnificativ mai bun și rămânem concentrați pe o economie sănătoasă și rezilientă”, a spus Alexandru Nazare.  RECOMANDAREA AUTORULUI: Un economist celebru avertizează că România se confruntă cu o criză economică mascată. „Criza există. Ea este camuflată statistic de aceste intrări de bani europeni” Surpriza de la Guvern. Cu cât va scădea inflația în 2026

Ce se întâmplă cu ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor. Chirițoiu, Consiliul Concurenței: Dacă băncile din sistemul ROBOR sunt găsite vinovate amenzile sunt semnificative

Consiliul Concurenței vrea să finalizeze investigația cu privire la posibile înțelegeri între bănci pentru fixarea ratei dobâznii ROBOR, în primul semestru din acest an, a anunțat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. Acesta a transmis că autoritatea vrea să finalizeze această investigație în prima jumătate din acest an. Bogdan Chirițoiu a anunțat că ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor este cel mai important caz al anului deoarece sunt implicate companii foarte mari. Consiliul Concurenței investighează posibile înțelegeri între 10 bănci pentru fixarea dobânzii ROBOR, la un nivel cât mai ridicat, în cadrul procedurii de „fixing”. Procedura se referă la stabilirea ratelor de referință pentru ROBOR și ROBID. „Este potențial cel mai important caz al anului deoarece amenzile sunt proporționale cu cifra de afaceri, iar băncile din sistemul ROBOR sunt companii foarte mari, și dacă sunt găsite vinovate amenzile sunt semnificative”, a transmis președintele autorității. Președintele a subliniat că autoritatea își dorește să finalizeze investigația în prima jumătate a acestui an deoarece mandatele acestora se vor termina la mijlocul anului. Chirițoiu a anunțat că dacă nu va fi finalizată în acest interval, decizia se va lua anul viitor. „Vrem să finalizăm această investigație în primul semestru din acest an pentru că mandatele noastre se termină la mijlocul acestui an și pentru a nu avea probleme procedurale nu dorim sa depășim acest termen”, a spus Chirițoiu. Potrivit datelor Asociației Piețelor Financiare (ACI), cele 10 bănci care îndeplinesc rolul de participant la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, OTP Bank România, Raiffeisen Bank și Unicredit Bank. RECOMANDAREA AUTORULUI: Consiliul Concurenței confirmă investigația ce vizează cele 10 bănci care cotează ROBOR-ul. Chirițoiu: „Nimeni nu e vinovat până nu dovedim că e vinovat” Consiliul Concurenței a declanșat INVESTIGAȚII la șase mari importatori din sectorul auto. Care sunt suspiciunile autorității naționale în domeniu

Aproape 11% dintre români nu și-au permis să-și încălzească suficient locuințele în 2024

Aproape 10% din populația Uniunii Europene a avut probleme în a-și încălzi suficient locuința în 2024, conform datelor publicate de Eurostat. Cele mai mari procente de oameni care nu își pot încălzi în mod suficient locuința sunt în Bulgaria și Grecia, ambele cu 19%, urmate de Lituania, 18% și Spania, 17,5%. În România, 10,8% dintre locuitori nu și-au permis să își încălzească suficient locuința. Datele publicate de Eurostat arată că 9,2% din populația Uniunii Europene a avut probleme cu încălzirea locuinței în 2024, o îmbunătățire față de nivelul de 10,6% din 2023. În rândul celor mai mari procente de oameni care nu pot să își încălzească în mod suficient locuința sunt Bulgaria, Grecia, Lituania și Spania. La polul opus se află Finlanda, 2,7%, Polonia și Slovenia, ambele cu 3,3%, Estonia și Luxemburg, ambele cu 3,6%. Sursa: Eurostat Indiferent de sursa de încălzire, aproape 2 milioane de români nu își permit să-și încălzează casele sau apartamentele iarna, arată analiza Eurostat. Mai mult decât atât, în 2026 România se va confrunta cu facturi mai mari la gaze pe luna ianuarie, care vor fi cu aproximativ 30% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Totuși, România stă mai bine decât Spania și Franța la încălzirea locuinței. În țara noastră, 10,8% dintre locuitori au spus că în anul 2024 nu și-au permis să își încălzească în mod suficient locuința, față de 17,5% în Spania și 11,8% în Franța. RECOMANDAREA AUTORULUI: România se află pe ultimul loc în UE la numărul de turiști care au mers într-o vacanță. Călătoriile au devenit tot mai inaccesibile pentru români Călcâiul lui Ahile. Datoria publică a țărilor din Uniunea Europeană pune presiune pe întreaga economie. Care e situația României comparativ cu alte state membre

Trump a îndemnat Europa să fie foarte precaută din cauza problemelor grave legate de migrație și energia verde

Donald Trump a declarat că Europa „ar trebui să fie foarte precaută”, deoarece se află într-o fază critică din cauza „problemelor grave legate de imigrație și energie”. Președintele SUA a răspuns astfel la întrebarea de ce Washingtonul, conform noii Strategii, va oferi un sprijin limitat Europei în domeniul apărării. „Avem relații foarte bune cu Europa. Adevărat. Nu uitați că eu sunt cel care a crescut nivelul cheltuielilor pentru PIB de la 2% la 5%. Nimeni nu credea că acst lucru este posibil. Și ei ne alocă o parte semnificativă din acești bani. Ei, la fel ca noi, au cele mai bune echipamente militare. Le vindem NATO. Dar, în general, am relații foarte bune cu Europa. Cu toate acestea, Europa trebuie să fie precaută, deoarece există cei care spun că devine de nerecunoscut – atât din cauza imigrației, cât și a energiei. Potențialul este uriaș. În Marea Britanie, de exemplu, există petrol din Marea Nordului. Și ei, practic, au închis această industrie. Iar apoi cumpără energie din Norvegia, care extrage petrol din Marea Nordului. Ei bine, rezolvați asta. Iar Norvegia are trilioane de dolari. Ei, de asemenea, trebuie să fie precauți.Aveți nevoie de energie și nu vă puteți baza pe turbinele eoliene… Așadar, sunt foarte dezamăgit. Ascultați, iubesc Europa. Iubesc poporul european. Dar ei trebuie să fie foarte precauți. Sunt într-o fază critică. Au probleme uriașe cu imigrația și probleme uriașe cu energia. Este o combinație foarte proastă”, a spus el într-o conferință de presă de la Casa Albă. Sursa Foto: Mediafax Foto

3 din 10 reclamații internaționale la Protecția Consumatorului au fost din cauza întârzierilor de zboruri. Ce mai reclamă românii

Centrul European al Consumatorilor din România (ECC România), direcție în cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), a recuperat pentru consumatori aproximativ 410.000 de euro, în 2025, în creștere cu 6,1% față de anul precedent. Aproximativ 3 din 10 reclamații ale românilor au fost din cauza întârzierilor de zboruri, urmate de probleme legate de îmbrăcăminte și încălțămite, dar și de diverse produse și servicii.  ANPC a avut de rezolvat 6.800 de sesizări de la români și 300, de la consumatorii din state membre UE. Cele mai multe plângeri au fost la adresa diferitelor tipuri de transport. Solicitările primite au cuprins cinci domenii principale: transporturi (transport aerian, rutier, feroviar, naval și închirieri auto), cu o pondere de 28%, îmbrăcăminte și încălțăminte, 19%, diverse produse și servicii (servicii financiare, obiecte de uz personal – ceasuri, bijuterii, produse pentru îngrijire, alte servicii), 15%, mobilier, echipament pentru gospodărie și întreținere de rutină a gospodăriei (electrocasnice, mobilă), 15% și hoteluri și restaurante cu o pondere de 10%. „În această perioadă, ECC Romania a instrumentat aproximativ 6.800 de solicitări primite de la consumatori români și circa 300 solicitări de la consumatori din alte state membre UE, inclusiv din Norvegia, Islanda și Marea Britanie, transmise prin intermediul Centrelor Europene ale Consumatorilor din statele de reședință ale consumatorilor, pondere comparabilă cu cea din anul precedent.” Inistuția transmite că ponderea solicitărilor legate de serviciile de trransport aerian a înregistrat o scădere de 25%, dar rămâne în continuare în vârful topului domeniilor care generează reclamații ale consumatorilor români. De asemenea, numărul reclamațiilor din domeniul diverselor produse și servicii sau mobilă și echipamente de gospodărie a crescut cu aproximati 50% față de 2024. În creștere au fost și reclamațiile pentru serviciile oferite de hoteluri și restaurante. RECOMANDAREA AUTORULUI: Protecția Consumatorului a descins la Dragonul Roșu și a împărțit amenzi în stânga și dreapta ANPC a recuperat 210.000 euro pentru consumatori. Anulările/întârzierile de zboruri, în fruntea clasamentului reclamațiilor