NATO se confruntă cu probleme majore ce pun presiune pe viitorul alianței
Scăderea natalității în țările NATO ridică îngrijorări privind pregătirea militară pe termen lung și sustenabilitatea economică, scrie NewsWeek. Tendința este vizibilă mai ales în Turcia, stat membru NATO care avea, până recent, cea mai tânără populație din alianță. Numărul nașterilor în Turcia a scăzut din nou în 2025, prelungind un declin demografic pe care președintele Recep Tayyip Erdoğan l-a numit „un dezastru demografic”. Rata totală a fertilității a coborât de la nivelul de înlocuire de 2,1 copii per femeie în 2016 la 1,48 anul trecut, pe fondul presiunilor economice, al costului ridicat al vieții și al schimbărilor sociale. Societăți îmbătrânite și presiune fiscală în creștere Ratele scăzute ale fertilității sunt deja comune în majoritatea țărilor cu venituri medii și ridicate, unde trăiesc aproximativ două treimi din populația globală, potrivit Fondului Monetar Internațional (FMI). Mulți membri NATO se confruntă cu tranziții demografice și mai accentuate, care sporesc presiunea asupra pensiilor, sistemelor de sănătate și bugetelor publice. În Uniunea Europeană, persoanele cu vârsta de 65 de ani și peste reprezentau 21,6% din populație în 2024, conform datelor Eurostat. Pe măsură ce societățile îmbătrânesc, guvernele sunt nevoite să echilibreze obligațiile sociale cu cerințele tot mai mari din domeniul apărării. Cheltuieli de apărare într-un context de securitate schimbat Provocarea demografică apare într-un moment în care statele europene se confruntă cu amenințări de securitate reînnoite, pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Tensiunile din Orientul Mijlociu și Asia sporesc urgența consolidării capacităților militare. După presiuni susținute din partea președintelui american Donald Trump, statele NATO au convenit să aloce cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB până în 2035. Experții avertizează însă că guvernele democratice au limite clare, spre deosebire de China sau Rusia, care alocă mai puține resurse pentru protecția socială. Inovație, resursă umană și forța viitorului Specialiștii subliniază că evoluțiile populației nu sunt predeterminate. Productivitatea, inovația și capacitatea de scalare rămân factori decisivi, așa cum demonstrează avantajul Statelor Unite în industria de apărare. Think tank-uri precum Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale recomandă combinarea investițiilor în inteligență artificială cu politici care să prelungească durata carierelor active. Măsurile de prevenție în sănătate și programele de recalificare pot ajuta statele NATO să își mențină capacitatea operațională, în pofida îmbătrânirii populației.
Ce condiții i-a impus Consiliul Concurenței prorpietarului Lidl și Kaufland pentru a achiziționa lanțul românesc de magazine La Cocoș
Consiliul Concurenței a pus o serie de condiții dure pentru ca grupul Schwarz, proprietarul Kaufland și Lidl, să poată cumpăra retailerul românesc La Cocoș, conform econonomedia. Președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, a anunțat că printre condiții se numără plafonarea adaousului și deschiderea de noi magazine La Cocoș. O condiție principală, deja impusă, este ca viitorul proprietar să mențină adaosul comercial practicat la acest moment de magazine, spune președintele Consilului Concurenței. În cazul preluării magazinelor La Cocoș de către grupul Schwarz a fost declanșată o investigație cu privire la compatibilitatea operațiunii cu mediul concurențial. În 2025, grupul german, care deține Kaufland și Lidl, a anunțat că vrea să preia majoritatea acțiunilor companiei românești. „La Cocoș este în curs de a fi preluat de Kaufland. Acolo deja am ajuns la niște angajamente pe care le-am solicitat din partea grupului Kaufland. Ele au fost testate public, vom face anumite modificări, dar în esență pare să fie ok, din piață nu ne-au venit reacții ostile. Vom finaliza în curând această tranzacție. Acolo ce vrem de fapt? Vrem ca modelul acesta low-cost al La Cocoș să fie păstrat și să fie și dezvoltat. De aceea, aceste angajamente sunt noi, ca abordare, pentru noi. Le cerem să ne garanteze că vor păstra modelul acesta low-cost. Acolo preîntâmpinăm anumite întrebări. De exemplu, le-am plafonat adaosul pe care îl pot practica. Dar adaosul global, nu produs cu produs. Am lua-o razna dacă am sta să verificăm ce adaos are fiecare sortiment de biscuiți și de salam. Angajamentul este că actualele adaosuri medii vor fi păstrate”, a spus Bogdan Chirițoiu. A doua condiție impusă de Consiliul Concurenței este ca Schwarz să realizeze o serie de investiții. Gigantul neamț ar trebui să investească în dezvoltarea rețelei după tranzacție și să deschidă 15 magazine noi. Companiile din cadrul grupului Schwarz anunțau că intenţionează să extindă modelul împreună cu actuala conducere din România, iar angajaţii magazinelor vor rămâne în continuare angajaţi în cadrul companiei după preluarea planificată. Fondat în 2014 la Ploiești de antreprenorul Iulian Nica, La Cocoș este cunoscut pentru politica prețurilor mici și pentru faptul că a introdus conceptul cu trei niveluri de preț, în funcție de cantitatea achiziționată. În 2024, retailerul a sărit de pragul de 1 mld. lei, iar pachetul majoritar de acțiuni a fost cumpărat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și fondurile de investiții CEECAT Capital și Morphosis Capital. RECOMANDAREA AUTORULUI: România, în discuții avansate pentru implementarea digitalizării statului cu grupul Lidl – Kaufland și gigantul american Mastercard Jumbo, magazinul din care îți cumperi tot ce nu îți trebuie, cumpără malluri pe bandă rulantă. Care este noua achiziție
Sondaj: Peste 60% dintre cetățeni sunt puternic afectați de majorarea impozitelor. Cei din orașele mici și pensionarii, copleșiți de costuri
Majorarea impozitelor de către premierul Bolojan a generat revoltă în rândul majorității românilor, care consideră că taxele sunt mai mari decât în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, se arată într-un sondaj INSCOP, realizat în perioada 12-15 ianuarie 2026. Deși țara noastră are printre cele mai mici taxe pe proprietate din U.E., veniturile scăzute determină ca orice costuri în plus să fie resimțite la un nivel mult mai profund. Potrivit sondajului, majoritatea românilor, în proporție de 62,4% consideră că impozitele pe proprietate din România sunt mai mari decât în celalte țări din U.E. De asemenea, 14.5% cred că impozitele sunt mai mici, în timp ce 10.8% sunt de părere că sunt cam la fel. 12.2% nu știu. Adevărul este că România percepe printre cele mai mici taxe pe proprietate din Uniunea Europeană. Percepția multor români, potrivit căreia ei achită mai mulți bani pe impozite decât ceilalți cetățeni europeni, este generată de nivelul scăzut de trai. Sondajul INSCOP confirmă acest aspect. Dintre cei care sunt de părere că taxele din România sunt mai mari, se află pensionari, persoane de peste 60 de ani, cei cu educație primară și medie, locuitorii din urbanul mic și din mediul rural. Printre cei care sunt de părere că impozitele sunt mai mici decât în Uniunea Europeană se numără votanții PNL și USR, bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat. Votanții USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și angajații la stat cred într-o proporție mai mare ca restul populației faptul că impozitele din România sunt cam la fel cu cele din alte state membre UE. Impactul majorării impozitelor pe proprietate asupra calității serviciilor publice Întrebați în ce măsură cred că majorarea impozitelor pe proprietate va duce la îmbunătățirea serviciilor publice oferite de primăria orașului sau comunei în care locuiesc, 7.1% dintre respondenți spun că în foarte mare măsură, 17.1% în destul de mare măsură, 27.8% în destul de mică măsură, iar 44.5% în foarte mică măsură sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.9%. Sunt de părere că majorarea impozitelor pe proprietate va duce la îmbunătățirea serviciilor publice oferite de primăria orașului sau comunei în care locuiesc în proporții mai mari decît media populației mai ales: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București. Votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani și angajații la stat cred cel mai puțin că majorarea impozitelor pe proprietate va duce la îmbunătățirea serviciilor publice oferite de primăria orașului sau comunei. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Cum a reacționat Ilie Bolojan când a aflat că fundația lui Mihai Neșu plătește impozit 36.000 de euro Peste 2.000 de persoane protestează la Miercurea Ciuc față de creșterea taxelor. Mesaje dure la adresa UDMR și a premierului Bolojan Stela Enache, despre pensia sa. ”În România nimeni nu are o pensie pe măsura celebrității”
România se află pe ultimul loc în UE la numărul de turiști care au mers într-o vacanță. Călătoriile au devenit tot mai inaccesibile pentru români
România se află la coada Uniunii Europene când vine vorba de procentul din populație care nu își permite să plătească o săptămână de vacanță. Conform datelor publicate de Eurostat, în 2024, 65,4% din populația Uniunii Europene a participat la activități turistice și a efectuat cel puțin o călătorie în scop personal. Statisticile arată că România, Grecia și Bulgaria depășesc pragul de 40% al populației care nu își permite o vacanță. Deși numărul călătoriilor turistice a crescut cu 5,7 milioane în 2024, față de anul anterior, România este pe ultimul loc la participarea în acest sector, arată datele Eurostat. Dacă în țări precum, Țările de Jos, Luxemburg, Finalnda și Suedia, Franța și Germania, cel puțin 8 din 10 locuitori au efectuat măcar o călătorie tursitică în scop personal, la polul opus se află Bulgaria, cu peste 3 din 10 locuitori și România, cu mai puțin de 3 din 10 locuitori care au participat la activități turistice. În 2024, doar 28% dintre români au participat la activități turistice, în timp ce în Țările de Jos procentul a fost de 84%. Sursa: Eurostat Peste jumătate dintre români nu și-au permis o săptămână de vacanță în 2024 Sursa: Eurostat România este pe ultimul loc în Europa raportat la procentul populaţiei care îşi permite o vacanţă, alături de Bulgaria și Italia, în timp ce media europeană este de aproximativ 65%. Procentul mic de români care își permit o vacanță nu este doar rezultatul sărăciei și al accesului redus la oportunități de vacanță, ci și al măsurilor de austeritate care afectează bugetele oamenilor și al unei oferte tursitice locale care nu reușește să se adapteze la nevoile și posibilităților financiare ale cetățenilor. RECOMANDAREA AUTORULUI: Turismul României în 2026 rămâne un paradox: țară frumoasă, dar fără infrastructură și turiști. Care sunt previziunile internaționale România este preocupată numai de măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care îi aduce un plus de 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria accelerează: Turismul care ne depășește
Ce înseamnă creșterea economică. Cum se măsoară, de ce contează și ce impact are asupra oamenilor
În urechile românilor răsună de cel puțin un an termenul de „creștere economică”, o cifră preferată de guvern, cel puțin atunci când vrea să arate că lucrurile „merg bine”. Definiția din manualul de economie spune că aceasta reprezintă creșterea durabilă a valorii totale a bunurilor și serviciilor produse într-o economie pe o anumită perioadă, de obicei exprimată prin evoluția Produsului Intern Brut (PIB) real, ajustat cu inflația. Acesta este unul dintre cei mai importanți indicatori macroeconomici deoarece reflectă capacitatea unei economii de a produce mai mult, de a crea locuri de muncă și de a îmbunătăți nivelul de trai al populației. Mai simplu spus, creșterea economică se referă la capacitatea tot mai mare a unei economii de a satisface dorințele oamenilor, oricare ar fi acestea, practic, să producă bunăstare într-un stat. Pe termen lung, creșterea economică este motorul dezvoltării unei țări, iar o economie sănătoasă alternează perioade de expansiune cu corecții naturale în cadrul ciclului economic. În practică, creșterea economică este asociată cu factori precum investițiile, productivitatea muncii, progresul tehnologic, educația sau stabilitatea instituțională. Atunci când firmele investesc în tehnologii mai eficiente, când forța de muncă este mai bine pregătită sau când statul creează un mediu predictibil pentru mediul de afaceri, economia are capacitatea de a produce mai mult cu aceleași resurse sau chiar cu mai puține. Creșterea economică este un obiectiv central al politicilor economice deoarece generează locuri de muncă, salarii mai mari și îi dă libertate guvernului să cheltuiască mai mulți bani pentru servicii precum sănătatea, educația sau infrastructura, dar poate și să îmbunătățească standardul de viață al oamenilor. De regulă, această creștere este măsurată prin evoluția PIB-ului real, care reflectă creșterea producției economice după eliminarea efectului inflației. Totuși, creșterea economică nu se traduce direct printr-o distribuție echitabilă a veniturilor sau într-o creștere uniformă a bunăstării, motiv pentru care calitatea și structura acesteia contează la fel de mult ca ritmul în sine. Cum arată creșterea economică în cazul României În ultimii ani, economia României s-a confruntat cu o creștere economică mult mai slabă decât o arătau prognozele Ministerului de Finanțe. În anul 2024, de exemplu, economia țării noastre a înregistrat o creștere reală de circa 0,9%, mult sub prognoza inițială de peste 3%. În 2025, ritmul a rămas modest, iar datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că România a avut o creștere economică de 1,4% în prima jumătate a anului, față de aceeași perioadă a anului precedent. Pentru 2026, ritmul de creștere al economiei va rămâne modest, cu un avans al PIB-ului de la 0,9 cât a fost anul precedent la 1,0% în acest an. Raportat la PIB-ul de 1.909 mld. lei în 2025, creșterea reală de doar 1% din 2026 se traduce printr-un avans de aproximativ 19 mld. lei, mult sub estimări. Sursa: Ministerul Finanțelor În cazul României, problema nu o constituie doar evoluția lentă a economiei, ci și structura acesteia. Măsurile de austeritate aplicate de Guvernul Bolojan prin care se încearcă reducerea deficitului bugetar au scăzut consumul și au temperat investițiile. De altfel, economiștii au avertizat încă de la momentul în care au fost anunțate măsurile fiscale că acestea vor încetini economia sau că vor adânci o răcire deja existentă. Creșterea economică în 2025 a fost de aproximativ 1%, motiv pentru care se preconizează că și în acest an economia românească va merge cu frâna de mână trasă. Exporturile au fost și ele afectate de scăderea competitivității și a tarifelor comerciale internaționale și un rol important l-a jucat și absorbția sub așteptări a fondurilor europene, unde întârzierile în implementarea proiectelor au amânat efectul investițiilor finanțate din bani europeni. Unde se duce creșterea economică Când vine vorba de „unde se duce creșterea economică”, în general, în anii de ieșire din crize, economia se recuperează iar creșterea economică nu poate fi la fel de incluzivă precum în perioadele de normalitate. Pot exista evoluții pozitive precum reducerea ratei șomajului, creșterea numărului mediu de salariați și chiar creșterea câștigului salarial mediu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce este, de fapt, inflația. Controversa economiei românești: taxa mascată care scade doar în statistici, în realitate lovește în fiecare dintre noi și umple buzunarele statului Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade. Ce arată principalii indicatori economici: industria, construcțiile, consumul
Compania franceză Capgemini vinde filiala din SUA care furniza servicii pentru ICE
Guvernul Franței ceruse companiei să fie mai transparentă în privința relațiilor cu ICE, după îngrijorările apărute în Franța și în alte țări legate de acțiunile agenției în Minneapolis. În luna ianuarie, doi cetățeni americani au fost împușcați mortal în timpul unor operațiuni ale ofițerilor ICE. Capgemini a transmis duminică într-un comunicat că regulile de lucru cu agențiile guvernului federal al SUA nu i-au permis să aibă „un control adecvat” asupra anumitor aspecte ale operațiunilor filialei, astfel încât acestea să fie aliniate cu obiectivele grupului, motiv pentru care începe imediat procesul de vânzare. Capgemini nu a oferit alte explicații privind decizia, dar a menționat că filiala reprezintă doar 0,4% din veniturile estimate ale companiei pentru 2025. Directorul general Aiman Ezzat a afirmat că a aflat recent despre contractul filialei cu ICE și că natura și amploarea acestei activități au ridicat semne de întrebare față de ceea ce face, de regulă, compania. Capgemini este o companie de consultanță și tehnologie care are peste 340.000 de angajați în mai mult de 50 de țări.
Trump anunță granturi de 1.000 de dolari pentru fiecare copil american care se naște în timpul mandatului său
Președintele american Donald Trump a anunțat că fiecare familie americană va primi câte o subvenție de 1.000 de dolari pentru a-și crea propriul depozit bancar. „Fiecare președinte american din istoria modernă a lăsat copiii îndatorați, dar sub această administrație, vom lăsa fiecărui copil active reale și un imbold pentru a căpăta independența financiară”, a scris președintele. Fiecare părinte sau copil va putea aplica pe site-ul Trump Accounts. „Fiecare copil american născut de la 1 ianuarie 2025 până la 31 decembrie 2028 va primi 1.000 de dolari. Contul va fi în totalitate în numele copilului, care va deveni custode de la vârsta de 18 ani. Nu vor necesita contribuții, dar vor putea depozita până la 5.000 de dolari la fiecare an penru a-și maximiza creșterea. Cu 1.000 de dolari de la Trezoreria SUA, copilul tău va face un prim pas spre Visul American. Fondurile copilului vor fi automat investite în companiile americane. Aplicația îi va notifica despre conturile lor. Cheia de aur reprezintă cunoașterea financiară și accesul, creșterea finanțelor și educația lor. Pe măsură ce vor înainta în vârstă, vor învăța cum să investească și cum să-și monitorizeze sumele de bani în timp real. Și nu doar bani. Câștugurile financiare la propriu.”. Programul ar urma să fie lansat din 5 iulie 2026, la o zi după ce SUA vor aniversa 250 de ani de la fondare. Părinții vor avea opțiunea să contribuie cu până la 5.000 de dolari pe an în depozitele copiilor. La numai 18 ani, dacă va efectua contribuții anuale de 250 de dolari, un tânăr va avea un sold de 19.000 de dolari. Până la 27 de ani, suma ar putea crește la 51.000 de dolari. Iar până la 55 de ani, va avea 850.000 de dolari. Dacă nu va contribui cu nimic la depozitul bancar, tânărul va avea până la 18 ani 6.000 de dolari, 15.000 de dolari la 27 de ani și 243.000 de dolari până la 55 de ani. Iar dacă va contribui 5.000 de dolari, un american va avea 271.000 de dolari până la 18 ani, 742.000 de dolari până la 27 de ani și va deveni milionar până la 55 de ani. „Soldul copilului tău crește odată cu banii. Contribuția la contul copilului de pe Trump Account este opțională. Soldul va crește în timp, cu sau fără contribuții”, potrivit președintelui american. Trump promite subvenții pentru minori după publicarea dosarelor Epstein care îi aduc acuzații grave Noua măsură care ar promova creșterea natalității și ar întări valorile familiilor tradiționale din SUA a fost luată de liderul de la Casa Albă chiar în plin scandal după publicarea a unui milion de documente din dosarele Epstein de către Departamentul de Justiție. Numele președintelui american figurează în ultimele documente divulgate, prezentat ca un client al omului de afaceri acuzat pentru trafic sexual, proxenetism și pedofilie care s-a sinucis în 2019. Potrivit unui document, Trump figurează ca un politician „compromis de Israel”. Un document i-ar putea aduce acuzații grave preșdintelui american, în care scrie că agenții federali au raportat că Trump, la vremea respectivă un om de afaceri, ar fi întreținut contacte sexuale cu o minoră de 13 ani, scrie The Daily Beast. Potrivit altui document compromițător, un martor a declarat sub jurământ, cu riscul de a fi pedepsit pentru mărturie mincinoasă, că „Donald Trump a amenințat o minoră că poate dispărea ca o altă fetiță de 12 ani dacă divulgă, apoi a amenințat că îi va ucide întreaga familie”. Președintele american a respins acuzațiile și a anunțat că va intenta procese împotriva adversarilor politici. Cu toate că numele său apare menționat de peste 3.000 de ori în noile dosare publicate, președintele american a insistat că acestea nu îl incriminează. Autorul recomandă: Donald Trump „zice din avion” că documentele din dosarul Epstein îi sunt favorabile și promite răzbunare dușmanilor politici
Cum te afectează liberalizarea prețului la gaze și ce poți face. Alege informat
Liberalizarea pieței gazelor naturale a schimbat fundamental modul în care se stabilește prețul plătit de consumatorii din România. Deși termenul este frecvent folosit în spațiul public, pentru mulți români rămâne neclar ce presupune concret această liberalizare, de ce au crescut prețurile și ce opțiuni reale există pentru a plăti mai puțin. În acest articol explicăm ce înseamnă liberalizarea prețului la gaze, cum funcționează piața în prezent și ce pot face consumatorii pentru a alege o ofertă avantajoasă, publică verifix.ro. Platforma verifix.ro îți oferă o imagine clară asupra pieței, ca să poți alege informat și să vezi unde găsești condițiile cele mai avantajoase. Ce înseamnă liberalizarea prețului la gaze Liberalizarea prețului la gaze naturale înseamnă eliminarea prețurilor reglementate de stat și trecerea la un sistem în care prețul este stabilit liber de piață, în funcție de cerere și ofertă. Într-o piață liberalizată: furnizorii își stabilesc propriile tarife consumatorii pot alege liber furnizorul prețurile pot varia de la un furnizor la altul concurența ar trebui, teoretic, să ducă la oferte mai bune Scopul principal al liberalizării este crearea unei piețe competitive, aliniate regulilor Uniunii Europene. Când a fost liberalizat prețul la gaze în România În România, procesul de liberalizare a avut loc etapizat: 1 iulie 2020: liberalizarea completă a pieței gazelor pentru consumatorii casnici înainte de această dată, prețurile erau stabilite de stat pentru populație După liberalizare, fiecare consumator a fost pus în situația de a: rămâne la furnizorul actual, pe o ofertă concurențială sau de a schimba furnizorul, alegând o ofertă mai avantajoasă De ce au crescut prețurile la gaze după liberalizare Deși liberalizarea nu înseamnă automat scumpiri, în practică prețurile au crescut din mai multe motive: 1. Creșterea prețurilor pe piețele internaționale România este conectată la piața europeană de gaze, iar fluctuațiile internaționale influențează direct prețurile interne. 2. Criza energetică europeană Reducerea livrărilor de gaze, tensiunile geopolitice și cererea crescută au dus la majorări semnificative de preț începând cu 2021. 3. Lipsa informării consumatorilor Mulți consumatori nu și-au schimbat furnizorul și au rămas pe oferte mai scumpe, fără a compara alternativele disponibile. Liberalizarea prețului la gaze: avantaje și dezavantaje Avantaje posibilitatea de a alege furnizorul oferte diferite, adaptate tipului de consum concurență între furnizori transparență mai mare asupra prețului Dezavantaje prețuri variabile necesitatea de a compara ofertele risc de a plăti mai mult dacă nu ești informat contracte cu clauze mai puțin avantajoase Liberalizarea favorizează consumatorii informați, dar îi poate dezavantaja pe cei care nu își analizează opțiunile. De ce este important să compari ofertele de gaze Diferențele de preț dintre furnizori pot fi semnificative, chiar și pentru același nivel de consum. Mulți consumatori plătesc mai mult doar pentru că nu și-au actualizat contractul. Compararea ofertelor te ajută să: eviți costuri inutile înțelegi structura prețului alegi un furnizor potrivit nevoilor tale profiți de concurența din piață Pe verifix.ro poți compara rapid ofertele de gaze disponibile în România și poți alege varianta cea mai avantajoasă pentru consumul tău, fără proceduri complicate. FAQ – Întrebări frecvente despre liberalizarea prețului la gaze Liberalizarea înseamnă că statul nu mai intervine deloc? Nu. Statul poate interveni temporar prin scheme de plafonare sau compensare, în situații excepționale, pentru protejarea consumatorilor. Pot schimba furnizorul de gaze oricând? Da. Consumatorii casnici pot schimba furnizorul gratuit, fără întreruperea alimentării cu gaze. Liberalizarea afectează siguranța livrării? Nu. Distribuția și transportul gazelor rămân reglementate, indiferent de furnizorul ales. De ce există diferențe mari de preț între furnizori? Pentru că fiecare furnizor își stabilește propria strategie comercială, costuri și marje de profit. Alege informat Liberalizarea prețului la gaze a adus mai multă libertate de alegere, dar și mai multă responsabilitate pentru consumatori. Într-o piață liberă, cea mai bună protecție este informarea. Compararea ofertelor și alegerea unui furnizor adaptat nevoilor tale reale pot face diferența între o factură mare și una corectă. Alege informat și compară ofertele de gaze pe verifix.ro. Recomandarea autorului: Ce preț are un metru cub de gaz în România în anul 2026
Schimbările climatice lovesc și piața vinurilor. Spre ce soiuri se reorientează podgorenii din Bordeaux
Industria vinicolă din Bordeaux s-a adaptat din punct de vedere istoric la obiceiurile consumatorilor. În anii 1970, regiunea s-a orientat spre vinul alb, dar până în anii 2000 era renumită pentru vinurile roșii puternice, maturate în stejar. Acum se orientează către o formă mult mai veche de vin roșu, cu un nume familiar anglofonilor: claret. Cu originile în secolul al XII-lea, când a fost expediat pentru prima dată în Marea Britanie, claret a devenit curând vinul preferat de anglo-saxoni, un sinonim neoficial pentru roșul de Bordeaux, care în ultimele decenii a devenit din ce în ce mai corpolent, publică The Guardian. Bordeaux claret, denumire oficială Denumirea de origine protejată Bordeaux a validat acum oficial bordeaux claret, legându-l de denumirea existentă de Bordeaux. Cu toate acestea, sticlele, disponibile din recolta din 2025, vor diferi de ceea ce mulți din Marea Britanie consideră a fi claret – mai ușoare, mai puțin taninoase și cu un conținut mai scăzut de alcool. Bordeaux a fost puternic afectat de schimbările climatice. Unele impacturi au reprezentat o „provocare pozitivă”, a declarat Stéphanie Sinoquet, directorul general al asociației cultivatorilor din Bordeaux, producătorii apelând la soiuri de struguri netradiționale, rezistente la căldură. Condițiile mai calde au permis strugurilor să atingă o „coacere mai bună și mai consistentă”. Clima crește gradul de alcool în vinuri În consecință, nivelurile de alcool în continuă creștere au fost îngrijorătoare – 15% este acum o concentrație obișnuită. Pentru Jean-Raymond Clarenc, directorul filialei din Bordeaux a Grands Chais de France, noua clasificare este un „răspuns strategic la aceste schimbări de mediu. Optând pentru macerații mai scurte și un profil care valorizează prospețimea în detrimentul puterii, putem produce vinuri echilibrate și elegante chiar și în recoltele mai calde. Este o modalitate de a transforma o provocare climatică într-o oportunitate oenologică.” Obiceiurile de consum de vin se schimbă din mai multe motive. Vremea mai caldă înseamnă că băutorii caută sticle mai ușoare și mai fructate – atât în Franța, cât și în Marea Britanie, consumul de vin roșu este în scădere. Vinurile roșii mai ușoare, mai răcoroase, au devenit obligatorii – Bordeaux claret este conceput pentru a fi consumat la 8-12°C, au declarat experții pentru Guardian. „Stilurile mai proaspete și mai fructate sunt percepute ca fiind mai relaxate și mai incluzive”, a spus Sinoquet, adăugând că sunt mai versatile și mai ușor de băut în afara meselor. Vinurile tari nu dispar În timp ce claretul mai ușor (și clairet-ul și mai ușor, un rosé închis) nu au dispărut niciodată complet, producătorii de Bordeaux s-au orientat către vinuri roșii puternice care au câștigat recunoaștere internațională și au atras colecționarii bogați, iar prețurile lor au crescut vertiginos. „Vinurile roșii clasice de Bordeaux vor continua să ofere stiluri structurate, demne de învechire”, a spus Sinoquet. Mulți au invocat creșterea spirală a prețurilor din Bordeaux drept motiv pentru dificultățile sale. „Un boom de 50 de ani s-a încheiat, podgoriile sunt abandonate, chiar am defrișat noi înșine câteva parcele”, a spus Tony Laithwaite, fondatorul retailerului de vinuri Laithwaites. El a menționat scăderea cererii pe piețe cheie, inclusiv China, scăderea vânzărilor în Franța și o orientare către vinul alb. „Imaginea elegantă și scumpă a orașului Bordeaux pur și simplu nu se mai potrivește, în aceste vremuri de circumstanțe dificile pentru toată lumea.” Vinuri mai jucăușe, mai distractive Pentru Jonathan Kleeman, somelier și consultant în vinuri, milenialii sunt mai puțin predispuși să colecționeze vinuri scumpe decât generațiile anterioare, preferând vinurile gata de băut. „Noua categorie va fi interesantă”, a spus Kleeman. „De fapt, amintește de vremurile vechi. Bordeaux nu era vinurile mari care sunt astăzi. De fapt, aduce înapoi un termen vechi englezesc.” Ar putea să-i deruteze pe consumatori? „Nu chiar, aceste vinuri sunt destinate generațiilor mai tinere care nu folosesc cu adevărat cuvântul «claret»”, a spus el. Kleeman a citat alte vinuri vechi, din nou la modă, de la pétillant naturel sau „pet-nat”, o formă tradițională de vin spumant, până la utilizarea amforelor, vase ceramice de depozitare populare printre producătorii de vin natural. „Ar putea fi o mișcare foarte bună, iar celor «în cunoștință» le-ar putea plăcea ironia de a-l numi «claret».” Astăzi, Burgundia este considerată pe scară largă cea mai scumpă regiune viticolă din lume. Va fi claret mai asemănător cu vinurile sale roșii de pinot noir? „Nu cred”, a spus somelierul Tom Claxton. „Cred că asemănările vor fi un corp mai ușor, dar m-aș aștepta ca acestea să fie vinuri mai jucăușe sau mai «distractive».”
Un economist celebru avertizează că România se confruntă cu o criză economică mascată
Celebrul economist, Bogdan Glăvan, avertizează printr-o postare pe rețelele de socializare că România traversează o perioadă de criză economică camuflată de intrările masive de bani europeni. Anul acesta, țara noastră urmează să primească 20 mld. euro, 10 mld. din PNRR și 10 mld. subvenții agricole și fonduri de convergență, echivalentul a 5% din PIB. Deși se preconizează că economia României va crește cu 1%, economistul spune că acest procent reflectă mai degrabă efectul fondurilor externe decât performanța reală a economiei interne. Deși ministrul Finanțelor a subliniat că România va avea în 2026 „un buget al relansării și al investițiilor”, cifrele prezentate de acesta în cadrul unei conferințe de presă sunt identice cu cele publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Prognoza de toamnă publicată de instituția de stat arată clar că România va avea o creștere reală de doar 1%. În acest sens, Bogdan Glăvan avertizează că această creștere este de fapt o iluzie acoperită de fondurile europene și de subvențiile agricole și fondurile de convergență. „În România intră în acest an 20 mld. euro, adică 5% din PIB și economia crește cu 1%! Ne imaginăm ce s-ar întâmpla dacă în România nu ar intra cele 10 mld. euro din PNRR + cele 10 mld. euro subvenții agricole și fonduri de convergență?! Probabil economia ar scădea cu 4%. Am simplificat ca să mă fac înțeles”, spune Bogdan Glăvan. Criza din România este camuflată statistic de Guvernul Bolojan Specialistul susține că în România există o criză care se manifestă în rândul firmelor, în sate și orașe și crede că statul încearcă să acopere problemele economice prin intrările de bani europeni. De asemenea, economistul spune că acești bani care intră în bugetul țării noastre nu sunt distribuiți către toți românii, ci ajung în „buzunare particulare” prin canale specifice. Mai mult decât atât, Glăvan subliniază că în lipsa acestor fonduri externe, economia României ar fi într-o scădere de cel puțin 4% și susține că această creștere aparentă nu reflectă de fapt performanța reală a economiei interne. „Criza există. Este reală. Se manifestă în rândul firmelor, în satele și orașele României. Ea este camuflată statistic de aceste intrări de bani europeni, care însă nu sunt distribuiți din elicopter tuturor românilor, ci care se duc pe canale specifice în buzunare particulare. România nu va avea creștere echilibrată, incluzivă, până când instituțiile ei nu vor fi incluzive. Din păcate, creșterea poverii fiscale înseamnă creșterea politicilor extractive, adică opusul celor incluzive.” În plus, analiza datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor confirmă exact această perspectivă. Execuția bugetară pe 2025 arată că veniturile au fost sub nivelul planificat, iar cheltuielile au depășit bugetul inițial. În plus, o parte semnificativă din creșterea aparentă a veniturilor a fost acoperită de „scamatoria” pe care Guvernul Bolojan a făcut-o. De fapt, România a pierdut miliarde de euro din PNRR, bani care nu mai puteau fi recuperați, dar în același timp a prezentat în execuția bugetară venituri aferente PNRR care nu au fost încasate. Practic, Guvernul Bolojan a creat iluzia unei absorbții mai bune decât cea reală și a trecut „contabilicește” împrumuturile pierdute din PNRR la venituri, ceea ce a generat un plus de 10 mld. lei, 2 miliarde de euro, adică peste 0,5% din PIB. RECOMANDAREA AUTORULUI: